Sunteți pe pagina 1din 43

Leonardo Da Vinci programme Bio-Environment & New Millennium Environmental Management

Open and distance learning manual Prepared within the framework of the Leonardo da Vinci Programme Bio-Environment and New Millennium

by Dr. Agni Vlavianos-Arvanitis President and Founder Biopolitics International Organisation

Co-ordinator: UETP ACTION LINK /ACTION SYNERGY S.A

Managementul Mediului
Material tradus si adaptat de MONDO Consulting & Training

Cuprins
Capitolul 1. Instrumente pentru managementul mediului.
Ce este Managementul Mediului i de ce este important ..................................................... 4 Standardele Managementului de Mediu i sistemul de Management de Mediu .......................... 4 Comisia European Eco-Management i Schema de Audit ............. 4 Standardul Internaional ISO 14001..................................................................................................7 Sistemul Managementului de Mediu(Environmental Management System (EMS)) ...................... 8 EMS Principii i Elemente................................................................................................................ 9 Implementarea unui EMS .............................................................................................................. 10 Beneficii n urma implementrii unui EMS .................................................................................... 12 Programul Managementului de Mediu............................................................................................13 Sumarul Capitolului.........................................................................................................................15 Auto-testare.ntrebri.......................................................................................................................16

Capitolul 2. Managementul de mediu n aciune.


Part I .Proiectarea i Implementarea Sistemului Managementului de Mediu.................................17 Plan de Reducere a deeurilor un model pas cu pas din Industrie......................................17 Organizarea Echipei Manageriale...........................................................................................18 Analiza Producerii deeurilor i sistemelor de Dispunere......................................................18 Identificarea Programelor Alternative de Management al Deeurilor.....................................20 Studiul de fezabilitate..............................................................................................................23 Proiectarea programului..........................................................................................................24 Promovarea programului.........................................................................................................24 Proiectarea i Procurarea MaterialelorPromoionale i Educative.........................................24 mbuntirea continu............................................................................................................26 Part II:mbuntirea Performanei de Mediu..................................................................................27 Tehnologii fr deeuri............................................................................................................27 Introducerea strategiilor de cumprare a deeurilor...............................................................27 Conservarea energiei..............................................................................................................28 Reducerea deeurilor periculoase..........................................................................................28 Proiectrea produselor pentru performan ecologic.............................................................29 Sumarul capitolului..........................................................................................................................30 Auto-test.ntrebri............................................................................................................................31

Capitolul 3. Studii de caz pentru management de mediu in Europa Centrala si de Est Masurile de protectia mediului au eficienta economica .................................... 32 Partea I: Studii de caz ..................................................................................................... 32 Studiu de caz 1: Introducerea unui standard de management al mediului .Fabrica de ciment si var din Ungaria ......................................................................... 32 Fundamentare........................................................................................................... 33 Descrierea companiei.................................................................................................... 33 Liniile directoare......................................................................................................... 33 Implementarea........................................................................................................... 34 Rezultate.................................................................................................................... 35 Studiu de caz 2: Productie curata intr-o companie chimica din Cehia 36 Ce este PRODUCTIA CURATA?.................................................................................. 36 Generalitati................................................................................................................ 36 Informatii din domeniu.............................................................................................. 37 Informatii despre companie....................................................................................... 37 Linii directoare .................................................................................................. 38 Implementare .............................................................................................................. 38 Rezultate................................................................................................................... 41 Partea a II-a: Sistemul decizional si reteaua de lucru in Europa Centrala si de Est ................. 43 Afacerea Aarhus si initiativa de mediu (ABEI) ................................................................ 43 Baltic 21: Agenda 21 pentru regiunea Marea Baltica .............................................. 43 Sistem de management al mediului si productie curata din Republica Ceha si Ungaria.... 44 Sumarul capitolului ................................................................................ 44 Expunere de sarcini ......................................................................................... 45 Bibliografie ... 46

Capitolul 1. Instrumente pentru managementul mediului Ce este Managementul Mediului si de ce este important ? Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. O utilizare mai eficienta a electricitatii si a combustibililor combinata cu niste costuri reduse de expediere a deseurilor prin introducerea masurilor de reciclare, va rezulta in costuri reduse de operare. Experienta companiilor care au introdus deja managementul mediului in productia lor, arata ca aceste companii au un avantaj competitiv. Profitariel de pe urma costurilor reduse de oprare si a imbunatatirea relatiilor cu noii clienti, ca si cu vechi, sunt mai mari decat costurile implementarii managementului mediului. De aceea managementul mediului este in general o "afacere buna". Standardele Managementului Mediului si Sistemului lui Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectueaz un numar crescut de "remedieri" sau "auditri" pentru a aprecia performanta ecologica. Totusi, aceste remedieri si auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco- Management si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem all Managementului Mediului viabil. Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un mod sistematic. De aceea, EMS se distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pe care si-o stabileste. Astfel, devine parte integranta a sistemului managerial al unei organizatii si este necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii. Comisia Europeana Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS) Comisia Europeana Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS) este un sistem voluntar pentru industrie introdus de Comisia Europeana (EC) in 1993. El tinteste sa promoveze imbunatatiri continue in performanta ecologica a companiilor si sa furnizeze informatii ecologice publicului. Este deschis numai amplasamentelor industriale. Pentru a participa la EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica ecoloigca, sa revada performantele ecologice ale platformei industriale in chestiune, sa dezvolte un sistem de management ecologic si un plan de actiune in lumina
4

descoperirii neconformitilor, sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie de performanta a platformei. O a treia parte calificata verifica sistemul si declaratia pentru a vedea daca acestea se confomreaza cerintelor EMAS. Daca se conformeaza, ele sunt validate si platforma poate fi inregistrata. Odata inregistrata, platfroma primete un certificat de participare, care poate fi folosit la certificarea participrii n sistem. EMAS a fost desemenat ca un sistem standard de management ecologic (DMS) care sa furnizeze baza generala pentru participarea firmelor, fara a fi prea restrictiv. Telul sau este sa incurajeze firmele industriale sa-si asume respeonsabilitatea pentru problemele ecologice si sa reduca impactul ecologic advers intr-o maniera voluntara. De aici rezult si virtutile si slbiciunile Regulamentului. Pe de o parte, EMAS permite un anumit grad de flexibilitate care este esential pentru aplicarea efectiva in contexte culturale si legale diferite. Pe de alta parte, acesta deschide o cale pentru diferente in interpretare si discrepante in aplicare, conducand la un domeniu inegal si la potentiale bariere comerciale. Obiectivul schemei este sa promoveze imbunatatiri continui in performanta ecologica a activitatilor industriale prin: 1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor manageriale de catre companii,n legtur cu platformele lor industriale. 2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente. 3. Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg. Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management ecologic astfel incat sa corespund cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede pentru statele membre individuale sa adapteze schema si altor sectoare, cum ar fi serviciile publice. Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente si organisme de inregistrare, autoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS, format din reprezentanti ai statelor membre. Acest proces armonizeaza, in masura necesara, activitatile din statele membre. Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbrarea Regulamentului EMAS, in conformitate cu prevederile i hotararile EU. Cum se adapteaza EMAS ? Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management se mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice. Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente separate si organisme de inregistrare, de autoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS, care sunt toate formate din reprezentanti din Statele Membre. Acest proces armonizeaza in masura necesara, activitatile din Statele Membre.

Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea Regulamentului EMAS, in conformitate cu prevederile i hotararile Uniuniii Europene. Articolul 20 al Regulamentului 1836/93 cere Comisiei Europene sa revada schema dup maximum cinci ani de la intrarea sa in functiune si sa propuna orice modificari necesare, in special referitoare la scopul schemei si la posibila introducere a unui logo. Domeniul sistemelor de management de mediu nu este static. La trei ani dupa ce EMAS a fost publicat, a fost produs standardul international pentru sistemele de management de mediu ISO 14001. Acest standard a fost adoptat peste tot in lume si este recunoscut drept un sistem standard si management de mediu logic si bine structurat. EMAS este in mod curent restrans la sectorul industrial si manufacturier dar, in acelasi timp se recunoaste ca toate sectoarele au un impact semnificativ asupra mediului si ca de asemenea ,mediul va beneficia de pe urma unui bun management ecologic si in aceste sectoare. In mod traditional, EMAS s-a concentrat pe impactul ecologic direct al emisiilor si deseurilor. Cu toate aceste, impactul indirect cum ar fi politica cumpararii sau folosirii produsului si aruncarii este semnificativ si va beneficia de aducerea sub controlul Sistemului Managementuluide Mediu. Revederea EMAS la cinci ani dupa intrarea sa in functiune prezinta o oportunitate ideala pentru a se adresa la. 1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica. 2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS. 3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilro inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS. 4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS. 5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei comunicarii performantei de mediu ntre actionarii lor si public. 6. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de sprijin potrivite. Cum sa finantezi participarea EMAS. In timp ce Comisia Europeana nu ofera sprijin financiar platformelor individuale pentru a participa la Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS), Comisia incurajeza Statele Membre sa ofere mecanisme de sprijin pentru companiile (in special SMEs) care doresc sa implementeze EMAS. De asemenea, este dat sprijin finaicar unor actiuni mai largi, in special pentru dezvoltarea mijloacelor de sprijinire a participarii SME in schema EMAS. Standardul International ISO 14001. Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. In mod curent, cele mai avansate standarde si linii directoare sunt:

1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaii i Ghid de Utilizare. 2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile, sistemele i tehnicile de aplicare. 3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale. 4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit - Partea 1. Auditull Sistemelor de Management de Mediu. 5. ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu. ISO 14001 este singurul standard certificabil, restul fiind indrumari de sprijin. Familia ISO 14001 de stndarde de managementde Mediu, conform planului actual, curpinde 23 de standarde individuale, indrumari si rapoarte tehnice legate de managementul de mediu in cadrul sistemului de management de mediu(EMS) al unei companii. ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele: 1. Obiectivul 2. Referintele Normative 3. Definitii 4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu. 5. Cerinte Generale. 6. Politica Mediului 7. Planificare 8. Implementare si Operare 9. Actiuni de Verificare si Corectare 10. Revederea Managementului. Abordarea de baza si structura ISO 14001 seamana cu Regulamentul EMAS dar difera in urmatoarele domenii: 1. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de mediu a Uniunii Europene si autoritatile de mediu din statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa. ISO 14001 nu are acelasi statut in politica ecologica internationala, si responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltarea sa rezida in ISO. 2. Procesul de certificare a standardului 14001 acopera numai sistemul de management. In schema EMAS, informatiile declarate privitor la emisii si impactul asupra mediului sunt de asemena verificate. 3. EMAS include o declaratie de mediu pulbica, in vreme ce ISO 14001 nu o face. Aceasta declaratie publica, mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. In sistemul ISO 14001, companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu. 4. ISO 14001 se aplica tuturor organizatiilor; numai amplasamentele industirale se pot inscrie in sectiunea EMAS. O organizatie poate fi certiciata ISO 14001, chiar daca nu se conformeaza in totalitate regulamentelor, deaorece singura cerinta este ca politica sa de mediu sa prevada scopul confomrarii in viitor. Aceasta slabiciune aparenta poate ajuta tarile sa initieze un proces de imbunatatire continua a performantei ecologice a sectorului
7

lor industiral. Aplicarea pe scara larga poate elimina barierele comerciale si poate ajuta la introducerea unui management ecologic standard chiar si la acele organizatii care nu intrunesc cerintele legislatiei de mediu nationale. EMAS si ISO 14001 ofera diferite cai pentru o companie industriala de introducere a unui sistem de management de mediu. Companiile pot desigur sa se inscrie in ambele sectiuni, daca le pot satisface cererile. O organizatie care implementeaza ISO 14001 este pe cale sa satisfaca cerintele EMAS. Pasul urmator EMAS - dincolo de ISO 14001 - este o declaratie ecologica publica. ISO 14001 este aplicabil oricarei organizatii care doreste : 1.S implementeze ,ntrein si imbunatateasca un EMS. 2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata. 3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti. 4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie externa. 5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie determinare. Toate cerintele din ISO 14001 sunt preconizate a fi incorporate in orice EMS. Extinderea aplicarii va depinde de politica de mediu a organizatiei, de natura activitatilor sale si de conditiile in care opereaza. Demonstrarea implementarii reusite a ISO 14001, poate fi folosita pentru a asigura partile interesate ca un EMS potrivit este in functiune. O organizatie are liberatatea si flexibilitatea sa-si defineasca1 granitele si poate alege sa implementeze ISO 14001 sau EMAS cu privire la intreaga organizatie sau la unitati operationale sau activitati specifice ale organizatiei. Sistemul Managementului de Mediu(EMS) Primul pas pentru indeplinirea Standardelor Managementului de Mediu este introducerea unui Sistem de Management de Mediu(EMS), care include structura organizatorica, respeonsabilitatile, practicile, producedurile, procesele si resursele pentru determinarea si implementarea politicii ecologice. Pentru ca o companie sa stabileasca si sa mentina cu succes un sistem de managementde mediu, este necesar un interes real pentru imbunatatirea performantei ecologice pe o baza solida. EMS trebuie facut, implementat si mentiunut astfel incat sa asigure indeplinirea politicii de mediu, a obiectivelor si programelor pe care le-a adoptat compania. Trebuie sa stabileasca si sa revada si revizuiasca periodic politica de mediu a companiei, obiectivle si programele. Pentru a indeplini aceste sarcini, EMS prevede indrumari, care includ, dar nu sunt limitate, la urmatoarele subiecte: 1. Obtinerea recunoasterii de catre toti membrii organizatiei ca managementul ecologic este una din prioritatile de frunte. 2. Stabilirea si mentinerea comunicatiilor cu partile interesate interne si externe. 3. Determinarea cerintelor legislative si aspectelor ecologice legate de activitatile, produsele sau serviciile organizatiei.

4. Dezvoltarea implicarii conducerii si a angajatilor in protectia mediului, cu o indatorire clara de contabilizare i responsabilitate. 5. Incurajarea planificarii ecologice pentru tot ciclul vietii unui produs sau proces. 6. Stabilirea unui proces de atingere a nivelelor de performanta tintite. 7. Asigurarea resurselor necesare si suficiente, inclusiv pregatirea, pentru atingerea nivelelor de performanta tintite,pe o baza continua. 8. Evaluarea performantei ecologice raportat la politica de mediu a organizatiei, obiectivele si tintele, si cutarea ameliorarii acolo unde este necesar. 9. Stabilirea unui proces de management de audit si revizuire a EMS si de identificare a oportunitatilor de imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu rezultante. 10. Incurajarea contractorilor si furnizorilor de a stabili un EMS. EMS Principii si Elemente
Imbunatatirea Continua

Revederea Managementului

Politica ecologica

Actiuni de verificare si corectare

Planificare

Implementare si operare

Figura 1. Model de Sisteme de Management de Mediu pentru ISO 14001 Modelul EMS (Figura 1) urmeaza vederea general a unei organizatii care subscrie urmatoarelor principii: 1. Angajament si Politica. O organizatie trebuie sa-si defineasca politica de mediu si sa asigure angajamentul sau fata de EMS. 2. Planificare. O organizatie trebuie sa formuleze un plan care sa-i indeplineasca politica de mediu. 3. Implementarea. Pentru implementarea efectiva o organizatie trebuie sa dezvolte facilitatile si mecanismele de sprijin necesare realizarii politicii ecologice, obiectivelor si tintelor. 4. Masuri si Evaluare. O organizatie trebuie sa masoare, sa monitorizeze si sa evalueze performanta ecologica. 5. Revedere. Managementul trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definite pentru a-i mentine efectivitatea si continua ameliorare. 6. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu EMS, cu obiectivul imbunatatirii performantei de mediu per total.
9

Avand acestea in vedere, EMS este cel mai bine privit ca o baza organizatorica care trebuie in permanenta monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie efectiva pentru activitatile ecologice ale unei organizatii ca raspuns la factorii variabili interni si externi. Fiecare persoana din cadrul unei organizatii trebuie sa accepte responsabilitatea imbunatatirii mediului. Implementarea unui EMS. Implementarea unui EMS este un proces complex, care se extinde dincolo de aceste indrumari generale si care are ca niste cerinte specifice sa fie adoptate de companie sau organizatie. ISO 14001 de exemplu, contine cerinte specifice de sistem management care dau posibilitatea unei organizatii sa: 1. Stabileasca o politica ecologica potrivita pentru ea. 2. Identifice aspectele ecologice ale activitatilor trecute, existente sau planificate, produselor sau serviciilor sa determine impacte ecologice semnificative. 3. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele regulamentare. 4. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si tinte potrivite. 5. Sa stabileasca standarde si programe pentru implementarea politicii si realizarea obiectivelor si tintelor. Poltica de Mediu. O politica de mediu defineste obiectivele companiei si principiile de actiune referitoare la mediu, inclusiv alinierea la toate cererile regulamentare privitoare la mediu. Politica ecologica formeaza baza pe care organizatia isi stabileste obiectivele si tintele. Aceasta politica trebuie sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa cu usurinta de partile interesate interne si externe si trebuie sa fie revazuta si revizuita periodic pentru a reflecta schimbarea conditiilor si a informatiei.. Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa documenteze politica de mediu. In plus, top-managementul trebuie sa se asigure ca politica ecologica a organizatiei este potrivita cu natura, marimea si impactele ecologice ale activitatilor sale, produselor sau serviciilor, ca include un angajament pentru continua imbunatatire, prevenire a poluarii si alinierea la legislatia mediului relevanta, este documentata si comunicata tuturor angajatilor sai si este disponibila pentru public. Aspecte de mediu si impacte de mediu. Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri de identificare ale aspectelor de mediu ale actiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe care le poate controla si cele asupra carora poate avea influenta, pentru a le determina pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ asupura mediului. Organizatia trebuie sa ia in consideratia la stabilirea obiectivelor sale ecologice toate aspectele referitoare la aceste impacte semnificative. O organizatie fara EMS existent trebuie ca initial sa-si stabileasca pozitia curenta cu privire la mediu prin intermediul unei revederi. Telul trebuie sa fie luarea in consideratie a tuturor
10

aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui EMS. Revederea trebuie sa acopere patru zone - cheie: 1. Cerinte legislative si reglementari. 2. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative. 3. Examinarea practicilor si procedurilor managementului de mediu, existente. 4. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor anterioare. Cerinte legale si Aspecte de mediu. O companie se conformeaza cerintelor ecologice legale daca se conformeaza tuturor legilor si reglementarilor relevante pentru companie. O companie trebuie sa se conformeze tuturor cerintelor legale relevante, chiar daca nu are un sistem de management ecologic (EMS). Pe de alta parte, o companie poate sa nu se conformeze unor asemenea reglementari, de vreme ce in situatii diverse autoritatile competente pot sa accepte neconformarea cu legislatia. Stabilirea si revederea obiectivelor si tintelor de mediu. Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa mentina documentat obiective si tinte la fiecare nivel si functie relevanta din cadrul organizatiei. Cand isi stabileste si revizuieste obiectivele, o orgnizatie trebuie sa ia in consideratie si cerintele legale sau de alt fel, aspectele ecologice semnificative, optiunile tehnologice, cerintele financiare, operationale sau de afaceri si parerile partilor interesate. Obiectivele si tintele trebuie sa fie conforme cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a polutarii. Implementarea politicii si realizarea obiectivelor si tintelor. Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe pentru realizara obiectivelor si tintelor stabilite. Aceste programe includ: 1. Desemnarea responsabillitatii pentru realizara obiectivelor si tintelor la fiecare functie si nivel relevant al organizatiei. 2. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie realizate. Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi sau modificate, produse sau servicii, programul va fi modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca managementul ecologic se aplica unor asemenea proiecte. Beneficii in urma implementarii unui EMS. O organizatie care implementeaza un EMS eficient va ajuta la protejarea sanatatii umane si a mediului de potentialele impacte ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale si va ajuta la mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului. Detinerea unui EMS poate ajuta o organizatie sa dea partilor interesate increderea ca: 1. Exista un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor, tintelor si politicii sunt realizate.
11

2. Accentul este plasat mai degraba pe prevenire decat pe actiune corectiva. 3. Evidenta ingrijirii necesare si a conformarii cu reglementarile poate fi asigurata. 4. Proiectul sistemului cuprinde un proces de continua imbunatatire. O organizatie al carei management cuprinde un EMS are o baza de echilibrare si integrare a intereselor economice si de mediu. O organizatie care a implementat un EMS, poate realiza un avantaj competitiv semnificativ. Beneficii economice pot fi castigate din implementarea unui EMS. Acestea tebuie sa fie identificate pentru a demonostra partilor interesate si clientilor, in special actionarilor, valoarea pe care o are pentru organizatie un bun managementde mediu. Ofera de asemenea organizatiei ocazia de a lega obiectivele si tntele de mediu de rezultatele financiare specifice si astfel, sa se asigure ca resursele sunt disponbile acolo unde ofera cele mai mari beneficiii si in termeni financiari si in termeni de mediu. Beneficiile potentiale asociate unui EMS eficient sunt: 1. Asigurarea clientilor de angajamentul la un management de mediu demonstrabil. 2. Intretinerea bunelor relatii publice / comunitare. 3. Satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital. 4. Obtinerea asigurarii la un cost rezonabil. 5. Marirea imaginii si a sectorului de piata. 6. Satisfacerea criteriilor de certificare de vanzare. 7. Imbunatatirea controlului costurilor. 8. Reducerea incidentelor care rezulta din responsabilitati. 9. Demonstrarea grijii necesare. 10. Conservarea materiilor prime si energiei de alimentare. 11. Facilitarea obtinerii permiselor si autorizatiilor. 12. Favorirarea dezvoltarii si aport la rezolvarea problemelor de mediu. 13. Imbunatatirea relatiilor industrie - guvern. Programul Managementului de Mediu. Programul Managementului de Mediu este o descriere a obiectivelor si activitatilor specifice pe care o companie trebuie sa le stabileasca pentru a asigura o mai mare protejare a mediului intr-un anumit loc, incluzand o descriere a masurilor luate sau avute in vedere pentru atingerea acestor obiective. Crearea si folosirea a unuia sau a mai multe programe, este un element cheie pentru indeplinirea cu succes a Standardelor de Managementde Mediu. Aceste programe descriu cum vor fi atinse obiectivele si tintele organizatei, incluzand intervale de timp si personalul responsabil pentru implementarea politicii de mediu a organizatiei. Programele pot fi impartite pentru a se adresa elementelor specifice ale operatiunilor organizatiei. Ele trebuie sa includa o revizuire ecologica pentru activitatile noi si poate include, acolo unde este practic sau necesar apreciere ale stadiilor de planificare, design, productie, marketing si dispunere.
12

Structura si responsabilitate. Un program trebuie sa defineasca, sa documenteze si sa comunice rolurile, responsabilitatile si autoritatile astfel incat sa facilliteze managementul ecologic efectiv. Managementul va furniza resursele esentiale pentru implementarea si controlul EMS. Resursele includ resursele umane si cele financiare, tehnologice si specializate. Top managementul organizatiei va numi un reprezentant (sau mai multi) de management specifice, care, in afara de alte responsabilitati, va avea roluri, responsabilitati si o autoriate bine definita pentru a asigura ca cerintele EMS sunt stabilite, implementate si mentiunute conform EMS folosit, si pentru raportarea performantelor EMS catre top management, ca baza pentru imbunatatirea EMS. Competenta si constientizarea pregatirii. Personalul care indeplineste sarcini care pot provoca un impact ecologic semnificativ trebuie sa fie competent pe baza unei educari si pregatiri potrivite si/sau pe baza experientei. Este esential pentru angajatii de la fiecare functie si nivel relevant sa fie constienti de: 1. Importanta si conformarea cu politica de mediu si cerintele EMS. 2. Impactul ecologic semnificativ, actual sau potential al activitatilror lor si beneficiile ecologice ale performantei personale imbunatatite. 3. Rolurile si responsabilitatile lor in realizarea conformarii cu politica si procedurile de mediu si cu cerintele EMS, inclusiv pregatirile de urgenta si cerintele de raspuns. 4. Posibilele consecinte ale abaterii de la procedurile de operare specificate. Comunicare. Se schiteaza un sistem de comunicare care va fi inzestrat cu informatii despre sistem si modul de realizare al acestuia. Raportarea furnizeaza un mijloc de comunicare efectiv si din ce in ce mai important al performantelor de mediu ale companiei, tuturor partilor interesate. Pentru ca un raport sa fie eficient, el trebuie sa fie onest si direct si fondat pe o baza de informatii curente si adecvate. Pentru a atinge calitatea dorita a raportarii, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina procedurile pentru comunicatiile interne intre variatele nivele si functii ale organizatiei si pentru primirea, documentarea si raspunderea la comunicarea relevanta a partilor interesate externe. Organizatia trebuie de asemenea sa formeze o responsabilitate crescanda la anchetele "externe" si sa-si dezvolte abilitatea de a lua in calcul si de a inregistra informatii din sursele care reglementeaza activitatile comune. Documentarea EMS. Pentru a-si documenta EMS si a descrie elementele de baza ale sistemului de management si interactiunea lor, o organizatie trebuie sa stabileasca si sa mentina
13

proceduri de control a tuturor documentelor cerute de EMS. Documentarea trebuie sa contina si inregistrari formate din: 1. Informatii despre legile de mediu aplicabile si alte cerinte. 2. Inregistrarea plangerilor. 3. Inregistrarea trainingului. 4. Informatii despre proces. 5. Informatii de productie. 6. Inregistrari de inspectare, intretinere si calibrare. 7. Informatii pertinente despre furnizori si beneficiari. 8. Inregistrari de incidente. 9. Informatii despre pregatirile si raspunsul in cazurile de urgenta. 10. Informatii despre aspectele de mediu semnificative. 11. Rezultatele auditului. 12. Revederile managmentului. Revederea Managementului. Pentru a mentine continua imbunatatire, potrivire si eficacitate a EMS si, prin aceasta, a performantei sale, managementul organizatiei trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definite. Procesul de revedere a managementului va asigura ca informatiile necesare sunt adunate pentru a permite managemntului sa continue aceasta evaluare. Aceasta revedere va fi documentata. Revederea managementului se va adresa posibilei nevoi de schimbare a strategiei, obiectivelor, sau altor elemente ale EMS, in lumina rezultatelor sistemelor audit de managementde mediu, schimbarea cirumstantelor si angajamentul la continua imbunatatire. Sfera revederii trebuie sa fie extinsa, cu toate ca nu toate elementele unui EMS trebuie sa fie revazute deodata si procesul revederii se poate intinde pe o perioada de timp. Revederea strategiei, obiectivelor si procedurilor trebuie sa fie efectuata de la nivelul managerial care le-a definit. Revederea trebuie sa includa: (a) rezultatele din audituri; (b) extinderea la care au fost atinse obiectivele si tintele; (c) continua conveninenta a EMS in legatura cu conditiile si informatiile schimbatoare; si (d) relevante printre partile interesate. Observatiile, concluzile si recomandarile trebuie sa fie documentate pentru actiunea necesara. Sumarul Capitolului. Standardele Managementujlui de Mediu reprezinta un ideal de performanta pe care compia se straduie sa-l atinga. Sistemul Managementului de Mediu este un mecanism care permite dezvoltarea Programului de Management de Mediu ce ghideaza cu precizie, actiunile necesare atingerii tintelor stabilite de Politica de Mediu. Pentru a atinge Standardele Managementului de Mediu o companie trebuie sa: 1. Identifice standardele Managementului de Mediu care trebuie indeplinite.
14

2. Sa stabileasca teluri conforme cu adoptarea unei politici ecologice. 3. Sa selecteze un Sistem de Management de Mediu care sa ajute la formarea unui program potrivit. 4. Sa dezvolte un Program de Management de Mediu care va ghida implementrea actiunilor necesare. Auto testare. Intrebari. Intrebarea 1: De ce este Managemetnul de Mediu o afacere buna ? (vezi pagina 3) Intrebarea 2: Ce este un Sistem de Management de Mediu(EMS) si cum imbunatateste el performanta de mediu a unei companii ? (vezi paginile 3 si 7-8); Intrebarea 3: Ce este un Standard de Management de Mediu? (vezi pagina 3) Intrebarea 4: Enumerati 3 diferente intre EMAS si ISO 14001 (vezi pagina 6-7) Intrebarea 5: Participarea la EMAS este voluntara. Discutati o consecinta pozitiva si una negativa a acestui lucru (vezi pagina 4-5) Intrebarea 6: Cum poate realiza un avantaj competitiv semnificativ o companie care a implementat un EMS ? (vezi pagina 11) Intrebarea 7: De ce este importanta Revederea Managementului ? (vezi pagina 13)

15

CAPITOLUL 2. MANAGEMNTUL DE MEDIU IN ACTIUNE. Partea I: Proiectarea si Implementarea Managementului Ecologic. In Capitolul 1, am vazut ca un Sistem de Management Ecologic (EMS) este un plan detaliat care ghideaza managementul unei companii prin toate fazele necesare asigurarii ca, programul de management ecologic al companiei, atunci cand va fi aplicat va da intr-adevar rezultatele dorite. EMS va contine in final o descriere a Programului de Management de Mediu. Standardele de Managementde Mediu, chiar daca nu sunt mentionate explicit in sistem, sunt intotdeauan indirect prezente deoarece rezultatele tuturor actiunilor dictate direct sau indirect de EMS, sunt pana la urma masurate si comparate cu Standardele de Management de Mediu stabilite. Pentru ca Standardele de Management de Mediu existente, ca ISO 14001 sau EMAS pot implica mai mult efort sau mai multe cheltuieli decat doreste sau este necesar pentru o companie - si pot sa nu se adreseze problemelor imediate ale companiei - este o practica comuna, adoptarea unei apropieri sistematice a managementului de mediu. Aceasta consta dintr-un set de mijloace,proceduri, training si expertiza, acestea fiind utilizate pentru creearea de programe ajustate sa se potriveasca resurselor si obiectivelor specifice companiei sau sa "adapteze" programele existente. O asemenea apropiere se poate de asemenea dovedi folositaore unei companii care doreste sa-si imbunatateasca practicile de management de mediu, in acelasi timp stabilind o structura pentru "usurarea aruncarii" intr-un EMS, sau doar doreste sa instituie un program anual de raportare pe temea mediului. Acest capitol asigura o privire generala a proiectului de dezvoltare sistematica, pas cu pas si managementul sau, informatii despre cum sa crestem calitatea managementului si designul proiectului, si exemple de procese de planificare strategica. Plan de Reducere a deseurilor - un model pas cu pas pentru Industrie. Acest model tinteste sa va ofere o varianta detaliata despre cum sa implementati un program de management ecologic, prin preocuparea de analiza pas cu pas a managementului si dezvoltarii proiectului, a calitatii designului proiectului si a managementului,a procesului de planificare strategica,a justificarii planului de proiect si a aplicarii mijloacelor disponibile de management de mediu, cum ar fi EMAS si ISO 14001. Exemplul folosit este acela al unui plan de reducere a deseurilor luat din industrie. Designul si implementarea unui astfel de proces implica de obiecei urmatorii pasi: Organizarea Echipei Manageriale.

16

1. Este necesara obtinerea unui sprijin managerial initial prin prezentarea ideii de implementare a reducerii deseurilor si a programului de reciclare topmanagementului companiei. 2. Echipa (echipele) trebuie sa fie formata prin obtinerea sprijinului indivizilor implicati care sunt interesati de proiect si din punct de vedere financiar si ecologic. Experienta a aratat ca dinamica grupului limiteaza marimea echipei la 1012 oameni.In acest context, oamenii entuziasti trebuie sa fie intotdeauan inclusi, char daca echipele mari pot deveni greu operationale. Daca exista mai multe echipe pe un amplasament larg,atunci trebuie infiintata o echipa centrala de coordonare. 3. Trebuie sustinuta o sedinta de identificare a rolurilor. Este important sa desemnam diferite roluri diferitilor membrii, in concordanta cu interesele si abilitatile lor. 4. Comunicarea fie prin telefon, E-mail sau clasica, este esentiala. 5. In sfarsit, trebuie elaborata o decaratie - misiune proiect. Ea va fi bazata pe un tel initial realist - cum ar fi un program de reciclare a hartiei birotice - si apoi infrumusetat pe masura ce programul este incunant de succes. Analiza Producerii Deseurilor si Sistemelor de Dispunere. Un audit vast implica doua componente: (a) identificarea stadiului curent de colectare a deseurilor si a sistemelor de dispunere, si (b) efectuarea unui studiu de compozitie a deseurilor pentru a determina cantitatile, caracteristicile si compozitia deseurilor. Cunoaserea sistemului curent de management al deseurilor este primul pas in proiectarea unui program eficace de reducere a deseurilor. De accea este esential sa: 1. Se determine cine supravegheaza procesul de dispunere a deseurilor; 2. Sa se dezvolte familiarizarea cu initiativele de reducere de uz curent si cu materialele colectate curent; 3. Sa se dezvolte familiarizarea cu tipurile de containere in care sunt colectate materialele. 4. Sa se determine daca exista inregistrari asupra cantitatii deseurilor si a taxelor gropilor de gunoi. Daca exista,atunci trebuie notate orice orientari si/sau facilitati de sezon a datelor. 5. Sa se determine parametrii demografici ai comlexului, inclusiv numarul de cladiri, numarul de angajati, etc. Sisteme operationale de Management al Deseurilor. Reducerea deseurilor si programele de reciclare vor avea impact asupura sistemelor existente de dispunere a deseurilor. In dezvoltarea familiarizarii cu sistemul, unul dintre cele mai folositoare lucruri este o plimbare prin cladire (cladiri). Aceasta va permite identificarea comportamentului personalului, analizarea spatiului disponibil pentru containere si trecerea in revista a locatiilor existente si a tipurilor de materiale
17

promotionale care sunt folosite pentru a incuraja angajatii sa reduca deseurile. Aceste tipuri de observati constituie deseori sursa majoritatii, unora dintre cele mai simple si eficiente oportunitati de reducere a deseurilor. Infrastructura managementului deseurilor deja disponibila, poate fi adaptata cu usurinta la programele de reducre a deseurilor. O evalouare a urmatoarelor elemente poate oferi informatiile necesare: 1. Amplasamentelor containelrelor de deseuri si de reciclare, existente. 2. Starea lazilor de reciclare si depozitare. 3Fluxul curent de materiale utilizate in intreprindere. 4. Tipurile de echipamente folosite la manuirea deseurilor. Promovarea si Educatia. Materialele pomotionale si educative, formarea obiceiurilor de management al desurilor la toti angajatii, sunt esentiale pentru succesul programului de reducere a deseurilor. In multe intreprinderi, programul promotional si educativ este una din zonele primare care necesita ameliorare. Orice imbunatatire adusa materialelor promotionale - chiar daca este folosita o simpla innoire si schimbare in grafica poate mari participarea angajatilor, descreste ratele contaminarii si poate creste rezultatele programului de reducere a deseurilor. In general, daca nu exista un program de reducere in functiune, nu exista nici un program promotional. Oamenii pun totul in containere de gunoi fara sa se gandeasca. Tototusi, dfaca exista vreo forma de program de reducere a deseurilor, el trebuie sa fie insotit de semnaturi pentru acest program. In timpul plimbarii, analiza eficaictatii acestor semnaturi este importanta si trebuie sa se focalizeze pe locatia, estetica si claritatea mesajului. Studiul Compozitiei Deseurilor. Procesul analizarii fluxurilor deseurilor este deseori denumit "studiul compozitiei deseurilor". Studiile compozitiei deseurilor ofera informatii despre cantitatea si tipul materialelor dintr-un flux al deseurilor. Nivelul de efort necesar pentru a conduce un studiu de compozitie a deseurilor depinde de marimea intrepinderii si de obiectul de activitate, si de obicei implica urmatoarele: 1. Planificarea ca un continer de gunoi gol sa fie lasat ca facilitate la inceputul perioadei de proba,si care sa fie apoi ridicat la sfarsitul perioadei de proba. 2. Obtinerea probelor reprezentative din deseurile generate. 3. Sortarea deseurilor dupa caracteristiicile materialelor. 4. Evaluarea calitatii materialelor colectate. 5. Cantarirea separata a fiecarei categorii. 6. Aflarea cantitatii totale de deseuri generate in perioada de proba. Rezultatele Compozitiei Deseurilor. Deseori, nu putem estima greutatea materialului, dar putem estima volumul sau. Folosind numarul si nivelul de umplere a containerelor colectate, marimea

18

containerelor si frecventa colectarii, este posibil sa estimam volumul total de material colectat de-a lungul perioadei de generare, prin: 1. Calcularea procentajului de material pentru fiecare categorie de deseuri. 2. Estimarea ratei anuale de generare. 3. Detectarea unor tendinte de generari masive de deseuri in anumite perioade (ex. in preajma vacantelor). 4. Prezicerea daca compozitia deseurilor se va schimba in timpul perioadelor de generare masiva. Identificarea Programelor Alternative de Management al Deseurilor. Eliminrea sau reducerea deseurilor se va produce printr-una din urmatoarele trei metode: (a) Reducerea sursei, (b) Refolosire sau (c) Reciclare si Ingrasaminte. Reducerea Sursei. Nu exista nici o reteta simpla de reducere a sursei intr-o intreprindere. Identificarea oportunitatilor de reducere a sursei depinde de fluxul deseurilor din intreprindere si de creativitatea membrilor echipei. Echipa poate incepe prin examinarea deseurilor inclusiv a materialelor refolosite si reciclate - generate de intreprindere,a operatiilor si produselor si sa identifice ceea ce poate fi evitat in totalitate. Cu alte cuvinte, este necesar sa se examineze ceea ce este cumparat si sa se intrebe"de ce cumparam noi aceasta ?" Refolosirea Inca odata, fluxul deseurilor trebue revazut pentru a identifica deseurile care pot fi refolosite si a gasi idei de refolosire in intreprindere. Trebuie sa fie selectate oportunitatile care sunt realizabile si care vor avea un efect masurabil asupra generarii deseurilor sau vor permite membrilor echipei sa vada un progres rezultat in urma eforturilor lor,. De exemplu cestile pentru cafea si bauturi refolosibile in locul celor de unica folosinta este o oportunitate evidenta care implica toti angajatii. Impactul Reducerii Sursei si Oportunitatile Refolosirii. Reducerea sursei si initiativele refolosirii sunt cele mai importante programe de implementat. Nu numai ca vor avea cel mai mare impact asupra companiei, dar vor si constitui cel mai mare beneficiu pentru mediu. Pentru proiectarea unui program eficace, este esential ca toate reducerile surselor si optiunile de refolosire sa fie luate in consideratie inaintea proiectarii unui program de reciclare. Pentru a face asta este necesar sa se estimeze cat material va fi eliminat prin reducerea sursei si initiativele de refolosire, si sa se aprecieze cum poate schimba asta cantitatile si compozitia deseurilor. Daca reducerea sursei si initiativele de refolosire au impact asupra cantitatii de material reciclabil recuperat, cifrele economice ale programului de reciclare pot de asemenea sa fie afectate. Estimarea impactului acestor masuri este un pas fundamental inaintea analizarii fezabilitatii programului de reciclare.
19

Oportunitatile de substituire a materialelor. Materialele mai putin poluante, sau chiar inofensive, pot fi deseori folosite fara a compromite performanta. Mai intai, trebuie sa fim informati despre toxicitatea chimicalelor folosite la locul de munca si sa cumparam alternatvele mai putin toxice. Apoi, trebuie sa ne asiguram de depozitarea produselor care contin chimicale toxice confomr legii. Alte idei de materiale substituente includ urmatoarele: La nivelul individului: - folosirea lipiciului pe baza de apa ca alternativa non-poluanta; - folosirea stilourilor si markerelor pe baza de apa, care sunt mai putin toxice decat cele cu cerneluri chimice; - comandarea, cumpararea si folosirea produselor care sunt facute din materiale reciclate. La nivelul companiei: - in cazul in care ambalajul returnabil sau refolosibil nu este posibil, folositi ambalaje usor de comprimat in locul celor din plastic, polistiren expandat sau orice alt material care nu este usor reciclabil. - folositi hartie maron si netratata acolo unde este posibil. - cereti furnizaorilor sa va furnizeze produsele ambalate in materiale reciclabile cum ar fi hartia, sticla, aluminiul sau cositorul. - substituiti ingredientele periculoase cu cele inofensive de cate ori este posibil. Identificarea Materialelor Ramase. Materialele alese pentru reciclare vor depinde de volumul, valoarea si nivelul de contaminare a materialelor reciclabile in fluxul de deseuri al companiei. Disponibilitatea unor procesoare de materiale va influenta de asemenea potentialului reciclarii. Cand incepeti un program cea mai pormitatoare si eficace abordare privind costurile,este sa incepeti cu materiale care au o mare valoare pe piata, detin o portiune mare din fluxul de deseuri si/sau sunt usor de separat. Infrastructura si pietele pentru materialele post-consum se dezvolta rapid. Cu toate ca maturitatea pietii variaza intre tipurile de materiale, programele comerciale de reciclare pot reduce nevoile de depozitare a deseurilor cu 80%. Caracterisiticile deseurilor generate de diferite activitati variaza foarte mult. In general, cartonul ondulat, hartia alba si cutiile de aluminiu,sunt deseori primele care sunt reciclate, fie datorita faptului ca au o valoare mai mare, fie deoarece sunt usor de separat din fluxul deseurilor. Alte materiale se adauga apoi pe masura ce programul are succes. Sisteme de colectare necesare. Pot exista alternative nu numai in abilltatea de a reduce, refolosi si recicla materiale, dar si in metoda de deservire a deseurilor. Vor trebui luate decizii referitoare la tipul materialelor care trebuie reciclate, tipul programului necesar si nivelul participarii angajatilor (ex. angajatii sorteaza materialele in recipiente separate, sau amesteca
20

fibrele lemnoase si lazile de bauturi etc.) Pentru fiecare tip de material selectat, trebuie sa fie determinata o metoda de separare si cum se va misca materialul de la birou pana la containerul de depozitare. Necesitatile depozitarii. Bazat pe cantitatea de material reciclabil identificat in studiul compozitiei deseurilor, va trebui sa fie determinat spatiul necesar pentru materialul reciclabil strans intre colectari.. Implementarea unui program de reciclare poate impune alocarea de spatiu aditional, in mod potential, un lucru important ,daca spatiul intr-o anumita intreprindere este restrans. De aceea, consolidarea, necesitatile depozitarii si echipamentul de manevrare manual necesar trebuie sa fie cantarite cu atentie. Evaluarea vanzatorilor / reciclatori. Fiecare vanzator reciclator ofera servicii usor diferite, asa ca merita sa evaluam. Considerentele majore in evaluarea lor sunt: 1. Materialele acceptate. 2. Diferentele de pret. 3. Programele de colectare. 4. Echipamentul furnizat. 5. Orice alte servicii speciale oferite sau considerente comunitare. Studiul de fezabilitate. Ca si alte decizii de afaceri, programul de reducere a deseurilor va fi necesar sa fie eficace si din punct de vedere financiar si din punct de vedere ecologic. Un studiu de fezabilitate poate ajuta la finalizarea proiectarii programului. Prin analizarea costurilor si beneficiilor oportunitatilor reciclarii, poate fi identificat cel mai practic program de implementare. In timp ce reducerea sursei si refolosirea are doar cateva cerinte de investitie, implementarea unui program de reciclare poate necesita sa fie cumparate echipamente si servicii. Determinarea costului unui program trebuie sa ia in consideratie costul containerelor pentru colectarea si depozitarea materialelor reciclabile, modificarea cladirilor (de exemplu, adaugarea de spatii de depozitare) si costurile de training si publicitate. Colectarea, depozitarea, ca si mentinerea programului de reducere a deseurilor va necesita un efort neintrerupt si finantare. De aceea este necesar sa estimam resursele umane necesare pentru mentinerea programului. Acesta include ore de munca necesare pentru detectarea articolelor potrivite pentru refolosire, colectarea materialelor reciclabile, mentinerea facilitatilor de depozitare si administrarea programului. Rata de abatere estimata, prin
21

reducerea sursei, refolosirea si alternativele de reciclare, impreuna cu ratele de generare a deseurilor pot fi folosite pentru determinarea economiilor preconizate. Urmatorii pasi pot fi ajutatori: 1. Analizarea dispunerii deseurilor si tendintele taxelor pentru gropile de gunoi din localitate si costurile viitoarelor dispuneri. 2. Calcularea impactului potential al programului asupra costurilor de depozitare. 3. Examinarea contractelor de depozitare a gunoiului pentru a vedea daca trebuie renegociate la un nivel mai scazut. 4. Natura contractului de depozitare a deseurilor va avea un impact direct asupra potentialelor economii. In aceasta faza, poate fi o idee buna sa informam operatorii de deseuri de intentiile viitoare. Daca contractul curent specifica o rata fixa si un program fix, este de preferat sa verificam daca renegocierea este posibila. 5. Calcularea venitului lunar preconizat din vanzari, bazat pe conditiile curente ale pietei, pentru materialele identificate pentru reciclare. 6. Cuantificarea materialelor care vor fi recuperate(hartie, metal, lemn, sticla, plastic). Aceasta trebuie echivata cu beneficiile specifice ecologice si de conservare pentru a mari motivatia si entuziasmul angajatilor. 7. Rezultatele analizei trebuiesc semnalizate, documentand speicificul programului in termen de materiale ce vor recuperate prin fiecare faza de implementare, ca si costurile si beneficiile. Proiectarea programului. Proiectarea actuala a programului de reducere a deseurilor si de reciclare implica o serie de proceduri si trebuie sa se focalizeze pe: 1. Selectarea si procurarea containerelor. 2. Proiectarea programului si ratei de colectare. 3. Achizitionarea de echipamente de manevrare a materialelor. Mutarea si consolidarea materialelor colectate poate necesita folosirea echipamentului greu, cum ar fi containere de depozitare, lazi sau butoaie pe rotile, carucioare elevatoare, prese de balotat si masini de sfaramat. 4. Achizitionarea spatiului de depozitare. Zonele bune de achizitionare au ca obiect spatiu amplu; securitate si acces facil la rampele de incarcare, echipament de manevrare a materialelor si un compactator / presa de balotat. 5. Determinarea frecventei de ridicare a deseurilor. 6. Dezvoltarea unei retele de monitorizare. Responsabilitatea pentru anumite zone trebuie data oamenilor din echipa. Responsabilitatile vor include monitorizarea calitatii si cantitatii materialelor colectate, impartatirea informatiilor, colaborarea cu participantii si alertarea conducatorului echipei in caz de probleme sau necesitati. 7. Proiectarea programului bazata pe timpul necesar dupa sosirea materialelor. Distribuirea materialelor promotionale poate fi planificata in jurul acestei
22

date. Depinzand de marimea programului si de materialele care vor fi reciclate, este preferatil un program pilot care sa se adreseze zonelor problema inainte ca intreaga intreprindere sa fie acoperita. Promovarea programului. Un program de reciclare de succes presupune o participare sanatoasa a angajatilor. Daca angajatii nu participa sau nu stiu ce materiale sa recicleze, programul de reducere a deseurilor nu va fi atat de eficace cat poate el fi. Imputernicirea, motivarea si educarea angajatilor reprezinta cheia succesului oricarui program de reducere a deseurilor si poate fi realizata prin mai multe metode. Proiectarea si Procurarea Materialelor Promotionale si Educative. Trebuie sa fie proiectate logouri, slogane, postere si colante ale programului. Materialele trebuie sa fie comandate inainte, astfel incat sa fie disponibile inainte de data preconizata pentru lansarea programului. Este o idee buna sa folositi materiale promotionale care expun dezideratele de mediu ale proiectului. De exemplu, trebuie folosita hartie reciclata si un ambalaj minimal. Daca conducerea isi va demonstra angajamentul aceasta va influenta si ceilalti membri ai personalului sa participe la program. De exemplu, o fotografie a sefilor care-si golesc recipientele personale de reciclare in lazile de reciclare poate fi indusa in materialele promotionale. Sedintele de pregatire si educare. Pregatirea trebuie sa constituie o prioritate in orice program nou. Aceasta va suscita constientizarea individuala si va incuraja responsabilitatea si mandria pentru reducerea deseurilor si conservarea resurselor naturale. Pregatirea trebuie oferita tuturor angajatilor si managerilor. Fiecare membru al echipei trebuie sa fie insarcinat cu pregatirea sectiei sau departamentul lui. Cunostintele si entuziasmul lor, vor ajuta la generarea intereseului si dedicatiei la colegii lor.Trebuie prezentata, o scurta prezentare a felului in care functioneaza programul urmata de programarea unei sedinte initiale care sa corespunda cu data lansarii. Prezentarea trebuie sa includa o expundere a operarii programului, reducerea sursei si oportunitatile de refolosire, descrierea materialelor reciclabile si nereciclabile expuneri de echipamente de colectare si argumente convingatoare pentru ca fiecare angajat sa participe. Pentru angajati pregatirea trebuie sa le trezeasca interesul, sa se adreseze beneficiilor personale, globale si colective si sa furnizeze detalii ale programului. Managementul trebuie sa fie stapan pe strategia companiei, sa inteleaga valoarea programului, si sa fie constienti de orice implicatii de cost, timp, resurse si spatiu ale programului. Lansarea programului - Asigurarea ca Sistemele si Procedurile sunt efective. Cand programul este lansat, urmatoarele elemente trebuie sa fie desavarsite:

23

1. Containerele sunt amplasate confom planului. 2. Emblemele si colantele sunt pe containere. 3. Serviciile in custodie au planul amplasamentului. 4. Personalul din custodie este pregatit in reciclare. 5. Recipientele individuale exista si sunt inscriptionate. 6. Lazile de gunoi sunt amplasate in zona desemnata. 7. Contractul cu vanzatorul este stabilit, inclusiv structura pretului si programul de colectare. 8.Sunt stabilite sistemele pentru inregistrarea succesului programului. 9. Angajatii sunt instruiti cu activitatile de baza ale reciclarii si sunt informati. 10.Exista o metoda de impartatire a rezultatelor programului cu toti participantii. Imbunatatire continua Odata ce programul de reducere a desurilor a fost implementat, este important pentru continuarea cu succes a programului, sa se monitorizeze si sa se imbunatateasca regulat programul. Pentru a face aceasta, dezideratele stabilite trebuie sa fie cat mai realiste posibil si masurabile (de exemlu 80% reducere in cantitatea de material). Pentru a realiza o imbunatatire continua, este necesar sa: 1. Se dezvolte un plan de publicitate a programului. 2. Sa se masoare si sa se monitorizeze rezultatele. 3. Sa se dezvolte procedurile de audit. 4. Sa se tina sedinte regulate ale echipei. 5. Sa se publice rezultatele. De la rapoarte privind progresul reciclarii si cele privind realizari deosebite si/sau inovatii, managementul poate oferi premii individuale sau de grup in cadrul unui program de recunoastere. De asemenea, echipele pot trimite relatari ale succeselor catre organizatiile de mediu locale sau nationale pentru o recunoastere publica aditionala. Echipele trebuie sa verifice continuu succesul programului si sa planifice cai de imbunatatire. Sunt multe locuri in care se pot aduce imbunatatiri, inclusiv calitatea /puritatea materialului, ratele de participare si tipurile de materiale colectate. Deoarece o crestere a tipurilor de materiale colectate nu trebuie sa apara cu pretul scaderii calitatii materialelor colectate, echipele trebuie sa fie constiente de cum coexista acesti factori. Se poate dovedi extrem de utila descoperirea cum alte grupuri din alta companie se descurca, citirea periodicelor relevante, implicarea in organizatii si adoptarea celor mai bune practici . Recompensa si recunoastere. Pentru a incuraja participarea continua la programul de reducerea deseurilor, se recomanda ca angajatii si echipele sa fie recompensati si laudati pentru realizarile lor.

24

Fondurile pentru program pot fi furnizate de managementul intreprinderii sau chiar din veniturile programului de reciclare. Programul de recompensare si recunoastere trebuie mentinut simplu, cu categorii care sunt usor de masurat, cum ar fi: 1. Echipa de management a deseurilor cu cea mai inovativa contributie. 2. Echipa cu cea mai continua imbunatatire. 3. Cel mai bun program de formare a echipei / training. Partea II: Imbunatatirea Performantei Ecologice In noul mileniu, mediile colective sunt schimbatoare. Afacerile devin din ce in ce mai competitive si este o adevarata provocare sa te mentii la suprafata. Fiecare oportunitate de crestere a profiturilor trebuie examinata - de la introducerea eficientelor operationale la reducerea cheltuielilor de capital pe scara mare sau alegerea unor solutii simple in schimbul unora complexe. Dupa cum s-a aratat deja in acest capitol, un exemplu important al acestor eficientizari este un program de reducere ale deseurilor. Nu se stie ca din Implementare rezulta economii crescute pentru corporatii, totul pentru investitii relativ mici de timp si energie, chiar si in organizatiile mari, multinationale, acest tip de programe mareste eficienta economica fara sa afecteze calitatea produselor. Implementarea unui program de reducere a deseurilor este un pas important spre imbunatatirea performanteide mediu. Datorita numeroaselor moduri in care afacerile afecteaza mediul (cumpararea, manufactarea, consumul de resurse) reducerea deseurilor este doar una din masurile cu mare potential ecologic. Intreprinderi fara deseuri. Acestea sunt cele care reduc 90% din cantitatea de deseuri de baza. Aceasta implica o varietate de masuri de la reducerea deseurilor solide generale, pana la reducerea consumului de energie si apa. Multi au descoperit ca aceste masuri sunt foarte profitabile, deoarece reduc costurile operationale si evita amenzile de suprafolosire. Introducerea Politicilor de Mediu Prietenoase de Cumparare . Pentru ca reciclarea sa aiba succes trebuie sa existe o cerere pentru produsele fabricate din materiale reciclabile. Materialele reciclabile sunt marfuri si ca la orice alte marfuri, o lipsa de cerere va scadea valoarea materialelor reciclabile. Aceasta va face ca practica reciclarii sa devina prea costisitoare pentru a fi considerata o optiune de afaceri viabila. Doua masuri importante pot corecta balanta oferta / cerere: 1. Practicarea reducerii sursei pentru a pune mai putina presiune pe pietele de reciclare din partea ofertei. 2. Inchiderea schemei prin cumpararea produselor facute din materiale reciclate pentru a asigura o cerere de produse reciclate. Cumparand produse reciclate se economisesc resurse cum ar fi lemnul, fibrele si combustibilii fosili si se reduce poluarea generata in produsul manufacturii. Produsele facute din materiale
25

reciclate se intind de la toate tipurile de produse din hartie, pana la cele de materiale de constructie. Cea mai buna cale de inchidere a schemei de reciclare este sa dezvoltam strategiile de cumparare si indicatiile care specifica produse cu materiale reciclate si produse intr-o maniera inofensiva pentru mediu. Trebuie preferate produsele: 1. Cu o cat mai mare proportie a continutului reciclat posibil. 2. Cu un continut minim sau fara substante toxice si minima poluare in procesul manufacturii. 3. Care sun mai usor de reciclat (hartie alba in loc de hartie colorata si carton ondulat in loc de plastic). 4. Care sunt proiectate pentru refolosire (bateriile reincarcabile). 5. Care consuma mai putine resurse in manufacturarea, utilizarea si ambalarea lor (echipament de copiere si printare pe ambele parti, vehicule mai economicoase cu combustibilul, cumparari en-gros care necesita mai putin ambalaj). Conservarea energiei. Anumite tehnici, de conservare a energiei includ folosirea iluminarii fluorescente, instalarea de detectoare de miscare pentru controlul iluminarii, si revizuirea generala a sistemelor de incalzire si aer conditionat. Alte masuri de conservare a energiei: 1. Stingerea luminilor de cate ori o camera este goala. 2. Reducerea energiei generatoarelor si altor echipamente cand nu sunt folosite. 3. Utilizarea de termostate de cate ori este posibil. 4. Folosirea transportului public sau a unei biciclete cand este posibil. 5. Folosirea scarilor in locul liftului (este si un bun exercitiu!). 6. Utilizarea jaluzelelor noaptea pentru a reduce pierderea caldurii. 7. Revizuirea regulata a sistemului de incalzire si aer conditionat pentru a asigura o functionare eficienta. 8. Astuparea crapaturilor sau gaurilor pentru a minimaliza pierderea de caldura, iarna. 9. Instalarea usilor turnante in zonele de trafic intens. 10. Renuntarea la orice bec care nu este necesar. 11. Instalarea de becuri cu un consum scazut de energie. Reducerea deseurilor periculoase. Recent s-a pus un accent special pe eliminarea si managementul clorofluorocarbonilor (CFCs) si alte substante care ataca stratul de ozon. Aceste substante sunt folosite de obicei in manufacturare, producerea ambalajelor, refrigerare si sisteme de aer conditionat. CFCs si alti solventi clorinati contribuie la distrugerea rapida a stratului de ozon din atmosfera, un strat care protejeaza planeta prin filtrarea radiatiilor ultraviolete daunatoare ale soarelui. Acum sunt multe alternative disponbile care ajuta la evitarea folosirii acestor chimicale. De exemplu,

26

apa si sapunul sau alte produse de curatare pe baza de apa pot fi folosite pentru aceleasi aplicatii. Folosirea covarsitoare a CFCs in refrigerare si sistemele de aer conditionat este o problema in toata industria pentru care aerul conditionat si refrigerarea este esentiala si se cauta activ inlocuitori. Cel mai bun lucru pe care-l poate face acum orice businessman sau consumator, este sa minimalizeze folosirea prin conservare si sa se asigure ca CFCs din sistemele folosite (cum ar fi sistemele de aer conditionat din masini) sau de la locul de munca, sunt reciclate in mod responsabil, conform legii. Trebuie sa fie in cautare de sisteme de reciclare si tehnologii imbunatatite, ca si de inlocuitori de CFCs. Proiectarea produselor pentru performanta ecologica. Protejarea mediului se extinde dincolo de granitele fizice ale unei anumite intreprinderi. Prin focalizarea eforturilor initiativele rezultate vor pregati o companie pentru necesitatile viitorului, in timp ce creste eficienta pe piata in prezent. Analiza Ciclului Vietii. Pentru a reduce impactul unui anumit produs asupra mediului, poate fi apreciat conform analizelor produsilor ciclul de viata, prin examinarea impactului sau ecologic din materialele brute si productia de utilizat si depozitarea finala. Prin adoptarea unei abordari a ciclului de viata, calitatea ecologica poate fi proiectata in produse la conceptie. Aceasta foloseste un proces de manufactura mai curat, minimalizeaza impactul produsului asupra mediului si se poate dovedi economicos prin remanufacturare, recuperarea componentelor si reciclare. Ambalarea. Poate ca nimic nu este mai pregatit pentru inovare ecologica decat ambalajul. Amabalajele inofensive pentru mediu sunt disponbile astazi, ele includ continut reciclat, sunt usor de confectionat din materialele reciclabile, si sunt refolosibile. In plus, produse din polistiren expandat care sunt si reciclate si fara CFC sunt disponibile acum. Etichetarea ecologica. Cu entuziasmul actual pentru protejarea mediului, multi furnizori pretind ca produsele lor sunt inofensive pentru mediu sau "verzi" Totusi, in absenta standardelor de etichetare ecologica, este deseori dificil sa se determine care produse sunt intr-adevar astfel. Comunitatea Europeana a finalizat o eco-eticheta care promoveaza "produsele verzi". Modelate dupa programul german Ingerul Albastru, produsele alese vor fi produse cu ideea reducerii impactului ecologic in toate stadiile de viata ale produsului. Canada, Japonia, Scandinavia si Noua Zeelanda au programe de etichetare similare. Initiativele SUA includ Sistemele de Certificare Stiintifica (anterior Crucea Verde) si etichete Foca Verde. Aceste etichete
27

ecologice se conformeaza cerintelor specifice de continut reciclat si reciclabilitate. De asemenea ele minimalizeaza timpul consumatorilor individuali pentru identificarea produselor care sunt intr-adevar ecologice. Sumarul capitolului. Programele de Managemet de Mediu combina un set de instrumente, proceduri, training si expertiza care poate fi aplicat pentru a se adapta obiectivelor si resurselor companiilor sau poatea a se adapta programele existente. Ele se pot dovedi utile si pentru companiile care doresc sa-si imbunatateasca managementul ecologic, in timp ce intemeiaza o structura de Sistem de Management de Mediu sau instituie un program anual de raportare de mediu. Implementarea cu succes a unui Program de Management de Mediu implica urmatorii pasi: 1. Organizarea echipei manageriale. 2. Analizarea sistemelor existente. 3. Identificarea programelor alternative. 4. Studii de fezabilitate. 5. Proiectarea programului. 6. Promovarea programului. 7. Lansarea programului. 8. Imbunatatirea continua. Datorita diverselor feluri in care afacerile au impact asupra mediului (cumparare, manufactura, consumul resurselor). Performanta de Mediu Imbunatatita este esentiala. Pentru ca un Sistem de Management de Mediu sa fie eficace, trebuie ca practicile manageriale existente sa fie revizuite. Se pot identifica masuri simple, practice, de bun-simt, care pot fi sustinute pentru a reduce costurile de productie, a mari productivitatea totala, si a reduce impactul ecologic. Aceste practici se refera la un numar de masuri legate de prevenirea pierderilor de materiale brute, reducerea deseurilor, conservarea apei si energiei si ameliorarea procedurilor operationale si organiztionale. Implementarea acestor practici este relativ usoara si costul este de obicei scazut. Intrebari Auto-Test. Intrebarea 1: De ce este o practica comuna adaptarea unei abordari la Managementul de Mediu (vezi pagina 15). Intrebarea 2: Enumerati 8 pasi legati de implementarea cu succes a unui Program de Management de Mediu(vezi pagina 27).

28

Intrebarea 3: De ce este importanta educarea si trainingul in implementarea cu succes a unui Program de Management de Mediu? (vezi paginile 17 si 21-22). Intrebarea 4: Ce este o intreprindere fara deseuri ? (vezi pagina 24). Intrebarea 5: Ce masuri veti lua pentru a imbunatati performanta de Mediu a organizatiei dvs. ? (vezi paginile 24-26). Intrebarea 6: Identificati alternativele care exista pentru un program eficient de management al deseurilor (pag. 18-19). Intrebarea 7: Intervievati un vanzator pentru a incheia un contract de colectare a tuturor deseurilor dvs. reciclabile. Ce fel de subiecte trebuie sa clarificati ? (vezi pagina 20).

29

Capitolul 3. Studii de caz ale Managementului de MEDIU in Europa centrala si de est Msurile de protectie a mediului au eficienta economica. Deoarece trile din Europa Central i de Est doresc sa devina membre a Uniuniii Europene extinse, intrebarea cum se vor alinia legile si performantele lor ecologice standardelor curente ale UE a devenit de o importanta capitala. Acest capitoll prezinta doua studii de caz ale companiilor din Republica Ceh si Ungaria, care integreaza considerente de mediu n activitatea lor economic curent. Aceste studii reprezinta cele mai bune exemple practice de companii care au integrat cu succes practici ecologice in managementul afacerilor lor si si-au imbunatatit ca rezultat performanta economica si cea de mediu. Toate informatiile din acest capiol au fost obtinute din Reteaua Internationala pentru Manageri de Mediui (http://www.inem.org). Aceasta, (INEM) o organizatie non-profit, este o federatie mondiala de asociatii de afaceri nationale pentru managementul de mediu si o productie mai curat. Telul sau este sa mareasca numarul companiilor ecologicorientate, ajutand astfel la intarirea asociatiilor existente si la infiintarea unora noi, la asistarea intreprindrilor mici si mijlocii in implmentarea managementului de mediu ameliorarea calitatii managementului de mediu, si transferarea know-how-ului managementului ecologic de la afaceri si industrie la alte sectoare. Aceste doua studii demoleaza doua mituri: (a) ca masurile ecologice sunt investitii proaste si (b) ca managementul ecologic este relevant numai pentru companiile mari si bogate. La inceput, masurile ecologice erau proiectate pentru reducerea emisiilor de gaze si erau o mare povara financiara. Totusi, recent, o abordare mai integrala care implica implementarea sistemlor managementului de mediu si alte instrumente de management ecologic au obtinut o mai larga acceptare. In productie, aceasta abordare integrata este deseori cunoscuta ca Productie Curata, Minimalizarea Deseurilor sau Prevenirea Poluarii. Al doilea mit, c managementul ecologic este relevant numai pentru companiile mari si bogate, poate fi uitat. Experienta a aratat c i companiile mici si mijlocii au beneficii de pe urma implementarii masurilor ecologice si ca beneficiile ecologice se traduc in beneficii financiare. Exemplele oferite arata ca un bun management de mediu conduce la o mai mare eficienta economica. Partea I: Studii de caz. Studiul de caz 1. Introducerea unui standard de management al mediului la o Fabrica de Ciment si Var in Ungaria. Acest studiu descrie introducerea Standardului BS 7750 de Management de mediu Britanic la Fabrica de Ciment si Var Hejocsaba din Ungaria. Sunt analizate fortele conducatoare, este descrisa implementarea sistemului, si sunt schitate asteptarile companiei. Fundamentare.

30

Din 1989 economia si societatea ungara au fost intr-o stare continua de tranzitie. Tranziia catre o economie de piata a schimbat structura proprietatii si alte circumstante economice, oferind Ungariei o sansa de a stabili un sistem in armonie cu mediul. Crearea reglemetnarilor ecologice este in curs de desfasurare. Noul act de baza de mediu a fost introdus in 1995, dar regulile implementarii lipsesc in multe domenii. Societatea ungara cere o noua structura industriala, mai putin daunatoare pentru mediu. Mai multe organizatii ecologice au devenit active in ultimii ani si a crescut constientizarea consumatorilor,conform examinrilor ntreprinse, in ciuda multiplelor greutati economice. Publicul tinde sa judece performanta de mediu pe baza stereotipurilor din sectoarele industriale, in loc de a analiza comportarea reala, individuala,a firmelor. De accea, producatorii de detergenti au o imagine curata chiar daca nu fac niciun efort sa introduca managementul de mediu, iar industria grea are dificultati in comunicarea eforturilor sale ecologice. Industria cimentului si varului este considerata o mare poluatoare peste tot in lume. Niciun actor al economiei nu a impus i nu a fost forat s impun practici ecologice sanatoase in industria grea. Totusi, noua legislatie ecologica ce trebuie aplicat accelerat, cere companiilor sa actioneze proactiv. Descrierea companiei. ntreprinderea de Ciment i Var Hejocsaba este amplasat n inima regiunii industriale de nord a Ungariei, Miskolc.Compania are 538 angajai. 650.000 t de ciment i 88.000 t de var au fost produse n 1994.40.000 t de icment au fost exportate n acelai an . Cifra de afaceri anual este de 24 milioane us$; aproximativ 7% revine din export. Compania este proprietate a investitorilor din Suedia (34%) i Ungaria (66%). Liniile directoare. Reglementrile de mediu n Ungaria nu sunt nc foarte stricte. Din acest motiv, multe firme aleg s plteasc mai degrab penaliti de mediu dect s fac investiii pe termen lung in schimbri de tehnologie care s produc dezvoltarea de mediu i economic.Dei au fost primite reclamaii n context, de la vecini mpotriva impactului (n timp, despre nivelul zgomotului i a prafului), firma nu a fcut o presiune continu sau cercetri pentru msurile de management de mediu. Liniile directoare care au condus spre introducerea standardului Britanic de mediu au fost urmtoarele: 1. O lung analiz de angajament pentru aplicarea tehnologiilor moderne, mai puin duntoare mediului. 2. Certificarea cu succes a companiei n 1994 n concordan cu Standardul ISO 9002 de Management de Calitate. 3. Creterea acceptabilitii fabricii, ameliorarea vederii generale a industriei cimentului n ochii publicului. 4. Presiunea Asociaiei Europene aCimentului, cu cartierul general la Bruxelles,cu respectarea reglementrilor de mediu.

31

Starea bun a mediului ambiant este o cerin crescut a produselor, a tehnologiilor aplicate i a noilor investiii. Calitatea produsului nu garanteaz un market de succes fr satisfacerea cerinelor de mediu. Managementul HCM a avut un rol de pionierat n introducerea unui sistem de management de mediu, asigurnd conformarea cu reglementrile de mediu.Semnalele comunitii locale au fundamentat de asemenea ideea de a pune cerinele de mediu n centrul operaiunilor companiei . Implementarea. Compania a decis s introduc sistemul de mamagement de mediu BS 7750. Acesta poate s asigure monitorizarea nentrerupt a proceselor i a activitilor legate de protecia mediului, evaluarea lor i continua dezvoltare, care asigur eficiena lucrrilor.Sistemul poate de asemenea s arate comunitii locale c fabrica respect reglementrile de mediu i este ataat ideei de ameliorare a impactului operaiunilor din domeniu. Managementul HCM a decis s introduc sistemul managementului de mediu n martie 1995. Procesul de stabilire sistemului de management de mediu a fost divizat n urmtorii pai : Pasul 1: Pregtirea sistemului(1 martie 1995-31 mai 1995). Firma de consultan a condus evaluarea nivelului aplicarii reglementarilor de mediu, cu ajutorul expertilor din Marea Britanie. Raportul a fost completat descriind situaia companiei, punctele tari i punctele ei slabe, i msurile de luat pentru a se conforma cu standardul. Pasul 2: Plannificarea, introducerea sistemului (1 iunie1995- 31 decembrie 1995).n aceast etap au fost ntrprinse urmtoarele aciuni: -S-au efectuat schimbrile organizatorice destinate pentru stabilirea unui sistem de management de mediu operaional : s-au definit responsabilitile i competenele. -S-au definit politica de mediu i obiectivele. Politica de mediu este utilizat spre a fi integrat n strategia general de afaceri. - Angajaii au urmat nivelul de baz al trainingului privitor la protecia mediului. - S_au examinat i evaluat toate efectele de mediu :s-a completat registrul efectelor semnificative. - S-au adunat mpreun toate documentele inclusiv un manual de mediu,descrierea procesului, instruciuni de lucru.Este de asemenea stabilit documentaia sistemului. - Au fost nominalizai auditori interni spr4e a se asigura operarea nentrerupt i eficient a sistemului. Pentru aceti auditori intern sau inut cursuri de audit de mediu . - S-a contactat autoritatea de certificare. Pasul 3:Operare pilot. ncepnd cu 1 ianuarie 1996, sistemul a fost deschis pentru faza sa de evaluare.Scopul operrii pilot este de a testa sistemul n practic i a l dezvolta pe baza experienei dobndite. Va fi fcut o evaluare formal de o a treia parte . Operarea pilot va indica de asemenea dac toate mecanismele ale sistemului de management de mediu sunt
32

acordate cu procedurile din documente, toate inregistrrile cerute sunt inute i toate schimbrile sunt documentate pe timpul implementrii. Costurile sistemului de management de mediu au fost n jur de 35.000 US$, fr certificare al crei pre a fost estimat de a fi de ntre .20.000 i 35.000 US$.Introducerea sistemului de management de mediu a fost stimulat i iniiat de managementul de vrf militnd pentru idee.Proprietarii companiei au suportat toat dezvoltarea i investiia de mediu. Toi angajaii HCM au avut de parcurs un training informativ despre noul sistem.Noii angajai sunt de asemenea nvai despre mediu i calitatea cerinelor.Declaraia politicii de calitate i de mediu a firmei este afiat la toate locurile de munc.Fia postului include responsabilitile de mediu asociate postului, in consecin slbiciunile sistemului sunt uor de identificat n caz de neconformitate. Rezultate ntotdeauna compania accentueaz relaii de lucru pozitive i cooperative cu comunitatea local i cu autoritile lregionale i naionale. Acest rezultat este chiar mai important astfel nct noul sistem s prind via.Principiul comunicrii cu exteriorul al HCM este de a face cunoscute politicile, principiile i rezultatele prin orice mijloace. Aceasta implic ntlniri regulate cu cetenii, confeirne de pres i vizite de mediu n ntreprindere.Acestea sunt chiar o cale de mijlocire a reclamei locale i naionale.Autoritile locale, participante la semnalele i plngerile din trecut ale cetenilor sunt invitate in mod special.Planurile, rezultatele i costurile asociate suntdemonstrate n cadrul acestor ntlniri. Cnd a fost introdus sistemul de asigurare a calitii activtile ntreprinderilor de aprovizionare i ale subcontractorilor au fost audiate.Un program de auditare asemntor este iniiat spre a determina performana de mediu a ntreprinderilor de aprovizionare i a subcontractanilor.Aceti parteneri trebuie s ndeplineasc cerinele HCM. Comunicarea nentrerupt presarea lanului de aprovizionare de HCM are un efect pozitiv de prghie n contientizarea populaiei locale i a actorilor din economie asupra problemelor de mediu. Hejocsaba Cement and Line Works sper cm sistemul de management de mediu s asgure dezvoltarea durabil, descreterea numrului problemalor zilnice, reducerea probabilitii evenimentelor neateptate i faciliti n realizarea planului. Studiul de caz 2. Producie curat ntr-o companie chimic ceh. Ce este PRODUCIA CURAT? Producia Curat (Clener Production-CP) este aplicarea continu a unei strategii preventive de mediu aplicat proceselor, produselor i serviciilor .Aceasta reprezint o mai eficient utilizare a resurselor naturale i prin aceasta minimalizarea
33

deeurilor i polurii iar ca urmare a riscurilor privind sntatea i sigurana uman.Ea elimin aceste probleme de la sursa lor, mai bine dect la sfritul procesului de producie; cu alte cuvinte ,ea evit abordarea sfritul conductei. Pentru procesare, Producia Curat include conservarea materialelor n stare natural i a energiei, eliminarea folosirii materiilor prime toxice i reducerea cantitii i toxicitii tuturor emisiilor i a deeurilor. Pentru produse, ea implic reducerea efectelor negative ale produselor pretutindeni n ciclul lor de execuie de la extracia materiilor prime pn la vnzarea final a produsului. Pentru servicii, strategia se focalizeaz pe ncorporarea conceptelor de mediu n serviciile de proiectare i distribuire. Experiena aplicrii Produciei Curate arat c mai multe ameliorri pot fi fcute n procesul de fabricaie la preuri nu foarte mici.ns aceasta mbuntete ambele performane ale companiei profitabilitatea i cea de mediu. Industriile, afacerile i service-ul prevzut au pornit spre angajarea anumitor instrumente pentru Producia Curat.Unele din aceste instrumente pot fi adoptate i utilizate de organizaiile individuale, altele funcioneaz cel mai bine dac se aplic pretutindeni n toat industria sau de guvern.Ele includ:Evaluarea ciclului de via, Proiectare de Mediu, Sisteme de Management de Mediu(EMS);Audit de Mediu;Raport de Mediu; Performan de Baz Contractat (PBC); Etichet de Mediu;Raportare Public de Mediu;Ecologie Industrial(industrii dispuse simbiotic sau complementar n aceeai arie) i,Taxe de Mediu. Generaliti. Bochemie Bohumin Ltd. Este societatea de baz a Bochemie Group.De la nfiinare, ea s-a preocupat de a satisface cerinele privind sntatea, sigurana i cerinele de mediu ,prin aderarea la programul Responsible Care (ngrijire Resposabil)al industriei chimice .Unul dintre cei mai importani pai l-a fcut mergnd mai departe i pentru dezvoltarea performanei de mediu a procedat la introducerea Produciei Curate(CP) la instalaia de producere a cloraminei. Suportul pentru experii CP a fost accesibil companiei prin proiectul PHARE al Uniunii Eurpene. Compania a participat prin reprezentani la training la noul Centru de Training pentru Producia Curat. Msurile organizatorice i tehnice au fost identificatecu focusul eliminrii polurii apei cu deeuri.Msurile implementate au dus la reducerea polurii apei cu deeuri cu un volum de 3900 m3 pe an i a nivelului srurilor anorganice(cloride i sulfai) lcu 122t pe an.Energia consumat a fost de asemenea sczut cu 900 GJ pe an.Au fost realizate economii la costuri de 45.000US$. Sunt iniiate alte msuri datorit crora se estimeaz economii de 145.000 US$. Ca rezultat ale economiilor neateptat de nalte la costuri ,compania a decis s aplice CP i la alte arii ale activitii sale de afaceri. Informaii din domeniu. Sectorul chimic din Republica Ceh const din trei grupuri mari indigene, dou maricompanii strine competitoare(specializate n bunuri de consum)i trei inreprinderi chimice mici. ntreprinderile mici nu sunt nc complet privatizate. Se
34

afl aici o orientare favorabil concentrrii proprietii n interiorul sectorului i companiile chimice indigene sunt sub o presiune crescutdatorat competitorilor internaionali;numai companiile cu succes restructurate vor fi capabile s supravieuiasc. n trecut, industria chimic ceh a neglijat preocuprile de mediu i nivelul slab al contientizrii problemelor de mediu, cuplat cu lipsa tehnologiilor curate i lipsa calificrii stafului n legtur cu mulimea deciziilor de mediu , au contribuit la o performan de mediu nesatisfctoare. Situaia este mai mult complicat de legislaia insuficient n particular pentru deeuri. Introducerea Produciei Curate (CP),prin programe sectoriale voluntare,cum e Responsible Carei a unui sistem de management de mediu (EMSs)asigur sectorului chimic instrumente de dezvoltare a performanei de mediu. Informaii despre companie. Bochemie Group cuprinde 20 de companii de baz n republica Ceh, Ungaria,Polonia i Republica Slovac .Are1200 angajai i are o cifr de afaceri de 1,3 bilioane CSK(39 milioane deUS$). Dintre grupurile de produse , 35% sunt ageni de curare pentru consumatori finali : detergeni (linia SAVO ), dezinfectani (cloramin, jordonal),insecticide,materiale de impregnare i ierbicide.n total, 65% sunt produse anorganice penrtu uz industrial i mai multe alte procesri. Sediul central al grupului este situat ntr-o zon industrial n bohumin n regiunea de grani Ceh-Polon-Slovak. Ea are 480 salariai i o cifr de afaceri de 600milioane CSK(18milioane US$). Bochemie group a fost la origine o societate pe aciuni fondat n 1991 ca urmare a privatizrii n subsidiar a companiei pe aciuni Lachema. n 1994 compania devine Bochemie Bohumin Ltd. Aceasta a avut succes n particular n comercializarea dezinfectanilor,unde a fost succedat de dou mari concerne strine care au nlturat-o prin competiia de pia.Ea este cel mai important productor de cloramin n Europa Central. Din cei 480 salariai din Bohumin, 20 lucreaz n instalaia de producere a cloraminei.Bochemie a implementat un sistem de calitate n conformitate cu ISO9001 n 1997 i n prezent, este pregtit pentru certificarea Bureau Veritas Quality International. Liniile directoare. nc din 1993 Bochemie a implementat msuri n legtur cu cele mai serioase probleme de mediu ale sale.Ea ader la programul Responsible Care i public o politic de mediu care stabilete ca o prioritate a companiei protecia mediului.A fost nfiinat un departament special de mediu. Motto.ul companiei este Chimia cu intenie curat deasupra i dedesubtul aparenei. n 1997, Bochemie a avut prilejul participrii la concursul interactiv de trainig,Training pentru Producia Curat n Moravia de Nord i Silezia. Acest concurs a fost organizat sub conducerea Centrului Ceh pentru Producia Curat (CCPC) ca parte a proiectului PHARE, cu tema Producie Curat pentru Rul
35

Oder.Scopul proiectului a fost de reducere semnificativ a polurii industriale n bazinul rului Oder prin introducerea metodologiei CP n companiile selectate.Un nou Centru de Training pentru Producia Curat a fost nfiinat la Universitatea de Metalurgie din Ostrava ca parte a proiectului. Managerul Departamentului de Mediu al Bochemie i persoana nsrcinat cu epurarea apei au participat la trainig-ul Cp laCentrul de training. Training-ul a fost inut cu asistena experilor locali, absolveni ai training-ului CP Ceho-Norvegian ce a avut loc ntre 1992 i 1994. Proprietarii bohemie au fost convini c CP ar ajuta compania n ambele moduri s reduc impactul ei asupra mediului i s creasc performana ei economic prin: 1. Reducerea costurilor; 2. Asigurarea conformrii cu legislaia, n particular cu noua legislaie a deeurilor, 3. Posibilitatea de a satisface comanda cumprtorului; 4. mbuntirea imaginii companiei fa de clieni. 5. Ajut compania s satisfac cerinele relevante de sntate i protecie. 6. Reducerea riscului de accidente. Implementarea. Poluarea apei este cel mai serios impact al produciei de cloramin la Bochemie.Instalaia de cloramin este prevzut cu dou instalaii de tratare a deeurilor din ap.Apa impurificatconine un nalt volum de sruri anorganice (cloride i sulfai)i substane organice,ceva similar benzenului i acid sulfonic (care este faza chimic final nainte de obinerea cloraminei).Amoniacul i srurile de amoniu sunt eliminate prin fierbere n instalaia de tratare a apei.Sunt de asemenea ndeplinite declorinarea i neutralizarea parial.Aceast ap rezidual pretratat este descrcat n amplasamentul instalaiei de neutralizare. Dup aceasta ,apa rezidual este descrcat ntr-un ru mic i de acolo n rul Oder.Tratamentul apei reziduale se conformeaz cu reglementrile introduse de Inspectoratul Ceh de Mediu. Bochemie a stabilit urmtoarele inte: 1. Reducerea hidroxidului de sodiu (NaOH) consumat pentru fierberea apei cu amoniac(pe calea reducerii volumului absolut al apei i descreterea volumului de fiert). 2. Reducerea energiei consumate pe durata fierberii apei cu amoniac(prin descreterea volumului apei necesar a fi fierte cu 20%,adic spre 56m3/zi). 3. Reducerea volumului solubilelor n apa rezidual spre 8500mg/l.sau l360 t/an. 4. Reducerea concentraiei Oxigenului Chimic Necesar (Chemical Oxygen Demand COD)n apa rezidual la 360 mg/l, adic aproape 70t/an. 5. Regucerea generrii de ap rezidual la aproximativ 10.000 m3/an. 6. Creterea volumului de cloramin obinut din acidul benzen sulfonic la aproximativ 25 t/an. La nceputul implementrii CP, compania a stabilit comitetul de conducere i un grup de lucru.Comitetul de conducere este compus din directorul tehnic ,care de asemenea este unul din proprietarii companiei i managerul Departamentului de
36

Mediu ,care coordoneaz implementarea CP n companie. Grupul de lucru se compune din ase salariai condui de managerul Departamentului de Mediu i persana responsabil cu epurarea apei. Ali membri ai grupului au fost directorul tehnic, un tehnician i consultani din CCPC i compania de consultan Hydroproject. Grupul de lucru a fost responsabil pentru: 1. Introducerea metodologiei CP; 2. Strngerea informaiilor despre cantitile de material i energie; 3. Analiza i identificarea aspectelor critice ale procesului de producere a cloraminei; 4. Selectarea msurilor CP; 5. Conducerea studiilor de fezabilitate; 6. Pregtirea planului de aciune. Grupul a colectat datele cantitilor de materiale(intrri:materiale brute i semifinisate; ieiri: substane i poluani)i a msurat consumul de energie.Metodologia de colectare a datelor este nregistrat n documentaia operaional a Bochemie.Pentru a face procesul ct mai transparent posibil au fost alei urmtorii indicatori ai apei reziduale : 1. Consumul de hidroxid de sodiu (NaOH) pentru vaporizarea amoniacului i a srurilor de amoniac n instalaia de tratare a apei reziduale; 2. Nivelul polurii apei reziduale n termenii nivelului srurilor anorganice i oxigenului biologic necesar(BOD); 3. Volumul total de ap rezidual descrcat; 4. Volumul de ap rezidual descrcat spre instalaia de tratare, care influeneaz energia consumat, dozajul hidroxiduluide sodiu i costurile. Urmtoarea int a grupului de lucru a fost de a propune msurile posibile pentru minimizarea impactului negativ al producerii cloraminei. Au fost identificate msurile organizatorice, tehnice i tehnologice n concordan cu fazele ciclului de producie. Msurile acoper toate ariile de producie a cloraminei cu focusul pe apa rezidual. Msurile organizatorice introduse includ: 1. Revizia instruciunilor de lucru pentru aria produciei i elaborarea instruciunilor de lucru pentru fierberea apei cu amoniac i pentru decantarea lichidului. 2. Revizia normelor tehnice (norme de bun consum). 3. Elaborarea unui nou ghid de tehnologie i de expunere a procedurilor pentru salariai . Numrul de msuri identificate au fost ncorporate ntr-o propunere de investiie n renovarea instalaiei de producere a cloraminei. Datorit resurselor limitate ,msurile tehnice i tehnologice au fost reduse pentru tot irul proceselor de producere a
37

cloraminei din acid benzen sulfonic i procesul complementar al fierberii apei cu amoniac. Msurile alese urmare a evalurii sunt prezentate n tabelul 1. Renovarea instalaiei de producere a cloraminei a fost planificat pentru 19981999.Bochemie a sperat s obin un mic mprumut(5-7%) pentru scopul su de la Fondul de Mediu de Stat, n cadrul obiectivului proiectului CCPC pentru Bazinul rului Oder. Cel mai important factor pentru succesul CP la Bochemie este angajamentul propietarilor companiei. Suportul financiar pentru participarea n cursa CP prin proiectul PHARE a fost de asemenea foarte important .Bochemie a avut succes n convingerea salariailor c CP va creea beneficii pentru companie i n motivarea lor n ciuda variatelor dificulti organizatorice i tehnice. Poziia unora din membrii echipei de lucru a fost complicat ,deoarece ei au avut i alte sarcini ca parte n echipa de implementare a standardului internaional de calitate iso 9001. Membrii grupului de lucru au fost mulumii de calea aleas pentru intrducerea metodologiei CP (training, stabilirea comitetului de conducere i a grupurilor de lucru i suportul exterior, n special de la consultanii CCPC). Compania a fundamentat faptul c explicaiile i sugestiile de la salariai trebuie s fie bine utilizate. Bochemie este de asemenea deschis cooperrii n problemele de mediu. Ea a cooperat dealtfel cu Asociia Ceh a Industriei Chimicei cu municipalitatea. Tabelul 1 . Msuri generale ale Produciei curate
Tipul investiiei Msuri de bun gospodrire Msura Scderea volumului de ap rezidual descrcat n instalaia de tratare a apei reziduale. Scderea cantitii de hidroxid de sodiu folosit pentru fierbere n instalaia de tratare a apei reziduale Nivelul mediu de cerine al Recuperarea clorinei pe investiiei durata tratamenrului cu hirdoxid de sodiu spre a o utiliza ca surs penrtu fabricarea clorinei de sodiu(NaClO) Nivelul nalt de cerine al Instalarea unui nou filtru pres investiiei pentru difenil sulfid Renovarea instalaiei de producere a cloraminei Implementare complet n.

1997

1997

1998

Iunie 1998 1999

38

Rezultate. Unul dintre cele mai importante rezultate ale acestui proiect este c Bochemie a nvat acum s abordeze CP i va fi capabil s dezvolte capacitile CP n interiorul companiei la ceea ce este specific activitii sale. Aceasta de altfel a creeat beneficii economice i de mediu pentru companie (Tabelul 2), i alte beneficii sunt ateptate. Proiecte similare sunt sprijinite de priectul PHARE cu alte companii din bazinul rului Oder. Aceste proiecte au fost realizate cu succes i au confirmat considerabilul potenial al CP n diverse sectoare industriale n regiune. Adiional, au fost dezvoltate capaciti specializate ale CP n diferite sectoare spre afi ulterior diseminate n regiune. Datorit succeselor sale , Bochemie a decis s implementeze CP n alte arii ale produciei cloramineii n alte instalaii i va continua aderarea sa la programul Responible Care. Aceasta nu are numai scopul de a nla un sistem separat pentru sntate i siguran i pentru problemele de mediu , dar mai sigur pentru stabilirea unui sistem de management care s administreze aceste probleme prin integrarea lor n sistemul de calitate propriu. Companiei are un plan de a aplica metodologia CP spre procesul su de producie de clorid de zinc , cu scopul de a reduce volumul deeurilor generate prin acest proces i a stabilizrii nivelurilor de zinc n apa rezidual. Introducerea CP n alte instalaii va depinde de o varietate de factori , ca : tipul produciei, cerina i tipurile materialelor brute utilizate. Potenialul de reducere a ambelor , consumul i poluarea apei, prin bun gospodrire n multe din aceste instqalaii este ridicat .Compania poate ntotdeauna s identifice astfel de msuri n aria sa de activitate. CP s-a dovedit a fi una din cele mai de succes i mai eficient mijloc de dezvoltare a performanei de mediu i economice. Tabelul 2. Rezultateale Implementrii Produciei Curate (CP)
Msuri de implementare Rezultate actuale Economii [ $ / an] Revenire

39

Reducerea volumului de ap rezidual descrcat spre instalaia de tratare

MEDIU 25.000 Reducerea nivelului consumului hidroxidului de sodiu la 65 t/an Reducerea energiei consumate la 900 GJ/an Reducerea nivelului srurilor anorganice la 38 t/an ECONOMIC Reducerea prii de ap poluat
Reducerea alcalinitii totale a apei reziduale descrcate Reducerea nivelului srurilor anorganice la 49t /an

Reducerea volumului MEDIU de hidroxid de sodiu folosit pentru fierbere la instalaia de tratare a apei reziduale Recuperarea clorinei MEDIU pe timpul tratamentului cu hidroxid de sodiu spre a o folosi ca intrare la fabricarea cloridei de sodiu

13.000

Reducerea Na2SO3 la 27t/an Reducerea nivelului srurilor anorganice la 35 t/an. Reducerea volumului apei reziduale la 300 m3/an Recuperarea a 30 t de clorid de sodiu semifinisat din clorin. Reducerea prii descrcate

7.000

6 months

ECONOMIC

Partea ll: Sistemul decizional i Reeaua de lucru n Europa Central i de Est Afacerea Aarhus i Iniiativa de Mediu (ABEI) Fondat ca rspuns la chemarea Ministerelor Europene de Mediu, n Aarhus n 1998, ABEI reprezint o larg varietate de organizaii care mprtesc convingerea c poate fi crescut n mod semnificativ competitivitatea i sntatea general din industrie, prin practicarea unor sisteme de management eco- eficiente n firme individuale . Misiunea ABEI este s conving firmele individuale s implementeze asemenea practici,iar partenerii industriali sunt pregtii s demonstreze cum pot fi fcute acestea. mbuntirea eficienei i apoi a profitabilitii, prin folosirea mai eficient a materialelor i energiei vor avea n mod automat o reducere a impactului asupra mediului. Partenerii includ:
40

1. Comisia European ; 2. Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic(OECD), 3. Centrul Regional de mediu pentru Europa Central i de Est (REC); 4. Parteneri Europeni pentru Mediu (EPE); 5. Consiliul Mondial de Afaceri i Dezvoltare Durabil(WBCSD); 6. Masa Rotund European a Industriailor (ERT); 7. Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare(BERD); 8. Reeaua Internaional pentru Management de Mediu(INEM); 9. Grupul Pieei Europene Unite (ETU); 10. Comitetul de Experi din Piea Unit al OECD(TUAC); 11. Centre de Producie Curat ; 12. Organizaii Non-Guvernamentale(NGOs). ABEI va mobiliza aceste resurse s lucreze cu Ministerele Industriei i cu leaderii de afaceri n rile din CEE , s dezvolte i s implementeze o strategie naional i programul de implementare a managementului de mediu eficient n afaceri. Baltic 21: Agenda 21 pentru regiunea Marea Baltic. Sectorul industrial al Baltic 21, a fost stabilit de efii de guvern din regiune i lansat oficial prin Ministerele de Mediu n octombrie 1996. Principalele scopuri pentru sectorul industrial sunt: 1. mbuntirea reelei pentru operaiunile de business prin dezvoltarea iniiativei economice de mbuntire a managementului de mediu n industrie; armonizarea legislaiei; 2. facilizarea implementrii eficienei ecologice n industrie n urmtoarele aspecte: a)- dezvoltarea mijloacelor eco-eficiente pentru diferite industrii: b)-implementarea sistemelor de management al mediului, lund n considerare, n special IMM-urile; c)-ncurajarea iniativelor voluntare cu privire la considerarea factorilor de mediu n raporturile financiare ale ntreprinderilor; d)- promovarea de proiecte pilot n scopul dezvoltrii durabile. 3.extinderea i mbuntirea cooperrii pentru cercetarei dezvoltare, transfer de tehnologie i de informaie n regiunea Mrii Baltice. Sistemul de Management de Mediu i Producia curat din Republica Ceh i Ungaria. Aceste proiecte pilot intenioneaz s arate c integrarea produciei curate cu conceptele de prevenire a polurii i cu sistemul de management al mediului este mult mai eficient dect intrducerea fiecreia n parte. Proiectele vor servi ca exemplu pentru modul n care se poate adopta reunirea introducerii sistemelor de management al mediului cu conceptele de producie curazt/ prevenirea polurii.

41

Scopurile acestor programe de instruire practic sunt: 1. nter 20 la 40 de companii n ambele ri Republica Ceh i Ungaria, incluznd Imm-urile, vor adopta introducerea integrat a sistemelor de management al mediului i tehnologii de producie curat/ prevenirea polurii. 2. Creearea unui grup de manageri de afaceri care se cunosc unul pe altul i i acord sprijin mutual n eforturile de mbuntire a performanei de mediu n companiile lor. 3. Reduceri msurabile ale polurii pot fi realizate la companiile participante; 4. Studiile de caz demonstreaz eficacitatea msurilor de integrare care pot fi produse; 5. Poate fi dezvoltat manualul viitoarelor proiecte. Programele de instruire pentru afaceri din Republica Ceh i Ungaria, cu desfurare n 20-22 luni , au fost prevzute s nceap n ianuarie 1998. Proiectele sunt parial finanate de Fundaia de Mediu a Germaniei Federale (DBU). Sumarul capitolului rile din Centrul i Estul Europei, care atept s devin membre ale Uniunii Europene lrgite , au de rspuns la ntrebarea : cum sunt legile lor de mediu i performanele concrete care pot fi n concordan cu actualele standarda ale Uniunii Europene, de asemenea , pentru integrare , luarea n consideraie a condiiilor de mediu n operaiunile de afaceri de zi cu zi, n aceste economii n curs de dezvoltare, trbuie s devin de extrem importan. Studiile de caz conturate n acest capitol, indic modul n care se adopt msurile de integrare la introducerea SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MEDIULUI i a conceptelor de PRODUCIE CURAT /PREVENIRE POLUARE. Acestea pot demonstra c msurile de protecie a mediului sunt investiii bune i c sistemul de management al mediului nu se restrnge doar la companiile mari i bogate. Ele de asemenea demonstreaz c implementarea unui sistem de management de mediu, asigurarea monitorizrii nentrerupte a proceselor i activitilor n raport cu mediul, evalurile lor i continua mbuntire, creeaz beneficii economice i de mediu pentru companii i extind oprtunitile pentru beneficii viitoare. Expunere de sarcini Ca angajat preocupat de problemele de mediu, D-vs avei accesul de a apropia managementul de vrf al companiei de sistemul de managementul al mediului integrat i s-l nrehistrezi cu ISO14001 i/sau EMAS. Cum vei prezenta cazul vostru ? Rspunsuri cheie. 1. Prezentare / Descriere.
42

a)-Descrie ce tip de EMS va fi dezvoltat pentru companie. b)-Ce considerai important pentru problemele de mediu asociate cu activitile specifice ale companiei, uniti de operare, produse i servicii(pot fi : emisii n aer, dejecii n ap , managementul deeurilor , utilizarea materiilor prime i a resurselor naturale, alte emisii de mediu locale sau comunitare). 2. Beneficii: Schiarea i discutarea beneficiilor unui EMS pentru companie, aa cum a fost descris n capitolul 1. Este ncurajat folosirea exemplelor specifice i a diagramelor. 3. Implementarea : Se pune mpreun schia implementrii, bazat pe informaiile prevzute n capitolul 2.nc odat , folosirea exemplelor este foarte ncurajat . n actualul studiu de caz sunt recomandate informaii privind situaii particulare industriale ori proceduri coloborate (similare cu cele prezentate n capitolul 3).

Bibliografie
1. The Xerox Report on Business and the Environment. Business Guide to Waste Reduction and Recycling (http://www.Xerox.com) 2. The Kodak Report on Environmental Policy and Commitment (http://www.Kodak.com) 3. Nikon's Environmental Preservation Programme (http://www.Nikon.com) 4. Council Regulation (EEC) No. 1836/93 of 29 June 1993 allowing voluntary participation by companies in the industrial sector in a Community eco-management and audit scheme. Journal of the European Communities No. L 168/1. 5. European Commission (1996) International standard ISO 14001. Environmental management Systems. Specifications with guidance for use. Reference number 150. 6. Honkasalo A. (1998) The EMAS scheme: a management tool and instrument of environmental policy, Journal of Cleaner Production, 6(2), 119-128. 7. International Network for Environmental Managers (http://www.inem.org)

----------- // ----------

43