Facultatea de Navigație și Management Naval – MSL -2020

Academia Navală Mircea cel Bătrân

Metode și Tehnici în Managementul Proiectelor

Mădălina CHIVU
Facultatea de Navigație și Management Naval, Grupa: 681 C
Academia Navală Mircea cel Bătrân, Constanța
Metode si Tehnici in Managementul Proiectelor
* E-mail address: chivu.madalina9510@yahoo.ro

Cuprins:
 Mădălina CHIVU

IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA INIȚIALĂ A PROIECTULUI

1.1 Analizarea grupurilor de interes

1.2 Analizarea problemelor (construirea arborelui de probleme). Justificarea proiectului. Titlul inițial
al proiectului
1.3 Analizarea obiectivelor (construirea arborelui de obiective)
1.4 Analizarea variantelor și alegerea strategiilor. Stabilirea scopului proiectului
1.5 Identificarea elementelor principale ale proiectului (obiectivul general, scop, rezultate, activități)
1.6 Identificarea factorilor externi
1.7 Stabilirea indicatorilor și a surselor de informare
1.8 Realizarea Matricei Cadrului Logic

ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR PROIECTULUI

2.1 Identificarea activităţilor specifice şi a milestone-urilor (punctelor semnificative)

2.2 Determinarea secvenței de activități
2.3 Construirea diagramei de reţele (PERT)
2.4 Reprezentarea graficului Gantt
2.5 Estimarea timpului necesar fiecărei activităţi în parte
2.6 Determinarea drumului critic
2.7 Determinarea resurselor (umane, financiare, materiale)

IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA INIȚIALĂ A PROIECTULUI

1.1 Analizarea grupurilor de interes

2
 Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

Lista de părți interesate include mai multe persoane și instituții implicate în acest proces, la
un moment dat sau altul, pe parcursul proiectului.
Lista părților interesate include:
 Finantatorul proiectului: Autoritatea Portuara din Shanghai.
 Managerul proiecului: Autoritatea Portuara din Shanghai.
 Echipa ce va implementa proiectul (software-ul): Autoritatea Portuara din Shanghai.
 Clienti:Autoritatea Portuara din Shanghai , alte autoritati competente.
 Utilizatori: Companiile portuare din Shanghai.
 Furnizor: Autoritatea Portuara din Shanghai.

1.2 Analizarea problemelor (construirea arborelui de probleme). Justificarea

proiectului. Titlul inițial al proiectului
Practica de sustenabilitate într-un port înseamnă o îmbunătățire continuă a procesului de către
toate părțile implicate în activitățile portuare.Cum funcțiile portuare actioneaza ca un catalizator
economic și iau o poziție centrală in comerțul internațional, problemele de stabilitate economică și
responsabilitate corporativă au adus o nouă lumină asupra operațiunilor portuare. Mai mult decât atât,
cresterea constiintei de mediu stimulează porturile sa isi imbunătăteasca operatiunile de sustenabilitate
în limitele reglementărilor de mediu, prin implementarea unui software de monitorizare si gestionare a
performantei ecologice. Prin urmare, rolul unui port include, de asemenea, monitorizarea continuă a
instalațiilor existente și măsurarea, dar și raportarea îmbunătățirii continue a operațiunilor portuare.
În acest proiect voi prezenta pașii principali în implementarea software-ului. Acest proiect ține
evidența programului de lucru, a traiectoriilor critice, a alocării bugetului și a resurselor și a altor
aspecte cheie în finalizarea implementării.

Managementul de risc

Managementul riscului este un proces de luare a deciziilor în urma căruia rezultatele din
estimarea riscului sunt integrate cu principii economice, tehnice, sociale şi politice pentru generarea
unor strategii de reducere a riscului.

Managementul riscului se bazează pe următoarele principii:

 Obligativitate
 Abordare formală, structurată şi sistematizată
 Acoperirea tuturor operaţiilor pe întregul lor ciclu de viaţă
 Integrarea cu managementul global al unităţii
 Integrarea în managementul mediului
 Continuitate

3
 Mădălina CHIVU

Riscul in proiectul de implementare a acestui software este dat de probabilitatea ca, la un

anumit moment din ciclul de viata al proiectului, obiectivele planificate sa nu fie atinse cu
resursele alocate. Riscul nu poate fi eliminat din proiectele de implementare, dar el poate fi
tratat. Managementul riscurilor este o activitate critica pentru succesul oricarui proiect de
implementare, fiind o componenta strategica de realizare a acestuia. Printre principalele
probleme care stau la baza acestui proiect de implementare a software-ului in cadrul Autoritatii
Portuare din Shanghai, identificam:

 riscul de a nu termina la timp;

 riscul de a depasi bugetul;
 riscul de a nu se incadra in parametrii de calitate stabiliti;
 riscuri legate de specificul activităţii de cercetare-dezvoltare;
 riscuri legate de lipsa abilitatilor manageriale;
 riscuri de a utiliza acest software si alte autoritati portuare (concurenta).

Prezentarea arborelui de probleme

Informare insuficienta asupra

activitatii de cercetare- Concurenta mare Acces redus la parametrii de
dezvoltare calitate stabiliti

Lipsa unui soft specializat

Deficit de abilitati manageriale Lipsa organizarii/ Resurse alocate insuficiente

Nivel scazut de organizare

Depasirea bugetului

1.3 Analizarea obiectivelor

4
 Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

Stabilirea unor obiective strategice poate fi interpretată ca factor de decizie pentru inițierea
acestui software, care ofera orientari detaliate pentru a obține beneficiile potențiale de punere
în aplicare a anumitor practici.

Printre principalele obiective ale proiectului intitulat “Implementarea unui software

pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara”, precizam:

 Reducerea riscurilor financiare si de mediu in porturi;

 Examinarea emisiilor de CO2, de gaze, calitatii apei, poluarii aerului;
 Modernizarea instalatiilor si a echipamentelor: macarale cu energie solara, lampi
stradale cu led, utilizarea echipamentelor cu energie electrica, utilizarea echipamentelor
de reducere a zgomotului;
 Incurajarea utilizarii combustibilului cu continut scazut de sulf ;
 Crearea unei baze de date pe care sa o utilizeze autoritatile portuare;
 Utilizarea surselor de energie regenerabila și alternativa pentru reducerea impactului
asupra mediului: energie solara, eoliana si energia mareelor, utilizarea GNC (gaz natural
comprimat), utilizarea bio-dieselului( combustibil pe baza de hidrogen;
 Reducerea accidentelor (scurgeri de ulei) și zgomot / poluare luminoasă;
 Taierea pierderilor și utilizarea mai eficientă a resurselor naturale pot economisi
costurile și sporesc profiturile: reciclare de resurse;
 Utilizarea infrastructurii portuare: îmbunătățirea utilizării infrastructurii portuare pentru
a minimiza aglomerarea într-un port, utilizarea optima a spatiului;
 Repararea si mentinerea unui drum portuar adiacent si introducerea de noi moduri de
transport;
 Oferirea de stimulente pentru practicile ecologice: incurajarea practicilor ecologice in
zona de activitate portuara;
 Extinderea si imbunatatirea instalatiilor de epurare,depozitelor de deseuri, instalațiilor
de eliminare a apelor uzate.

Prezentarea arborelui de obiective

Utilizarea eficienta a resurselor

5

Colaborare pentru minimizarea

impactului negativ asupra mediului
Recrutarea si retentia
 Dezvoltarea unuiCHIVU
Mădălina soft performant
pe mediu

Modernizarea instalațiilor și Crearea unui mediu de viață Reducerea riscurilor

echipamentelor plăcut financiare

Susținere politică

Diferitele moduri de transport reprezintă legăturile dintre nodurile ce alcătuiesc un sistem de

distribuție. Dat fiind faptul că, porturile reprezintă punctul de transfer între modul de transport maritim
și celelalte moduri de transport, evaluarea performanței ecologice a devenit foarte importantă. Din
perspectiva dezvoltării portuare, având exemplele de bună practică ale porturilor europene Anvers și
Rotterdam, am sintetizat următorul plan de acțiune pentru portul Constanța. Doresc să menționez că
propunerea a fost structurată în urma discuțiilor purtate cu factorii de decizie din Cadrul CN APM
Constanța, CN Canalele Navigabile, diferiți operatori portuari și Ministerul Transporturilor.

6
 Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

Figura 3.2. Portul Constanța: zona A1 de navigație (de croazieră); A2 - Zona portului (facilități de
manevrare și operare a navelor pentru toate tipurile de mărfuri): B - Bitum; C-B - ciment în vrac; C-
TEU - containere; CP-produse chimice; CO & OP - Crude Oil & Oil Products; F & nF - Minereuri
feroase si nonferoase; GC - mărfuri generale; G - boabe; RO-RO - nave Ro-Ro & Ferryboat; R-TEU-
reefer [16]

1.4 Analizarea variantelor și alegerea strategiilor.

Stabilirea scopului proiectului

Scopul proiectului
Scopul acestui proiect este de a implementa un software de urmarire a performanței de
mediu/performanță ecologică a unui port. Proiectul beneficiază de un set de informații
importante, sintetizate si reunite în scopul de a identifica indicatorii de performanță ecologică,
ca o primă etapă a unei strategii de dezvoltare sustenabilă în industria portuară.
Indicatorii localizați în cadrele critice cu un grad ridicat și un grad scăzut de
performanță sunt identificați și sunt sugerate resurse care pot fi utilizate pentru a îmbunătăți în
mod eficace performanța generală a durabilității portului. Indicatorii selectați sunt utilizați
pentru a implementa un software al procesului de ierarhie analitică . Evitarea poluanților în
timpul manipulării încărcăturii și întreținerea portului, controlul zgomotului și tratarea apelor au
fost percepuți a fi cei trei indicatori critici ai portului investigat. Portul din Shanghai a avut cel
mai mare număr de indicatori critici pentru a fi îmbunătățit. Eliminarea poluanților atmosferici,
încurajarea utilizării combustibilului cu conținut scăzut de sulf și utilizarea echipamentelor
alimentate cu energie electrică au fost trei dintre cei mai importanți indicatori critici din portul
Shanghai. Implicațiile teoretice ale acestei cercetări sunt implementarea unui software
conceptual pentru monitorizarea si măsurarea gradului de o mare importanță, a unui set de
indicatori de performanță portuară ecologica și furnizarea acestuia care să ajute autoritățile
portuare să-și evalueze performanțele în privința celor 17 indicatorii de performanță portuară
ecologica comparați cu celelalte porturi.

7
 Mădălina CHIVU

deșeuri portuare

praful
zgomotul
calitatea aerului

încărcături periculoase
depozitarea și
dezvoltarea
portuara

GESTIONAREA
MEDIULUI PORTUAR

Cele mai frecvente aspecte legate de gestionarea mediului portuar

1.5 Identificarea elementelor principale ale proiectului (obiectivul general, scop,

rezultate, activități)
1. Cerinte ale proiectului

i. Cerinte ale companiilor portuare pentru implementarea software-ului

Aceaste cerinte au implicatii majore asupra modului de gestiune a software-ului

asupra companiilor portuare. Pentru implementarea acestei solutii, este nevoie de
implementarea unui produs integrat software-hardware pentru procesarea acestor
informatii si oferirea de rezultate in mod grafic intr-o consola web sau desktop.
Software-ul cuprinde întregul ciclu de procese caracteristice unui proiect complex,
pornind de la analiza situaţiei existente.
Pentru monitorizarea si masurarea indicatorilor cu un grad ridicat sau scazut de
poluare se impun anumite costuri pentru diferite servicii de verificare. Prin
implementarea acestui software, companiile portuare vor fi scutite sa plateasca aceste
costuri deoarece Autoritatea Portuara din Shanghai se va ocupa in totalitate de
monitorizarea si masurarea factorilor de poluare. Un alt beneficiu pe care il au
companiile portuare este ca prin implementarea acestui software, rezultatele in urma
masurarii pot fi mai exacte decat cele obtinute anterior.

ii. Cerinte tehnice si de calitate

8
 Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

Printre cerintele tehnice si de calitate necesare implementarii software-ului si pentru

a avea o buna functionare, precizam urmatoarele:

 Fiecare software are nevoie de o cantitate minimă de memorie RAM:900 GB;

 Sisteme de operare suportate: Windows 7, 7.1 ( cu exceptia Windows 7 Home
Starter),Windows 8, 8.1;
 Sisteme de operare tip rețea suportate: Windows Server 2012 si 2012 R2,
Windows Server 2016;
 Browsere suportate: Internet Explorer 10, Google Chrome;
 Licente;
 Se recomandă un spaţiu liber adiţional pe hard disk de 10 GB pentru
inregistrarea unor date mai complexe şi pentru vizualizări 3D;
 Protejarea datelor cu ajutorul diferitelor chei de siguranta: coduri, parole;
 Echipa care implementeaza proiectul trebuie sa fie compusa din personal foarte
bine pregatit.

2. Enuntarea scopului proiectului

i. Descrierea scopului proiectului

Monitorizarea cu ajutorul software-ului, într-un port, contribuie la o

îmbunătățire continuă a intregului process, la reducerea costurilor de care
beneficiaza toate părțile implicate în activitățile portuare. Porturile trebuie să
răspundă eficient preocupărilor părților interesate și să comunice rezultatul obținut,
deoarece porturile trebuie să găsească în mod constant soluții inovatoare pentru a
răspunde presiunilor concurenților, clienților și autorităților de reglementare.Prin
urmare, rolul unui port include, de asemenea, monitorizarea și îmbunătățirea
continuă a instalațiilor existente, măsurarea și raportarea îmbunătățirii continue a
operațiunilor portuare.

ii. Premize de lucru ale proiectului

Tehnologiile de mediu includ echipamente, metode și proceduri care

îmbunătățesc eficiența energetică, costurile și utilizarea resurselor.În industria
maritimă și portuară, practicile privind porturile ecologice pot fi considerate ca o
nouă inovație a proceselor, prin faptul că inovarea înseamnă schimbări semnificative
care încorporează o idee nouă care nu este în concordanță cu conceptul actual de
afaceri portuare și care are ca scop modelarea schimbărilor în mediul extern. Aceste
îmbunătățiri corespunzătoare fac companiile portuare mai competitive și durabile,
reducând astfel efectul negativ asupra mediului natural. Tehnologiile de mediu în
operațiunile portuare includ aspectele relevante: modernizarea facilităților portuare
și a echipamentelor pentru reducerea costurilor de exploatare prin monitorizarea
factorilor de poluare cu ajutorul software-ului implementat, construirea durabilă a
clădirilor într-un port și in zona cailor navigabile, sporind viabilitatea pe termen

9
 Mădălina CHIVU

lung a operațiunilor prin utilizarea surselor regenerabile și alternative de energie și

extinderea instalațiilor din regiunea litorală.
Presiunile crescute ale părților interesate afectează în mod semnificativ
adoptarea practicilor de sustenabilitate. Pentru a răspunde la presiunile sporite ale
diferitelor părți interesate, inclusiv ale concurenților, clienților și autorităților de
reglementare, autoritățile portuare și alte părți interesate, inclusiv industriile,
guvernele și grupurile de mărfuri, ar trebui să coordoneze și să coopereze în mod
eficient unul cu celălalt . Angajamentul activ și comunicarea între ele nu sunt doar
esențiale pentru realizarea unui model durabil de porturi maritime prin înțelegerea
mai bună a avantajelor reciproce, ci și pentru promovarea îmbunătățirii continue a
practicilor de cooperare într-un port. Satisfacția părților interesate, transparența
operațională, schimbul de informații și cunoștințe, participarea activă a angajaților și
stimulentele sunt clasificate în cadrul acestui atribut.
Cu ajutorul unei echipe pregatita foarte bine pentru implementarea software-
ului, formata din ingineri specializati pe acest domeniu,matematicieni pentru
elaborarea modelului functional, companiile portuare pot atinge puncte maxime de
protejare a mediului inconjurator. Apoi se atribuie fiecaruia responsabilitatile si
rolurile pentru implementarea software-ului. Urmatorul pas il constituie costul de
referinta pentru acesta. Apoi, fiecare companie portuara isi inregistreaza propriile
analize asupra mediului si le centralizeaza. Dupa cum urmeaza, se va crea baza de
date si programul propriu-zis. Software-ul va fi testat si se vor stabili politici de
siguranta. In final, se organizeaza trainingul si se va implementa software-ul in
companiile portuare.

Principalele livrabile rezultate in urma implementarii software-ului:

 Baza de date ce contine indicatorii critici de poluare din cadrul fiecarui operator portuar;
 Noile proceduri de lucru folosite in activitatile portuare;
 Manualul de utilizare al software-ului;
 Rapoarte de cercetare sau analiza comparativa privind relatia dintre autoritatea portuara
si operatorii portuari;
 Ansamblu de reguli pentru implementarea software-ului;
 Reteaua software-ului.

1.6 Identificarea factorilor externi

Factorii externi ce se pot constitui in acest proiect într-un cadru general defavorabil sunt:

 Schimbarea tehnologiei;
 Pierderea susținerii financiare;
 Un nou finanțator cu idei noi;
 Schimbare de legislație;
 Factori naturali nefavorabili;
 Economia ţării;
10
 Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

 Concurenta.

Factorii externi ar putea afecta progresul sau succesul proiectului, asupra cărora managerul
proiectului nu are control direct.

1.7 Stabilirea indicatorilor și a surselor de informare

Definirea clară a domeniilor de intervenţie ale proiectelor este necesară pentru stabilirea
indicatorilor care trebuie urmăriţi în procesul de monitorizare şi evaluare. Dacă domeniul de
intervenţie, alternativele de intervenţie şi sistemul de indicatori nu sunt clar definite, există posibilitatea
apariţiei unor distorsiuni în procesul de evaluare. Cu cat problema este mai clar definita, cu atat este
mai uşor să se identifice indicatorii relevanţi pentru monitorizarea implementării şi evaluarea
rezultatelor. Astfel, în momentul definirii problemei şi a luării deciziei asupra solutiei ce va fi aleasă,
este necesar să se realizeze o evaluare a rezultatelor.
Informaţiile utilizate în cadrul proiectului provin din diferite surse interne si externe, surse de
informatii stiintifice bine coordonate care trateaza problemele de baza, surse majore de informare si
documentare:
 Sinteze documentare;
 Studii de piaţă;
 Lucrari de sinteza;
 Programul de simulare Arena 12.0;
 Calculul emisiilor;
 Studiu de caz;
 Studii academice anterioare.

Asadar, identificarea factorilor pentru un port ecologic au fost obținuti prin revizuirea studiilor
academice anterioare și a multor acțiuni practice ale autorităților portuare, rezultand prioritizarea
factorilor pentru um port ecologic care pot oferi industriei portuare o îndrumare pentru construirea și
operarea unui port mai ecologic.

1.8 Realizarea Matricei Cadrului Logic

Elementele principale Indicatori de Surse de verificare Riscuri /Ipoteze

11
 Mădălina CHIVU

ale proiectului verificare

Cerinte tehnice/ Indicatori de impact rapoarte, jurnale, Lipsa parametrilor de
Atribuirea general statistici calitate
responsabilitatilor angajați Lipsa organizarii
Monitorizarea Indicatorii de rapoarte, jurnale, Lipsa abilitatilor
analizelor si atingere a statistici manageriale
centralizarea acestora obiectivului imediat angajați
al proiectului
Resurse financiare Mijloace/ Resurse rapoarte, jurnale, Depasirea bugetului,
pentru o buna statistici lipsa fondurilor, resurse
dezvoltare economica angajați financiare insuficiente
Implementarea Indicatorii de rapoarte, jurnale, Lipsa unei echipe foarte
software-ului obţinere a statistici bine pregatita ( ingineri,
rezultatelor angajați matematicieni) pentru
elaborarea software-
ului.

Constrangeri ale proiectului

Prioritatea principala sau obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea domeniului de

aplicare, a calității produsului:acest lucru înseamnă că trebuie să ajungem la cel mai bun rezultat
posibil. Timpul de finalizare, pe de altă parte, poate accepta modificări. Parametrul care trebuie să
rămână același este bugetul alocat pentru acest proiect.

ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR PROIECTULUI

2.1 Identificarea activităţilor specifice şi a milestone-urilor

(punctelor semnificative)
12
 Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

In figura de mai sus este prezentat WBS-ul proiectului meu din Microsoft Office Project, in care sunt
precizate perioadele de executare a fiecarei activitati principale cu subactivitatile ei,numarul de zile, dar
si ordinea in executie.

WBS (WORK BREAKDOWN STRUCTURE)

Momente cheie:
1. Managementul proiectului (11 zile):
1.1 Alcatuirea echipei de implementare (5 zile);
1.2 Definirea cerintelor si domeniul de aplicare al proiectului ( 1 zi);
1.3 Pregatirea echipei de implementare ( 5 zile);
2. Analiza cerintelor ( 10 zile) :
2.1 Constrângeri sau cerințe de securitate privind mediul fizic al software-ului ( 4 zile) ;
2.2. Stabilirea cerintelor pentru software ( 6 zile );
3. Stabilirea programului si a costului de referinta (14 zile) :
3.1 Realizarea programului de implementare ( 3 zile);
3.2 Evolutia bugetului (7 zile);
3.3 Evaluarea costurilor (4 zile);
4. Studiu privind datele necesare de la companiile portuare catre Autoritatea Portuara
(20 zile):
13
 Mădălina CHIVU

4.1 Determinarea designului bazelor de date ( 7 zile );

4.2 Fixarea metodelor de acces care trebuiesc utilizate (3 zile);
4.3 Elaborarea fișierelor bazei de date, a înregistrărilor și a descrierilor schemelor ( 6 zile);
4.4 Afisarea datelor ( 4 zile);
5. Analiza privind datele colectate (6 zile):
5.1 Interpretarea datelor (3 zile );
5.2 Identificarea structurilor bazei de date reutilizabile ( 2 zile);
5.3 Realizarea unui raport pe companie ( 1 zi);
6. Arhitectura bazei de date de proiectare ( 9 zile) :
6.1 Schema logica de procesare a software-ului (6 zile);
6.2 Dezvoltarea unui layout detaliat al bazei de date ( 3 zile) ;
7. Securizarea software-ului (6 zile):
7.1 Stabilirea unor coduri pentru fiecare companie portuara si crearea lor (3 zile);
7.2 Elaborarea logicilor detaliate ale software-ului ( 3 zile);
8. Imbinarea tuturor informatiilor,bazelor de date,codurilor si designul ( 8 zile);
9. Programarea si testarea software-ului (20 zile):
9.1 Elaborarea datelor de testare ale software-ului ( 10 zile);
9.2 Analiza erorilor si inlocuirea acestora ( 7 zile);
9.3 Validarea schemei logice a software-ului ( 3 zile);
10. Implementarea software-ului ( 15 zile)
11. Instruirea personalului cu noua implementare ( 9 zile);
12. Realizarea rapoartelor finale ( 2 zile).

2.2 Determinarea secvenței de activități

14
Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

2.3 Construirea diagramei de reţele (PERT)

15
 Mădălina CHIVU

Conform diagramei de retele (PERT) din Microsoft Project atasata temei.

2.4 Reprezentarea graficului Gantt

16
 Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

Conform graficului Gantt din Microsoft Project atasat temei.

2.5 Estimarea timpului necesar fiecărei activităţi în parte

17
 Mădălina CHIVU

2.6 Determinarea drumului critic

18
 Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

Conform diagramei de retele din Microsoft Project atasata temei.

2.7 Determinarea resurselor (umane, financiare, materiale)

Bugetul si costurile proiectului

Cost proiect: 34 384 $

Metoda de aproximare a pretului de dezvoltare a software-ului:

1.Salarii:
 Manager de proiect- 15 $/h
 Asistent manager de proiect-9 $/h
 Inginer solutii tehnice-16 $/h
 Manager solutii tehnice-10 $/h
 Inginer software-20 $/h
 Director financiar-15 $/h
 Asistent director financiar-8 $/h
 Administrator de retea- 12 $/h
 Arhitect de retea-14 $/h
 Specialist de securitate- 17 $/h
 Asistent inginer software-13 $/h

2. Echipamente:

 Echipamente tehnice -11000 $

19
 Mădălina CHIVU

3. Costuri:

 Contract echipa de implementare- 2500 $

Costul proiectului de implementare a software-ului in Autoritatea Portuara este detaliat in figura

de mai jos:

Raport cu bugetul proiectului de implementare a software-ului

In tabelul de mai jos sunt mentionate resursele proiectului cu costurile variabile . Costurile fixe
sunt indicate doar in raportul bugetului de mai sus.

20
Implementarea unui software pentru performantele de mediu in dezvoltarea sustenabila portuara

21