POLUAREA COMUNEI

BRAZI

Student: ANDREI Ioan

Grupa: 642 CB
Rafinăria Petrobrazi, numită și Rafiserv Petrobrazi este o rafinărie
de petrol din România. Este amplasată în partea de sud-vest a orașului Ploiești și
ocupă o suprafață de aproximativ 440 hectare[1]. Primele capacități de prelucrare a
țițeiului au fost puse în funcțiune în anul 1934 și prelucrau 300.000 tone/an[1]. După cel
de-al doilea război mondial, Petrobrazi și-a dezvoltat continuu atât capacitatea de
prelucrare a țițeiului, cât și structura de fabricație, ajungând ca în prezent să fie una din
cele mai complexe platforme petrochimice din România[1]. Începând cu
luna septembrie 1997, Petrobrazi a fost integrata în Petrom, devenind automat una din
sucursalele sale[1].

Petrom a preluat din nou, în ianuarie 2006, pachetele de control ale companiilor de
servicii de întreținere în rafinării, Rafiserv Petrobrazi și Rafiserv Arpechim, care au fost
externalizate înainte de privatizarea Petrom, în anul 2004[2]. Prin cele două rafinării
proprii, Petrobrazi și Arpechim, Petrom are o capacitate anuală de rafinare de opt
milioane de tone, ceea ce reprezintă circa 40% din capacitatea totală de rafinare a
țițeiului în România[3].

În anul 2005, Petrobrazi avea o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual[4]. În
anul 2006, rafinăria a procesat aproximativ 3,1 milioane de tone de țiței[5].

Cifra de afaceri în 2006: 67,2 milioane lei[2]

Venit net în 2006: -7,4 milioane lei (pierdere)[2]

În 2013 CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, anunța că în 2014 se preconizează finalizarea
unor lucrări de modernizare a rafinăriei Petrobrazi, singura unitate de procesare a
petrolului din portofoliul Petrom, în valoare de 600 milioane de euro. În cadrl acestui
program Petrom a inclus și punerea în funcțiune a unei noi instalații de desulfurare a
gazelor, instalație în valoare de 40 miliroane euro.[6]

Poluarea pe care o emană Rafinăria Petrobrazi deranjează în prezent mai mult ca de

obicei locuitorii din cartierele ploieștene situate mai aproape de comuna Brazi.

Cu toate acestea, autoritățile nu pot sancționa în niciun fel rafinăria, cel puțin
deocamdată, deoarece aceasta de află în proces de repornire, după revizia de șase
săptămâni, iar legea spune că, în aceste condiții, nu se pot aplica sancțiuni pentru posibila
depășire a cotelor de poluare admise.

Garda de Mediu Prahova a explicat că în momentul de față Rafinăria Petrobrazi este în

repornire și se execută probe pentru ca aceasta să intre în parametri și în repornire, ceea
ce poate genera și depășiri ale cotelor de emisii nocive admise, care fac obiectul unor
excepții de la prevederile Legii 278 privind emisiile industriale.

“Sunt exceptate de la monitorizare depășirile făcute în perioada de oprire/pornire, pentru

că până se intră în parametri sunt niște reglaje de făcut. În perioada aceasta ei repun în
funcțiune instalațiile. Câteva zile mai durează, au un calendar de repornire, cum au făcut
și la oprire. Instalațiile se pornesc într-o anumită ordine, de aceea există un calendar de
intrare în parametri pentru fiecare instalație. Ei au spus că fac totul cât se poate de bine,
ca să nu existe depășiri”, a precizat Garda de Mediu Prahova.

INTRODUCERE TITULARUL ACTIVITATII

Titularul obiectivului analizat in prezentul Raport este SC OMV PETROM SA –

RAFINARIA PETROBRAZI cu sediul in Comuna Brazi, jud. Prahova, Str. Trandafirilor,
nr. 65. CATEGORIA DE ACTIVITATE Instalatie de producere policombustibili Cod CAEN:
2320 (rev.2 -1920) – Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului Categoria de
activitate conform Anexei nr.1 a Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale: 1.2.
Rafinarea petrolului si a gazului CONTEXT Rafinaria Petrobrazi intra sub incidenta Legii
nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate
substanţe periculoase, în categoria – Amplasament de nivel superior. In acest sens s-a
elaborat Notificarea, Raportul de securitate, Planul de urgenţă internă şi Planul de
urgenţă externă realizat împreună cu ISU Prahova şi s-au transmis autorităţilor (Agenţia
Protecţia Mediului Prahova - Secretariatul de risc, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Prahova - Serviciu Protecţie Civilă). Extras din Legea nr.59/2016 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase: Art. 8 (1)
Operatorul are obligaţia de a elabora un document potrivit prevederilor prevăzute în
anexa nr. 2, în care să prezinte politica sa de prevenire a accidentelor majore, denumită
în continuare PPAM, şi să garanteze că aceasta este implementată în mod
corespunzător. PPAM trebuie să fie elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de
protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Aceasta cuprinde obiectivele globale şi
principiile de acţiune ale operatorului, rolul şi responsabilitatea gestionării, precum şi
angajamentul privind îmbunătăţirea continuă a controlului pericolelor de accident major
şi trebuie să fie elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie şi să fie
proporţională cu pericolele de accident major. Art. 10 (1) Operatorul unui amplasament
de nivel superior are obligaţia de a întocmi un raport de securitate cu scopul: a) de a
demonstra că au fost puse în practică o PPAM şi un sistem de management al securităţii
pentru punerea în aplicare a acesteia, potrivit informaţiilor prevăzute în anexele nr. 2 şi
4; b) de a demonstra că au fost identificate pericolele de accident major şi scenarii posibile
de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru a se preveni astfel de
accidente şi pentru a se limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra
mediului; c) de a demonstra că au fost luate în considerare securitatea şi fiabilitatea,
adecvate în proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea oricărei instalaţii, zone
de depozitare, echipamente şi infrastructura aferente exploatării, care sunt legate de
pericolele de accident major în interiorul amplasamentului; d) de a demonstra că planurile
de urgenţă internă au fost elaborate şi de a furniza informaţii care să permită întocmirea
planului de urgenţă externă; e) de a furniza suficiente informaţii autorităţilor competente
prevăzute la art. 6 alin. (2) şi autorităţilor administraţiei publice responsabile cu
amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, pentru a 2 permite luarea de decizii cu privire la
localizarea sau dezvoltarea de noi activităţi în jurul amplasamentelor existente.
AUTORUL RAPORTULUI DE SECURITATE Autorul Raportului de Securitate este S.C.
Ecosafe Consulting S.R.L. Ploiesti, societate comerciala avand ca activitati principale:
activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta in domeniile ingineria mediului
si gospodarirea apelor, avand urmatoarele atestari: Registrul National al al elaboratorilor
de studii pentru Protecţia Mediului – Poz.74 - RM (Raport de Mediu), RIM (Raport la
Studiul de Impact asupra Mediului), BM (Bilant de Mediu), RA (Raport de Amplasament).
Certificat de Atestare nr. 65 pentru elaborarea documentatiilor in vederea obtinerii
Avizului / Autorizatiei de Gospodarire a Apelor. Certificat Certind – SR EN ISO 9001 /
2008 nr. 9377 C/2015 – Sistem de Management al Calitatii Certificat Certind – SR EN
ISO 14001/2005 nr. 4502 M/2015 –Sistem de Management al Mediului Specialistii SC
ECOSAFE CONSULTING SRL. mai detin urmatoarele atestari: Registrul Naţional al
elaboratorilor de studii pentru Protecţia Mediului – Poz. 75 – RM (Raport de Mediu), RIM
(Raport la studiul de Impact asupra Mediului), BM (Bilant de Mediu), RA (Raport de
Amplasament), RS (Raport de Securitate) Registrul Naţional al elaboratorilor de studii
pentru Protecţia Mediului – Poz. 76 – RM (Raport de Mediu), RIM (Raport la studiul de
Impact asupra Mediului), BM (Bilant de Mediu), RA (Raport de Amplasament), RS (Raport
de Securitate). SCOP Raportul de securitate a fost intocmit in conformitate cu prevederile
Legii nr.59/2016, HG nr.1408/2008 Anexa 2 si Ordinul nr.142/2004. Raportul de
Securitate a fost elaborat in vederea identificării posibilelor surse de producere a
accidentelor majore si tratează din punct de vedere al securităţii aria amplasamentului si
din jurul obiectivului: Instalatia de producere a Policombustibililor – Axens Policombustibili
Technology JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI In prezent, in cadrul
Rafinariei Petrobrazi, principala sursa de olefine este instalatia FCC, unde se separa
fractia C4 in coloana de separare GV11. Fractia n-butan / butena din baza coloanei GV11
este dirijata pentru obtinerea produsului LPG / Aragaz. Fractia de benzina usoara din
instalatia FCC, cu continut de olefine C5 este dirijata in alimentarea instalatiei TAME. Prin
urmare, o nouă instalație pentru oligomerizarea olefinelor usoare va fi realizata și
integrata în rafinărie, cu scopul de a crește valoarea fractiei de GPL, prin transformarea
olefinelor din fractiile usoare C4 și C5 in fractii de benzină și distilate medii. Integrarea
noii Instalatii de producere Policombustibili în rafinărie va permite: Conversia fractiei n-
butan/butene din FCC (hidrodesulfurare benzina de cracare catalitica), a fractiei C4
rafinat de la instalatia ETBE și a fractiei de benzina usoara de la FCC in fractie de benzina
si distilate medii prin procesul de oligomerizare a olefinelor C4 si C5. Dirijarea fractiei de
distilate medii la obtinerea amestecurilor comerciale sau dirijarea ca materie primă la
instalatia Postratare Motorina FCC, ceea ce permite procesarea de materii prime mai
grele Dirijarea fractiei de poli-benzina pentru producerea benzinelor comerciale.

Capacitatea proiectata a Instalatiei de Policombustibili este de 600 de tone/zi (incluzand

toate fluxurile de alimentare), luandu-se in considerare 350 de zile de funcționare/an.

Încă de la apariţia sa pe Terra, homo sapiens a influenţat mediul natural în sensul dorit
de el, pentru a-şi asigura protecţie, hrană, căldură, deci supravieţuirea şi dezvoltarea.
Dacă la început impactul a fost neglijabil, datorită numărului redus de indivizi şi adaptării
cvasianimalice la mediu, treptat, efectele s-au amplificat.

Din secolul al XVIII-lea, industrializarea a intervenit din ce în ce mai puternic în

mediul natural, deteriorându-l prin exploatarea resurselor naturale şi prin prelucrarea lor
prin diferite tehnici, prin intensificarea traficului şi creşterea demografică.
Ca urmare a creşterii economice generale, progreselor obţinute în toate domeniile
vieţii economice şi sociale, omul a ajuns astăzi să dispună de mijloace tehnice atât de
perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi
neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura într-un
ritm rapid. Neimpunând însă asupra acţiunilor sale un control adecvat şi conştient, omul
lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra
calităţii vieţii sale, cât şi asupra evoluţiei biosferei.

Poluarea, problema a carei solutionare cere atentie, este o stare negativă dintre
mediul creat de om şi mediul natural, ca urmare a acţiunii unor factori poluanţi. Dintre
aceştia se remarcă poluanţii generaţi de consumul crescând de energie al omenirii şi
care provoacă o poluare complexă – chimică, termică şi radioactivă. Există şi factori
poluanţi naturali, precum erupţiile vulcanilor, însă în marea lor majoritate, factorii poluanţi
sunt generaţi de către activităţile umane.

In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane, elementele vitale( apa, aerul,
solul) sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de
transformare si de integrare in factorii de mediu, care devin insuficienti si inutilizabili de
catre om.

In atmosfera se revarsa fum, pulberi, gaze nocive din cosurile uzinelor, din tevile
de esapament ale automobilelor, din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale si,
mai putin neglijabil, din fumatul tutunului.

In sursele de apa se scurg afluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si

microorganisme evacuate din activitti casnice, sau cu substante variate provenite din
industrie.

Pe sol se aduna cantitati uriase de gunoaie provenite din orase sau din deseuri
industriale, care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti.
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in
ultimele decenii un mers ascendent continuu, o evolutie ingrijoratoare, cantitatea de
poluanti fiind in continua crestere.

În prezent, aproximativ 97% din producţia de energie industrială a lumii provine

din combustibili fosili (cărbune, petrol şi gaze naturale) care, prin ardere, degajă în
atmosferă o serie de substanţe poluante, mai ales bioxid de carbon. Gravitatea acestor
fenomene este legată şi de faptul că nu se cunosc limitele superioare ale poluării, acele
momente până unde se poate dezechilibra balanţa ecologică naturală a pământului fără
consecinţe severe, adică înainte ca procesele vitale ale ciclurilor biogeochimice sa sufere
deteriorari ireversibile.

Vorbind in caz particular, putem afirma ca tara nostra se afla printre campioanele
Europei in materie de poluare cu reziduuri menajere si industriale detind 100.000 de
hectare de pamant contaminat.
 Potrivit datelor existente in evidentele agentiilor regionale si judetene pentru
protectia mediului, la nivel national exista 1.052 de situri contaminate, totalizand o
suprafata de 98.381 hectare. Siderurgia, metalurgia neferoasa si feroasa au generat 8
situri contaminate, pe o suprafata totala de 89.961 hectare.

Atmosfera este un adevarat ‘scut’ , la adapostul caruia se desfasoara viata pe

Pamant.

Poluarea consta in impurificarea atmosferei cu diferite substante. Reprezinta una

din problemele fundamentale ale umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic
dintre om si natura.

Acest fenomen de poluare a aerului este intr-o continua crestere. In ultimii 200 de
ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic. Arderea carbunelui si gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme
de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut
automobilul. In fiecare an dezvoltarea industriei genereaza miliarde de tone de materiale
poluante.

Poluarea aerului este, incontestabil, cea mai grava problema, pe termen scurt si
mediu, din punct de vedere al sanatatii si, tocmai de aceea, rezolvarea acestei probleme
trebuie sa fie prioritatea de varf pentru politica de protectie a mediului. Aerul poluat este
mai dificil de evitat decat apa poluata. Efectele lui, care patrund peste tot, dauneaza
sanatatii, degradeaza constructiile si mediul natural.

Poluarea aerului poate fi naturala sau fabricata de om. Poluarea naturala poate fi
cauzata de eroziunea solului, eruptii vulcanice, respiratie, biodegradari si altele.

Factorii care contribuie la poluarea naturala sunt : ceata, vaporii, gazele, praful,
fumul, factorii chimici, ploile acide.
Omul este responsabil de poluare prin : arderea combustibililor fosili, arderea
padurilor, emisii datorate motoarelor cu ardere interna, tratarea apelor reziduale, industrie
si altele. Concentratia acestor substante in atmosfera este este determinata de rata
emisiilor si de rata degradarilor pe care aceste substante le suporta in timp. Cresterea
principalelor emisii a determinat pe cercetatori sa prevada o crestere a temperaturii
pamantului cu 3-5° C. Astazi ne gasim intr-o perioada de incalzire care poate duce la
schimbari in distributia precipitatiilor, schimbari in zonele de vegetatie si poate induce
degradari ale solului si micsorarea surselor de hrana.

Ploiestiul, un municipiu foarte poluat, se confrunta deasemenea si cu o ridicata

rata a poluarii aerului. Principalele substante poluante degajate in atmosfera sunt :
dioxidul de carbon, metan si monoxidul de azot.
 Emisiile de dioxid de carbon, metan si monoxid de azot contribuie la efectul de
sera, iar clorofluorocarburile actioneaza asupra stratului de ozon.

Contributia majora la efectul de sera o are dioxidul de carbon (circa 50%), urmat
de metan(19%) si clorofluorocarburile (17%). Cresterea emisiilor de dioxid de carbon este
direct legata de cresterea productiei de energie si de trafic.

Industria petrolului are o contributie deosebita la aceste emisii. In ceea ce riveste

rafinarea petrolului, principalii poluanti sunt : dioxidul de sulf, oxizi de azot, compusi
organici volatili,( fenoli, hidrocarburi), acizi, titei, monoxid de carbon, aldehide, amoniac,
pulberi.

De asemenea, traficul auto contribuie si el la emisiile de hidrocarburi volatile si la

emisiile de plumb. Astfel, compusii aromatici din benzina pentru automobile favorizeaza
emisia de hidrocarburi nearse si produse realizate din oxidarea incompleta in mediul
inconjurator, benzenul din gazele de esapament are proprietati cancerigene, compusii
organici volatili polueaza atmosfera, compusii de sulf produc coroziuni si ploi acide.

Aerul respirat de ploiesteni este de cinci ori mai poluat intr-o zi cu trafic fata de
una in care circulatia a fost restrictionata.

Mijloacele de transport, prin arderea combustibililor, sunt o sursa de agenti de

poluare. Compozitia gazelor de ardere este asemanatoare cu a gazelor rezultate in
procesele de combustie. In plus, benzinele emit prin ardere compusi cu plumb.

In ultimele luni, inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Prahova au

efectuat o serie de masuratori care au scos in evidenta un lucru alarmant pentru
ploiesteni – valori foarte mari ale noxelor rezultate in urma traficului intens.

Acestia au comparat rezultatele obtinute cu cele ale masuratorilor efectuate in

perioada 23- 24 septembrie, cand traficul a fost interzis in zona centrala a orasului in
cadrul actiunii "Saptamana mobilitatii". Astfel, dioxidul de azot, monoxidul de carbon si
dioxidul de sulf au inregistrat valori de cinci ori mai mari intr-o zi cu trafic fata de una in
care circulatia a fost restrictionata.
Tot in urma unui raport efectuat in cadrul A. P. M. s-au constatat urmatoarele :

- poluare moderata cu sulfati in suspensie, inlusiv aerosoli de acid sulfuric,

hidrogen sulfurat si amoniac (frecventa de depasire CMA mai mica de 10%) ;
- poluare semnificativa cu pulberi in suspensie (frecventa de depasire CMA 20%) ;
- poluare intensa cu pulberi sedimentabile (frecventa de depasire CMA 80%).
Depunerile de pulberi in zona de est a orasului au o concentratie mult mai mare in
elemente chimice, comparativ cu celelalte zone.
 In zona centrala a municipiului Ploiesti masuratorile de imisii au relevat depasirea
cu 82% a CMA pentru monoxidul de carbon (CO), aceasta in principal datorita structurii
traficului si a influentelor negative asupra dispersiei atmosferice, de natura meteo, in
principal.

Lunar se determina compozitia chimica a pulberilor sedimentabile urmarindu-se

variatia indicatorilor : sulfati in suspensie, amoniac, plumb, cadmiu, fier, zinc, cupru si
metale din pulberile aspirabile.

Chiar daca in unele zone nu au existat depasiri ale concentratiei maxime admise,
exista mirosuri care creeaza discomfort asupra populatiei.

Smogul , un alt agent poluant, are ca sursa arderea gazolinei in motoarele

automobilelor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot si componentele organice volatile
reactioneaza in atmosfera pentru a produce smogul fotochimic.

Emisiile de agenti de poluare a aerului in rafinariile ploiestene, provin, in principal,

de la urmatoarele surse : procese de combustie, instalatii tehnologice, turnuri de racire si
bazine separatoare cu suprafata deschisa, utilaje dinamice, ventile, flanşe, conducte,
rampe de incarcare- descarcare, mijloace si retele de transport auto si cai ferate. Emisiile
de poluanti in atmosfera sunt de doua feluri :

- dirijate ( evacuate prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi
de esapament)
- difuze ( incarcare- descarcare rezervoare, neetanşeitaţi etc). – anexa 7.
Referitor la procesele de combustie putem afirma ca fiecare cuptor dintr-o
instalatie tehnologica este o sursa majora de agenti de poluare care se gasesc in gazele
rezultate prin arderea combustibililor. De asemenea, in rafinarii mai au loc si alte procese
de combustie dintre care se pot mentiona : regenerarea catalizatorilor de cracare
catalitică, operatiile periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor din diferite
instalatii tehnologice, regenerarea periodica a catalizatorilor din alte procese catalitice,
incinerarea nămolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea gudroanelor acide.
Compozitia gazelor de ardere rezultate din procesele de combustie nu difera
semnificativ, in afara de agentii poluanti rezultati din arderea combustibililor, in gazele de
ardere mai identificandu-se : hidrogen sulfurat, acid sulfuric sub forma de aerosoli etc.

In ceea ce priveste instalatiile tehnologice, unele dintre acestea emit continuu sau
intermitent si alti agenti de poluare, desi in cantitati mici in comparatie cu gazele rezultate
prin combustie.

De la facle provin concentratii nocive de gaze si vapori organici, si respectiv, de

hidrogen sulfurat.
 Depozitarea lichidelor organice (ţiţei, fractiuni petroliere, compusi chimici
industriali sau amestecuri ale acestora) se face in rezervoare. Parcurile de rezervoare
reprezinta sursa majora de poluare a aerului cu compusi organici volatili, de regula
hidrocarburi.

Turnurile de racire si bazinele separatoare cu suprafata deschisa ; utilajele

dinamice, ventilele, conductele emit, deasemenea, compusi organici volatili in cantitati
mici, dar care trebuie avute in vedere la monitorizarea agentilor de poluare a mediului.

O alta problema de actualitate este acuzatia ploiestenilor indreptata catre rafinaria

LUKOIL din motiv ca acesta le "otraveste aerul".

Dupa redeschiderea rafinariei in 2004, ploiestenii din zona de Est a municipiului

s-au plans de nenumarate ori autoritatilor ca nu pot respira din cauza poluarii.

Efectele poluarii sunt foarte drastice. Inaltele cosuri de fum care sunt folosite in
Ploiesti si filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in
straturile inalte ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca
concentratia polarii in arealul respectiv, in locul unde se produc. Poluantii sunt insa
transportati la mari distante de locul emisiei, si produc numeroase efecte in alte areale.

Oamenii sustin ca in orele in care functioneaza instalatiile rafinariei, mirosul de sulf

devine insuportabil si ca sunt obligati sa se ascunda in case.

"Pur si simplu simtim cum ne sufocam pe strada. Degeaba am facut reclamatii la

toate institutiile statului, cei de la rafinarie isi vad de treaba", acuza Elena Dumitrache,
unul dintre locuitorii cartierului Mihai Bravu, cel mai expus posibilului val de poluare. Chiar
si fostii angajati ai rafinariei recunosc ca mediul in care au lucrat ani de zile a fost unul
nociv. "Am muncit o viata de om la statia de parafina. Eu m-am obisnuit cu mirosul de pe
vremea in care eram la fabrica, dar ceilalti simt altfel mirosul din aer. Chiar daca am
inteles ca rusii au investit multi bani in rafinarie, tot e poluare", spune Gheorghe Radu,
angajat al rafinariei pina acum zece ani.

La mai putin de un kilometru de obiectivul economic se afla si Grupul Scolar de

Industrial de Petrol Teleajen ai carui elevi si profesori resimt efectele poluarii.
Conducerea Inspectoratului Scolar Prahova sustine ca nu are solutii. "Nu putem desfiinta
una dintre cele mai mari unitati de invatamint pentru ca si asa ne confruntam cu o criza
de spatii fara precedent.

″E normal sa miroasa a rafinarie, ca doar nu e farmacie, dar nu cred ca putem fi

acuzati de lucruri pe care nu le-am facut. Exista nenumarate surse de poluare in oras,
inclusiv noxele din trafic, insa nivelul emisiilor rafinariei masurat s-a incadrat mereu in
limitele legale", a declarat Constantin Dumitru, directorul executiv al rafinariei.
 Ultima problema cu care s-au confruntat autoritatile din Ploiesti a fost incendiul de
la rafinaria Petrobrazi, care a izbucnit in data de 05 februarie 2008, in jurul orei 05.00, la
unul din rezervoare. Flacarile s-au extins foarte repede la un al doilea rezervor, in cele
doua recipiente fiind motorina si aditivi pentru motorina. Peste 50 de pompieri din cadrul
inspectoratului de urgenta au actionat imediat. Acestora li s-au mai adaugat ajutoare din
judetul Dambovita si municipiul Bucuresti. Dupa aproximativ trei ore pompierii au reusit
sa stinga incendiul.

Daca flacarile s-ar fi extins si la cel de-al treilea rezervor ar fi avut loc un dezastru
natural. Explozia care s-ar fi declansat ar fi distrus tot pe o raza de apoximativ 30 km.
In orice caz, incidentul nu a fost lipsit de urmari.

In urma acestuia au ramas cantitati enorme de produse poluante care au afectat

considerabil aerul. Specialistii sustin ca locuitorii municipiului nu vor resimti efectele
poluarii pentru ca rafinaria este situata la periferia Ploiestiului, departe de cartierul locuit
de acestia.

In concluzie, pentru toate problemele grave cu care se confrunta comuna Brazi,

pe langa dorinta locuitorilor de a avea un oras mai putin poluat, este necesar, mai mult
ca oricand, sa se asigure triumful stiintei, dar si al ratiunii, astfel incat generatiile viitoare
sa beneficieze de conditii tot mai bune de viata.