Sunteți pe pagina 1din 36

Implementarea unui Sistem de Management de

Mediu în cadrul companiei S.C. OMV Petrom S.A.

Prof. coordonator: Hlihor Raluca-Maria

Student: Zamfir Denis-Bogdan

Zamosteanu Laura-Petronela

Iași

2019

1
CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA


UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

1.1. Descrierea organizației (profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea activității,


structura organizațională, conducerea firmei)

1.2. Principalii factori poluatori ai firmei

1.3. Motivele pentru care organizația ia hotărârea implementării SMM (Sistem de


Management de Mediu)

1.4. Cauze care determină conducerea să aprobe introducerea unui SMM

1.5. Importanța pentru organizație a introducerii unui SMM

1.6. Obiectivele SMM

1.7. Identificarea suportului necesar la nivelul organizației

1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde să se implementeze SMM

1.9. Stabilirea nivelului de aplicare a SMM

1.10. Estimarea gradului de conștientizare a personalului firmei cu privire la implementarea


SMM

CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A


ORGANIZAȚIEI

2.1. Politica de mediu a organizației

2.1.1. Evaluarea politicii de mediu a organizației

2
2.1.1.1. Aprecierea conținutului politicii de mediu

2.1.1.2. Aprecierea posibilităților de implementare a politicii de mediu

2.2. Planificarea

2.2.1. Analiza Inițială de Mediu (AIM)

2.2.1.1. Identificarea aspectelor de mediu și evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului

2.2.1.2. Prevederile legale și reglementările

2.2.1.3. Examinarea tuturor procedurilor și practicilor de management de mediu existente

2.2.1.4. Analiza punctelor slabe și a punctelor tari

2.2.2. Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu

2.2.2.1. Stabilirea obiectivelor generale și specifice (ținte) de mediu ale organizației

2.2.2.2. Programul/programe de management de mediu ale organizației

2.2.2.3. Implementarea și funcționarea sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1. Documentația sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1.1. Manualul de mediu al organizației

2.2.2.3.1.2. Procedurile sistemului de management de mediu

Proceduri de sistem

Proceduri operationale

CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU


A ORGANIZAȚIEI

Bibliografie

3
CAPITOLUL 1. PREGĂTIREA ORGANIZAȚIEI PENTRU IMPLEMENTAREA
UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

1. Descrierea organizației (profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea


activității, structura organizațională, conducerea firmei)

Petrom face parte din grupul OMV şi este cel mai mare producător de combustibil
din sud-estul Europei. Compania a fost înfiinţată în anul 1996 prin reorganizarea Rafirom,
Peco şi Petrotrans care au fost comasate şi şi-au încetat activitatea. Principalele activităţi îşi au
locul în sectoarele de Explorare şi Producţie, Gaze şi Energie, Rafinare şi Marketing.

Grupul Petrom dispune de resurse de petrol şi gaze naturale aproximate la 775


milioane de barili pe teritoriul României şi al Kazahstanului, are o capacitate anuală de
rafinare de 4,2 milioane tone şi o reţea de 800 de benzinării înregistrate sub două branduri
Petrom şi Omv în România, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

În celelalte domenii, OMV deţine centrala electrică pe gaze de 860 MW de la Brazi


şi un parc eolian de 45 MW la Dorobanţu. Grupul OMV Petrom a obținut anul trecut un profit
de net de 4,078 miliarde de lei (+64%, față de 2017), cu o cifră de afaceri 22,5 miliarde de lei
(+16% față de 2017). Două treimi din rezultatul din exploatare a venit din segmentul
Upstream care, potrivit companiei, “a beneficiat de prețuri realizate mai bune, precum și de
nivelul mai scăzut al costurilor de producție, cheltuielilor cu amortizarea și al celor de
explorare, ceea ce a contrabalansat efectul scăderii producției” (-5%, față de 2017). Printre
principalele produse pe care le comercializează Grupul Omv se enumera: Bitum, Gaz
Petrolier Lichefiat, Carburanţi Petrom şi Produse Petrochimice.

Create special pentru construcţiile rutiere, bitumurile pentru drumuri se obţin în mod
exclusiv prin procese de distilare a ţiţeiului ales special. Rezultatul îl reprezintă materialele de
construcţii absolut omogene. Gazul Petrolier Lichefiat este un amestec de hidrocarburi
gazoase în proporţii diferite, adus în stare lichefiată în recipiente sub presiune
(butelii/rezervoare). Constituenţii principali sunt propanul şi butanul, care sunt hidrocarburi
având 3, respectiv 4 atomi de carbon.

4
Privind Carburanţii Omv Petrom oferă o gamă variată precum Benzina Standard 95,
Benzina Extra 99, Motorina Standard şi Motorina Extra. Produsele petrochimice oferite de
către Petrom sunt: Propilena, Toluen şi Benzen.

Directoratul gestionează activitatea curentă a Companiei şi monitorizează activitatea


companiilor din cadrul Grupului în conformitate cu prevederile legale, a Actului Constitutiv al
Companiei, regulamentului intern şi procedurilor şi totodată a hotărârilor Consiliului de
Supraveghere.

 Numar angajati: ~14.000


 Productie petrol si gaze in Romania: 161.000 bep/zi

 Capacitate de rafinare: 4,5 mil tone/an la Petrobrazi

 Numar statii de distributie: aproape 800 de benzinarii in România, Moldova, Bulgaria


și Serbia, operate sub doua branduri: Petrom si OMV

 Electricitate: centrala electrica Brazi, cu o capacitate de 860 MW

 OMV Petrom furnizeaza 40% din necesarul de petrol, gaze si carburanti

Structura organizațională

5
6
1.2. Principalii factori poluatori ai firmei
Managementul mediului

7
Obiectivul nostru este minimizarea amprentei de mediu pe tot parcursul ciclului de
viață.

Abordarea de management

Evaluăm aspectele de mediu, impactul și riscurile de la nivelul zonelor de producție.


Scurgerile de hidrocarburi reprezintă un aspect critic de mediu. Ne concentrăm pe
îmbunătăţirea infrastructurii şi exerciţii de răspuns în situaţii de urgenţă.

În 2017, costurile totale de mediu s-au ridicat la 179,49 mil. euro. Investițiile de
mediu pentru activele puse în funcțiune în 2017 au totalizat 29,39 mil. euro.

Promovăm o cultură privind protecția mediului prin programul anual „Modelarea


valorilor de mediu prin performanță”. Folosim ocazia Zilei Mondiale a Mediului pentru a
premia cea mai bună performanță de mediu de la nivelul întregii companii.

Managementul apei

Implementăm Planuri de Managementul Apei pentru a reduce cantitatea de apă


extrasă şi a îmbunătăți eficiența consumului de apă.

În anul 2017, cantitatea totală de apă extrasă a scăzut cu 58% comparativ cu anul
2010 și cu 4,8% față de anul 2016 . Am redus, în continuare, Intensitatea globală a apei dulci
cu 3,3% în 2017 față de 2016. Aceasta s-a bazat pe reducerea cu 4,7% a intensității apei dulci
în Downstream Oil (cu excepția Centralelor Electrice) și reducerea cu 7,5% în Centralele
Electrice (Brazi și OMV Petrom City). Intensitatea apei dulci în Upstream a fost relativ
stabilă, crescând ușor cu 0,3%.

Managementul deșeurilor

Principalele categorii de deșeuri pe care le producem sunt solide și lichide, incluzând


șlamul petrolier, substanțele chimice uzate, catalizatorii uzați și deșeurile din demolări.

În 2017, am continuat să punem în aplicare Planurile noastre de Prevenire și


Reducere a Deșeurilor în toate operațiunile. Cantitatea totală de deșeuri generată în 2017 a
fost de 367.205 t. Comparativ cu anul 2016, a avut loc o reducere cu 55%, determinată de
deșeurile nepericuloase provenite de la lucrările de demolare. Am reciclat / recuperat 48% din
totalul deșeurilor generate în cursul anului.

8
Aprovizionarea cu carburanti (motorina si benzina) a unitatii se va face cu cisterna
auto, echipata si omologata conform standardelor in domeniu. Produsele aprovizionate,
depozitate si livrate se incadreaza in normele de calitate existente in Romania, in cadrul statiei
se distribuie numai produse ecologice omologate conform standardelor europene, provenite
din depozitele din tara. Descarcarea produselor petroliere din autocisterne in rezervorul de
depozitare al statiei se realizeaza gravitational, prin intermediul gurii de descarcare si a
conductelor de umplere. Descarcarea carburantilor din cisterne se realizeaza pe peronul de
descarcare special amenajat.

Descarcarea cisternei auto se face numai in conformitate cu Regulamentul de


functionare al statiei de distributie carburanti si in baza instructiunilor de exploatare a
benzinei. Principalele operatii la descarcarea cisternei de benzina:

 cisterna cu benzina se pozitioneaza in dreptul gurii de descarcare; se leaga furtunul de


descarcare de la baza cisternei la racordul de descarcare, respectiv la cupla de
descarcare rapida (CR);
 se realizeaza legatura de recuperare vapori de la partea superioara a cisternei de
benzina la cupla rapida cu valva uscata si opritor de flacari (CRV), pentru egalizare
compartiment cisterna

 rezervor de depozitare;

 se verifica realizarea traseului cisterna – rezervor si se deschid robinetele de legatura;

 se urmareste cantitatea de benzina/motorina introdusa in rezervor si, la atingerea


nivelului maxim, se inchid robinetele de descarcare; se indeparteaza furtunele de
legatura si se indeparteaza cisterna auto. Rezervorul este prevazut cu aerisire in
atmosfera, prin intermediul unei guri de aerisire cu supapa si opritor de flacari (OFS);
aceste supape sunt calibrate sa se deschida numai in cazuri accidentale, cand presiunea
in sistem depaseste valoarea de 36 mbari, sau exista in sistem o depresiune de 3 mbari.

S-a constatat ca, in mod normal, la descarcarea cisternei auto, vaporii de benzina sunt
in circuit inchis, emisia in atmosfera a vaporilor de benzina se face doar accidental. Instalatia
tehnologica dispune de posibilitatea realizarii unui racord suplimentar pentru recircularea
vaporilor, tot cu furtune de uz petrolier standardizate, Dn 60 mm, terminate in capete cu flanse
de racord etanse. Gura de descarcare si autocisternele sunt prevazute cu elemente de racordare
electrica la impamantare, pentru descarcarea eventualelor electricitati statice ce pot provoca

9
scantei. Stocarea carburantilor (motorina si benzina) se va realiza intr-un rezervor
bicompartimentat cilindric, orizontal, cu pereti dubli, montat subteran, cu capacitate totala 30
mc (10 mc benzina, 20 mc motorina).

Rezervorul este prevazut cu:

- guri de descarcare ce vor fi dotate cu sistem de recuperare a emisiilor de compusi organici;

- guri de aerisire si de vizitare a fiecarui rezervor;

- instalatie recuperare emisii COV;

- sistem de aerisire dotat cu guri cu supapa de respirare si aparatoare de flacari;

- instalatii electrice si de automatizare aferente statiei.

Distribuția carburanților

Livrarea carburantilor la autovehicule se va realiza prin intermediul pompei de


distributie tip multiprodus cu recuperare de vapori si cu 4 furtune de alimentare, care aspira
produsele (benzina sau motorina) din rezervorul de depozitare subteran al statiei si
alimenteaza rezervoarele autovehiculelor sosite la alimentare.

Pompa este prevazuta cu sistem de comanda si blocare automata, monitorizate pe un


calculator de proces, care actioneaza individual pentru fiecare din furtunele de pe fiecare
pompa sau, in functie de situatie, concomitent pe toate furtunele grupate pe tipuri de
carburanti, conferind astfel siguranta maxima in exploatare.

Intreg fluxul tehnologic din cadrul statiei de distributie carburanti se va realizeaza in


sistem inchis, perfect etans, neexistand pericol de pierderi, care ar putea influenta negativ
mediul inconjurator.

Alimentarea cu GPL a recipientului (rezervorului GPL) auto:

- se deschide busonul de protectie al prizei de incarcare;

- se cupleaza pistolul de umplere si se actioneaza distribuitorul de GPL;

10
- dupa ce rezervorul GPL a fost umplut (maxim 80% din capacitate) multivalva opreste
umplerea, automat;

- se opreste distribuitorul, se decupleaza pistolul de umplere si se pune busonul de protectie la


priza de incarcare.

Gazele petroliere lichefiate (GPL) reprezinta un amestec de hidrocarburi saturate,


fractii C3 si C4, obtinute prin distilarea petrolului, care in principal contin propan,
butanizobutan si butena. Produsul destinat arderii este un amestec de butan si propan.

Tabel 1. Parametrii si valori limita


Parametru (U.M.) Valori limită
Tehnici alternative Prin cele mai bune Conform celor mai
propuse de titular tehnici disponibile bune practici de
mediu
Consum de energie Se va utiliza pentru - -
functionarea statiei
Emisii de poluanti in Nesemnificativ (doar Sunt respectate Sunt respectate
aer din surse difuze emisiile rezultate de la prevederile Ord. Nr. prevederile Ord. Nr.
autovehicule) 462/1993, cu 462/1993, cu
modificarile si modificarile si
completarile ulterioare completarile ulterioare
Emisii de poluanti Nesemnificativ Sunt respectate Sunt respectate
(COV-uri) in aer din (rezervorul si pompa de prevederile Ord. Nr. prevederile Ord. Nr.
activitate benzina sunt dotate cu 462/1993, cu 462/1993, cu
recuperatoare de vapori modificarile si modificarile si
COV) completarile ulterioare completarile ulterioare
si HG nr. 568/2001 si HG nr. 568/2001
republicat, modificat si republicat, modificat si
completat de HG nr. completat de HG nr.
958/2002 si HG nr. 958/2002 si HG nr.
1047/2013 1047/2013
Ape pluviale posibil Separator de produse Conform HG nr. Legislatia comunitara
contaminate, colectate petroliere 188/2002, modificata si transpusa in legislatia
de pe platforma completata prin HG nr. nationala; sunt
betonata din zona 352/2005, NTPA respectate prevederile
pompelor si a gurilor 001/2005 HG nr. 188/2002,
de descarcare modificata prin HG nr.
352/2005 (NTPA
001/2005)
Ape uzate menajere statie de epurare Conform HG nr. Legislatia comunitara
188/2002, modificata si transpusa in legislatia
completata prin HG nr. nationala; sunt
325/2005 respectate prevederile
HG nr. 188/2002,
modificata prin HG nr.
352/2005
Deseuri menajere Categorii si cantitati Sunt colectate si Legislatia comunitara
(deseuri municipale diferite transportate pe baza de transpusa in legislatia

11
amestecate), slamuri contract de catre firma nationala; sunt
din rezervor, materii – de salubrizare respectate prevederile
uleiuri de la Legii nr. 211/2011***
separatorul de Republicata privind
produse petroliere, regimul deseurilor, cu
depuneri de materii modificarile ulterioare;
solide de la HG nr. 856/2002,
separatorul de modificat de HG nr.
hidrocarburi 210/2007 si HG nr.
1061/2008

1.3. Motivele pentru care organizația ia hotărârea implementării SMM (Sistem


de Management de Mediu)

Managementul mediului este un proces continuu şi are ca scop îmbunătăţirea


permanentă a performanţelor de mediu ale organizaţiei. O organizaţie care implementează un
SMM eficient va ajuta la protejarea sănătăţii umane şi a mediului de potenţialele impacte ale
activităţilor, produselor sau serviciilor sale şi va ajuta la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii
mediului. Implementarea unui SMM poate ajuta o organizaţie să dea stakeholderilor
încrederea că:

o Există un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor şi politicii sunt realizate.

o Accentul este plasat mai degrabă pe prevenire decât pe acţiune corectivă.

o Evidenţa îngrijirii necesare şi a conformării cu reglementările poate fi asigurată.

o Proiectul sistemului cuprinde un proces de continuă îmbunătăţire.

1.4. Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM

Cea mai importanta cauza pentru care s-a decurs la implementarea unui SMM este
cea economica: reducerea costurilor, a energiei, a emisiilor de poluanti in atmosfera cat si
reducerea eventualelor amenzi cauzate de neregularitati sau depasirea limitei admisa de
poluanti.

1.5. Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM

12
Avantajele asociate unui SMM efi cient. Funcţionarea corectă a unui SMM asigură
ameliorarea performanţelor organizaţiei, prin impactul pozitiv pe care îl poate avea asupra
următoarelor aspecte:
1. Îmbunătăţirea performanţelor de mediu.
2. Motivarea, conştientizarea şi implicarea angajaţilor.
3. Satisfacerea criteriilor investitorilor şi îmbunătăţirea accesului la capital.
4. Eficientizarea muncii în echipă.
5. Creşterea competitivităţii;
6. Reducerea costurilor operaţionale, ca efect al:
- îmbunătăţirii performanţelor de mediu;
- efi cientizării proceselor existente;
- introducerii unor procese noi, efi ciente;
- reducerea cantităţii de materii prime;
- proiectarea produsului;
- depozitarea deşeurilor etc.
7. Reducerea incidentelor care rezultă din responsabilităţi.
8. Creşterea încrederii clienţilor.
9. Conservarea materiilor prime şi energiei de alimentare.
10. Facilitarea obţinerii permiselor şi autorizaţiilor.
11. Îmbunătăţirea imaginii în faţa clienţilor, partenerilor şi comunităţii locale.
12. Reducerea riscului de mediu

1.6. Obiectivele SMM


Obiectivele SMM sunt urmatoarele:
- reducerea cantitatii de deseuri si a utilizarii resurselor;
- reducerea sau eliminarea descarcarilor poluante in mediu;
- limitarea oricarui impact negativ important asupra mediului;
- rulaj cu minim de impact asupra mediului;
- promovarea constientizarii angajatilor cu privire la problemele de mediu.

1.7. Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei

13
Angajarea conducerii si anagajamentul permanent al acesteia in exercitarea
manaementului de mediu sunt esentiale pentru reusita implementarii unui SMM. Pentru
fiecare etapa a dezvoltarii sau imbunatatirii unui SMM este necesara implicarea conducerii la
varf a organizatiei.
Se recomanda ca resursele corespunzatoare, cele umane, materiale, cat si financiare,
care sunt esentiale pentru implementarea unui SMM sa fie stabilite si puse la dispozitie.
Pentru implementarea unui SMM este necesar anganjamentul permanent al conducerii, atat
din sectiile direct implicate cat si conducerea executive si de varf a intreprinderii.
Resuresle umane sunt esentiale, pe langa cele financiare si materiale. Acestea trebuie
sa fie stabilite concis si sa aiba un aport semnificativ in implementarea unui SMM.
Angajaţii şi managerii sunt adesea rezervaţi cu privire la standardele de
managementul mediului deoarece certifi carea metodologiei tinde să se concretizeze mai mult
pe elaborarea documentelor. Angajaţii se simt acaparaţi de necesitatea realizării unor
documente suplimentare, ceea ce poate genera resentimente pe termen lung şi negativism.
Resursele limitate ale organizaţiei sunt adesea redirecţionate tot mai mult către
rezolvarea aspectelor birocratice ale managementului mediului în detrimentul
managementului de mediu de sine.

1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa seimplementeze SMM

In urma analizei efectuate, sunt luate in vizor sectiile:


- Alimentarea cu GPL a recipientului
- Aprovizionarea cu carburanti
- Separator de produse petroliere
SMM-ul se va axa pe rezolvarea problemelor din aceste sectii, urmand, cu resursele
ramase, sa se analizeze si celelalte deficiente aflate in cadrul organizatiei, alocandu-se banii
necesari rezolvarii lor.
In cazurile sectiilor sus-mentionate, se va aplica un sistem de mananagement integrat
de mediu total. Se vrea rezolvarea totala a problemelor aparute pe aceste sectii.

14
1.9. Stabilirea nivelului de aplicare a SMM

Implicarea angajatilor este importanta in parcurgerea tuturor pasilor presupusi de


organizatie, in indeplinirea SMM-ului. Astfel s-au impartit chestionare acestora, pentru a
vedea gradul de implicare al angajatilor.

Tabelul 2. Chestionar pentru angajatii S.C. OMV Petrom S.A.

Nr. Intrebare
crt.
1. De cat timp sunteti angajat al firmei?

2. Cum vi se pare curatenia la locul de munca? Motivati raspunsul.


a) Curat;
b) Foarte curat;
c) Murdar;

3. Credeti ca firma noastra se implica destul in problemele de mediu? Motivati raspunsul.


a) Da;
b) Nu;

4. Ati observat probleme legate de protectia mediului in firma (deversari/poluare, etc)? Motivati
raspunsul cu exemple.
a) Da;
b) Nu;

5. Cum sustineti dumneavoastra, ca angajat, proiectele de mediu efectuate de organizatie?

6. Stiati ca organizatia polueaza mai mult decat limitele admise?


a) Da;
b) Nu;

7. In ce sectie/departament credeti ca ar trebuie actionat pentru ca firma sa nu mai polueze la fel de


mult ca in momentul de fata?

8. Veti respecta noile schimbari in organizarea firmei, cat si regulile interne de protectie a
mediului?

In urma chestionarii angajatillor, raspunsurile acestora sunt in proportie de 90%


apreciate ca fiind favorabile sustinerii SMM-ului propus de catre conducerea firmei. Angajatii
constientizeaza problemele de mediu aflate in activitatile firmei si vor participa activ la
implementarea sistemului integrat de mediu.

15
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZATIEI

2.1. Politica de mediu a organizatiei

Unul dintre elementele esențiale ale politicii noastre HSSE (Sănătatea, Siguranța,
Securitatea şi Mediul) este garantarea unui mediu de lucru care protejează bunăstarea fizică și
mentală a angajaților noștri. Pentru a reduce riscurile de sănătate, în întregul grup am

16
implementat standarde înalte de asistență medicală, campanii de promovare a sănătății,
precum și evaluări sistematice.
Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi
calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice
sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a impactului şi
degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin
interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea
de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri.
Toate activităţile cu relevanţă de mediu sunt conduse conform politicii HSE Petrom.
Această politică exprimă angajamentul nostru pentru reducerea impactului asupra
mediului,îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu şi o dezvoltare durabilă, prin
participarea la măsurile de protecţie a climei. Reglementările de management al mediului în
Petrom au fost aliniate cu cerinţele Grupului OMV şi constituie cadrul general pentru
îmbunătăţire continuă, cu scopul de a ne asigura că toate activităţile noastre se conformează
unor standarde ridicate de mediu.
În România, protecţia mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor
naţionale în anul 1990, când a fost înfiinţat pentru prima dată fostul Minister al Mediului; în
1992 a fost elaborat primul document oficial ce stabileşte obiectivele naţionale în domeniu –
„Strategia Naţională de Protecţia Mediului”, reactualizată în 1996 şi în 2002. Strategia este
structurată în două părţi:
(1) o trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea
economică şi calitatea factorilor de mediu,
(2) strategia propriu-zisă, adică principiile generale de protecţie a mediului,
priorităţile, obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung. Încă din 1996 se poate observa o
adecvare a strategiei naţionale cu cea comunitară în ceea ce priveşte principiile, priorităţile şi
obiectivele .
Astfel, principiile urmărite sunt:
•conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
•dezvoltarea durabilă;
•prevenirea poluării;
•conservarea biodiversităţii;
•conservarea moştenirii culturale şi istorice,
•principiul „poluatorul plăteşte”;

17
• stimularea activităţii de redresare a mediului (prin acordarea de subvenţii, credite cu
dobândă mică, etc.).
În ceea ce priveşte priorităţile identificate, acestea reflectă nu numai nevoile
naţionale, dar şi tendinţele şi iniţiativele existente pe plan global, ele fiind:
• menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii;
Scopul acestui capitol este de a realiza o trecere în revistă a politicii de mediu în
România şi nu o analiză a acesteia:
• menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii;
• apărarea împotriva calamităţilor şi accidentelor naturale;
• raportul maxim cost-beneficiu;
• respectarea programelor şi convenţiilor internaţionale privind protecţia mediului.

2.1.1. Evaluarea politicii de mediu a organizatiei


Tabelul 3. Aprecierea continutului politicii de mediu
Aprecierea continutului politicii de mediu Da Nu
Politica este adecvata activitatilor, produselor si serviciilor sale? X
Politica reflecta corect valorile si principiile fundamentale ale organizatiei? X
Politica prevede fixarea de obiective si tinte de mediu? X
Politica este acceptata de conducerea firmei la nivelul cel mai inalt? X
Politica implica o supraveghere a tehnologiilor utilizate si practicilor de X
management de mediu ale organizatiei?
Politica include angajamente privind imbunatatirea continua, prevederea X
poluarii, respectarea reglementarilor, luarea in considerare a asteptarilor
partilor interesate?
A fost desemnata o persoana pentru supravegherea si implementarea X
acestei politici? Daca da, a fost aceasta persoana investita cu autoritatea
necesara?

2.1.1.2. Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu


Tabelul 4. Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu
Aprecierea Implementarea politicii de mediu se face prin intermediul programelor
programelor elaborate de catre conducere si responabilul de mediu. Programele
sunt realizate punctual, fara caracter general, eliminand astfel
ambiguitatile si ilustrand astfel interesul general pentru alinierea
firmei la standardele de mediu.
Aprecierea Resursele alocate sunt in suma totala de 300.000 euro. Conducerea

18
resurselor necesare organizatiei considera suma ca fiind suficienta pentru ameliorarea
punerii in practica a conditiilor ce afecteaza mediul, respectiv pentru cumpararea si
politicii de mediu instalarea unei statii de procesare a resturilor animale necomestibile.
Aprecierea Politica de mediu exprima realitatea din firma, iar implementarea ei
realismului politicii este posibila in proportie de 100%.
de mediu analizand
posibilitatile de
implementare
Analiza angajarii Firma se angajeaza sa implementeze, sa controleze si sa
organizatiei imbunatateasca in mod continuu masurile legate de protectia mediului,
fiind antrenate in acest sens resurse financiare pentru obtinerea
resurselor logistice si intreaga resursa umana disponibila.
Analiza comunicarii Diseminarea politicii de mediu catre toate nivelurile organizatiei se va
si intelegerea face de catre responsabilul de mediu, Andreea Marinescu. Data fiind
politicii de mediu la disponibilitatea conducerii pentru implementarea SMM, analiza,
toate nivelurile comunicarea si intelegerea tuturor aspectelor se va face in cel mai
organizatiei eficient mod posibil
Analiza procedurilor Procedurile pentru implementarea politicii de mediu, cat si obiectivele
pentru realizarea propuse, obliga fiecare membru al firmei la respectarea si punerea in
politicii de mediu practica a tuturor masurilor legate de protectia mediului si de
prevenirea poluarii.
Analiza comunicarii Partile interesate au acces liber la documentatia legata de SMM, firma
politicii de mediu actionand in sensul asta prin publicarea pe Internet si in presa locala a
catre partile politicii de mediu, precum si afisarea la Consiliul Local a acesteia.
interesate Pentru o mai buna transparenta, firma isi arata disponibilitatea pentru
raspunsul la eventualele intrebari din partea publicului.

2.2. Planificarea
2.2.1 Analiza Initiala de Mediu (AIM)
METODA AMDEC
In metoda de cotare a impacturilor asociate aspectelor mediu identificate se
considera urmatoarele criterii:
1. gravitatea/importanta impactului (G)
2. frecventa impactului (F)
3. magnitudinea impactului (M)

19
4. reglementari care sa stabileasca nivelul maxim admis de poluant in receptorul natural (R)
5. opinia publica/transparenta (O).
Pentru aceste criterii se stabileste o scara, fiecare criteriu luand valori pozitive si
avand un anumit coeficient de pondere, in functie de importanta lui in procesul de
cuantificare.
Tabelul 5. Grila de notare a impacturilor de mediu
Criteriu Coeficient 10 puncte 5 puncte 1 punct
pondere
F 3 Zilnica Medie Ocazionala
G 5 Risc pentru om si mediu Risc pentru mediu Nu exista risc
pentru mediu
M 4 Semnificativa Medie Minora
R 4 Neconformitate (depasiri de Conformitate (valori Conformitate
CMA) cuprinse intre prag de alerta (valori ale
si prag de interventie) poluantilor sub
pragurile de
alerta)
O 2 Plangeri si critici Plingeri si critici sporadice Nu exista
sistematice plingeri sau
critici
Se acorda fiecarui criteriu valori in functie de fiecare impact de mediu asociat
aspectelor de mediu si se obtine in final un scor de mediu calculat dupa urmatoarea formula:
2O 4  R 4  M 5G3 F Scor
Prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maxima care poate fi obtinuta este
de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minima este de 18 puncte, atunci cand toate
criteriile sunt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ).
Cu cat valoarea scorului de mediu obtinut este mai mare, cu atat impactul indus
asupra componentelor de mediu este mai grav. Se propune, astfel, o scala a impacturilor
obtinute:
P = 18 – impact nesemnificativ
18 < P < 38 – impact mediu semnificativ
P ≥ 38 – impact semnificativ
Pentru analiza de mediu se vor retine numai acele impacturi semnificative, care au
valori mai mari de 38 de puncte. In cele ce urmeaza se va cuantifica impactul asociat fiecarui
aspect de mediu, generat in fiecare proces ce se desfasoara in cadrul societatii, avand in
vedere cele doua situatii: functionare normala si functionare anormala.

20
2.2.1.1. Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra
mediului
Analiza initiala de mediu trebuie sa acopere 4 domenii principale:
1. Indentificarea aspectelor de mediu semnificative;
2. Prevederile legale si reglementarile;
3. Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente;
4. Evaluarea actiunilor interprinse in urma investigatiei incidentelor anterioare.

2.2.1.2. Prevederile legale si reglementarile


Pentru o functionare optima, organizatia tine cont de urmatoarele reglementari si
prevederi legale:
- Legea Apelor nr. 107/1996;
- Legea privind constituirea si functionarea Consiliului National pentru Mediu si
Dezvoltare Durabil a, nr.158/22.10.1999;
- Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor;
- Legea nr. 458 din 08 iulie 2002 privind calitatea apei potabile;
- Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002
privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;
- Ordinul Ministrului nr. 377/10.04.2001 pentru aprobarea Normativului privind
obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata ;
- Ordinul Ministrului nr. 706/27.07.2001 privind ap robarea Regulamentului privind
organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate in elaborarea de studii,
proiecte, in executie, consultanta in domeniul gospodaririi apelor si docu mentatii
tehnice pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor;
- Ordin comun nr. 272/65 din 2 aprilie 2002 al MAPM si al MSF, privind elaborarea si
reactualizarea planurilor locale de actiune pentru sanatate in relatie cu mediul;
- ORDIN nr. 246 din 22 martie 2002 pentru aprobarea unor acorduri de mediu;
- ORDIN nr. 279 din 3 aprilie 2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru
gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul Directiei de gestiune a
deseurilor si substantelor chimice periculoase;
- REGULAMENT elaborat de Consiliul Concurentei din 10 mai 2002 cu privire la
ajutorul de stat pentru protectia mediului ;

21
- ORDIN nr. 745 din 30 august 2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea
aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;
- ORDIN nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri
pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri
acceptate in fiecare clasa de deseuri;
- ORDIN nr. 1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru
Acordarea Etichetei Ecologice;
- Ordonanta de urgenta privind de s eurile neferoase reciclabile, nr. 11/2001;
- Ordonanta de urgenta privind gestionarea de seurilor industriale reciclabile, nr.
16/2001; 25
- Ordonanta nr.87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor;
- Ordonanta de Urgenta nr.19/2002 pentru ratificarea Acordului pentru asistenta
financiara nerambursabila dinte Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie
si Dezvoltare, actionand in calitate de Agentie de Implemen tare a Facilitatii Globale
de Mediu, pentru finantarea Proiectului “Controlul Poluarii in Ag ricultura”, semnat la
Bucuresti la 16.01.2002;
- ORDONANTA DE URGENTA nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea,
reducerea si controlul integrat al poluarii;
- HG nr. 625/2001 privind aprobarea procedurii de autorizare a functionarii
comerciantilor din punct de vedere al protectiei mediului;
- HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate;
- HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor;
- HG nr. 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetelor ecologice;
- HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
- HG nr. 441 din 30 aprilie 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate;
- STAS 6156/1986 - Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social -
culturale – limite admisibile si parametri de izolare acustica;
- Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si direct in statiile de epurare (NTPA 002/2002), aprobat prin Hotararea
Guvernului nr.188/2002;

22
- Normativul privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali (NTPA 001/2002), aprobat
prin Hotararea Guvernului nr.188/2002 ;
- ISO 14001 – Sistem de management de mediu (in curs de aplicare);
- ISO 14004 - Sistem de management de mediu (in curs de aplicare);
Pentru a se urmari orice schimbari in legislatie , organizatia este abonata la
Monitorul Oficial. De asemeni juristul din cadrul firmei va anunta eventualitatea
schimbarii unor legi sau aparitia altora, pentru ca firma sa fie in conformitate
In cazul in care intervin schimbari in modul de organizare al firmei, care pot
modifica inclusiv fisa postului, sau orice are legatura cu postul de munca, organizatia va
comunica schimbarea facuta, personalului calificat. Dupa caz, se vor face instruiri, sau se
vor explica atat schimbarile aduse, cat si beneficiile aduse de implementare, pentru
constientizarea de catre personal a acestor efecte.

2.2.1.3. Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu


existente

De la infiintarea legala a organizatiei, pana in prezent, nu s-au inregistrat


implementari/proceduri/practici de mediu de tip SMM.

2.2.1.4. Analiza punctelor slabe si a punctelor tari

Punctele tari sunt caracteristici sau competențe distinctive pe care o întreprindere


le posedă la un nivel superior în comparație cu alte firme, îndeosebi concurențe, ceea ce îi
asigură un anumit avantaj în fața lor. Punctele tari presupun definirea și măsurarea
domeniilor în care organizația excelează. Punctele forte sunt de fapt resurse sau capacități
pe care le are organizația și care pot fi folosite efectiv pentru a-și atinge obiectivele în ceea
ce privește performanța.
Dintre punctele tari amintim:
- prețul ridicat al petrolului
- rezervele de țiței și gaze
- Mecanismul de stabilire a prețului, similar celui folosit pe piețele dezvoltate
- Echipa de proiect construită cu oameni bine conectați la mediul financiar local
- Free-float-ul redus al acțiunilor până la această ofertă

23
- Cash flow-ul stabil, solid
- Nivel fix al redevenței până în 2014 , obținut de OMV la privatizarea Petrom
- Decizia recentă a Fitch de a îmbunătăți ratingul României până la investment grade
- Folosirea unei tehnologii moderne, in corcodanta cu prevederile legale.
- Firma cotata mai bine pe piata
Punctele slabe reprezintă activități pe care firma nu le realizează la nivelul
celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie, dar nu le posedă. Punctele slabe
reprezintă o limitare, o greșeală sau un defect în cadrul organizației care o împiedică să-și
atingă obiectivele. Punctele slabe reprezintă ceea ce nu face bine o organizație sau
punctele în care are capacități sau resurse inferioare în comparație cu competiția.
Neglijarea acestora poate afecta grav evoluția companiei, mai ales situația sa economic-
financiară.
Dintre punctele slabe se pot preciza:
- Starea de incertitudine de pe piețele de acțiuni
- Rafinarea, oaia neagră a companiei, care îi aduce pierderi
- Acțiunile nu sunt ieftine comparativ cu alte societăți similare
- Prețuri reglementate de pe piața de gaze

Punctele tari sunt


Phhh

caracteristici sau
competențe distinctive
pe care o
înteprindere le posedă la
un nivel superior în

24
comparație cu alte
firme, îndeosebi
concurente, ceea ce îi
asigură un anumit
avantaj în fața lor.
Punctele tari presupun
definirea și măsurarea
domeniilor în care
organizația excelează.
Punctele forte sunt
de fapt resurse sau
capacități pe care le are
organizația și care pot fi
folosite efectiv

25
pentru a-și atinge
obiectivele în ceea ce
privește performanța.
Dintre punctele tari, se
pot preciza:
-Pretul ridicat al petrolului
-Rezervele de titei si gaze
-Mecanismul de stabilire a
pretului, similar celui
folosit pe pietele
dezvoltate
-Echipa de proiect
construita cu oameni bine
conectati la mediul
financiar local

26
-Free-float-ul redus al
actiunilor pana la aceasta
oferta
-Cash flow-ul stabil si solid
-Grad redus de indatorare
-Nivelul fix al redeventei
pana in 2014, obtinut de
OMV la privatizarea Petrom
Punctele tari sunt
caracteristici sau
competențe distinctive
pe care o
înteprindere le posedă la
un nivel superior în
comparație cu alte
firme, îndeosebi

27
concurente, ceea ce îi
asigură un anumit
avantaj în fața lor.
Punctele tari presupun
definirea și măsurarea
domeniilor în care
organizația excelează.
Punctele forte sunt
de fapt resurse sau
capacități pe care le are
organizația și care pot fi
folosite efectiv
pentru a-și atinge
obiectivele în ceea ce
privește performanța.

28
Dintre punctele tari, se
pot preciza:
-Pretul ridicat al petrolului
-Rezervele de titei si gaze
-Mecanismul de stabilire a
pretului, similar celui
folosit pe pietele
dezvoltate
-Echipa de proiect
construita cu oameni bine
conectati la mediul
financiar local
-Free-float-ul redus al
actiunilor pana la aceasta
oferta
-Cash flow-ul stabil si solid
-Grad redus de indatorare

29
-Nivelul fix al redeventei
pana in 2014, obtinut de
OMV la privatizarea Petrom
Punctele tari sunt
caracteristici sau
competențe distinctive
pe care o
înteprindere le posedă la
un nivel superior în
comparație cu alte
firme, îndeosebi
concurente, ceea ce îi
asigură un anumit
avantaj în fața lor.
Punctele tari presupun

30
definirea și măsurarea
domeniilor în care
organizația excelează.
Punctele forte sunt
de fapt resurse sau
capacități pe care le are
organizația și care pot fi
folosite efectiv
pentru a-și atinge
obiectivele în ceea ce
privește performanța.
Dintre punctele tari, se
pot preciza:
-Pretul ridicat al petrolului
-Rezervele de titei si gaze
-Mecanismul de stabilire a
pretului, similar celui
31
folosit pe pietele
dezvoltate
-Echipa de proiect
construita cu oameni bine
conectati la mediul
financiar local
-Free-float-ul redus al
actiunilor pana la aceasta
oferta
-Cash flow-ul stabil si solid
-Grad redus de indatorare
-Nivelul fix al redeventei
pana in 2014, obtinut de
OMV la privatizarea Petrom
2.2.2.Construirea și implementarea Sistemului de Management de Mediu
2.2.2.1. Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei
Tabelul 12. Stabilirea obiectivelor generale si specifice
Poluare Obiective Tinte
Zgomot, Reducerea poluarii cu zgomot Reducerea poluarii cu
energie zgomot cu 50 %, fata de
anul precedent.
Poluare sol Prevenirea poluarii solului cu deseuri Reducerea poluarii cu

32
deseuri cu 80%.
Poluare apa Prevenirea poluarii apei.

2.2.2.3. Implementarea si functionarea sistemului de management de mediu


2.2.2.3.1. Documentatia sistemului de management de mediu
2.2.2.3.1.1. Manualul de mediu al organizatiei
MANUALUL DE MEDIU
Cuprinsul manualului de mediu
Cuprins Organizatia
Obiectul manualului Modificarea/difuzarea manualului
Definitii Politica de mediu Politica grupului Angajamentul de imbunatatire continua
Politica de mediu a organizatiei SC
Angajamentul conducerii
Planificarea Alegerea si supravegherea factorilor de impact
Cerinte legale si alte cerinte
Obiective si tinte Programe de management de mediu
Implementarea si functionare
Structuri si responsabilitati
Formare, sensibilizare si competenta
Comunicare
Documentarea sistemului de mediu
Controlul documentatie
Controlul operational
Prevenirea situatiilor de urgenta si capacitatea de raspuns
Control si actiuni coreective
Supraveghere si masurare
Neconformitati, actiuni corective si actiuni de prevenire
Inregistrari
Auditul sistemului
Controlul efectuat de conducere
ANEXE
Difuzarea si revizuirea manualului
Proceduri ale sistemuului de management de mediu

33
Grafic note de bonitate

În acest grafic sunt prezentate notele de bonitate pentru componentele apă, aer, sol, având o
notă de bonitate de 9,6.
Indicele de poluare globală calculat are o valoare de 1,08. Conform tabelului pentru indicile
de poluare globală această valoare se încadrează între valorile 1-2, ceea ce denotă un mediu
supus efectului activității umane în limite admisibile.

CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU


A ORGANIZATIEI

34
Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi
calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice
sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a impactului şi
degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin
interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea
de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri.
Toate activităţile cu relevanţă de mediu sunt conduse conform politicii HSE Petrom.
Această politică exprimă angajamentul nostru pentru reducerea impactului asupra
mediului,îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu şi o dezvoltare durabilă, prin
participarea la măsurile de protecţie a climei. Reglementările de management al mediului în
Petrom au fost aliniate cu cerinţele Grupului OMV şi constituie cadrul general pentru
îmbunătăţire continuă, cu scopul de a ne asigura că toate activităţile noastre se conformează
unor standarde ridicate de mediu.
În România, protecţia mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor
naţionale în anul 1990, când a fost înfiinţat pentru prima dată fostul Minister al Mediului; în
1992 a fost elaborat primul document oficial ce stabileşte obiectivele naţionale în domeniu –
„Strategia Naţională de Protecţia Mediului”, reactualizată în 1996 şi în 2002. Strategia este
structurată în două părţi:
(1) o trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea
economică şi calitatea factorilor de mediu,
(2) strategia propriu-zisă, adică principiile generale de protecţie a mediului,
priorităţile, obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung. Încă din 1996 se poate observa o
adecvare a strategiei naţionale cu cea comunitară în ceea ce priveşte principiile, priorităţile şi
obiectivele .

Bibliografie
1. https://www.omvpetrom.com/ro
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Petrom

35
3. https://www.omvpetrom.com/pbd_download/225/1007/Petrom_Annual_Report_2008
_ro,1.pdf
4. https://www.omvpetrom.com/pbd_download/370/804/Annual_report_2017_NSC_ro,0
.pdf
5. https://www.slideshare.net/carmenoprea56/sistemul-de-management-integrat-de-
mediu-al-firmei-sc-romcif-sa
6. http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-
content/uploads/2015/10/RRSS_10_2015_A07RO.pdf
7. https://www.scribd.com/document/144007709/Implementarea-Unui-Sistem-de-
Management-Mediu
8. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/implementarea-unui-sistem-de-
management-de-mediu-276763.html
9. www.googleimages.com
10. Suport de curs – Implementarea unui sistem de management de mediu, Hlihor Raluca
11. https://www.scribd.com/document/98824597/Analiza-SWOT-Petrom
12. https://docslide.net/documents/analiza-swot-petrom-55b3484233bb1.html
13. https://www.omvpetrom.com/ro/sustenabilitate/sanatate-siguranta-securitate-
mediu/mediu

36