Sunteți pe pagina 1din 13

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea Ştiinţe Economice

Lucru Individual
La disciplina Managementul Proiectelor

Managementul financiar al proiectelor

Gorbatiuc Alexandra
BA 172

Coordonator științific:
Stefârță Natalia, dr.,conf.univ.

Chişinău 2021
Cuprins:

Introducere
- Capitolul 1 Managementul proiectelor-notiuni generale
 Ciclul de viata al proiectelor
 Managementul financiar al proiectelor
 Costul global
 Managementul costului proiectului
- Capitolul 2 Managementul financiar al proiectelor
 Resursele financiare ale proiectului
 Bugetul proiectului
 Tipuri de buget
 Documentele financiare ale proiectelor
9. Concluzie
10. Bibliografie
Introducere
Conform datelor Dictionarului Englez Oxford,termenul de ,,proiect” reprezinta un plan
sau o schema. Insa una din principalele definitii ale acestui termen in literatura de specialitate
este:

Cuvântul proiect a devenit unul dintre cele mai utilizate sintagme ale mediului de afaceri
intrând astfel învocabularul uzual al limbii române. Aceasta se datorează unei explozii reale de
proiecte la nivelul economieimondiale, tendinţa fiind chiar mai pregnantă la nivelul Uniunii
Europene. Proiectele de orice tip, mari sau mici,de anvergură sau la scară mai redusă reprezintă
modalitatea prin care organizaţiile supravieţuiesc în mediuleconomic actual, iar în România,
această tendinţă a devenit dominantă, mai ales în contextul creat de integrarea în Uniunea
Europeană.
Managementul proiectelor constă în aplicarea cunoștințelor, capabilităților,
instrumentelor și tehnicilor specifice pentru activitățile unui proiect, care au obiective, scopuri și
cerințe definite, referitoare la timp, costuri, calitate și parametri de performanță, activități
considerate ca importante și adecvate pentru finanțare. Timpul, costul,calitatea și performanțele
sunt constrângeri pentru proiect.

Scopul managementului proiectelor îl reprezintă obţinerea unui anumit rezultat,


respectând constrângerile financiare, de timp, de calitate şi cele de natură tehnică impuse
proiectului.

Întrebările cele mai frecvente la care managementul proiectelor trebuie să ofere răspuns sunt
următoarele:

 Cât va dura proiectul?


 Întârzierea unei anumite activităţi/a unui set de activităţi va provoca întârzierea întregului
proiect?
 Standardele de calitate şi cele de natură tehnică pot fi respectate în contextul
constrângerilor financiare şi de timp?
 Resursele puse la dispoziţie sunt suficiente pentru a putea respecta planificarea iniţială?

Astfel,reiesind din ultima intrebare intelegem cit este de important managementul financiar al
proiectului.
Capitolul 1 Managementul proiectelor-notiuni
generale

Cunoastem deja ca proiectele au o larga clasificare,iar cea mai simpla ar fi urmatoarea:

 După amploarea lor:

 organizaţionale;
 locale (localitate, judeţ, grup de judeţe);
 naţionale;
 regionale (proiectul este de interes pentru mai multe judeţe din regiunea geografică
respectivă);
 internaţional. 

 După domeniul obiectivului şi activităţilor proiectului:

 proiecte industriale;
 proiecte sociale;
 proiecte comerciale;
 proiecte culturale;
 proiecte de protecţie a mediului;
 proiecte ştiinţifice (de cercetare);
 proiecte educaţionale;
 proiecte de management.

 După mărimea lor:

 proiecte mici: acest tip de proiecte au termene de maxim un an, au valori reduse, permit
angajările part–time, au cerinţe tehnologice modeste si permit o urmărire directă zilnică;
 proiecte medii: au termene cuprinse între doi sitrei ani, cu valori medii, în care sunt
permise atât angajările part-time, cât sifull-time, au cerinţe tehnologice medii, iar
urmărirea lor se realizează prin raportări periodice;
 proiecte mari: au termene lungi, mai mult de trei-cinci ani, au o valoare ridicată si permit
numai angajări full-time, au cerinţe tehnologice performante, apelează la instrumente şi
programe specifice, iar urmărirea lor se realizează prin raportări de control. 
Totusi indiferent de tipul proiectelor, acestea au un ciclu de viata care se descrie prin citeva
faze:

 faza de definire (de fezabilitate) în care se analizează cerinţele, se face studiul de


fezabilitate, se stabilesc specificaţiile funcţionale, se dezvoltă scenarii, se analizează
costurile şi beneficiile, se fixează obiectivele;
 faza de planificare în care se identifică şi se planifică sarcinile, se identifică activităţile
critice, se determină necesarul de personal, se recrutează personalul, se estimează timpul
şi costurile;
 faza de organizare în care se organizează echipa, se stabilesc instrumentele de control,
se repartizează activităţile;
 faza de execuţie (de implementare) în care se realizează activităţile, se întocmesc
rapoartele asupra proiectului, se monitorizează costurile, se revizuiesc bugetele şi
calendarele de lucru;
 faza de încheiere în care se întocmeşte documentaţia, se semnează de recepţie, se
auditează.

Este important ca sa se urmareasca desfasurarea corecta a fazelor, pentru ca astfel si proiectul


ca decurge conform planului efectuat,iar bugetul nu va fi cheltuit in zadar.Acest lucru este si
unul dintre cele mai importante,de aici luind nastere si notiunea de ,,Management financiar al
proiectului”.

Managementul financiar reprezinta ansamblul corelat de activitati specifice, orientate


catre alegerea, formarea, dezvoltarea si utilizarea optima a resurselor financiare, in scopul
asigurarii mijloacelor necesare desfasurarii eficiente a unei activitati economice, in contextul
influentelor exercitate de mediu, dar si de celelalte functiuni operante in cadrul organizatiei.

Managementului financiar ii revin citeva sarcini:

 de a evalua efortul, in plan financiar, a tuturor actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse intr-o


perioada de gestiune data;
 de a asigura, la momentul oportun, in structura si conditiile de calitate reclamate de
nevoi, capitalul, la cel mai mic cost posibil;
 de a urmari modul de utilizare a capitalului;
 de a asigura si mentine echilibrul financiar in concordanta cu nevoile firmei/proiectului;
 de a urmari obtinerea rezultatului financiar scontat si de a-l repartiza pe destinatii.
Concepţia de cost global este o metodă de management a proiectului, servind ca ghid pentru
satisfacerea cât mai bine, ţinând cont de relaţiile din interiorul proiectului, a obiectivelor de
performanţă, de costuri şi termene, de la prima fază a acestuia şi până la sfârşitul vieţii
produsului.Din acest motiv si este una din cele mai importante metode al managementului
financiar.

Costul global cuprinde ansamblul costurilor relative ale produsului pe parcursul întregii
duratei sale de viaţă (ciclului său de viaţă). El exprimă valoarea actualizată a costurilor iniţiale de
investiţii şi a costurilor ulterioare de exploatare şi de întreţinere, pe perioada de viaţă economică
a proiectului sau pe o durată convenită de timp.

Acestea sunt, de regulă:

 Costurile de cercetare-dezvoltare: numai 5% din costurile ciclului de viaţă a produsului


sunt utilizate în această fază, dar 80% din costurile ciclului de viaţă a produsului sunt
fixate în această fază.
 Costurile de producţie: există modalităţi de estimare a costurilor de producţie în funcţie
de ramura economică şi de costul materiilor prime.
 Costurile de utilizare:
 Sub garanţie: pentru a acoperi eventualele disfuncţionalităţi gestionate încă
insuficient în etapele de dezvoltare şi de producţie, furnizorul vinde produsul cu
unul sau mai mulţi ani de garanţie. În această perioadă, toate slăbiciunile
proiectului din fazele de dezvoltare şi de producţie sunt suportate de către
producător. Dacă există relaţii bune între furnizor şi client, informaţiile primite de
furnizor în această perioadă permit ameliorarea performanţelor produsului şi a
procedeelor de fabricaţie şi, deci, reducerea costului produsului.
 În afara garanţiei: Eliminarea la timp a slăbiciunilor de concepţie şi producţie
creează posibilitatea de a vinde produsul mai ieftin. Acest cost este suportat de
client şi intră în costul de achiziţie al produsului. Pot fi calculate, de ex. costurile
energetice / unitatea de timp de utilizare, pentru un frigider de clasă A,
comparativ cu un frigider de clasă B .
 Costurile de distrugere:
 Atunci când produsul devine complet inutilizabil, trebuie evitat de a-l arunca în
natură, pentru a vătăma (afecta) colectivitatea actuală sau viitoare. Pentru aceasta,
furnizorul de produs trebuie să se asigure de distrugerea produsului sau de
distrugerea deşeurilor.
 Sunt costurile de distrugere finală a produsului sau de reciclare şi reprezintă
costul acestor procese minus câştigurile obţinute din valorificarea materialelor sau
echipamentelor de producţie.

Managenemtul costului proiectului include procesele necesare pentru realizarea


activităţilor proiectului, în vederea atingerii obiectivelor stabilite. El include următoarele mari
procese:

 Planificarea resurselor - determinarea tipurilor şi volumului de resurse (umane,


echipamente, materiale) necesare pentru realizarea activităţilor planificate.
 Estimarea costurilor proiectului - estimarea costurilor resurselor planificate.
 Elaborarea bugetului proiectului - alocarea costurilor totale estimate pe proiect.
 Controlul costurilor - controlul modificărilor bugetului proiectului.

Managementul costului proiectului se referă, în primul rând, la costul resurselor necesare


pentru realizarea activităţilor proiectului. El reprezintă efectul deciziilor proiectului cu privire la
rezultatele proiectului.

Managementul costului proiectului trebuie să furnizeze informaţii financiare asupra stadiului


proiectului în orice moment (comandă, livrare, înregistrare) şi pentru orice partener implicat. În
proiectele mici, planificarea resurselor, estimarea costurilor şi bugetul sunt considerate ca un
singur proces.
Capitolul 2 Managementul financiar al proiectelor

Managementul financiar al proiectului reprezinta o parte componenta a managementului


de proiect care include procesele necesare pentru asigurarea faptului ca proiectul isi va atinge
obiectivele fara depasirea bugetului aprobat.
Cu cât proiectul este mai complex, cu atât sarcina de a realiza estimarea resurselor este
mai dificilă. Cu toate acestea, planificarea unui proiect nu se poate considera încheiată fără a se
găsi solutii la problema alocării resurselor necesare.

Există două metode de programare a resurselor:

 programare cu timp limitat - în care resursele sunt nelimitate, dar termenele sunt fixe;
această metodă apare atunci când respectarea termenului de livrare este foarte importantă
încât managerul de proiect este dispus să facă tot ce este necesar pentru a-l respecta;
 programare cu resurse limitate - în care resursele sunt limitate, dar termenele sunt
flexibile; această metodă apare în momentul în care managerului de proiect nu i se
permite să angajeze noi persoane, să plătească ore suplimentare, să recurgă la servicii din
exterior şi, prin urmare, toate aceste constrângeri impun ca data de finalizare să fie mai
flexibilă;

Resursele financiare reprezinta sumele de bani disponibile/necesare/ desemnate pentru un


scop anume, anterior definit.

Categoria resurselor financiare este necesara pentru pregătirea propunerii de proiect si


cofinantarea necesara pentru derularea proiectului.Aici apar citeva intrebari:

 Cit va costa aplicarea proiectului?


 Ce resurse financiare sint disponibile? Vor fi cheltuite eficient?
 Care sint costurile utilitatilor necesare?
 Dar costurile administrative?

Bugetul proiectului- atribuie valoare financiară activitătilor proiectului, planificarea


generală desfăsurându-se în concordantă cu cea a bugetului. Actionează de asemenea şi ca
instrument de control al resurselor financiare, orice abatere fiind luată în considerare.

Bugetarea este valoarea a ceea ce ai cheltuit, vei cheltui sau intentionezi să cheltuieşti pentru
un anume scop.

Prin prisma managerială, se observă ca prin intermediul planificării financiare se asigura suportul
banesc fazei de planificare, asigurând-se totodată şi functionarea tuturor compartimentelor
organizationale implicate în etapa de executie.
Bugetul reprezintă acea parte a proiectului care oferă o imagine de ansamblu asupra resurselor
financiare necesare în implementarea planului de lucru.

În cadrul literaturii de specialitate, functiei de planificare a bugetului i se atribuie următoarele


caracteristici:

 Bugetul cuantifică activităti - adică le conferă valoare în bani;


 Bugetele dirijază cheltuielile astfel încât resursele să fie cheltuite numai pentru acele
activităti care sprijină obiectivele proiectului;
 Bugetele identifică ce resurse sunt necesare şi când sunt solicitate;
 Bugetele permit examinarea obiectivelor şi activitătilor unui proiect din punct de vedere
al costului lor actual;
 Bugetele clarifică relatia dintre cheltuielile directe necesare derulării proiectului şi
cheltuielile de sustinere sau administrative (chirie, personal de specialitate, etc.);
 Un buget realist şi actualizat permite evaluarea financiară a proiectului.

Exemple de bugete:

1. Bugete pe categorii de cheltuieli:

Categorie de Unitate de Număr de Cost de unitate Costuri totale


Cheltuieli masura unităti
Resurse umane: Lună 12 luni 200 euro 2400 euro
Coordonator Lună 5 luni 150*2 1500 euro
proiect
Transport: Lună/activitate 2 luni 20 euro 40 euro
Deplasări dela Persoană 15 persoane 30 euro 450 euro
X– Y (autobuz)
Echipament: buc 3 200 euro 600 euro
Imprimantă Bucăti 1 bucată 1500 euro 1500 euro
Investitii per contract 1 15.000 euro 15.000 euro
Consumabile Lună 10 luni 20 euro 200 euro
Total …….Euro

2. Bugetul pe categorii de cheltuieli şi activităti:

Categoria de Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea Total


cheltuieli 1 2 3 N
Personal 1200 euro 1200 euro 1200 euro 1200 euro 4800 euro
Transport/deplasări 500 euro 500 euro 1000 euro
Echipamente 1000 euro 1000 euro
Investitii 50.000 euro 50000 euro
Costuri directe 1500 euro 2500 euro 3000 euro 7000 euro
Etc…
Total 63.800
euro
3. Bugete pesurse de finantare:

Finantator A Finantator B Contributia Partener


solicitantului
15 % 25 % 10 % (5% în natură 10 %
5%financiar)

Concluzii legate de buget:

 bugetele cuantifică, functie de costuri, caracteristicile unui proiect pe tipuri de activitati,


cât si global.
 sarcina managerului este să compare bugetul din propunerea de proiect cu cel aprobat si
să pregătească o propunere de buget corectat care va fi supus spre avizare organismului
finantator in vederea contractarii proiectului;
 costurile unui proiect sunt puternic dependente de scopurile acestuia.
 costurile sunt dependente de termente şi grafice de timp, iar urgentarea lucrărilor de
obicei costă mai mult; în general, distribuitorii taxează suplimentar pentru urgente.

Documentele financiare ale proiectului

Documentele contabile se vor păstra în original la departamentul financiarcontabil sau de


către contabilul organizatiei. Pe baza lor se înregistrează în contabilitate cheltuielile efectuate în
cadrul proiectului.Toate documentele trebuie păstrate de regulă pentru o perioadă de minim 5 ani
de la finalizarea Programului Operational din care a fost finantat proiectul de care beneficiati.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează


răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate. Contabilul trebuie să asigure în orice moment o pistă de audit
adecvată, în conformitate cu regulamentele comunitare şi nationale în vigoare.

La rambursarea cheltuielilor se vor solicita cel putin următoarele documente: fişele de


cont pentru conturile analitice utilizate în evidenta contabilă a proiectelor, note contabile, balante
de verificare, registru jurnal, facturi, documente de plată (ordine de plată), extrase de cont,
registrul numerelor de inventor, nota intrare in receptie (NIR), bonuri de consum, fişa mijlocului
fix, procese verbale de punere în functiune, procese verbale de receptie.

Evidenţa contabilă în cadrul proiectului

La implementarea proiectelor finantate din fonduri europene se solicită o evidentă


contabilă distinctă, folosind conturi analitice distincte pentru proiect. Dacă sunteti beneficiarul
mai multor proiecte finantate din fonduri europene trebuie să tineti o evidenta contabilă distinctă
pentru fiecare proiect.

Conturile analitice utilizate în contabilitatea proiectului trebuie să contină următoarele


elemente: număr cont, denumire furnizor, abrevierea programului operational, numărul şi data
contractului pentru finantarea proiectului.

Înregistrările contabile aferente proiectului vor fi realizate de către contabilul institutiei,


expert contabil/contabil autorizat în conditiile legii, care va semna şi data documentele contabile
aferente operatiunilor din cadrul proiectului. Pentru păstrarea integritătii situatiilor contabile,
dacă aveti un contabil angajat permanent în organizaia dumneavoastră este de preferat să nu
subcontractati acest serviciu. În egală măsură, dacă contabilitatea organizatiei dumneavoastră
este tinută de o societate specializată este de preferat ca aceeaşi societate să se ocupe şi de
contabilitatea distinctă a proiectului/proiectelor de care beneficiati.
Concluzie

Managementul proiectelor poate fi perceput ca o ştiinţă, ca o artă sau ca o tehnică,


prin care se realizează un anumit scop, proiectele înseamnă pentru unele persoane doar o cerere pentru
finanţare, în special de la o sursă externă, pe cât posibil nerambursabilă. Aceasta este şi o primă greşeală în
înţelegerea managementului proiectelor şi de multe ori aceste proiecte sunt respinse de la început. De aceea, se
impune ca persoanele care se implică într-un proiect să cunoască foarte bine care sunt obiectivele şi scopurile
unui proiect şi cum ar putea acesta să contribuie la realizarea obiectivelor programului din care face parte
proiectul respectiv.
Experienţa arată că abordarea strict tehnică a managementului de proiect poate conduce în cel mai bun caz la
realizarea unor produse sau servicii performante, dar care nu neapărat îndeplinesc strategia de afaceri a
organizaţiei. Așa numitul „business awareness” tinde să devină un criteriu de selecţie foarte important la
alegerea unui manager de proiect, motiv pentru care toate abordările moderne subliniază necesitatea ca
managerul de proiect să posede cunoştinţe şi abilităţi în managementul general al afacerilor.
Bibliografie

1. Costică Roman, ,, MANAGEMENTUL PROIECTELOR” Suceava,2010

2. www.scribd.com

3.
4. Programul Operational Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013,
,,Managementul Financiar al proiectelor”