ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN

MANAGEMENTUL SISTEMELOR LOGISTICE

Eficiență energetică în logistică

Managementul energiei în transportul maritim

MASTERAND

CONSTANȚA
2021
 CUPRINS

SISTEME INTEGRATE DE MANAGEMENT AL ENERGIEI...................................................3

1. ISO 50001 – Managementul energiei...................................................................................3
1.1 Structura ISO 50001..........................................................................................................5
1.2 Impactul sistemului de management al energiei asupra societății.....................................5
1.3 Certificare ISO 50001........................................................................................................5
1.4 ISO 50001 și ISO 14001....................................................................................................6
2 Implementarea Sistemului de Management al Energiei...........................................................7
2.1 Stabilirea Unei Echipe de Energie.....................................................................................7
2.2 Includerea instalațiilor.......................................................................................................8
2.3 Implicarea partenerilor, furnizorilor și clienților...............................................................8
2.4 Identificarea oportunităților de economisire a energiei.....................................................8
2.5 Resurse și responsabilități.................................................................................................8
2.6 Stabilirea Programului de Energie.....................................................................................9
2.7 Instruirea și sensibilizarea personalului.............................................................................9
3 MĂSURI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ...........................................................................10
3.1 Indicele nominativ al randamentului energetic (EEDI)...................................................11
3.2 Planul navei de management al eficienței energetice (SEEMP) și indicatorul eficienței
operaționale (EEOI)...............................................................................................................12
3.7. Introducere SEEMP de CMA CGM...............................................................................16
3.8. Îndreptarul SEEMP.........................................................................................................17
Concluzii........................................................................................................................................20
Bibliografie....................................................................................................................................21
 SISTEME INTEGRATE DE MANAGEMENT AL ENERGIEI

1. ISO 50001 – Managementul energiei

ISO 50001 – Sistemele de management al energiei – Cerințe cu ghiduri de utilizare este

o specificație creată de ISO pentru un sistem de management al energiei. Standardul specifică
cerințele pentru stabilirea, implementarea menținerea și îmbunătățirea unui sistem de
management al energiei, al cărui scop este să motiveze organizațiile să urmeze o abordare
sistematică în obținerea unei creșteri continue a performanței energetice, incluzând eficiență
energetică, securitate energetică, utilizarea și consumul energiei. Standardul își propune să ajute
organizațiile să-și reducă consumul de energie în mod continuu, în consecință să-și micșoreze
cheltuielile și emisiunile de gaze de seră.
ISO 50001 a fost eliberat de ISO în iunie 2011 și este potrivit oricărei organizații,
indiferent de mărime, sectorul de activitate sau poziționare geografică și a fost actualizat în 2018.
Sistemul este modelat după ISO 9001 Sistemul de management al calității și ISO 14001
Sistemul de management al mediului.
Secretarul general a ISO, Rob Steele, a afirmat: „Energia, element decisiv pentru
activitățile organizației, poate reprezenta un cost major pentru organizații, indiferent de
activitățile lor. Este suficient să ne gândim la energia utilizată de-a lungul lanțului de
aprovizionare al unei întreprinderi – de la materii prime, la reciclare, pentru a ne reprezenta
amploarea sa.
O organizație nu are nici un control asupra prețurilor energiei, politicilor publice sau
economiei mondiale. Ea poate, în schimb, să își îmbunătățească managementul energiei încă de
pe acum. Îmbunătățirea performanței energetice va da roade pentru organizații, optimizând
utilizarea surselor și resurselor lor de energie disponibile, de unde o reducere a costului și a
consumului de energie. Organizația va juca un rol pozitiv păstrând resursele de energie și
atenuând impactul utilizării energiei pe planetă, cum ar fi încălzirea climatică”.
Scăderea consumului de energie este una din cele mai mari provocări actuale ale
comunității internaționale. De aceea, publicarea standardului internațional ISO 50001 care, de
curând, a fost adoptat și ca standard român, a fost un eveniment foarte așteptat.
Standardul SR EN ISO 50001:2018, Sisteme de management al energiei. Cerințe și ghid de
utilizare furnizează strategii de management pentru creșterea eficienței energetice, reducerea
costurilor și creșterea performanței energetice. 
Implementarea acestui standard internațional conduce la reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, a altor impacturi asupra mediului și a costurilor de energie prin management
sistematic al energiei. Acest standard este aplicabil organizațiilor de orice tip şi mărime,
indiferent de condițiile geografice, culturale sau sociale.
Standardul precizează cerințele pentru sistemul de management al energiei (EnMS), pe
baza cărora o organizație poate realiza și implementa o politică energetică și poate stabili
obiective, ținte și planuri de acțiune care iau în considerare cerințele legale și informațiile
referitoare la utilizarea semnificativă a energiei. Implementarea unui sistem de management al
energiei permite organizației să-și realizeze angajamentele privind politica, să întreprindă acțiuni
necesare pentru a-și îmbunătăți performanta energetică și să demonstreze conformitatea
sistemului cu cerințele acestui standard.
Aplicate la nivel medial a acestui standard internațional contribuie la utilizarea mai
eficientă a surselor de energie disponibile, la creșterea competitivității și la reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră. Acest standard internațional se poate aplica indiferent de tipurile de
energie utilizate.
Acest standard poate fi utilizat pentru certificare, înregistrare și declararea pe proprie
răspundere a conformității sistemului de management la energiei al organizației. Acesta nu
stabilește cerințe absolute pentru performanța energetică, astfel că două organizații care
desfășoară activități similare, dar au performanțe energetice diferite, pot fi ambele conforme cu
cerințele acestui standard.
Standardul ISO 50001 furnizează organizațiilor un cadru recunoscut pentru a integra
performanța energetică în practicile lor de management.
Multinaționalele dispun de un standard unic și armonizat, pe care să-l implementeze pe
locațiile lor, cu ajutorul unei metodologii logice și coerente pentru a identifica şi aplica
îmbunătățirile.
Standardul urmărește următoarele obiective:
 să ajute organizațiile să utilizeze mai judicios resursele consumatoare de energie;
 să stabilească condiții de transparență și să faciliteze comunicarea cu privire la
managementul resurselor energetice;
 să promoveze cele mai bune practici de management al energiei și să consolideze
bunele comportamente în acest domeniu;
 să ajute unitățile de exploatare să evalueze şi să stimuleze aplicarea de noi
tehnologii cu înalt randament energetic;
 să furnizeze un cadru pentru a dezvolta eficacitatea energetică de-a lungul lanțului
de aprovizionare;
 să faciliteze îmbunătățirea în domeniul managementului energiei în contextul
proiectelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;
  să permită integrarea cu alte sisteme de management deja existente (de mediu, de
sănătate și de securitate).
Acest standard internațional bazat pe elementele comune ale standardelor de sisteme de
management ISO și asigură un nivel ridicat de compatibilitate cu ISO 9001 și ISO 14001.
O organizație poate alege integrarea sistemului de management din acest standard
internațional cu alte sisteme de management, inclusiv acelea referitoare la calitate, mediu și
sănătate și securitate ocupațională.

1.1 Structura ISO 50001

Structura ISO 50001 este creată în concordanță cu alte standarde de management ISO,
în particular cu ISO 9001 și ISO 14001. Odată ce toate trei sisteme de management sunt bazate
pe principiul ciclului PDCA, ISO 50001 poate fi cu ușurință integrat cu aceste sisteme.
Acestea sunt componentele majore ISO 50001:
1. Cerințe Generale,
2. Responsabilități Manageriale,
3. Politica Energetică,
4. Planul de Acțiune Energetic,
5. Implementare și Operare,
6. Audituri de Performanță,
7. Recenzie Managerială.

1.2 Impactul sistemului de management al energiei asupra societății

ISO a raportat că standardul a fost foarte călduros primit pe piață când a fost publicat
prima dată. La finele 2012, în jur de 100 de organizații din 26 de țări primiseră deja certificare la
ISO 50001. ISO de asemenea a listat câțiva utilizatori care au raportat micșorări de cost și
beneficii în foarte scurt timp după implementare. În decembrie 2013, departamentul de energie și
schimbări climaterice din Regatul Unit a devenit prima instituție guvernamentală care a primit
certificare ISO 50001, fiind condusă de ideea că un management al energiei structurat va duce la
reducerea substanțială a consumului de energie și in consecință va ameliora efectele schimbărilor
climaterice.
ISO și-a declarat opinia că până la 60% din consumul de energie mondial poate fi
influențat de standard.
 1.3 Certificare ISO 50001
Orice organizație, indiferent de forma juridică sau mărime funcționează consumând
energie. Iată de ce se impune ca o organizație să-și stabilească reguli pentru implementarea,
funcționarea, monitorizarea, revizuirea, întreținerea și îmbunătățirea unui Sistem de Management
al energiei conform ISO 50001.
Un minim al acestor reguli sunt prezentate in standardul internațional SR EN ISO
50001:2018 Sisteme de management al energiei. Cerințe și ghid de utilizare.
Un sistem de management al energiei conceput conform acestui standard ISO 50001
creează premisele pentru selectarea adecvata si proporționala a măsurilor de o abordare
sistematică pentru a obține îmbunătățirea continuă a performanței energetice, eficiența
energetică, modul de utilizare a energiei și consumul de energie care duce la obținerea unor
performanțe superioare și să asigure încrederea colaboratorilor și a părților interesate.
Certificarea ISO 50001 asigură transparența și eficacitatea sistemului de management al
energiei prin stabilirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea unui sistem de management
energetic, al cărui scop este să creeze posibilitatea ca o organizație să urmeze o abordare
sistematică pentru a obține îmbunătățirea continuă a performanței energetice, care să includă
eficiența energetică, modul de utilizare a energiei și consumul de energie care duce la obținerea
unor performante superioare.
Demonstrarea angajamentului și capacitații organizației care a implementat, menține și
îmbunătățește permanent sistemul de management al energiei conform cu politica sa in
domeniul managementului energiei.
Validarea de o terță parte a sistemului de management al energiei conform ISO 50001
conduce la o percepție favorabila din partea furnizorilor, beneficiarilor si a societății in
ansamblu.
Certificarea sistemului de management al energiei conform standardului ISO 50001 este
o condiție pentru ca o organizației să devină competitivă și să poată participa la licitațiile
organizate de unele din marile companii.

1.4 ISO 50001 și ISO 14001

ISO 50001 este condus și se focusează pe îmbunătățirea eficienței energetice, în timp ce
ISO 14001 oferă o abordare mult mai calitativă asupra tuturor impactelor semnificative pe care
organizațiile îl au asupra mediului. Ambele standarde pot fi implementate individual sau pot fi
integrate împreună, sau cu oricare alt standard de sisteme de management ISO, precum ISO
9001.
 Dacă energia este impactul cel mai important al unei organizații asupra mediului, ISO
50001 poate fi mult mai potrivit decât ISO 14001. Multe organizații vor administra energia mai
eficient prin ISO 14001, dar în special în organizațiile unde energia provoacă cheltuieli mari,
ISO 50001 oferă cadru mut mai specific, care permite organizațiilor să aplice o atenție sporită
asupra eficienței energetice.
2 IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL ENERGIEI
(ISO 50001, instruirea personalului și îmbunătățirea continuă)

2.1 Stabilirea Unei Echipe de Energie

Este o parte importantă și primul pas în managementul energiei. Echipa de energie este
responsabilă pentru planificarea, implementarea, monitorizarea, precum și pentru evaluarea
programului de gestionare a energiei. Sarcinile echipei includ, de asemenea, furnizarea de
instruire și comunicarea rezultatelor.
O persoană nu poate face totul. Activitatea de gestionare a energiei este o activitate de
cooperare care implica o echipă și, de obicei, multiple sub-echipe.
Conducerea de nivel superior trebuie sa perceapă managementul energiei ca parte a
activității de bază a organizației. Cheia este un lider al echipei de energie la nivel senior
manager, care este împuternicit de sprijin din partea managementului de top. Directorul de
energie ar trebui sa fie pasionat de gestionarea energiei, fără a fi un fanatic, pentru a nu reduce
coeziunea echipei. Unii directori de energie au o pregătire tehnică, alții au o experiență
financiară sau au fost manageri de uzină. Indiferent de formarea de bază, directorul de energie
trebuie să fie capabil să lucreze cu toate nivelurile de personal, de la personal de execuție, la
ingineri și finanțiști.
Numărul membrilor echipei de energie la nivel operațional depinde de mărimea
organizației. Componența acestei echipe de energie este crucială. Directorul de energie poate
stabili membrii echipei bazându-se pe unități de afaceri, zone operaționale si/sau regiuni. Trebuie
luat in considerare un reprezentant din fiecare domeniu operațional, care afectează in mod
semnificativ consumul de energie, cum ar fi:
 Aprovizionare;
 Financiar;
 Operare și mentenanță,
 Proiectare-dezvoltare,
 Sănătate și securitatea în muncă,
 Protecția mediului,
 Constructori,
  Contractori și furnizori,
 Responsabili cu utilități.
Un aspect important este să se asigure că echipa este multidisciplinară. Unele
Fig.2.1 Implementarea ISO 50001
organizații multinaționale au mai multe niveluri
de echipe de energie, care formează o rețea de energie. O organizație mică poate avea doar câțiva
reprezentanți-cheie.

2.2 Includerea instalațiilor

Cele mai multe îmbunătățiri energetice sunt puse în aplicare la nivelul instalației. Se
impune ca instalațiile să facă aprovizionări în acord cu programul de management energetic al
organizației. Formarea unei echipe energetice pentru fiecare instalație reprezintă un mecanism de
a implica oamenii și este esențială, deoarece practicile de lucru de zi cu zi în instalații au o mare
influență asupra eficienței energetice.

2.3 Implicarea partenerilor, furnizorilor și clienților

Este bine sa se ia in considerare partenerii, asociații, clienții, furnizorii si prestatorii de
servicii in programul de gestionare a energiei. Furnizorii de servicii care reduc costurile lor
proprii de energie ar putea folosi aceste economii practicând preturi mai mici. Acești furnizori
pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea programului organizației dvs. de gestionare a
energiei prin oferirea de sfaturi privind achiziționarea de echipamente eficiente energetic. In
același timp, ajutând clienții sa reducă costurile de energie ar putea oferi la rândul lor un
produs/serviciu cu preț mai bun, ceea ce ar ajuta la păstrarea lor in calitate de cumpărători ai
produselor noastre.
2.4 Identificarea oportunităților de economisire a energiei
Echipa de energie si de experți tehnici trebuie sa efectueze evaluări la toate instalațiile
prin vizite in teren pentru a găsi oportunități de economisire a energiei. In timpul evaluărilor,
membrii echipei de energie pot vedea cele mai bune practici existente si pot identifica nevoile de
noi tehnologii. După o evaluare de aproximativ o săptămâna (pentru o organizație mare, cu multe
puncte de lucru), membrii echipei scriu un raport amănunțit. Un rezumat al acestuia poate circula
intern pe intranet sau poate fi publicat in buletinul organizației.

2.5 Resurse și responsabilități

Echipa de energie si de experți tehnici trebuie sa efectueze evaluări la toate instalațiile
prin vizite in teren pentru a găsi oportunități de economisire a energiei. În timpul evaluărilor,
membrii echipei de energie pot vedea cele mai bune practici existente si pot identifica nevoile de
noi tehnologii. După o evaluare de aproximativ o săptămâna (pentru o organizație mare, cu multe
puncte de lucru), membrii echipei scriu un raport amănunțit. Un rezumat al acestuia poate circula
intern pe intranet sau poate fi publicat in buletinul organizației.

2.6 Stabilirea Programului de Energie

Experiența unor organizații cu programe de energie de succes arată că planificarea
atentă și eficientă mobilizează si creează un impuls pentru echipa de energie la lansarea
programului. Un program de succes implica:
 Înainte de orice lansare oficială, directorul de energie trebuie să pregătească o
informare cu privire la beneficiile privind eficiența energetică, abordarea propusă și
o listă de potențiali membri ai echipei de energie,
 Directorul de energie trebuie să informeze conducerea de vârf,
 Trebuie să aibă loc o serie de întâlniri ale echipei de energie pentru a pregăti
lansarea oficiala a programului; credibilitatea proiectului poate creste daca se
prezinta un proiect-pilot cu o perioada scurta de amortizare a cheltuielilor;
 un eveniment formal (poate chiar un web cast), prin care conducerea anunță
formarea rețelei de echipe de energie și prezentarea directorului de energie, ajută la
crearea de credibilitate pentru programul de energie. Cu aceasta ocazie, se poate
comunica si politica energetică. Pentru a sublinia importanța gestionării eficace și
eficiente a energiei, se poate prezenta experiența unei organizații care a implementat
un management al energiei și rezultatele pozitive obținute.
Două componente sunt esențiale pentru programul de gestionare a energiei:
 Mecanismele pentru urmărirea și comunicarea progreselor înregistrate,
 Instrumente informaționale și formale pentru transferul de informații către manageri
și lucrători.
Sistemul de management care urmărește performanța energetică, punerea în aplicare a
celor mai bune practici, precum și progresele înregistrate față de obiective, este un instrument
eficient de evaluare a progreselor și comunicare a succeselor.
Un al doilea element-cheie este un sistem de management de cele mai bune practici
privind baza de date. Acest instrument poate varia de la o bază de date pe intranetul organizației
sau foi de calcul furnizate numai managerilor și inginerilor.

2.7 Instruirea și sensibilizarea personalului

Forme de conștientizare
 Cele mai uzuale instrumente pentru sensibilizarea personalului și creșterea gradului de
conștientizare privind eficienta energetica, la îndemâna tuturor, sunt: afișe, site-uri, intranet,
sondaje, concursuri. Postere informative atractive și site-uri pe intranet mențin programul de
energie viu in fața ochilor oamenilor, realizând in același timp educarea acestora. Se pot efectua
unele studii sau sondaje adresate tuturor angajaților sau unui eșantion de angajați pentru a-i
sensibiliza cu privire la  eficiența energetică. Se pot ține concursuri pentru a trezi interes pentru
programul de energie.
Forme de instruire
Investiția în formarea care promovează dezvoltarea angajaților ajută la a asigura
succesul programului de energie prin dezvoltarea capacitații organizaționale globale. Angajații în
cunoștința de cauza sunt mult mai motivați sa contribuie cu idei, sa opereze echipamentele in
mod corect și să urmeze procedurile.
Instruirile formale pot fi direcționate pentru a aborda chestiuni specifice de gestionare a
energiei si transferului de competente și, de asemenea, pot fi folosite ca o oportunitate de a aduna
feedback-ul.
De formarea care promovează dezvoltarea profesională a membrilor-cheie ai echipei de
energie depinde succesul programului organizației.
Este bine sa se ia in considerare și să se includă în procesul de instruire specifică
persoanele care deservesc sistemele HVAC (HVAC – heat, ventilation, air conditioning) si de
aer comprimat, pentru a deveni experți tehnici in astfel de echipamente care afectează
considerabil consumul de energie.
Menținerea și îmbunătățirea continuă
Menținerea programului de management al energiei in viată si mereu in stare actualizată
este, probabil, cea mai mare provocare. Susținerea programului necesită asigurarea că managerii
și angajații sunt conștienți de rezultate.
Este necesară menținerea motivației personalului, de exemplu, prin oferirea de
recunoaștere si recompense, pentru a-și îmbunătăți continuu performanța.
Eficiența energetică trebuie să devină o parte a culturii organizației, integrată în
sistemele sale de management, astfel încât programul de energie să fie stabil, puternic, nu doar
un flash, vulnerabil la orice nevoie de reducere a costurilor. 

3 MĂSURI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

 Transportul maritim din zilele noastre este cel mai eficient din punct de vedere energetic
tip de transport pentru o tonă-milă. Dar în absența unor politici bine puse la punct și reglementări
prompte emisiile din navigație pot crește alert în comparație cu celelalte sectoare.
Indicele nominativ al randamentului energetic IMO (EEDI) și Planul de management al
eficienței energetice a navei (SEEMP) sunt mecanismele utilizate pentru îmbunătățirea eficienței
energetice a navelor existente.
Indicele nominativ al randamentului energetic a fost făcut obligatoriu pentru navele noi
și planul de management al eficienței energetice (SEEMSP) pentru toate navele la MEPC 62, în
iulie 2011 cu adoptările amendamentelor la MARPOL anexa VI (rezoluția MEPC 203(62)), de
către părțile MARPOL anexa VI. După Protocolul Kyoto, aceasta a fost primul tratat de
schimbare a climei cu legături legale.

3.1 Indicele nominativ al randamentului energetic (EEDI)

EEDI pentru navele noi este cea mai importantă măsură tehnică și are ca scop
promovarea utilizării de motoare și echipamente mult mai eficiente energetic și in consecință,
mai puțin poluante. EEDI cere un nivel de eficiență energetică minimă pe milă capacitate pentru
diferite tipuri de nave și segmente de mărime. Din 1 ianuarie 2013, urmând o fază zero de 2 ani,
proiectarea noilor nave trebuie să întâlnească nivelul de referință pentru tipul lor de nave. Nivelul
trebuie să fie întărit la fiecare 5 ani, în acest fel se așteaptă ca EEDI să stimuleze o inovare
continuă și o dezvoltare tehnologică a tuturor componentelor ce au aport la eficiență energetică a
unei nave încă de la faza de proiectare. EEDI este un mecanism ne-prescriptiv, bazat pe
performanță care lasă tehnologiei alegerea să utilizeze un design specific al navelor la industrie.
Atât timp cât este atins nivelul de eficiență cerut, proiectanții de nave și constructorii sunt liberi
să utilizeze cele mai eficienta ca și cost soluții pentru nave, întru respectarea acestor norme.
EEDI oferă o figură specifică pentru un design specific de navă, exprimat în grame de dioxid de
carbon pe capacitate-milă a navei (cu cât este mai mic EEDI cu atât proiectul navei este mai
eficient) și se calculează după o formulă bazată pe parametrii tehnici de design ai navei
respective.
Nivelul de reducere a CO2 (grame de CO2 pe tonă milă) pentru prima fază este fixat la
10% și va fi micșorat la fiecare 5 ani pentru a ține pasul cu dezvoltarea tehnologică a noilor
măsuri de eficientizare și reducție. Rata de reducție au fost stabilite până la perioada de 2025, și
începând cu, când va fi mandatată o reducere de 30% pentru tipurile de nave aplicabile calculată
de la o linie de referință reprezentând media eficienței navelor construite între 2000 și 2010.
EEDI este dezvoltat pentru cele mai mari și cele mai intensive energetic segmente ale flotei
comerciale mondiale și va cuprinde emisii de la navele noi, incluzând următoarele tipuri de nave:
tancuri petroliere, vrachiere, gaziere, nave mărfuri generale, nave port-container, transportator de
mărfuri refrigerate și mărfuri combinate. În 2014, MEPC a adoptat amendamente la
reglementările EEDI pentru a-l extinde și asupra navelor de transport gaz natural, tip ro-ro, ro-ro
pasagere și navele de croazieră cu propulsie neconvențională. Aceste amendamente însemnau că
tipurile de nave responsabile pentru aproximativ 85% din emisiunile de CO2 din navigația
internațională sunt incorporate sub regim reglementar.
Din 2012, Comitetul de protecție a mediului marin a adoptat / aprobat sau amendat
următoarele ghiduri importante care au ca scop ajutarea la implementarea regulilor obligatorii ale
Eficienței Energetice pentru Nave în MARPOL anexa VI:
 Ghiduri pentru inspecție și certificarea EEDI;
 Ghiduri pentru metodele de calculare a EEDI obținut la navele noi;
 Ghiduri pentru calcularea liniei de referință utilizată pentru EEDI;
 Ghiduri pentru calcularea liniei de referință utilizată pentru EEDI de la navele de
croazieră cu propulsie neconvențională;
 Ghiduri interimare pentru determinarea puterii minime de propulsie pentru
menținerea manevrabilității navelor în condiții speciale, precum este amendată,
 Ghiduri pentru dezvoltarea SEEMP;
 Ghiduri pentru tratarea tehnologiilor inovative de eficiență energetică pentru
calcularea și verificarea EEDI obținut;
 Ghiduri interimare pentru calcularea coeficientului F(W) pentru scăderea vitezei
nave într-o condiție de mare reprezentativă, pentru utilizare test.
Finalizarea și adoptarea ghidurilor de suport a fost o realizare semnificativă care a oferit
timp suficient pentru administrații și industrie să se pregătească. Ghidurile vor ajuta statele
membre în implementarea uniformă a noului capitol 4 din MARPOL anexa VI, prevenirea
poluării aerului de către nave.

3.2 Planul navei de management al eficienței energetice (SEEMP) și indicatorul

eficienței operaționale (EEOI)
SEEMP este o măsură operațională care stabilește un mecanism pentru îmbunătățirea
eficienței energetice a unei nave, într-o manieră de reducere a costurilor. SEEMP de asemenea
oferă o abordare a companiilor de navigație să administreze performanțele de eficiență ale navei
și flotei utilizând, de exemplu EEOI ca un instrument de monitorizare. Ghidurile pentru
dezvoltarea SEEMP pentru navele noi și existente incorporează cele mai bune practici pentru
operarea navei într-o manieră de consum minim de combustibil, dar și ghiduri pentru utilizarea
voluntară a EEOI pentru navele noi și existente. (MEPC 1/Circ.684). EEOI permite operatorilor
să măsoare eficiența de combustibil a unei nave în operare și să măsoare orice schimbare în
operare: o planificare a voiajului mai bună, sau o curățare a elicei mai frecventă, sau introducerea
unor măsuri tehnice precum sistemele de recuperare a căldurii irosite sau o nouă elice. SEEMP
îndeamnă armatorii și operatorii la fiecare etapă a planului să ia în considerare noile tehnologii și
practici la căutarea optimizării performanței navei.

3.3 Curs model pentru navele de operații cu eficiență energetică

IMO împreună cu Universitatea Mondială de Marină au tot dezvoltat un model de curs
pe baza SEEMP care promovează operarea energetică eficientă a navelor. Această schiță a
modelului de curs a fost înaintată la MEPC 62. Ea oferă un fundal general a problemei
schimbărilor climaterice și a scopurilor si eforturilor IMO de a construi diferitele unelte
operaționale și tehnice într-un program de cursuri administrabil, care va promulga cele mai bune
practici la toate sectoarele industriei. Cursul va ajuta în crearea referințelor după care operatorii
își vor crea analizele propriilor performanțe. Scopul modelului de curs IMP este de a asista
furnizorii de instruire și personalul lor de predare în organizarea și introducerea noilor cursuri de
trening, sau în îmbunătățirea, actualizarea sau suplimentarea materialului existent, într-un mod în
care calitatea și eficacitatea cursului de pregătire să poată fi crescută.
MEPC 62 a căzut de acord că schița modelului de curs a fost un start excelent în
furnizarea unui curs de pregătire structurat. Urmând considerațiile MEPC 63-65, IMO în 2014 a
publicat Modelul de curs IMO de operarea eficientă energetic a navelor.

3.4 Măsuri ulterioare tehnice și operaționale de îmbunătățire a eficienței energetice

a navelor
MEPC 67 (octombrie 2014) a căzut de acord, în principiu, să dezvolte un sistem de
colectare a datelor pentru nave, și urmând deliberările într-un grup de lucru, a căzut de acord
asupra descrierii generale a sistemului de colectare a datelor pentru consumul de combustibil,
incluzând și elementele sale centrale precum: colectarea datelor de către nave, funcțiile statului
de pavilion în legătură cu colectarea de date și stabilirea unei baze de date de către organizație.
Notând faptul că munca ulterioară trebuie să fie îndeplinită între sesiuni, MEPC 57 a
convenit să restabilească grupul de corespondență și l-a instruit să dezvolte un limbaj complet
pentru sistemul de colectare a datelor pentru consumul de combustibil al navelor care poate fi
ușor utilizat pentru aplicarea voluntară sau obligatorie a sistemului. Grupul urma să raporteze la
MEPC 68 în mai 2015.

3.5 Dezbaterile pentru adoptarea măsurilor tehnice și operaționale

 În iulie 2011, MEPC 62 și-a continuat intențiile de a face obligatorii măsurile tehnice și
operaționale dezvoltate prin adăugarea unui nou capitol 4 despre eficiența energetică la
MARPOL anexa VI – Reglementări asupra prevenirii poluării aerului de către nave. MEPC 62 s-
a ținut de la 11 la 15 iulie 2011 la sediul IMO în Londra. A fost generat un foarte bun context în
conducerea sesiunii, în timpul căruia părțile implicate în discuții informale au arătat o mare
dorință de a lucra un compromis ce ar putea fi acceptat de toți și adoptat prin consens.
O propunere de compromis făcută de Singapore (MEPC 62/6/21) a inclus o posibilă
implementare pe etape, unde administrațiile cu o mai mare nevoie de timp ar putea întinde
cerințele EEDI pentru navele ce navigă sub pavilionul lor cu până la 4 ani. Un mare număr de
delegați au susținut părerea Singapore și și-au exprimat interesul în considerațiile ulterioare
referitoare la modul în care acestea ar putea fi incorporate într-o schiță a textului legislativ.
Notând aptul că un grup neoficial convocat de către președintele MEPC ținea consultații în
vederea căutării consensului printre statele membre la propunerea de lege a eficienței energetice,
comitetul a căzut de acord că propunerea Singapore oferă un scop pentru o înțelegere de
compromis deoarece conținea elemente în jurul cărora se putea construi un consens.
Asistate de un grup neoficial convocat de președinte, delegațiile s-au angajat în
negocieri care implicau consolidarea capacității și asistență tehnică pentru statele în curs de
dezvoltare. Fiind conștiente de faptul că consolidarea capacității și asistența tehnică oferită
administrațiilor fără necesarele resurse umane și financiare sunt elementele esențiale pentru ca
orice reglementare nouă să fie implementată eficient și împuternicită în flota mondială de nave
comerciale, comitetul a ajuns cu succes la o soluție de compromis. Noul capitol include
reglementări referitoare la cooperarea tehnică și transferul tehnologic asociat îmbunătățirii
eficienței energetice a navei, cerută de administrație, în cooperare cu IMP și alte corpuri
internaționale, pentru a promova și furniza suport direct sau prin IMO statelor, în special celor în
curs de dezvoltare, ce au nevoie de asistență tehnică. De asemenea cere administrației unei părți
să coopereze activ cu alte părți, sub rezerva legilor sale naționale, reglementări și politici, să
promoveze dezvoltarea și transferul tehnologic și schimbul de informații spre state, în respect cu
implementarea măsurilor pentru îndeplinirea noilor cerințe de eficiență energetică.
La problema dificilă de implementare, un număr de delegații s-au opus posibilității ca
statul portului să refuze intrarea în port a navelor ce au emis o renunțare la EEDI, deoarece asta
va submina implementarea pe faze făcând prevederile goale. Alte delegații au considerat timpul
alocat excesiv și că ar trebui scurtat la unul sau maxim doi ani. Negocieri neoficiale extensive au
fost ținute până când președintele a fost în stare să prezinte plenului un compromis la noul
capitol 4 despre eficiența energetică să fie adăugat la MARPOL anexa VI. Negocierile de succes
ce au condus la textul de compromis au indicat clar bunăvoința părților de a găsi soluții
funcționale și să răspundă la nevoile urgente ale tuturor industriilor să contribuie la efortul
combinat în oprirea schimbărilor climaterice.

3.6 Adoptarea măsurilor tehnice și operaționale obligatorii

Votul prin apel nominativ a rezultate prin adoptarea măsurilor obligatorii pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de către nave de către părțile participante la
MARPOL anexa VI, reprezentând primul regim obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră din istorie pentru un sector internațional al industriei.
Amendamentele la MARPOL anexa VI pentru prevenirea poluării aerului de către nave,
a adăugat un noul capitol 4 la anexa VI a reglementărilor referitoare la eficiența energetică a
navelor, care face obligatoriu EEDI pentru navele noi și SEEMP pentru toate navele ( rezoluția
MEPC.203(62)). Alte amendamente adaugă noi definiții și cerințe pentru inspecție și certificare,
inclusiv formatul noului certificat de eficiență energetică internațional. Noile reglementări se
aplică tuturor navelor comerciale cu tonajul brut mai mare de 400t, indiferent de statul de
pavilion sau de naționalitatea armatorului, și sunt așteptate să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2013.
Oricum o administrație ce consideră că ea are nevoie de mai mult timp pentru a se conforma cu
industria personală, poate întinde cerințele pentru noile nave până la 4 ani.
Adoptarea de către IMO a măsurilor obligatorii de reducere pentru toate navele
începând cu 2013 și mai departe va conduce la o reducere a emisiilor semnificativă, și de
asemenea va ataca reducerea costurilor întregii industrii maritime. Până în 2020, s-a estimat
reducerea emisiilor de CO2 cu până la 200 mln de tone anual, din cauza implementării EEDI
pentru noile nave și a SEEMP – ului pentru toate navele aflate în operare. Această reducere va
crește până la 420 mln tone anual în 2030. Cu alte cuvinte, reducerea în 2020 va fin între 10 și
17 % iar în 2030 între 19 si 26% comparativ cu afacerea în regim normal. Măsurile de reducere
de asemenea vor rezulta într-o diminuare a costurilor combustibilului în domeniul maritim, de
altfel aceste diminuări au nevoie de investiții mai profunde în nave mai eficiente și tehnologii
mai sofisticate decât cele obișnuite până acum. Micșorarea cheltuielilor anuale pentru
combustibil, se estimează la 20 – 80 mld dolari SUA în 2020 și chiar mult mai impresionant: 90
– 310 mld în 2030.
Amendamentele la MARPOL anexa VI care fac standardele de eficiență energetică
obligatorii constituie primul tratat al prevederilor de schimbare climaterică adoptat de la
protocolul Kyoto din 1997, și primul instrument global din istorie ce introduce reglementări de
eficiență energetică pentru orice sector industrial internațional.
Comentând la finalul sesiunii, secretarul general IMO e Mitropoulos și-a exprimat
satisfacția referitoare la multele și variatele realizări ce pot fi incriminate sesiunii: Cu toate că nu
prin consens – care, desigur ar fi fost un rezultat ideal – comitetul a adoptat amendamentele la
anexa VI din MARPOL introducând măsurile tehnologice și operaționale obligatorii pentru
eficiența energetică a navei. Să sperăm că munca ce urmează asupra acestor subiecte va permite
tuturor membrilor să se alăture, astfel încât serviciul adus mediului vor fi complete.
MEPC 62 a căzut de acord asupra unui plan de lucru să continue munca asupra
măsurilor de eficiență energetică a navelor, inclusiv dezvoltarea cadrelor EEDI pentru tipuri și
mărimi de nave și a metodelor de propulsie, neacoperite de cerințele actuale EEDI și dezvoltarea
ghidurilor EEDI și SEEMP. O întâlnire a grupului de muncă asupra măsurilor de eficiență
energetică intersesiuni a fost programată să aibă ședințe în și a raportat progresul la MEPC 63.
Acest grup a fost însărcinat cu:
1. Îmbunătățirea mai departe, cu privire la finalizarea la MEPC 63, a schiței ghidurilor
metodelor de calcul a EEDI pentru navele noi, schiței ghidului pentru dezvoltarea
SEEMP, a inspecțiilor și certificarea EEDI, și ghidurilor interimare pentru
determinarea puterii minime de propulsie și viteză pentru a permite manevra în
siguranță în condiții meteo adverse;
2. Luând în considerare dezvoltarea cadrului EEDI pentru alte tipuri de nave și sisteme
de propulsie neacoperite de către schița ghidului metodei de calculare EEDI pentru
navele noi;
3. Identificarea necesității altor ghiduri sau documente de suport pentru măsurile
tehnice și operaționale, considerând rata de reducere a EEDI pentru tancurile mari și
vrachiere;
4. Luarea în considerație îmbunătățirea ghidurilor referitoare la EEOI
(MEPC.1/Circ.684).

3.7. Introducere SEEMP de CMA CGM

Scopul SEEMP este de a îmbunătăți eficiența energetică a navei, prin aplicarea de
acțiuni, prin monitorizarea acestor acțiuni și îmbunătățirile derivate din acestea. Procesul general
al acestuia cu acela al oricărui proces de calitate, adică:
PASUL 1- Stabilirea unei linii de bază
PASUL 2- Identificarea potențialului de îmbunătățire
PASUL 3- Implementarea si monitorizarea
PASUL 4- Evaluarea si actualizarea

3.8. Îndreptarul SEEMP

Completarea:
 Deoarece este asociat cu documentele SMS-ului completarea la bord este definită de
către sistemul furnizat de departamentul SSE.
Actualizarea:
SEEMP trebuie să fie revizuit cel puțin odată la 2.5 ani. Data următoarei evaluări și
perioada de implementare sunt raportate pe prima pagină.
Prin natura sa, SEEMP este un document viu și este creat să fie îmbunătățit din
rezultatele acțiunilor. Printre altele, noile ediții pot fi trimise în orice moment. A se păstra la bord
doar ultima dintre ele.
Conținutul:
Documentul este bazat pe modelul furnizat de către Clasă pe recomandările grupului de
lucru IMO MEPC. Conținutul acestuia a fost pregătit în cooperare cu societatea de clasificare a
navei. Prima pagină este dedicată informației minime de identificare a navei. Miezul actului
tratează descrierea măsurilor propuse. Tabelul de mai jos conține un exemplu de măsură:

2 Reglajul Motorului Principal conform consumului de

combustibil
Fiecare combustibil are proprietăți de combustie diferite. În respect cu acest sfat, timpul de injecție trebuie să fie
ajustat în consecință. Pe motoarele tip MAN MC, trebuie ajustat VIT Offset.
Data Implementării: 15/04/2019 Responsabilul Superintendentul Navei și
desemnat: Șeful Mecanic.
Indicatorul de Consumul zilnic al motorului principal înainte și după ajustaj.
performanță:
Uneltele de monitorizare și Pentru fiecare schimbare de combustibil, o măsurare de performanță și o
păstrarea înregistrărilor: înregistrare trebuie să fie făcută la 50% din putere. Înregistrarea curvei de
compresiune înainte și după ajustaj trebuie să fie trimisă superintendentului.
Scopul Combustibilul economisit mulțumită acestor măsuri sunt evaluate la o medie
de 2-3%. Scopul este să se ajusteze VIT Offset după fiecare schimbare de
combustibil și măsurările Pmax să fie trimise superintendentului
Tabelul 3. 1 Model de măsuri

Datele de implementare corespund datelor de la care trebuie să fim capabili să raportăm

în mod oficial statului de pavilion și / sau de clasă că de fapt se lucrează la implementarea
acestor măsuri.
Primele măsuri se referă în principal la ofițeri și mecanici dar, precum conservarea
energiei este o chestiune de implicare a tuturor părților implicate, măsurile vor acoperi pas cu pas
toate activitățile tuturor departamentelor la bord și la uscat.
Apropo, SEEMP trebuie să fie cunoscut și accesibil tuturor membrilor de echipaj.
Evaluarea
La sfârșitul perioadei de implementare, scopurile globale ale SEEMP (paragraful 2.3)
vor fi evaluate mulțumită datelor colectate pe durata aceste perioade. Datele colectate mulțumită
îmbunătățirii VBR permit o comparație echitabilă între nave, nave-soră, și aceeași navă de-a
lungul timpului. Noi suntem capabili să filtrăm datele pe condițiile de operare precum condiții
meteo și pescaj. Printre altele, doar datele comparabile vor fi comparate.
Scopurile descrise în acest paragraf sunt posibil de obținut. Dar scopurile vor fi atinse
numai datorită implicării tuturor părților de la bord și țărm.

Măsuri
Scopul general al CMA Ships este obținerea de voiaje perfecte cu nave proiectate
optimizat administrate de cele mai eficiente întrețineri. Acesta nu va fi atins într-un an, dar acest
SEEMP este primul pas în întâmpinarea lui.
Primul an al implementării acestui SEEMP va fi utilizat de asemenea pentru
consolidarea liniei de bază de referință. Apropo, scopurile sunt programate precum urmează:

Anul 1 Anul 2
Operarea Setarea liniei de bază Nu mai mult de 2% creștere a
consumului în comparație cu linia.

Întreținerea motorului Un consum specific al motorului cu Un consum specific crescut cu maxim

principal și al motoarelor maxim 1% mai mare în ultimele 6 luni, 2%..
auxiliare în comparație cu primele 6 luni.
Obiectivele legate de conștientizarea din
Conștientizare din partea
partea echipajului trebuie să fie atinse în
echipajului
anul 2
Tabelul 3,2 Scopurile implementării SEEMP

De la finele anului 2019 CMA CGM colectează date de operare de la flota deținută și
cea navlosită. Aceste date acumulate permit compararea între nave dar de asemenea și între
aceleași nave în diferite perioade.
Aceste date vor fi utilizate pentru monitorizarea SEEMP în acest mod:

Consumul general al navei în condiții similar de

Operarea
pescaj, asietă, combustibili și condiții meteo.

Întreținerea MP și Raportări ale performanțelor MP și MA.

Conștientizarea
Caracterizări
echipajului
Tabelul 3,3 Monitorizarea SEEMP

Rezultatele evaluării
Rezultatele evaluării sunt documente oficiale. Aceste rezultate sunt accesibile pentru
clasa navei și pentru pavilion doar la cererea managementului tehnic al CMA Ships.
 Concluzii

Condițiile climaterice actuale aflate în continuă schimbar, îngrijorează societatea

modernă. Organismele internaționale au creat diverse reglementări, ghiduri, recomandări și
standarde menite să ghideze, influențeze și să încurajeze organizațiile în luarea de măsuri spre a
diminua cantitatea agenții patogeni ai aerului sub forma de gaze cu efect de seră, proveniți în
special din arderea combustibilului în industrii.
Navele maritime oferă o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră și a agenților de
poluare a aerului net inferioară altor tipuri de transport. Cu toate acestea, s-a observat că se poate
înainta mult în reducerea emisiile la atingerea unui nivel de eficiență alături de liderii actuali din
industrie pentru fiecare tip de nave. De exemplu, în segmentul de containere, top 5% nave
eficiente energetic au cu 38% intensitatea de carbon decât media domeniului, în timp ce ultimele
5% emit cu 48% mai mult dioxid de carbon pentru a mișca o unitate de marfă pe o anumită
distanță.
Industria maritimă face eforturi mari de creștere a eficienței energetice și de reducere a
emisiilor de carbon de la navele noi, și aceste eforturi se pot extinde la metode practice de
îmbunătățire a consumului de combustibil. Cum suntem martori la o extindere a migrației
internaționale a mărfurilor, activitățile de transport maritim pot continua să crească la o rată ce
poate surclasa creșterea economică generală, plasând o mare importanță pe îmbunătățirile
energetice.
La nivelul flotelor, o combinație de standarde de eficiență (EEDI) și o mare penetrare
tehnologică și practici operaționale pot diminua emisiile de carbon c la jumătate până în anii
2035-2040.
Diminuarea impactului asupra climei al industriei poate fi pe deplin compatibil cu
scopul de bază al afacerilor dacă este abordat corespunzător. Cum costurile combustibilului
corodează profitabilitatea industriei maritime, creșterea eficienței va deveni o metodă importantă
de prezervare a profiturilor.
 Bibliografie

Surse Electronice
http://www.iso.org/iso/home/standards/management-standards/iso50001.htm (accesat aprilie
2021)
http://www.cqm.ro/cqm-ro_doc_12_certificare-iso-50001-sistemul-de-management-al-
energiei_pg_0.htm (accesat aprilie 2021)
http://www.srac.ro/ro/stiri/cum-se-implementeaza-un-sistem-de-management-al-energiei-iso-
50001-instruirea-personalului-si (accesat aprilie 2021)

Publicații, Articole:
Codul ISPS,
Codul ISM,
ISO 9000 series, ISO 14000 series, ISO 50000 series, ISO 45000 Draft,
Introducing Annex SL Whitepaper, BSI Group, 2015;
ISO and IEX International Standards for policy makers, ISO/IEC 2015;
SSEMS: CMA Ships
Implementing a Ship Energy Efficiency Management Plan (SEEMP)
Guidance for shipowners and operators, LLOYDS REGISTER
Resolution MEPC. 213(63) 2012 Guidelines for the Development of a Ship Energy
Efficiency Management Plan