Surse de poluare din Municipiul Câmpina

Evoluţia civilizaţiei se caracterizează printr-o accentuată tendinţa de generalizare a

urbanizării, fenomen marcat de o multitudine de conflicte. Astfel, oraşul ca organism
complex, având propriile sale mecanisme de dezvoltare, devine un imperativ al evoluţiei
societăţii în ansamblul său. Spaţiul urban este într-o continuă dinamică, datorită valului
general de urbanizare. Determinând apariţia, în Municipiul Câmpina, a următoarelor industrii:
Industria extractivă și prelucrătoare a petrolului: Rafinăria Steaua Română
- Industria prelucrătoare: Fabrica de Acid Sulfuric
- Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor: Weatherford; IRA
- Industria utilajelor: Petroutilaj Poaiana Câmpina, Cameron, Confind Câmpina
- Industria metalurgică: Turnătoria Centrală Orion
- Producția și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
condiționat
- Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
- Alte industrii: I.C.T.P (Institutul de Cercetări și Proiectări Tehnologice)
În prezent majoritatea dintre acestea şi-au închis sau micşorat activitatea de lucru.
Evoluţia activităţilor industrial a demonstrat că oraşul şi amenajările sale urbanistice
joacă un rol deosebit în modificarea instrumentelor economice şi socio-culturale ale diferitelor
teritorii, acţionând favorabil asupra dezvoltării acestora. Arealele petrolifere au constituit, încă
de la punerea în exploatare a resurselor de hidrocarburi, importante zone de concentrare a
industriei. Resursele atrag industriile, iar industriile determină la rândul său structuri urbane.
Industria petrolieră a avut un rol fundamental în structura funcţională a municipiului
Câmpina, petrolul fiind considerat factorul urbigen.
Unităţile industrial ale oraşului, profilate majoritar pe activităţi specific industriei
petroliere, au pătruns peste tot în ţesutul urban şi au polarizat în jurul lor zone rezidenţiale, de
transport, de servicii şi uneori spaţii verzi, care au comportament de nuclee de organizare sau
restructurare spaţială a urbanului.
Întrepătrunderea industriei petroliere, care reprezintă o sursă de poluare, cu zonă
rezidenţială, ajunge să influenţeze modul de viaţă al câmpinenilor.
Industria constituie una dintre cele mai poluante activităţi, cu rafinărie şi batale,
turnătorie şi staţie de incinerare a deşeurilor medicale, trafic şi alte numeroase posibile surse
de poluare.

1
 În urma activităților rafinăriei Steaua Romană, au rezultat cantităţi enorme de
reziduuri, ce au fost depozitate în cele 15 batale ce intrau în posesia rafinăriei.

În prezent aceste batale au atins capacitatea maximă cu reziduuri şi transformate în

gropi de gunoi, reprezentând focare de infecţie, unde localnicii depozitează, deşeuri menajere,
fără a se gândi la consecinţe. Lacul Peştelui este una din cele mai poluate zone ale oraşului,
gudroanele acide depozitate aici fiind produse, de către Rafinăria Steaua Romană. Acesta
fiind, de multe decenii, acoperit cu un strat de mâl petrolier.

Poluanţi monitorizaţi la staţiile de măsurare din Ploieşti

Indicatori specifici pentru poluarea aerului pot servi ca indicatori ai nivelului emisiilor:
Consumul de energie, nivelul producţiei industriale, volumul transportului şi producţia
agricolă.
Sectorul transporturilor a crescut în ultimii ani. Creşterea a fost pronunţată în ultima
perioadă datorită creşterii numărului de autovehicule rutiere.
Activităţile agricole, creşterea animalelor şi producerea/utilizarea îngrăşămintelor cu
azot sunt principala sursă a emisiilor de NH3. Între anii 1990 şi 2013, emisiile de NH3 au
scăzut, în parte din cauza reducerii numărului de animale - bovine, ovine; păsări de curte;
porci; etc, dar şi ca urmare a îmbunătăţirii practicilor agricole, cum ar fi gestionarea gunoiului
de grajd şi a utilizării unor cantităţi mai reduse de îngrăşăminte cu azot.
La nivelul anului 2013 calitatea aerului în municipiul Ploieşti a fost monitorizată prin
măsurători orare sau zilnice în 12 staţii (6 staţii automate şi 6 staţii manuale).
În municipiul Ploieşti calitatea aerului este monitorizată cu ajutorul a 6 staţii automate
şi 6 staţii manuale. Staţiile automate sunt:
* Staţiile PH-1 (APM sediu) şi PH-5 (B-dul Bucureşti) sunt staţii care monitorizează
impactul traficului asupra mediului. Poluanţii monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de
transport şi anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, metale (din PM10), PM10, Benzen, Toluen, O-
xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.
* Staţiile PH- 4 (Primăria Brazi) şi PH – 6 (M. Bravu) sunt staţii care evidenţiază
influenţa emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare. Poluanţi monitorizaţi sunt
SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Benzen, Toluen, Oxilen, Etilbenzen, m, p – xilen (PH-
4), respectiv SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, metale (din PM10), PM10 (PH-6).
* Staţia PH -2 (Pţa Victoriei) staţie de fond urban, a fost amplasată în zonă
rezidenţială, la distanţă de surse de emisii locale. Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx,
CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.

2
 * Staţia PH - 3 (Primăria Blejoi) staţie de fond suburban.

Emisiile de oxizi de sulf

Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici a evidenţiat o tendinţă generală de scădere începând
cu anul 2005. În anul 2013 emisiile de SOx au scăzut cu peste 60 % faţă de anul 2005 (Fig. 1 -
Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005-2013)
Tabel 1. Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005-2013
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Emisii 2,30E+ 2,77E+ 1,60E+ 1,54E+ 1,38E+ 5,79E 4,378E+ 3,066E 8,46E+
SOx(t/an) 04 04 04 04 04 + 03 03 + 03 03

Fig.1 Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005- 2013

Există mai mulţi factori care au contribuit la scăderea emisiilor de SOx, dintre care cel
mai important este înlocuirea combustibililor cu conţinut mare de sulf (cărbunele, păcura sau
motorină) cu combustibili cu conţinut scăzut de sulf (gazele naturale).
Dotarea cu echipamente de desulfurare a gazelor arse în instalaţii industriale şi
impactul directivelor UE referitoare la conţinutul de sulf din anumiţi combustibili lichizi
pentru transport sunt, de asemenea, factori importanţi care contribuie la reducerea emisiilor de
SOx.
De asemenea, în ultimii ani au avut loc schimbări economice structurale importante
având ca rezultat declinul unor activităţi, care anterior au contribuit la nivelul ridicat al
emisiilor de SOx. Arderea combustibililor cu conţinut mare de sulf în gospodării a scăzut în
zonele urbane dens populate. Emisiile de SOx din transportul rutier s-au redus, în principal
datorită utilizării unor catalizatori, ca urmare a introducerii standardelor UE (motoare Euro).

3
 Fig.2 Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe grupe de activităţi, anul 2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2, Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe grupe de

activităţi in anul 2013, se observa ca o contribuţie importanta o au emisiile din grupele: 1.A.1.
– Arderi în industrii energetice (1.A.1.A.- Producerea de energie electrica şi termica; 1.A.1.B.
- Rafinarea ţiţeiului) si 1.B.2.A.iv. – Petrol (Rafinare/Stocare).
Emisii de oxizi de azot
Formarea oxizilor de azot este asociată cu procesele de oxidare sau de ardere care au
loc la temperaturi ridicate. Sub aspectul poluării un rol important este atribuit NO – gaz stabil
la temperaturi ridicate şi NO2 – mult mai reactiv şi mai instabil decât NO.
Sursele antropogene de emisie a gazelor reziduale cu conţinut de oxizi de azot pot fi surse
mobile şi surse staţionare. Sursele staţionare sunt: arderea combustibililor (solizi, lichizi,
gazoşi) în centralele termice şi cazanele industriale.
Tabel 2.Variaţia emisiilor de NOx pe ani, 2005-2013
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Emisii 1,73E 2,16E+ 1,16E+ 1,19E 0,51E+ 3,85+ 3,185E+ 1,0007 1,192E
NOx(t/an) + 04 04 04 + 04 04 03 03 E +04 + 04

4
 Fig.3 Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe ani, 2005-2013

Fig.4 Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe grupe de activităţi, anul 2013

Din reprezentarea grafică, Fig. 4 - Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe grupe de

activităţi în anul 2013, se observă că o contribuţie importantă o au emisiile din grupele: 1.A.1.
– Arderi în industrii energetice (1.A.1.A.- Producerea de energie electrică şi termică; 1.A.1.B.
- Rafinarea ţiţeiului) şi 1.A.3. – Transport rutier.
Emisii de amoniac
Amoniacul este un gaz mai uşor decât aerul, se găseşte în apropierea platformelor de
gunoi sau în urma unor procese industriale (cocserii, rafinării, industria farmaceutică etc.).
Deoarece amoniacul se dizolvă foarte uşor în apă, amoniacul din aer, antrenat de
precipitaţii, ajunge în apele de suprafaţă unde are ca efect, printre altele şi eutrofizarea
acestora.

5
 Tabel 3. Variaţia emisiilor de amoniac pe ani, 2005-2013
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Emisii 2.24E 3.25E 2.48E 2.31E 4.92E 1.09E 7.27E 8.59E 1.1526E
NH3(t/an) +02 +02 +03 + 03 +02 +03 +02 +02 +03

Fig. 5 Variaţia emisiilor de amoniac pe ani, 2005-2013

În anul 2013 comparativ cu anul 2005, emisiile de NH3 care contribuie la acidifiere,
eutrofizare au o tendinţă de creştere - Fig. 2.1.1.3.A.- Variaţia emisiilor de amoniac pe ani,
2005-2013.
Directiva UE privind nitraţii (CE/1991) a contribuit la controlul emisiilor de NH3 în
multe state membre ale UE. Reducerea în continuare a emisiilor de NH3 poate fi realizată prin
aplicarea noilor tehnologii suplimentare de reducere a emisiilor. Trebuie menţionat faptul că
există o relaţie strânsă între emisiile de NH3 din activităţile agricole şi emisiile de protoxid de
azot, gaz cu efect de seră (N2O).

6
 Fig.6 Variaţia emisiilor de amoniac pe grupe de activităţi, anul 2013
Din reprezentarea grafică, Fig.6 - Variaţia emisiilor de amoniac pe grupe de activităţi
în anul 2013, se observă că o contribuţie importantă o au emisiile din grupele:
4. B - Creşterea animalelor şi managementul deşeurilor şi 1.B.2.A.iv. – Petrol –
Rafinare/stocare.
Emisii de compuşi organici volatili (NMVOC)
Sursele principale de emisii de compuşi organici volatili sunt: uzinele chimice,
rafinăriile, fabricile de medicamente, industria de automobile, industria alimentară, industria
textilă, fabricarea lacurilor şi vopselelor, etc.

Tabel 4. Variaţia emisiilor de compuşi organici volatili pe ani, 2005-2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Emisii 2.57E 1.89E 2.17E 1.81E 2.04E 2.38E 3.768E 5.547E 13.122E
NH3(t/an) +03 +03 +03 + 03 +03 +03 +03 +03 +03

7
 Fig.7 Variaţia emisiilor de compuşi organici volatili pe ani, 2005-2013

Din reprezentarea grafică, Fig. 7 - Variaţia emisiilor de compuşi organici volatili,

Pe grupe de activităţi în anii 2005 - 2013, se observă o creştere semnificativă în anul 2013.
În continuare vom putea observa cine este responsabil pentru această creştere enormă într-o
perioadă aşa scurtă, prin analiza variaţiilor emisiilor de compuşi organici volatili pe grupe de
activităţi în 2013.

Fig.8 Variaţia emisiilor de compuşi organici volatili, pe grupe de activităţi in anii 2013

Din reprezentarea grafică, Fig. 8, se constată că sursele punctuale (reprezentate de

activităţile din grupele: 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) şi Gaze naturale şi 1.A.4. – Arderi în
surse staţionare de mică putere (instituţionale/comerciale şi rezidenţiale), reprezintă principala
sursă a emisiilor de compuşi organici volatili.

8
Emişii de poluanţi organici persistenţi (POP) şi hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)

Conform Legii nr. 261/2004, p-Dioxinele-dibenzo-policlorurate şi dibenzofuranii

(PCDD/PCDF), hexaclorbenzenul (HCB) şi bifenilii policlorurati (PCB) se pot forma şi pot fi
emanaţi accidental din următoarele categorii de surse, dintre cele existente şi în judeţul
Prahova:
· arderea în aer liber a deşeurilor, inclusiv arderea gunoaielor depozitate;
· sursele de ardere pentru încălzirea locuinţelor, instituţiilor, mai ales cele pe lemne;
· instalaţii de ardere a combustibililor fosili în cazanele industriale;
· instalaţii de ardere lemn şi alţi combustibili de tip biomasă;
· incineratoare de deşeuri spitaliceşti şi industriale, crematorii;
· vehicule cu motor, în special cele care funcţionează pe principiul arderii benzinei cu
plumb;
· incinerarea resturilor animaliere.
În urma inventarierii emisiilor de poluanţi organici persistenţi (POP) şi hidrocarburi
aromatice policiclice (PAH) în anul 2013, s-a constatat că o contribuţie importantă a emisiilor
de POP şi PAH o au emisiile rezultate din sursele de suprafaţă – reprezentate de activităţile
din Grupa 1.A.4. - Arderi în surse staţionare de mică putere (încălzirea rezidenţială şi
preparare hranei)

Fig.9 Variaţia emisiilor de POP pe grupe de activităţi, anul 2013

9
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Emisii 8.08 2.11 4.00 2.33 0.556 0.473 0.139 0.215 2.708
PAH(t/an
)
Tabel 5 Variaţia emisiilor de PAH în perioada 2005 -2013

Fig. 11 Variația emisiilor de PAH ‚în perioada 2005 -2013

Fig. 11 Variaţia emisiilor de PAH pe grupe de activităţi, anul 2013

10
 De asemenea, în anul 2013 comparativ cu anul 2005 s-au înregistrat scăderi ale
emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) şi poluanţii organici persistenţi (POP).
În ceea ce priveşte activităţile responsabile pentru poluarea aerului, cele mai importante surse
de poluare din judeţul Prahova în anul 2013 au fost:
· activităţile din Grupele - 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.A.-
Producerea de energie electrică şi termică; 1.A.1.B. - Rafinarea ţiţeiului şi 1.B.2.A.iv. –
Petrol (Rafinare/Stocare), reprezintă principala sursă a emisiilor de SOx şi NOx;
· activităţile din Grupa - 4. B - Creşterea animalelor şi managementul deşeurilor
Reprezintă principala sursă a emisiilor de NH3;
· activităţile din grupele: 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) şi Gaze naturale şi
1.A.4. – Arderi în surse staţionare de mică putere (instituţionale/comerciale şi
rezidenţiale), reprezintă principala sursă a emisiilor de compuşi organici volatili.
Emisiile provenite din producerea energiei electrice şi termice au scăzut semnificativ
Prin îmbunătăţirea echipamentelor de reţinere a poluanţilor, trecerea la combustibili mai
curaţi şi îmbunătăţirea eficienţei energetice. Cu toate acestea, producţia de energie şi sectorul
distribuţiei rămâne o sursă importantă de poluare a aerului, responsabile pentru emisiile de
Nox şi Sox.
Emisii de metale grele
Substanţele chimice aeropurtate (mercur, plumb, cadmiu, zinc, fier, cupru, etc.) sunt
antrenate uşor de vânt, ele pot fi găsite, uneori, la distanţe mari de locul emisiei în atmosferă.
Aceşti poluanţi au ca sursă diferite procese industriale, pentru plumb adăugându-se şi
poluarea produsă de gazele de eşapament provenite de la motoare cu ardere internă. Fără a fi
foarte răspândiţi, cu excepţia plumbului, emisiile de metale grele se caracterizează printr-o
toxicitate ridicată. Cantitatea de metale emisă depinde de:
- Compoziţia combustibilului (concentraţia de metale din combustibil);
- Temperatura de combustie;
- Proprietăţi fizice şi chimice ale elementului.
Tabel 6. Variaţia emisiilor de metale grele în anul 2013
Emisii As Cd Cr Cu Hg Ni Pb Se Zn
Metale
grele

Kg/an 498.8 240.91 223.945 946.07 208.38 3719.5 544.92 72.213 2812.48

11
 8 4

Emisii de plumb
Emisii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Plumb

Kg/an 1.70E+ 1.70E+ 1.70E+ 1.70E+ 1.70E+ 1.70E+ 4.92E 4.92E 4.92E+
03 03 03 03 03 03 +02 +02 02

Fig.13 Variația emisiilor de plumb în perioada 2005 – 2013

Fig.14 Variația emisiilor de plumb pe grupe de activități în anul 2013

12
 Din reprezentarea grafică, Fig.14 se observă că principala sursă a emisiilor de plumb o
constituie Grupa 2.C. – Cu fabricare fontă şi oţel şi Grupa 1.B.2. Petrol
(Rafinare/Stocare/Distribuţie) şi Gaze naturale.
Pentru perioada 2012 – 2013, valorile concentraţiilor medii anuale se menţin
aproximativ la acelaşi nivel, excepţie făcând ŞO 2, NO2, CO şi PM10 la care se observă câteva
variaţii.

Fig.15 Variația concentrației mediei anuale - SO2 în perioada 2012-2013

Fig. 16 Variația concentrației mediei anuale – NO2 în perioada 2012 – 2013

13
 Fig.17 Variația concentrației mediei anuale - CO în perioada 2012 - 2013
În concluzie în anul 2013, comparativ cu anul 2012, s-a constatat o tendinţă de creştere
a nivelurilor pentru următorii indicatori de sănătate, datorită valorilor mări a concentraţiilor de
poluanţi ce depăşesc CMA-ul:
- Mortalitate infantilă prin afecţiuni respiratorii, mortalitate prin afecţiuni respiratorii,
mortalitate prin tumori maligne, mortalitate prin tumori maligne respiratorii, morbiditate prin
afecţiuni respiratorii, morbiditate prin afecţiuni cardio-vasculare, morbiditate prin tumori
maligne, morbiditate prin I.A.C.R.S., morbiditate prin emfizem, morbiditate prin astm
bronşic, morbiditate prin tumori maligne respiratorii, morbiditate prin tumori trahee, bronhii,
plămâni, morbiditate tumori maligne ale ţesutului mezotelial (pleura, etc.).

Însă nu se poate face nicio corelaţie statistică între nivelul de poluare şi datele de
Sănătate raportate, datorită:
1. Existenţei unei singure reţele de monitorizare a calităţii aerului (la nivelul oraşului
Ploieşti);
2. Sistemului de raportare anuală a datelor de morbiditate (care nu surprinde variaţiile
acestui indicator statistic de-a lungul anului corelate cu variaţiile nivelurilor agenţilor poluanţi
monitorizaţi)
3. Altor factori care interferă cu acţiunea poluării atmosferice în producerea
afecţiunilor amintite (infecţioşi, endocrini, genetici, mod de viaţă)
4. Lipsa unor studii epidemiologice/anchete de simptome (costisitoare)

14
 Legătură cauzală dintre morbiditatea/mortalitatea specifică prin boli posibil asociate
poluării aerului şi datele de monitorizare - nivelul poluanţilor din aer- poate fi pusă în
evidenţă prin studii epidemiologice populaţionale prin metodele comparaţiei şi corelaţiei
statistice. La nivelul judeţului Prahova nu s-au efectuat astfel de studii.

Proiecte de viitor ptr reducerea poluării aerului.

- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului selectează un partener norvegian pentru
implementarea proiectului "Întărirea capacității de monitorizare a calității aerului în scopul
Prevenirii Îmbolnăvirilor determinate de poluarea atmosferei cu particule în suspensie -
PRIMO" finanţat prin EEA Grants RO 04- "Reducerea substanţelor periculoase"

15