UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI

SPECIALIZARE MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL MEDIULUI

PROIECT

Indrumator: Sf. l. Dr.Ing. Brandusa Robu

Masterand: Florea Elena Raluca

2011
 Sa se elaboreze posibilitatile de implementare a unui SMM pentru industria
textila utilizand standardele ISO 14001/2005 si ISO 14004/2005.

Cuprins

Capitolul 1. Informatii generale referitoare la industria textila

1.1.Introducere
1.2. Dimensiune si distributie geografica
 1.3. Tendite economice
1.4. Caracterizarea produsului/ servicii/activitati
Capitolul 2. Tehnologia de obtinere a bumbacului
2.1. Elaborarea schemei bloc
2.2. Identificare surse si agenti poluanti
2.3. Emisii in apa, aer, sol
Capitolul 3. Analiza initiala de mediu
3.1. Identificare surse si agenti poluanti
3.2. Impactul asupra mediului
3.3. Retinerea aspectelor de mediu semnificative
Capitolul 4. Stabilirea obiectivelor si tintelor
Capitolul 5. Politica de mediu a organizatiei
Capitolul 6. Beneficiile implementarii SMM
Bibliografie

Capitolul 1. Informatii generale referitoare la industria textila

1.1.Introducere
Industria textil i cea a confeciilor de mbrcminte, cu o tradiie de peste 100 ani n
Romnia, s-a dezvoltat mai accentuat n perioada 1965 1980 cu utilaje, instalaii i tehnologii
preponderent din ar. Structura de producie a anilor '70'80 a fost astfel construit nct s
satisfac nevoile pieei interne cu textile i mbrcminte, iar surplusul de produse s se exporte
preponderant n rile CAER i apoi n alte ri.
 ncepnd cu anul 1990, cererea de produse textile i de mbrcminte pe piaa intern a
sczut vertiginos, piaa CAER s-a destrmat, iar competitivitatea produselor textile de atunci era
inferioar produselor similare din rile concurente. Industria de confecii mbrcminte din
Romnia dispune de resurse umane calificate, care accept costuri salariale reduse n absena altor
alternative avantajoase pe piaa forei de munc din ara noastr. Scderea cererii de produse
textile i de mbrcminte pe piaa intern s-a datorat erodrii puterii de cumprare, iar scderea
produciei s-a datorat declinului sectoarelor furnizoare de materii prime.
Renumite marci de filaturi si tesatorii de bumbac, lana si matase, care au fost lasate in mod
iresponsabil sa se prabuseasca au fost : Dorobantul Ploiesti, Carpatex
Brasov,Tricodava,Bucuresti.
Sectorul industrial al confeciilor este unul dintre sectoarele dinamice ale economiei romneti.
Acest sector industrial a demonstrat ca este cel mai rentabil i cel mai viabil, dac ne raportm la
industria uoar n ansamblu i pentru ntreaga perioad 1990 pn n prezent.
In prezent, in Romania sunt inregistrate, in industria textila, 5.743 microintreprinderi si aproape
4.000 intreprinderi mici si mijlocii.
Puncte tari ale industriei textile
o este o industrie viabila, produsele avand desfacere asigurata, fiind destinate
necesitatilor vitale si de moda ale oamenilor;
o realizeaza produse competitive pentru piata autohtona si pentru export in tarile
dezvoltate;

o detine o forta de munca stabila si bine instruita pentru specificul acestei industrii;

o valorifica superior materiile prime;

o necesita costuri relativ mici pentru modernizari, retehnologizari si infiintari de

intreprinderi mici si mijlocii fata de alte ramuri industriale ;

o are mare flexibilitate si grad ridicat de adaptabilitate la schimbari ;

o traditia indelungata a ramurii.

Puncte slabe ale industriei textile

 o nu are asigurata in tara materia prima necesara realizarii produselor (nici cantitativ nici
calitativ);
o pondere inca mare de utilaje si tehnologii neperformante in sectoarele primare;

o costuri mari de fabricatie in subsectoarele primare datorita in principal:

capacitatilor mari, nerestructurate, cu flexibilitate si adaptabilitate redusa la

cerintele pietelor;

folosirea unor capacitati sub limita de rentabilitate;

personal supradimensionat;

productivitate scazuta;

consumuri materiale si energetice mari fata de cele realizate pe plan mondial;

lipsa fondurilor de investitii si a capitalului de lucru.

1.2.Dimensiune si distributie geografica a industriei textile

Industria usoara cuprinde subramurile: industria textila si confeciilor, industria pielariei si
incaltamintei. Aceasta ramura a economiei este inglobata in industria bunurilor de larg consum,
fiind prezenta aproape in toate statele globului, diferentiata de la o zona la alta in functie de
dezvoltarea socio-economica si conditiile naturale.
Materialele folosite de aceasta ramura sunt de origine vegetala (bumbac, in, canepa); altele
de origine animala (lana, piei, blanuri) sau minerala si sintetica (fire si fibre sintetice, uleiuri
minerale).
Industria bumbacului
Industria bumbacului prezinta cea mai mare importanta datorita numeroaselor sale
intrebuintari, cat si costului mai convenabil, in comparatie cu alte materii prime.
Materia prima prelucrata (bumbacul) este asigurata din import: Uzbechistan, Turkmenistan,
Egipt, Sudan, India, ultima fiind principala furnizoare.
Industria bumbaculuieste prezenta si n Bucuresti, cu peste 26% din productia de ramura,
n vestul tarii, n orasele Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare. n partea de nord-est a tarii s-au
impus prin productii mai ridicate centrele: Botosani (aici fiind creat primul combinat de bumbac
de dupa razboi), Iasi, Gura Humorului. n partea centrala trebuie mentionate centrele: Talmaciu
(lnga Sibiu), pentru ata, Odorheiul Secuiesc, Medias, Sighisoara, Sfntu Gheorghe (combinate
integrate), iar n partea central-sudica: Pitesti, Pucioasa (n ntreprinderi integrate), Galati,
Giurgiu, Rosiori de Vede, Buftea, Ciulnita, Oltenita, Dragasani, Buzau (filaturi si combinate
integrate).
Industria lanii
Aceasta ramura foloseste o cantitate mult mai mica de materie prima; totodata, ea se
caracterizeaza printr-o tehnologie mai putin influentata de tendintele de automatizare.
Industria lanii este ramura legata de o ocupatie straveche - pastoritul - care a asigurat materia
prima pentru o gama larga de produse casnice. In jurul Brasovului si Sibiului sunt zone
traditionale de crestere a ovinelor, favorizand dezvoltarea industriei lanii de timpuriu.
Industria matasii
Industria matasii este dezvoltata n statele cu traditii n cresterea viermilor de matase
(China, Italia, R.P.D. Coreeana si Coreea de Sud).
China - tara originala a matasii naturale, renumita prin matasea si adevaratele opere de
arta obtinute din matasea naturala. Centrele sunt concentrate n China de Est si Sud-Est, renumit
fiind centrul Shandong, L'Eshan, Anayang, Gaipeng, Luda, Qingadao. Alte tari producatoare de
matase:
- Italia, cu centrele Padova, Como, Florenta;
- Franta, cu vestitul centru Lyon, prelucrnd matasea din import;
- SUA, cu New York, New Jersey.
Industria matasii in Romania foloseste ca materie prima matasea cat si matasea sintetica
(artificiala). Matasea naturala este obtinuta in sud-vestul tarii.
Industria inului si a canepei
In India este cea mai dezvoltata productie de in. Industria inului este n reducere n
perioada actuala, folosind doar 3,1% din totalul materiei prime textile. Inul are o arie de cultura
relativ restnsa: vestul si centrul partii europene a CSI (Letonia, Estonia, Lituania, zona Sankt
Petersburg, Bielorusia cu renumitele centre industriale, Smolensk, Kostrona si alte centre n
Siberia de vest). Mentionam culturi de in si n Polonia, Germania - partea de nord-est, Cehia,
Slovacia, Ungaria si pe suprafete mai mici n Belgia, Olanda, nordul Frantei, Anglia.
Industria iutei
Iuta este considerata de specialisti ca cea mai ieftina fibra textila naturala. Centrele
industriale sunt localizate in marile zone de culturi din delta Gangelui si Brahmaputei, in
Bengalul de Vest, la Calcutta.
Industria tricotajelor si confectiilor
 Industria tricotajelor foloseste in cea mai mare parte ca materie prima bumbacul, 50% lana si
firele sintetice. Localizarea marilor unitati producatoare este, in principal, in centrele de mare
consum. O cantitate apreciabila este destinata exportului.
Industria confectiilor - reprezentata prin unele ateliere mici, inainte de razboi, s-a dezvoltat
dupa anii 1950. O parte din produse sunt exportate in peste 40 de tari ale lumii.
Industria tricotajelor si confectiilor este dezvoltata in: China, India, Italia, SUA, Marea
Britanie, Franta, Germania, Spania, Olanda, Austria, Suedia ,etc.
Privitor la grupurile sau concentrarile teritoriale ale industriei textile, se constata o raspandire
geografica echilibrata.

1.3.Tendinte economice
Acest important sector industrial s-a restructurat, modernizat i retehnologizat dup 1990,
pentru adaptarea rapid la condiiile specific economiei de pia, ocupnd, n cadrul economiei
naionale, un loc principal din urmtoarele considerente:
produsele industriei de confecii mbrcminte sunt prezente, depeste 30 de ani, pe piaa
extern;
este o ramur industrial bine reprezentat n toate judeele rii;
concentreaz o important for de munc, bine instruit, n principal feminin (peste 250.000
salariai);
are capacitatea de a-i susine importurile proprii i de a crearesurse valutare i pentru alte
necesiti ale economiei,contribuind cu sold pozitiv n balana comercial a rii;
Pe fundalul accenturii concurenei internaionale, competitivitatea industriei de confecii
din Romnia a crescut foarte mult. Pentru prima dat, la sfritul anului 1999, ara noastr se
situeaz pe primul loc n exporturilede confecii din rile Europei Centrale i de Est, n Uniunea
European, reuind s ntreac Polonia, care, n anii precedeni, se situa pe poziia I n ierarhia
furnizorilor de confecii n rile Uniunii Europene.
Un aspect demn de evideniat este faptul c trendul pozitiv al exporturilor de confecii n
Uniunea European, a fost susinut nu numai de producia n sistem lohn, ci i de tendina, din
ce n ce mai evident n ultimii ani, de prelucrare n acest sistem a esturilor produse n ar,
cumprate de la partenerii strini (de la societile mixte).
Industria textil i cea a confeciilor de mbrcminte satisface nevoile de consum ale
populaiei cu confecii textile, realizeaz un important excedent de produse care se valorific la
export, asigur peste 350 mii locuri de munc i desfoar activiti care se preteaz pentru
munca i aptitudinile femeilor.
Locuri ocupate de Romnia n ierarhia rilor concurente pe piaa U.E., la principalele
produse (confecii textile i tricotaje):
 Table 1. Locuri ocupate de Romnia n ierarhia rilor concurente pe piaa U.E.,

Cooperarea n sistem lohn cu Romnia s-a dezvoltat pozitiv, n special datorit costurilor
reduse i condiiilor favorabile de producie i finisaj.
Pornind de la starea actual a industriei textile i a celei de confecii de mbrcminte, de
la avantajele pe care le reprezint acestea, precum i de la tendinele previzibile n economia
european i mondial privind aceste industrii s-au stabilit principalele obiective pe termen
mediu i lung, n concordan cu obiectivele de dezvoltare a industriei pe ansamblu.
Obiective strategice de restructurare dezvoltare ale industriei textile i a
produselor textile
Obiectivul general al sectorului textil l constituie creterea competitivitii produselor
textile n condiiile economiei de pia, cu costuri materiale i sociale minime i eficien
maxim.
Obiective derivate:
identificarea sectoarelor din cadrul industriei textile cu potenial competitiv, ca prioriti
ale dezvoltrii durabile n contextual tendinelor existente pe plan mondial;
redimensionarea i remodelarea structurii economice industriale, n concordan cu
criteriile de integrare n UE;
prevenirea i reducerea polurii industriale;
mbuntirea accesului IMM-urilor la finanri nerambursabile;
 ncheierea rapid a privatizrii, garanie a schimbrii mentalitii i aplicrii
mecanismelor pieei libere, prin atragerea de investitori romni i strini;
dezvoltarea activitii de cercetare-dezvoltare i inovare n domeniul industriei textile i a
produselor textile;
Obiectivul principal al strategiei pentru dezvoltarea industriei de confecii l constituie creterea
competitivitii produselor, n condiiile economiei de pia, cu costuri materiale i sociale
minime i eficien maxim, concomitent cu consolidarea poziiei acestei industrii pe pieele
actuale i cucerirea de noi piee.

1.4..Caracterizarea productiei industriei

Industria textila se caracterizeaz, printr-un nivel relativ ridicat al coninutului de for de
munc implicat n procesul de producie, iar costul acesteia influeneaz decisiv
competitivitatea produselor rezultate.
n ultimul deceniu, pieele internaionale s-au deschis treptat, prin atenuarea msurilor
protecioniste, devenind astfel mai vulnerabile la concurena exercitat n special de produsele
ieftine din import.
Pe piaa au aprut numeroi productori noi, care beneficiaz de avantaje faa de cei
tradiionali (costuri sczute cu fora de munc, cu protecia mediului, disponibiliti sporite de
materii prime de calitate etc.).
Piaa mondial a produselor textile i de confecii mbrcminte este o pia vast i
eterogen, care acoper o multitudine de produse de la fibrele i firele textile pn la textilele
finite, tricotajele i confeciile.
n anul 2002 industriei textile i de confecii mbrcminte i revenea 5,7% din valoarea
global a produciei mondiale de produse prelucrate, 14% din totalul forei de munc industriale
i 6,3% din valoarea comerului mondiale cu produse prelucrate.
Piaa mondial a textilelor a cunoscut n special n ultimele decenii modificri nsemnate
de dinamic, structur i localizare. n decursul ultimelor patru decenii comerul mondial cu
aceste produse s-a majorat de peste 60 de ori, de la mai puin de 6 miliarde dolari n 1962 la 353
miliarde dolari n 2002.
n prezent principalele fluxuri n comerul mondial cu textile sunt reprezentate de livrrile
reciproce ntre rile asiatice i cele ntre rile vest europene, acestora revenindu-le n 2002 cote
pri aproximativ egale (cte 24%) din exportul mondial. De asemenea, alte dou fluxuri de
schimb sunt reprezentate de livrrile din rile asiatice ctre America de Nord i respectiv
Europa Occidental.
 Tabel 2. Principalele fluxuri n comerul mondial cu textile n 2002
Tari TEXTILE
Intra Asia 36,0
Intra Europa Occidental 36,4
Europa de Vest ctre rile CEE, baltice, CSI 8,9
Asia ctre America de Nord 8,3
Asia ctre Europa de Vest 7,9
America de Nord ctre America Latin 5,7

rile industrializate (UE, SUA, Japonia) figureaz ntre principalele 15 ri exportatoare,

dar participarea lor la exportul mondial este n diminuare constant.
China i-a majorat substanial exportul pe piaa SUA, n unele cazuri dublndu-l, n
detrimentul rilor din America Central i din zona Caraibe. Rolul Chinei a devenit crucial pe
piaa textilelor i mbrcmintei dup decembrie 2001, cnd aceasta a devenit membr a OMC.
Astfel, ca nou membr OMC, Chinei i s-a acordat imediat liberalizarea unor cote de import,
echivalente cu beneficiile pe care le-au primit alte ri membre OMC.
Principalii factori care au condus la dezvoltarea produciei i exportului:
destrmarea CAER i pierderea astfel a unei piee importante pentru produsele textile
romneti;
declinul accentuat, dup 1990, al industriei textile, generat n principal de lipsa
capitalului financiar necesar produciei i dotrii cu utilaje performante, precum i de
lichidarea unor ntreprinderi prelucrtoare de esturi sau schimbarea profilului
sortimental al unor societi din industria textil dup privatizare.
Romnia realizeaz producie n special cu firme din Italia (principala ar beneficiar),
Germania, Frana i Anglia i n mai mic msur cu Belgia.
n industria confecii-mbrcminte principalul obiectiv strategic ce trebuie avut n vedere
este creterea competitivitii produselor n condiiile economiei de pia, cu costuri
materiale i sociale minime i eficien maxim. Aceasta presupune meninerea poziiei
Romniei pe pieele externe actuale dar i ctigarea de noi piee, inclusiv prin rectigarea
poziiei avute anterior pe unele piee ca Rusia, Ucraina, SUA, precum i penetrarea pe piee din
Orientul Apropiat i Mijlociu. De asemenea, dezvoltarea exporturilor i n alte ri membre
ale UE n afara Italiei, Germaniei, Franei i Marii Britanii, pe piaa crora prezena Romniei ca
furnizor este modest sau numai accidental.
Pentru dezvoltarea exportului integral sunt necesare:
revigorarea i modernizarea capacitilor de producie viabile din sectoarele primare
(filaturi, estorii), i n special a celor de in i cnep.
 stimularea activitii de design n fabricile de tricotaje i confecii, introducerea
sistemelor computerizate n optimizarea operaiunilor de croire i design;
atragerea capitalului strin i iniierea unor reglementri stimulative pentru investitori
sau a fondurilor nerambursabile de la organisme internaionale;
diversificarea exporturilor i creterea competitivitii acestora;
pregtirea productorilor pentru a face fa concurenei pe piaa extern;

Fig.1. Exportul de textile si mbrcminte la nivelul anului 2003 n principalele ri din

UE.

1
2
3 Fig.2 Strucura exportului de textile si imbracaminte in 2007
4
5
6
7

Industria textile are tradiie n Romnia, deoarece exist importante baze de materii
prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lnii, a
confeciilor si tricotajelor
Industria uoar din Romnia a fost afectat de contextul internaional. Data de 1
ianuarie 2005 a adus pe plan mondial o masur preconizat nc din 1995: abolirea total a
sistemului cotelor la importurile de textile.
Aceasta decizie a Organizaiei Mondiale a Comerului, care a supravegheat reducerea
constant a cotelor nc din 1995, cnd fusese semnat la Marrakech Acordul Textil i
Vestimentar, nseamn c toate rile membre ale OMC i deschid porile n faa importurilor
nelimitate din Asia. Mai ales din China, care este principalul beneficiar al acestei msuri
economice. Pentru Romnia, aceast msur reprezint o dubl lovitur. n primul rnd, piaa
intern, deja sufocat de mrfurile chinezeti, va fi aproape imposibil de recucerit dup aceast
eliminare a cotelor de import.
n al doilea rnd, exportatorilor romni, pentru care Uniunea European era piaa
tradiional, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce n ce mai greu s-i
pstreze aceast pia de desfacere.
Numrul de angajai din industria textil era de 360.000 n anul 2007, i a sczut la
263.000 pn august 2009, industria fiind puternic afectat de criza financiar.

Capitolul 2. Tehnologia de obtinere a bumbacului

2.1. Elaborarea schemei bloc

 Fig.4.Schema bloc a procesului tehnologic de prelucrare a bumbacului

"Procese si operatii tehnologice pentru obtinerea firelor de bumbac"

Procesului de obtinere al firelor de bumbac i se acorda o importanta deosebita. Pentru ca fibra de
bumbac sa fie transformata in fir este nevoie de o succesiune de operatii tehnologice, in urma
carora sa rezulte un fir cu proprietatile dorite. In functie de aceste proprietati pe care se doreste
ca produsul final sa le aiba, se intocmeste procesul tehnologic, care reprezinta totalitatea fazelor
si operatiilor prin care materia prima trece pentru a fi transformata in produs final. In functie de
procesul tehnologic se intocmeste fluxul tehnologic, care reprezinta succesiunea de utilaje pe
care se realizeaza fazele si operatiile procesului tehnologic. In cazul bumbacului, principalele
operatii care sunt necesare pentru obtinerea firului la parametrii corespunzatori sunt:
Amestecarea: este operatia de omogenizare a componentilor fibrosi care participa la
reteta de amestec. Aceasta operatie este foarte importanta, pentruca influenteaza omogenitatea
produsului final, si astfel rezistenta sa. Operatia de amestecare se realizeaza intens im utilajele de
la inceputul fluxului tehnologic si continua treptat, pe toata lungimea sa.
Curatirea: este operatia de eliminare a impuritatilor din masa fibroasa. In cazul
bumbacului, aceasta operatie este foarte importanta si intensa datorita faptului ca bumbacul este
o fibra naturala si in urma procesului de recoltare acesta contine foarte multe impuritati.Curatirea
se face intens in bataj, la inceputul fluxului tehnologic, si continua la carda si , daca e cazul, la
masina de pieptanat.
Destramarea: este operatia prin care fibrele sunt individualizate, eliminandu-se
ghemotoacele formate in timpul recoltarii si al depozitarii balotilor de bumbac. Are loc intens, in
bataj, carda, si continua pana aproape de finalul fluxului tehnologic.
Laminarea: este operatia de indreptare si paralelizare a fibrelor, precum si subtiere a
insiruirii fibroase. Are loc intens la primele utilaje ale fluxului tehnologic, si continua pana la
sfarsitul acestuia.
Cardarea: este operatia de individualizare, indreptare si paralelizare a fibrelor in cadrul
insiruirii fibroase.Are loc in mare masura in utilajul numit carda, unde se realizeaza indreptarea
si paralelizarea in procent de 50-90%, si continua pe tot parcursul fluxului tehnologic.
Torsionarea: este operatia prin care insiruirea fibroasa capata rasucituri, in scopul
cresterii rezistentei si coeziunii insiruirii fibroase.Torsionarea are loc la flaier, si in final, foarte
intens la masina de filat. Torsionarea influenteaza foarte mult calitatea si aspectul produsului
final, care este firul.
Infasurarea: este operatia de depunere a insiruirii fibroase pe diferite formate, in functie
de utilaj. Este importanta, pentru ca o infasurare necorespunzatoare poate duce la pierderi in
procesul de fabricatie al firului.
Restul proceselor tehnologice ca tesatoria si finisajul, care de altfel reprezinta si
procesele de baza in transformarea materiilor prime in produs finit, au loc in unitati specializate,
de cele mai multe ori mai departe de locul de producere a materiei prime.
 Tesatorie: produsul sectiei de filatura este trecut in sectia de tesatorie, unde se
prelucreaza, cu ajutoritorul utilajelor de tipul masini de urzit banda fuse sau in benzi , masini
de incleiat , masini de bobinat , rame de navadit , razboaie de tesut , masini de tuns , rampe CTC,
masini de metrat , masini de curatat si rectificat spete .
Finisare: in aceasta sectie se prelucreaza tesaturile realizate in sectia de tesatorie. In
functie de comenzile primite de la beneficiari, de destinatie, bucatile de tesatura se compun in
partizi (loturi), fiecare articol urmand un flux tehnologic.
Productia de baza consta in fire, tesaturi si confectii textile.
Productia de fire este destinata tesaturilor (urzeala si batatura) tricotajelor si atei de cusut ,
formatul de depunere fiind bobina. Firele pot fi realizate unice si rasucite, gama sortimentala
fiind: fire pieptanate cu urmatoarea compozitie fibroasa de 100% bumbac.
Firele rasucite din bumbac 100% pot fi realizate sub forma de bobine sau sculuri bumbac
gazat-mercerizat si sunt destinate realizarii de tesaturi, tricotaje si ciorapi.
Tesaturile functie de destinatie pot fi albite, vopsite in fir si bucata, imprimate cu finisaje
complexe.
Tehnologia si dotarile utilizate in cadrul industriei textile deservesc fluxul tehnologic si
constau din urmatoarele faze de lucru:
receptia materiilor prime si auxiliare si depozitarea acestora in spatii special
amenajate. Pentru desfasurarea procesului tehnologic materia prima o constitue balotii
din fibre de bumbac ce sunt aduse pe loturi , si depozitate in spatii special amenajate.
prelucrarea firelor in sectia de filatura pieptanata
Balotii de fibre tip bumbac sunt prelucrati trecand prin urmatoarele operatii :
curatirea fibrei prin batere , prin trecere peste masinile de bataj.
amestecarea fibrelor in functie de reteta cruda pentru obtinerea unei anumite fineti a
firului
laminarea firelor pieptanate pentru paralelizarea fibrelor prin trecere pe laminor, reunitor
si masini de pieptanat
obtinerea suvitelor cu ajutorul masinilor Flayer
obtinerea firelor pe masini de filat cu inele si trecerea firului pe bobine, pe masini de
bobinat.
Firele filate si bobinate pot fi simple sau dublate pe masini de dublat.
Din balotii de bumbac prelucrat ca fire filate si din fire de poliester rezulta fire pieptanate ce
sunt supuse unui proces de mercerizare si neutralizare in cadrul atelierului de finisaj fire.
 mercerizarea se realizeaza prin tratarea firelor cu solutii de hidroxid de sodiu, agent de
patrundere, emolient-Timerol, Natron, Floranit.
neutralizarea firelor se realizeaza prin tratarea firelor mercerizate cu solutii de acid
sulfuric. Firele tratate sunt apoi supuse unui proces de spalare, centrifugare si uscare.
Firele realizate din bumbac si tip bumbac sunt livrate la terti sau sunt folosite in incinta
societatii pentru obtinerea de tesaturi.
prelucrarea firelor in sectia tesatorie. Firele depozitate pe bobine sunt prelucrate direct
sau trecute prin procesul de finisaj-albire, vopsire, bobinare dupa care sunt trecute la
urzit, incleiat, navadit si tesut. Tesaturile sunt controlate pe rampa de control, metrate si
trecute la magazia de tesaturi crude.
prelucrarea tesaturilor crude in sectia finisaj materialul crud este pregatit in partizi
dupa care este trecut la faza de degresare, fierbere, albire, spalare si uscare. O parte din
material este termofixat, realbit, uscat , controlat , metrat , ajustat si ambalat in vederea
predarii . O alta parte din material este supus procesului de impregnare cu Termosol,
Termosolat, redus, uscat ,controlat, ajustat si ambalat.
atelierul de confectii realizeaza din tesaturile produse articole functie de comanda,
materialul trecand prin faze de matlasare, sablonare, spanuire, preluare detalii, asamblare
detalii, finisare, control, depozitare in vederea livrarii.

2.2. Identificare surse si agenti poluanti

2.3. Emisii in apa, aer, sol

Table 3. Concentratiile determinate si concentratiile maxime admise a poluantiilor in aer,
apa si sol

Factor de mediu Poluanti Cd CMA

Aer Pulberi sedimentabile 150 mg/m3 50 mg/m3
SO2 83 mg/m3 500 mg/m3
NOx 96,5 mg/m3 500 mg/m3
CO 71,3 mg/m3 100 mg/m3
 COV 76 mg/m3 100 mg/m3
Apa de suprafata -temperatura 26,2 C 40C
-pH 7,3 unit pH 6,5-8,5 unit pH
-materii in suspensie (MTS) 500 mg/dm3 350 mg/dm3
-CBO5 140 mg/dmc 300 mg/dm3
-CCOCr 515 mgO2/dmc 500 mgO2/dm3
-reziduu filtrat la 1050C - 2000 mg/dm3
amoniu (NH4) 19,5 mg/dm3 30 mg/dm3
-substante extractabile cu 25 mg/dm3 30 mg/dm3
solventi organici
-sulfuri si H2S 0,9 mg/dm3 1,0 mg/dm3
-fenoli 17 mg/dm3 30 mg/dm3
-detergenti sintetici 30 mg/dm3 25 mg/dm3
-crom total(Cr 3+ +Cr+6) 1 mg/dm3 1,5 mg/dm3
-cupru (Cu2+) 0,08 mg/dm3 0,2 mg/dm3
-nichel (Ni2+) 0,09 mg/dm3 1,0 mg/dm3
-fosfor total (P) 3,9 mg/dm3 5,0 mg/dm3
-fier total 1,07 mg/dm3 5,0 mg/dm3
-plumb 0,07 mg/dm3 0,5 mg/dm3
pH 6,8 unit pH 6,5-8,5 unit pH
Apa subterana Materii in suspensie 62 mg/dm3 60 mg/dm3
CCOCr 100 mg/dm3 125 mg/dm3
Reziduu fix 115 mg/dm3 2000 mg/dm3
Amoniu 1,9 mgN/dm3 2,0 mgN/dm3
Fosfor total 0,3 mg P/dm3 1,0 mgP/dm3
Subatante extractabile 7 mg /dm3 20 mg /dm3
Detergenti sintetici 0,32 mg/dm3 0,5 mg/dm3
Sol Hidrocarburi din petrol 320 mg/kg 2000 mg/kg
Detergenti sintetici 0,03 mg/kg -
nichel (Ni2+) 105 mg/kg 500 mg/kg
cupru (Cu2+) 120 mg/kg 500 mg/kg
plumb 300 mg/kg 1000 mg/kg
Sulfuri 1020 mg/kg 2000 mg/kg
fenoli 1,7 mg/kg 40 mg/kg
 Capitolul 3. Analiza initiala de mediu

3.1. Identificare surse si agenti poluanti

Emisii in aer
Emisiile in atmosfera, dupa modul de evacuare, sunt de doua feluri:

Dirijate
Difuze (evacuare necontrolabila inregistrata la manipulari de substante pulverulente sau
cu volatilitate diferita)

Emisiile difuze rezultate de la :

Procesul tehnologic evacuare in hala : COV ;
Sistemul de ventilatie evacuare prin ventilatoare : pulberi;
Traficul din incinta : pulberi in suspensie, SO2, NOx, CO, COVtot, Pb.

Pulberile rezulta in urma operatiilor de urzit, navadit, tesut, tricotat.

Pulberile si praful pot, pe termen scurt sau lung, sa aiba efecte negative asupra mediului,
respectiv asupra sanatatii umane. Acesti poluanti produc iritarea ochilor, a gatului si duc la
reducerea rezistentei la infectii, cauzand boili cronice. Unele particule purtate de vant, pot
antrena substante toxice, ca bifenoli policlorurati si pesticide. De asemenea unele pulberi pot
cauza coroziunea unor constrctii si influenteaza in mod negativ dezvoltarea florei si faunei.
Existenta unei cantitati crescute de praf in atmosfera duce la reducerea vizibilitatii.
Compusi organici volatili COV rezulta in urma proceselor vopsire, imprimare
Dioxidul de sulf SO2 rezulta in urma proceselor de ardere de la centrale.
Prezenta dioxidului de sulf in atmosfera constituie principala cauza a proceselor
distructive asupra plantelor. Multe plante prezinta o sensibilitate accentuata la actiunea oxizilor
de sulf in comparatie cu oamenii si animalele. Sensibilitatea variaza in functie de concentratie si
de timpul de expunre.
Dioxidul de sulf provoaca leziuni localizate, cu efecte generale asupra plantelor.
Celulele sunt mai intai inctivate. Daca atacul este masiv, tesuturile vegetale se distrug ramanand
urme caracteristice asupra nervurilor. Leziunile provocate de dioxidul de sulf si tulburarile
produse in asimilatia clorofiliala diminueaza fotosinteza.
Dioxidul de sulf ca poluant atmosferic exercita asupra omului cu totul alte efecte decat
dioxidul de sulf pur. Sinergismul cu alti poluanti atmosferici, in special cu particulele solide,
accentueaza efectele toxice ala dioxidului de sulf.
Concentratiile de dioxid de sulf care produc efecte detectabile in organismele animale si
umane sunt mult mai mari decat cele corespunzatoare pentru vegetatii.
Efectele dioxidului de sulf asupra omului se manifesta in primul rand printr-o iritatie a
sistemului respirator.
Monoxidul de carbon CO rezulta in urma proceselor de srdere de la centrala, procesului
de parlire .
Monoxidul de carbon (CO) este cel mai frecvent poluant al aerului. Emisiile totale de
CO din atmosfera le depasesc pe cele ale celorlalti poluanti la un loc.
Monoxidul de carbon, este considerat ca fiind cel ma raspandit agent poluant, incolor,
inodor, insipid, putin mai usor decat aerul. Este estimat la cca. 230 milioane t/an cu o
remanenta de 2-3 ani, dupa care se transforma in CO2.
Efectul nociv imediat se datoreaza faptului ca reactioneaza cu hemoglobina, impiedicand
transportul de O2 de la plamani la celule, formand carboxihemoglobina, produs responsabil de
intoxicatii grave si deces la om si alte vietuitoare. De mentionat ca hemoglobina are afinitate
pentru CO de 200 ori mai mare decat pentru O2, ceea ce explica pericolul intoxicatiilor cu CO2.

Oxizii de azot NOx rezulta in urma proceselor de ardere,de vopsire, de la traficul din
incinta.
Prezenta oxizilor de azot in atmosfera produce prejudicii asupra plantelor. Este insa
dificil de determinat cu exacitate, care efecte sunt rezultatul direct al actiunii oxizilor de azot si
care al actiunii poluantilor secundari produsi in ciclul fotolitic al oxizilor de azot. S-a dovedit ca
unii dintre acesti poluanti secundari sunt foarte vatamatori pentru plante. Actiunea concentratiilor
ridicate de dioxid de azot asupra plantelor s-ar putea datora si formarii de acid azotic.
La o expunere de o ora la concentratii relativ ridicate de dioxid de azot, de exemplu de 25
ppm, se produce cadera frunzelor. La o e xpunere de o ora, la concentratii de 4-8 ppm, se observa
la unele plante o necroza care cuprinde aproximativ 5% din suprafata frunzei.
Cercetarile asupra mortalitatii animalelor indica faptul ca dioxidul de azot este de patru
ori mai toxic decat monoxidul de azot. In atmosfera poluata, monoxidul de azot nu este iritat si
nu este considerat un pericol pentru sanatate. Pericolul privind prezenta monoxidului de azot in
atmosfera poluata consta in faptul ca se oxideaza la dioxid de azot care este mult mai toxic.
In testele facute pe animale expuse la concentratii foarte mari de monoxid de azot s-au
observat o paralizie a sistemului nervos central si convulsii.
Dioxidul de azot exercita un efect toxic foarte puternic. Informatiile respective provin
mai ales din studiile de laborator facute asupra animalelor. Concentratiile de dioxid de azot mai
mari de 100 ppm sunt mortale pentru cele mai multe specii de animale si 90% din decese sunt
cauzate de edem pulmonar. Sunt foarte rare speciile de animale care prezinta rezistenta la
expuneri de dioxid de azot in concentratii de la 1 la 100 ppm. In general, in experimentele
efectuate la aceste concentratii moartea survine de la 10 minute pana la aproximativ 21 ore de
expunre, in functie de animal.
Efectele toxice ala dioxidului de azot asupra animalelor se manifesta prin schimbari in
functionarea plamanilor, modificari in structura proteinelor, schimbari celulare, marirea
veziculelor pulmonare, modificari hematologice si enzimale, pierderi in greutate,
susceptibilitatea la infectii respiratorii etc.
Pot apare mai multe tipuri clinice de otravire cu oxizi de azot. La unele cazuri apar o
iritatie severa cum manifestari de arsuri si sufocari, tuse violenta insotita de expectoratie de
culoare galbena. La alte cazuri apare voma, somnolenta, slabiciune, pierderea cunostintei.
Persoanele care sufera ascest tip de otravire nu prezinta edem pulmonar si daca sunt scoase din
mediu isi pot reveni complet. Astfel intoxicare poate deveni fatala. Al treilea tip, care sufera asa-
zisa intoxicatie de ,,soc, przinta simptome severe de asfixiere, convulsii si oprirea respiratiei.
Aceste cazuri de intoxicare pot rezulta in urma inhalarilor de oxizi de azot in concentratii
ridicate.
Expunerile cronice intermitente la concentratii de ordinul 10-40 ppm dioxid de azot pot
provoca in ultima instanta enfizem.
Alte efecte ale poluantilor asupra mediului sunt : efectul de sera, distrugerea stratului de
ozon, ploi acide, etc.

Efectul de ser este procesul de nclzire a unei planete din cauza radiaiei reflectate de
acestea, care, n condiiile prezenei unor gaze cu efect de ser n atmosfer, o parte semnificativ
a radiaiei va fi reflectat napoi spre suprafa.
 Ozonul din stratosfer este singurul gaz care adsoarbe cea mai mare parte a razelor
ultraviolete, ce pot fi percepute cu ochiul liber, partea neabsorbit fiind foarte periculoas:este
sterilizat pentru microorganismele aflate la baza lanurilor trofice, produce diferite forme de
cancer a pielii la oameni, provoac dauneanimalelor i plantelor, etc. Din acest punct de vedere,
ozonul reprezint un ecran protector mpotriva fraciunilor radiaiilor solare ultraviolete
vtmtoare.
Diminuarea coninutului de ozon este legat de creterea emisiilor de oxizi de azot .
Astfel, monoxidul de azot reacioneaz rapid cu ozonul, procesul reprezentnd principalul mod
de diminuare a ozonului. La aceasta se adaug ns i alte reacii chimice, ndeosebi cu diveri
compui organic.
Ploile acide sunt datorate prezentei in atmosfera a oxizilor de azot si de carbon .

Emisii in apa
Apele uzate din industria textil conin diferite tipuri de poluani organici prioritari, cum ar fi
coloranii azoici, dioxine, pesticide, dispersani, ageni de limpezire ,calitatea apelor uzate
depinznd de tipul de proces care genereaz efluentul. In general, apele uzate din industria textila
se impart in:
Ape de rcire, avand temperaturi medii-ridicate si concentratii mici de poluanti;
Ape de proces provenite de la procesele de albire, spalare, mercerizare, apretare, vopsire,
finisare; acestea sunt caracterizate prin concentratii mari de poluanti;
Ape de spalare, caracterizate prin volume mari si concentratii mici de poluanti.
n procesul de fabricarea firelor, au loc procese de prelucrare primar a materialului
brut,cum este egrenarea bumbacului ,spalarea,procese ce duc la debite mari de ap uzat.
Apele uzate provin din procesele umede de fabricaie ,n special din procesele de finisaj.
Apele uzate provenite din industria textil ,datorit coninutului de resturi de fibr, pH-
ului ridicat ,coloranilor ,produselor extractibile ,detergenilor,substanelor toxice ca :H 2S,crom
etc,pun probleme dificile la evacuarea lor n receptori.
n seciile de preparaia esatoriei ,exist ca proces tehnologic umed albirea i vopsirea
firelor nainte de esere ,precum i ncleierea urzelii n scopul mririi rezistenei la procesul de
esere ,de la care rezult ape uzate.
ncleierea se realizeaz ntr-o baie care conine amidon,ulei sulfatat,grsimi i
glicerin .Amidonul rmne pe fir dupa uscare,n proporie de 10% din greutatea firului.Apele
uzate provenite de la ncleiere sunt in cantiti mici i provin de la splarea bilor de la
prepararea soluiei de ncleiat ;aceste ape conin resturi de amidon ,grsimi i glicerin.
Din procesul tehnologic al prelucrrii bumbacului ,rezult diferite ape uzate, a cror
caracteristici principale vor fi menionate n cele de mai jos.
 de la secia de estorie ape uzate de la albire, vopsire i ncleiere ,iar de la secia de tricotaje
ape de la albire si vopsire;
de la seciile de finisaj ape uzate de la fierbere i albire ,mercerizare ,vopsire,imprimare,i
apretare.
Impactul poluantilor asupra medilui
Nutrientii (azot, fosfor, etc.) rezultat din resturile vegetale in urma procesului de obtinere
a firului stimuleaz creterea algelor provocnd fenomenul de eutrofizare.
Colorantii rezultati din procesele de vopsire, imprimare, sunt poluanii prioritari de natura
organicau o toxicitate foarte mare avand efecte cancerigene sau mutagene.
Impactul este deosebit asupra cursurilor de ap, asupra oamenilor i asupra organismelor
acvatice. ncetinesc sau stopeaz procesele de autoepurare sau epurare biologic i pot da
produi de dezinfecie.
Materiile in suspensie rezulta din procesele de obtinere a firului, finisare, mercenizare
etc..Prin depunerea solidelor n suspensie se perturb viaa acvatic normal (nfundarea
branhiilor petilor) n emisarul n care a fost deversat apa uzat.
Detergenii rezultati in urma proceselor de spalare si albire sunt foarte persisteni,
afecteaz proprietile organoleptice, produc spumare (ngreunnd oxigenarea, prelucrarea apei)
i, dei nu sunt toxici n sine, favorizeaz mult absorbia toxicelor prin mucoase, perturbnd n
plus oxigenarea apei, autoepurarea i posibilitile de prelucrare n scop de potabilizare.
Sarurile,in cantiti mici, srurile nu au efecte negative asupra mediului nconjurtor, dar
compuii reductori, prin consumarea oxigenului dizolvat micoreaz capacitatea de autoepurare
a emisarului.
Deversarea ca atare a apei calde n emisar perturb desfurarea proceselor biologice de
autoepurare (temperature maxim admis 30C).

Emisii in sol
S-au identificat urmatoarele surse de poluanti :

- emisiile de gaze si pulberi de la centrala termica, atelierele de filatura, finisaj si a mijloacelor de

transport auto;
- scurgerile accidentale de produse petroliere atat de la utilajele tehnologice cat si de la mijloacele
auto;
- scurgeri din canalizarea societatii in cazul deteriorarii acesteia;
- deseurile lichide si solide care rezulta din activitatile desfasurate;
- activitatile de intretinere a parcului auto si a mentenantei utilajelor tehnologice
Poluantii din sol au efecte negative modificandu-i proprietatile fizico-chimice ale acestuia
, facandu-l impropriu utilizarii ca teren agricol.
 3.2. Impactul asupra mediului

Table 4.Cuantificarea impactului asupra mediului pin metoda de evaluare rapida a

impactului asupra medilui MERI

Componente
Nr.Crt. Indicatori A1 A2 B1 B2 B3 ESi EScm
le de mediu
Pulberi in suspensie 3 -2 2 2 2 -36
SO2 2 0 1 2 2 0
1 NOx 2 0 1 1 1 0
Aer CO 3 -1 2 3 2 -21 -21 - C
COV 3 -2 2 3 3 -48
-pH 3 1 2 2 2 18
-materii in suspensie 3 -1 3 2 3 -24
(MTS)
-CBO5 1 -2 2 2 2 -12
-CCOCr 2 -1 2 2 2 -12
amoniu (NH4) 2 -1 2 2 1 -10
2 Apa de -substante extractabile 3 -2 3 3 3 -54
suprafata cu solventi organici
-sulfuri si H2S 3 -2 2 2 3 -35
-fenoli 3 -2 3 3 3 -54 -25,13
-detergenti sintetici 3 -3 3 3 3 -81 - -C
-crom total(Cr 3+ +Cr+6) 1 -1 3 2 2 -7
-cupru (Cu2+) 2 -1 2 1 1 -8
-nichel (Ni2+) 2 -1 2 2 3 -14
-fosfor total (P) 1 -2 2 2 3 -14
-fier total 2 -1 3 2 3 -16
-plumb 3 -2 3 3 3 -54
3 pH 2 0 1 1 1 0
Materii in suspensie 2 -1 2 2 3 -14
Apa suterana CCOCr 1 -1 1 2 1 -4 -12,25
Reziduu fix 2 0 1 1 2 0 -B
Amoniu 2 -2 3 3 3 -36
Fosfor total 1 -1 2 2 2 -6
Subatante extractabile 2 -1 2 1 2 -10
Detergenti sintetici 2 -2 2 3 2 -28
4 Hidrocarburi din petrol 2 -1 1 1 1 -6
nichel (Ni2+) 1 0 1 1 2 0
Sol cupru (Cu2+) 1 0 2 2 2 0 -9,33
plumb 2 -1 1 1 2 -8 -A
 Sulfuri 1 -1 2 2 2 -6
fenoli 2 -2 3 3 3 -36

3.3. Retinerea aspectelor de mediu semnificative

Capitolul 4. Stabilirea obiectivelor si tintelor
Capitolul 5. Politica de mediu a organizatiei
 Capitolul 6. Beneficiile implementarii SMM

Avantajele si dejavantajele implementarii unui sistem de management de mediu

Decizia de a implementa un sistem de management de mediu este, pentru fiecare
organizatie, o chestiune de responsabilitate majora, care trebuie gandita si in contextul economic
al organizatiei respective. Care sunt avantajele integrarii componentelor de mediu in sistemul de
management general, care sunt costurile acestei integrri i n ce msur se poate asifura
caracterul profitabil al afacerii i n perioada implementrii SMM, acestea sunt numai cteva din
ntrebrile care stau la baza discuiilor privind implementarea
Funcionarea corect a unui sistem de management de mediu asigur ameliorarea
performanelor organizaiei n general, nu numai prin prisma protectia mediului.
Ameliorarea performanelor vizeaz urmtoarele domenii:

1. reducerea costurilor prin:

eficientizarea proceselor de producie;
reducerea cantitilor de deeuri i cheltuielilor aferente cu depozitarea;
reducerea costurilor de tratare final a efluenilor lichizi sau gazoi;
reducerea penalitilor (n caz de depire a indicatorilor prevzui la emisie).
2. mrirea capacitii organizaiei de a gestiona riscurile prin:
reducerea "riscului de mediu" i, respectiv, reducerea numrului de accidente i
minimizarea efectelor negative ale acestora (atunci cnd se produc). Etapele de
identificare a riscului, de determinare a cauzelor, elaborarea planurilor de aciune n
situaii critice sunt integrate n sistemul de management al organizaiei i constituie
avantaje aie implementrii SMM, att din punct de vedere al proteciei mediului ct i al
resurselor financiare ale organizaiei.
3. mrirea credibilitii organizaiei se manifest prin:
considerarea organizaiei ca fiind "responsabil" i capabil s deruleze) afaceri
considernd, ca esenial protecia mediului. Aceast considerare poate aduce sprijinul
financiar al autoritilor de mediu, naionale i locale;
micorarea rezistenei autoritilor i publicului larg la mrirea produciei
organizaiei i, respectiv, modificarea autorizaiilor de mediu;
relaia cu consumatorii i publicul larg. Organizaiile care posed SMM sunt mult mai
deschise pentru a prezenta informaii privind performanele de mediu, factorii de risc i
 igiena muncii, programele de aciune. aprecierea societii n general (angajai,
investitori, autoriti, public) fiind pozitiv.
4. Marirea competitivitatii pe plan international si intern
Guvernele si concernele multinationale incurajeaza colaborarile cu organizatiile
certificate ISO 14001 si ISO 9000. In plus tarile membre ale UE au decis sa recunoasca
reciproc si sa incurajeze organizatiile acceptate ISO 14001 si EMAS /www.iso14000-
saic.com/;
Pozitia organizatiei pe piata de capital si posibilitatea de fuziune cu alte organizatii
similare oarecum si relatiile cu furnizorii sunt pozitiv influientate de existenta certificarii
ISO 14001.
5. Motivarea personalului reprezinta una din conditiile initiale dar in acelai timp, i un
ctig deosebit al aplicrit SMM. Instruirea n vederea contientizrii i creterea
competenei personalului, sunt corelate cu mririle salariale ca urmare a eficientizrii
proceselor de producie i creterii vnzrilor precum i cu creterea condiiilor de
securitate a muncii.
Cteva aspecte sunt foarte - importante atunci cnd se analizeaz posibilitile de
implementare a unui sistem de management de mediu /Teoddsiu i colab., 2000/:

pe plan naional, dup o perioad lent (1-5 ani) de implementare a sistemelor de

management de mediu sau de management al calitii, se nregistreaz o cretere brusc a
organizaiilor care doresc s se angajezel n certificare;
decizia de implementare a unui SMM se ia mai uor ntr-o organizaie care este solid
din punct de vedere economic i are o structur managerial stabilii interesat n
progres;
implementarea SMM urmeaz, n marea majoritate a cazurilor, implementrii sistemului
de management al calitii cu un decalaj de 2-5 ani, timp n care se amortizeaz costurile
legate de introducerea ISO 9000 i se percep avantajele. Unele organizaii opteaz pentru
introducerea unui sistem de tip integrat calitate-mediu, aceast abordare fiind, -de obicei,
caracteristic corporaiilor transnaionale;
implementarea SMM i certificarea organizaiilor pot s ajung la un prag maxim, care
difer foarte mult n funcie de urmtorii factori:
- gradul de dezvoltare economic i social;
- ponderea exporturilor;
- cadrul legislativ i instituional;
- mentalitatea societii.
 Chiar si in tarile dezvoltate exista un numar de organizatii care nu fac demersuri pentru
implementarea sistemelor de management integrat: mediu, calitate, igiena, securitate. Pentru
aceste organizatii inafara aspectelor economice mentionate anterior, un rol important il pot avea
si o serie de dezavantaje pe care le poate aduce implementarea unor astfel de sisteme.
O prezentare a avantajelor si dezavvantajelor introducerii SMM intr-o organizatie este
redata in tapelul urmator: / Froman si colab.,1998; Ionescu, 2000/
Tabelul 12 Avanta je si dezavantaje ale implementarii SMM

Avantaje Dezavantaje

Operational

Identifica i corecteaz, pe plan intern, Poate genera o rezisten la schimbare

probleme, nainte ca acestea s fie din partea personalulu operational
descoperite din exterior;
Elimin posibile conflicte intre programele de
mediu naionale prin introducerea unui
standard internaional;
Ofer eficien, disciplin l posibiliti de
integrare operaional cu ISO 9000;
Asigur o implicare mai mare a angajailor n
activitatea ntreprinderii;
Faciliteaz obinerea autorizaiei de
funcionare;
Faciliteaz dezvoltarea i transferul
tehnologiilor.
Comercial - Marketing

Demonstreaz beneficiarilo c ntreprinderea

rspunde exigenelor de mediu;
Ofer avantaje n relaiile publice prin
posibilitatea comunicrii angajamentului de a
asigura un mediu ambiant "curat", "siaur"
si"sntos";
Rspunde cerinelor poteniale (naionale i
internaionale) ale relaiilor comerciale;
Asigur profit dintr-o ofert de produse
 ecologice verzi;
Imbuntete competitivitatea pe piaa
internaional.
Financiar

Faciliteaza relatiile cu companiile de Presupune resurse semnificative pentru

asigurare; implementare: timp, bani, resurse umane,
Elimina posibilele costuri determinate de
logistice etc.;
neincadrarea in standardele nationale de Amortizarea acestei investitii nu este
mediu; intotdeauna realizata in termeni
Asigura economii financiare prin
cuantificabili;
minimizarea consumurilor de energie si Necesita costuri de unctionare, revizie,
materii prime; reinnoire a certificarii.
Satisface criteriile investitorilor;
Asigura reducerea raspunderilor si riscurilor
de mediu;
Faciliteaza accesul la imprumuturi bancare
Reglementri

Demonstreaz angajamentul intreprinderilor Poate intra in contradicie cu

fa de autoritile guvernamentale, pentru
conformare i mbuntire continu;
Asigur un program de mediu proactiv.
Protecia mediului Monitorizare
programele i procedurile existente;
Poate genera dificulti n utilizarea
simultan a diferitelor standarde; n
zonele de interferen ale sistemelor de
management.

Reduceri ale consumurilor de materii Modific programe i proceduri de mediu

prime i energie; emisiilor n aer, ap, existente;
Genereaz, n prima faz, posibile
sol;deeurilor i ambalajelor; zgomotului;
impactului asupra ecosistemelor etc.; confuzii i dificulti n utilizarea
Permite identificarea substanelor poluante aparaturii, prelucrri i interpretri
sau cu grad mare de risc care rezult din eronate.
procesul de producie;
Permite identificarea din timp a unor
impacturi care se vor produce;
Creeaz i dezvolt o baz de date bine
 detaliat i relevant, referitoare la protecia
mediului.
Instruire

mbuntete receptivitatea salariailor fa Presupune costuri suplimentare;

Oblig la scoaterea din producie,
de problematica mediului; de justeea
Personalul operaional devine contient
responsabilitilor ce i revin, referitoare, la
pe anumite perioade, a celor care particip
mediu; muncii;
Contribuie la reducerea incidentelor i la programe de instruire;
Poate conduce la reduceri de conduce ia
accidentelor de mediu prin nelegerea mai
creterea productivitii personal.
corect a legturilor dintre proces i mediu.
Perceptia publica

Genereaza o crestere a increderii in calitatea

managementului organizatiei;
Demonstreaza interes si grija pentru mediu
Reflecta o anticipare a legislatiei si nu o
reactie la legislatie
Asigura o imagine imbunatatita a organizatiei
si activitatilor
Certificare

Ofera garantia indeplinirii angajamentelor Conduce la renuntarea la SMMA

asumate prin politica de mediu
Bibliografie

1. Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry, European
Commission Directorate General JRC (Joint Research Centre), Institute for Prospective
Technological Studies, Sevilla Spain, iulie 2003, internet: http://eippcb.jrc.es.
2.Epurarea apelor uzate industriale ,vol.1, Negulescu Mircea ,Ed. Tehnic Bucureti1987;
3.http://www.anpm.ro/Files/bref/BREF/BREF_Textiles_Industry_EN.pdf
4 . Note de curs Managementul integrat al medilui, 2011, Carmen Teodosiu
5. http://www.chinacp.org.cn/eng/cplinks/caselinks.html