Școala Postliceală Sanitară ”Grigore Ghica Vodă”

MODULUL 2: Managementul proiectelor

IDENTIFICAREA MEDIULUI DE
PROIECT

Profesor: Hoceanu Carmen Liliana

 NOŢIUNEA DE PROIECT

Proiect = un proces unic, cu multiple activități coordonate și controlate,

cu termene de începere și de terminare, ce garantează realizarea unui
obiectiv conform cerințelor specificate incluzând restricții de timp, cost,
resurse.

Proiect = set de activități desfășurate într-o perioadă de timp

determinată, planificate și controlate, care au drept scop producerea unei
schimbări în bine a situației beneficiarilor instituției.

Proiect = un efort temporar depus pentru a crea, cu resurse limitate, un

produs unic sau un serviciu unic.
 CARACTERISTICILE UNUI PROIECT

Proiectele pot fi simple sau complexe, cu unele trăsături constant

comune:
specificitatea proiectului: de investiție, organizare, inovare,
dezvoltare, de cercetare, educațional;
planul proiectului = are anumite obiective specifice ce trebuie
atinse printr-o varietate de activităţi, evenimente şi sarcini planificate, un
program de execuție, un plan de cheltuieli;
orizontul de timp limitat = are un început şi un sfârşit bine definit;
 CARACTERISTICILE UNUI PROIECT

 varietate de resurse = buget, efortul unor oameni;

 identifică zone de incertitudine;
 evaluează riscuri posibile;
 aplică metode de măsurare a calităţii;
 autonomie = reprezintă o perspectivă unică, diferă printr-un aspect,
are un anumit grad de autonomie faţă de activităţile zilnice ale
instituţiei;
 rezultate = are ca scop o schimbare durabilă (proiectele creează
sisteme, scheme de organizare sau instituţii care continuă să
funcţioneze şi să aducă beneficii după finalizare);
 TIPURI DE PROIECTE

a. în raport cu obiectivele de specialitate propuse:

proiecte de investiții = se înscriu pe coordonatele strategiei de dezvoltare

economico-socială:
un ansamblu optimal de acțiuni de investiții bazate pe o planificare sectorială
și globală, pe baza căreia o combinație de resurse umane, materiale, provoacă
dezvoltare economică determinată,
necesită mijloace prestabilite, pentru implementarea cărora trebuie întreprinse
acțiuni coordonate,
au în vedere ca orice activitate se desfășoară într-o ordine prestabilită,
este rodul inițiativei unui agent economic;
exemple: construcţia unei clădiri noi, restaurarea unui monument istoric,
retehnologizarea unei bănci;
 TIPURI DE PROIECTE

 proiectele de organizare vizează:

 introducerea unei noi forme de organizare, orientată spre piaţă;
 introducerea unui nou concept de marketing;
 introducerea managementului proiectelor ca formă alternativă de
conducere;
 dezvoltarea sau reducerea paletei de produse;
 lărgirea segmentului de piaţă;
 introducerea unui nou sistem de distribuţie;
 outsourcing-ul unei anumite activităţi;
 TIPURI DE PROIECTE

 proiectele de cercetare-dezvoltare se materializează în:

 dezvoltarea unui sistem expert pentru firmele mici şi mijlocii;
 dezvoltarea unui produs nou, a unei noi tehnologii;
 elaborarea unui soft;

b. după amploare:
organizaţional;
local;
naţional;
regional;
internaţional;
 TIPURI DE PROIECTE

c. după domeniul obiectivului şi activităţile proiectului:

proiecte industriale;
proiecte comerciale;
proiecte culturale;
proiecte ecologice;
proiecte ştiinţifice;
proiecte educaţionale;
proiecte de management;
 PROGRAME DE FINANŢARE

 proiecte interne – la nivelul firmelor, în infrastructură, telecomunicaţii,

construcţii, informatică, show-business;
 proiecte cu finanţatori externi – în cadrul programelor de finanţare
(nerambursabilă, parţial nerambursabilă sau rambursabilă) = la nivelul
IMM-urilor, organizaţiilor non-profit, în educaţie, sănătate, protecţia
mediului;

Avantaje:
− finanţarea unor activităţi fără consum de resurse proprii sau credite;
− menţinerea independenţei şi autonomiei financiare a organizaţiei;
Dezavantaje:
− acces dificil (fondurile se acordă periodic, de regulă pe baza unor licitaţii);
− control strict al modului de utilizare a fondurilor de către finanţatori, inclusiv
prin colaborare cu alte instituţii de specialitate – Curtea de Conturi;
 CICLUL DE VIAŢĂ AL PROIECTELOR

 este definit ca perioada de timp în care se desfăşoară proiectul și

cuprinde:
 momentul începerii ciclului proiectului este cel al primirii aprobării pentru
derularea proiectului;
 marketing;
 elaborare propunere de proiect;
 câştigare concurs de finanţare;
 cercetare pentru realizarea tematicii proiectului;
 proiectare pentru realizarea tematicii proiectului;
 producţie cu realizarea propriu-zisă a tematicii proiectului;
 evaluarea rezultatelor proiectului;
 comercializarea rezultatelor proiectului cu obţinerea de beneficii;
 reutilizare şi reciclare a unor rezultate ale proiectului.
 CICLUL DE VIAŢĂ AL PROIECTELOR

2. Modelul ciclului de viaţă format din faze de dezvoltare

este o strategie prin care activităţile de determinare a

cerinţelor, evaluare a alternativelor, stabilire a specificaţiilor şi
implementare a proiectului sunt repetate de mai multe ori;
fazele sunt o succesiune de "mini-proiecte“ strâns legate între
ele,
la sfârşitul fiecăruia, utilizatorul implementează şi evaluează o
anumită parte a proiectului;
 CICLUL DE VIAŢĂ AL PROIECTELOR

3. Modelul ciclului de viaţă pe bază de prototip

presupune construirea rapidă a unui model al sistemului
propus şi prezentarea acestuia utilizatorilor cu scopul de a obţine
un feed-back rapid,
poate deveni parte integrantă a sistemului final oferit
utilizatorilor;
are avantajul de a renunţa la un model care are mai puţin
succes, de a construi unul sau mai multe modele potrivite şi de a
perfecţiona modelul cel mai bun,
 FAZELE UNUI PROIECT

În abordarea tradițională, pe faze, succesiunea fazelor de realizare a

managementului proiectelor este următoarea:
inițierea proiectului;
planificarea sau dezvoltarea proiectului;
execuția proiectului sau faza de producție;
monitorizarea și controlul;
finalizarea (închiderea) proiectului;
Institutul Național pentru Standarde și Tehnologie din SUA (National
Institute of Standards and Technology) a elaborat un cadru general de
management și proceduri tehnice pentru managementul proiectelor, care
conține următoarele faze majore ale ciclului de viață al proiectului:
formularea, planificarea și propunerea proiectului
inițierea și execuția proiectului
închiderea, tranziția și/sau terminarea proiectului
 FAZELE UNUI PROIECT

Fazele unui proiect de dezvoltare internațional (ID)

Proiectele de dezvoltare internaționale sunt prin definiție proiecte

executate în țări în curs de dezvoltare, sunt destinate pentru
dezvoltarea economică și socială și sunt finanțate din exterior, cel
puțin parțial.

Fazele majore ale unui ciclu de viață pentru un proiect de dezvoltare

internațional sunt prezentate în următoarea schemă:

Identificare / concepție  Fezabilitate / definiție  Dezvoltare /

proiectare  Aprobare / evaluare / finanțare  Implementare 
Operațiuni / evaluare post-proiect
 FAZELE UNUI PROIECT

Inițierea proiectului
 se identifică problema – prezentarea contextului (swot, pește),
 se formulează problema cu date cunoscute – stabilirea nevoilor cărora proiectul
doreşte să le răspundă,
 sunt formulate obiectivele și scopurile proiectului;
 analiza problemei pentru a demonstra utilitatea;
 se autorizează proiectul,
 elaborarea documentaţiei suport (plan de afaceri, studiul de fezabilitate,
proiecte de ansamblu sau detaliu, avize);
 este numit managerul (sau directorul) de proiect
 se nominalizează competențele și atribuțiile lui,
 se angajează resursele (materiale și umane),
 se creează baza de date a proiectului,
 se elaborează un plan de management al proiectului, care ar trebui să includă
managementul calității în proiecte,
 soluția preferată este evaluată și optimizată,
 pot fi definite rezultatele cerute de diferitele părți interesate;
În știința managementului proiectelor, faza de inițiere mai este denumită
și definirea proiectului,
 FAZELE UNUI PROIECT

Studiul preliminar ulterior inițiativei de proiect:

evaluarea oportunităţii proiectului ţinând seama de necesitatea costurilor

reduse,
analiza informaţiilor, stabilirea obiectivelor pe activităţi,
evidenţierea conexiunilor cu alte domenii şi a influenţelor interne şi
externe,
analiza potenţialului proiectului,
stabilirea domeniilor ce trebuie abordate şi rezultatele ce trebuie livrate,
stabilirea soluţiilor alternative şi posibilităţilor de realizare din punct de
vedere economic, politic, social,
verificarea fezabilităţii proiectului,
estimări privind rentabilitatea proiectului,
planificare globală a proiectului;
Studiu de detaliu = elaborarea conceptelor de detaliu, concretizarea
soluţiilor de detaliu prin procedee de pretestare, construire de prototipuri;
 FAZELE UNUI PROIECT

Rezultatele unui proiect = active tangibile sau intangibile create de proiect

 reprezentate de desene, scheme, descrieri, modele, prototipuri, sisteme,
 producerea soluţiei: produse de diferite tipuri, procese operaționale, schimbări
organizaționale, schimbări de resurse umane necesare pentru o funcționare
de succes a organizației, luarea deciziilor investiţionale, detalierea proiectului
în subproiecte, stabilirea interfeţelor cu ambientul general, stabilirea cerinţelor
calitative şi speciale ale utilizatorului, stabilirea priorităţilor, elaborarea
recomandărilor pentru proiecte de detaliu;
Obiectivele proiectului = finalitatea pe care managementul proiectului urmărește
să o atingă, definesc rezultatul final dorit; atingerea ansamblului de obiective
permite executarea completă a proiectului.
Formularea obiectivelor trebuie să detalieze:
 performanțele tehnice ale produsului sau serviciului creat / livrat prin proiect;
 data pentru terminarea proiectului și datele planificate pentru începutul și
sfârșitul fiecărei activități;
 costurile proiectului (bugetul);
 criterii de acceptare;
 FAZELE UNUI PROIECT

Planificarea proiectului. Pentru o serie de proiecte, planificarea propriu-zisă

este precedată de o sub-fază de pregătirea planificării, care
include specificarea performanțelor și studiul de fezabilitate.

Specificarea performanțelor are un caracter general, precizând ce este de

așteptat să asigure construcția, uzina, produsul sau procesul care vor fi
proiectate, atât pentru întregul proiect, cât și pentru fiecare fază critică.

Studiul de fezabilitate pune în evidență existența sau absența soluțiilor în

studiul asupra oportunității derulării unui proiect și se bazează pe studiul de
piață pentru produsul sau serviciul care ar urma să fie furnizat: cuprinde
studii tehnico-economice succinte ale tehnicilor specifice, studiul de impact,
studiul de rentabilitate. În cadrul analizei fezabilității se definește obiectivul
proiectului și sunt previzionate resursele necesare.
Studiul de fezabilitate trebuie să precizeze în principal:
 cât va dura proiectul ?
 este realizabil (fezabil) proiectul ?
 cât va costa proiectul ?
 FAZELE UNUI PROIECT

Criteriile de acceptare a proiectului = formulări ale modului în care

recepționerii proiectului vor cădea de acord cu managerul
proiectului că documentele proiectului, lucrările sau serviciile
livrate sunt complete și acceptabile.

Definirea scopurilor proiectului se realizează prin descrierea

conținutului lucrărilor (activităților) care trebuie efectuate și a
produselor sau rezultatelor proiectului cu caracteristici și funcțiuni
specificate; aceste scopuri urmăresc să cuantifice obiectivele
proiectului.
 FAZELE UNUI PROIECT

2. Planificarea
Studiul principal = elaborarea unui concept detaliat, concret şi cu mai
multe variante ce să permită o decizie în privinţa funcţionalităţii, utilităţii şi
rentabilităţii soluţiei propuse în proiect.
= scop, obiective, activităţi, succesiunea activităţilor, resurse şi termene:
stabilirea şi planificarea activităţilor (planul proiectului);
selectează cea mai bună alternativă de desfășurare a activităților pentru a
atinge obiectivele propuse;
identificarea şi planificarea resurselor; susține ca document formal, utilizat
pentru a ghida atât execuția proiectului cât și controlul acestuia
managementul calității în proiecte;
utilizarea metodelor permit urmărirea execuţiei proiectului:
ajută la raportarea nivelului execuţiei faţă de programare;
dau informaţii asupra rezervelor de timp pentru activităţile în curs şi
pentru cele neîncepute;
 FAZELE UNUI PROIECT

Planificarea include:
definirea și descrierea obiectivelor de realizat;
descrierea activităților generale sau particulare, necesare pentru a produce
rezultate livrabile, respectiv stabilirea responsabilităților persoanelor;
planificarea resurselor necesare umane și materiale;
compararea mijloacelor disponibile cu mijloacele necesare;
stabilirea termenelor previzionale care vor trebui respectate: identificarea
dependențelor dintre activități (a succesiunii lor), estimarea duratelor activităților și
planificarea calendaristică, stabilirea datei de finalizare a proiectului, identificarea
standardelor de calitate impuse;
estimarea costurilor resurselor necesare pe fiecare tip de activitate;
stabilirea planului de management al proiectului, ca un ansamblu al tuturor
proceselor planificate, cu identificarea riscurilor și a modurilor de management al
acestora; integrează planul calității, planul de management privind părțile
interesate, planul de comunicare în proiect, planul de achiziții, planul de contractare,
planul rezultatelor, modul în care va fi realizat produsul sau serviciul (caracteristicile
tehnice, procesele și fazele tehnice, precum și specificațiile produsului);
 FAZELE UNUI PROIECT

Managementul cu succes al proiectului necesită planificarea minuțioasă pentru

satisfacerea obiectivelor tehnice, satisfacerea cerințelor de timp ale
proiectului și încadrarea în bugetul proiectului.

Planificarea proiectului nu este o știință exactă: două echipe de lucru diferite ar

putea genera planuri foarte diferite pentru același proiect; poate fi parcursă în
5 pași:
 identificarea activităților
 estimarea duratelor și resurselor
 identificarea relațiilor și dependențelor activităților
 identificarea constrângerilor (de resurse, de timp) pentru programare
 stabilirea programării

Formularea obiectivelor proiectului și a scopurilor dezvoltate pentru a le sprijini

sunt utilizate pentru a descrie proiectul ca grup de activități sau sarcini.

O activitate este efectuată în timpul derulării proiectului, a cărui executare poate

fi încredințată unei persoane fizice competente (sau mai multor membri ai
echipei). Termenul de sarcină este considerat ca fiind sinonim cu activitate.
 FAZELE UNUI PROIECT

Sarcinile se caracterizează prin durată, determinată de un început și un sfârșit,

identificabile, și prin costuri previzionale. Sarcinile pot fi programate pentru a fi
executate în serie sau în paralel, conform cu dependențele lor reciproce.
Dependențele dintre activitățile proiectului prezintă relația de ordine între două activități
succesive, exprimă legătura dintre activități. Legătura cea mai folosită este cea de tip
Sfârșit-Început, adică leagă evenimentul de sfârșit al activității precedente cu
evenimentul de început al activității următoare. Dependențele logice dintre activități pot
fi definite utilizând o diagramă în rețea a activităților, care permite identificarea
unui drum critic.
Sarcinile trebuie să fie asociate cu așa-numitele repere de referință (denumite și jaloane.
Un reper de referință (jalon) reprezintă un eveniment intermediar important care survine
în cursul unei realizări, asociat cu obținerea unui rezultat important sau analiza de
stadiu, caracterizată drept critică. Exemple: începerea sau terminarea sarcinilor critice,
terminarea unei faze a proiectului, terminarea analizelor clientului, furnizarea unui
dosar, recepția unui echipament, decizia de a construi un prototip etc.
O mare utilitate în planificarea activităților proiectului are dezvoltarea unei structuri de
descompunere a lucrărilor (cu acronimul WBS) = o grupare a elementelor proiectului,
orientată pe sarcini și activități, care organizează și definește scopul global al
proiectului, ajută la stabilirea bugetului previzionat și identifică rezultatele livrabile
dorite.
 FAZELE UNUI PROIECT

Descompunerea ierarhizată, pe niveluri descendente, a lucrărilor în elemente

mai ușor de analizat, reprezintă o descriere din ce în ce mai detaliată a
elementelor proiectului, până ce rezultatele livrabile sunt definite cu
detaliere suficientă pentru a susține viitoarele faze ale proiectului
(planificare, execuție, control și finalizare).

Elementele de pe nivelul cel mai detaliat (cel mai de jos în schema WBS) sunt
denumite pachete de lucrări. Fiecare pachet de lucrări este caracterizat prin
definirea lucrărilor de realizat, un responsabil unic, un buget și elemente de
termene, fie o durată, fie legături cu alte pachete anterioare sau posterioare.
Pachetele de lucrări definesc sarcini specifice care contribuie la realizări
definite.

Structura de descompunere a lucrărilor este reprezentată grafic ca o diagramă

arborescentă, cu itemuri detaliate, subordonate itemurilor de nivel superior.
 FAZELE UNUI PROIECT

Descompunerea rezultatelor livrabile ale proiectului are loc în următorii pași.

 Identificarea elementelor majore ale proiectului, ce corespund unui ansamblu
de sarcini sau unei singure sarcini, în funcție de modul în care proiectul va fi
managerizat în realitate. De exemplu, fazele ciclului de viață al proiectelor pot
fi utilizate pe primul nivel de descompunere, iar livrabilele proiectului vor fi
repetate pe al doilea nivel.
 Se decide dacă estimații adecvate de costuri și durate pentru activități pot fi
dezvoltate pe acest nivel de detaliere, pentru fiecare element
 Se identifică elementele constituiente ale livrabilelor, ca rezultate verificabile.
Elementele constituiente trebuie să fie definite în termenii modului în care vor
fi realizate, în realitate, lucrările proiectului. Rezultatele verificabile pot include
servicii, precum și produse.
 Se verifică corectitudinea descompunerii, examinând:
a) dacă itemii de pe nivelul inferior sunt necesari, suficienți pentru finalizarea
(realizarea completă) a itemului descompus;
b) dacă fiecare item este definit clar și complet;
c) dacă fiecare item poate fi adecvat programat, bugetat și alocat unei unități
specifice o organizației (departament, echipă de lucru, persoană);
 FAZELE UNUI PROIECT

Estimarea duratelor și resurselor necesare = al doilea pas al procesului de

planificare = identifică cerințele de timpi și resurse pentru pachetele de lucrări și
activități. Duratele acestora se estimează pe baza experienței experților sau în
funcție de cantitatea de resurse ce contribuie la realizarea lucrărilor.
Resursele = materiale, mașini, calculatoare, personalul proiectului, resurse
financiare etc. Planificarea resurselor = a determina ce fel de resurse sunt
necesare și ce cantități din fiecare resursă, pentru a îndeplini activitățile
proiectului. Cerințele de resurse identificate sunt apoi comparate cu resursele
disponibile, cu încărcarea lor, programarea și controlul acestora.
Identificarea relațiilor și dependențelor activităților. Între toate activitățile necesare
pentru derularea proiectului vor exista anumite relații logice, ce vor depinde de
succesiunea logică a acestor activități. Unele dependențe (relații logice)
sunt obligatorii, inerente prin natura lucrării. Acestea implică deseori limitări
fizice, alte dependențe sunt discreționare, definite fie pe baza "celor mai bune
practici" dintr-un domeniu de aplicații particular, fie în cazul în care o succesiune
specifică este dorită, preferată.
 FAZELE UNUI PROIECT

Metode pentru punerea în evidență a relațiilor de ordine ale activităților:

Metoda diagramelor de precedență sau metoda PDM (Precedence Diagram
Method) este o metodă de construire a diagramei în rețea a activităților, care
folosește dreptunghiuri sau noduri pentru reprezentarea activităților și săgeți
care unesc activitățile, pentru reprezentarea dependențelor. Mai este
denumită "rețea cu activități pe noduri" (AON). Metoda PDM poate fi aplicată
manual sau pe calculator:
1. Sfârșit-Inceput (Finish-to-start): activitatea succesoare nu poate începe
decât după ce se termină activitatea predecesoare
2. Început-Început (Start-to-start):activitatea predecesoare trebuie să înceapă
înainte ca activitatea succesoare să poată începe
3. Sfârșit-Sfârșit (Finish-to-finish): activitatea predecesoare trebuie să se
termine înainte ca activitatea succesoare să se poată termina
4. Început-Sfârșit (Start-to-finish): activitatea predecesoare trebuie să înceapă
înainte ca activitatea succesoare să se poată termina. Aceasta se folosește
foarte rar și numai de ingineri profesioniști în programarea proiectelor. Cea
mai folosită este relația Sfârșit-Început.
 FAZELE UNUI PROIECT

Metoda diagramelor prin arce (Arrow diagramming method - ADM) este o

metodă de construire a diagramelor în rețea a activităților, în care activitățile
sunt reprezentate prin arce și sunt conectate prin puncte, denumite noduri,
pentru a prezenta relațiile de dependență. Această metodă mai este
denumită rețea cu activități pe arce (AOA) și este mai rar utilizată astăzi
decît metoda PDM. Metoda ADM utilizează numai dependențele Sfârșit-
Început și poate necesita folosirea activităților fictive (dummy activity) pentru
a defini corect dependența dintre activități, însă arcul respectiv nu reprezintă
nici o activitate.

Metoda diagramelor condiționate (Conditional Diagramming Method) permite

activități ne-secvențiale, cum sunt bucle (de exemplu, un test care trebuie
repetat de mai multe ori) sau ramuri condiționate (de exemplu, o actualizare
a desenului care este necesară numai dacă controlul detectează erori).
Metodele PDM sau ADM nu admit bucle sau ramuri condiționate.
 FAZELE UNUI PROIECT

Șabloane de rețele (network templates) = rețele standardizate utilizate pentru a urgenta

pregătirea diagramelor în rețea a activităților: includ un proiect întreg sau numai o parte
de proiect; părțile de rețea sunt deseori denumite sub-rețele când un proiect include
câteva caracteristici identice sau aproape identice (planșee între etaje într-o clădire
înaltă de birouri, sau teste clinice într-un proiect de cercetare farmaceutică, sau
module de program într-un proiect de software).

Identificarea constrângerilor pentru programare: factori susceptibili de a condiționa sau

limita alegerea sau realizarea sarcinilor și activităților și poziția lor în timp:
 cu constrângeri de resurse
 cu constrângeri de timp

Stabilirea programării proiectului: analiza succesiunii activităților, a duratelor activităților, a

necesarului de resurse pentru a creea programul de desfășurare a proiectului, ce
trebuie să precizeze datele de început și de sfârșit pentru activitățile proiectului și
datele planificate pentru jaloane.
 FAZELE UNUI PROIECT

Programarea setului de activități ale unui proiect se poate face utilizînd mai multe
metode care permit să se determine duratele tuturor activităților ce compun
proiectul, fiind date limitele de resurse și alte constrîngeri cunoscute. Cele mai
cunoscute metode sunt:

 Metoda drumului critic (Critical Path Method (CPM)) a fost dezvoltată în

decada anilor 1950 de DuPont Corporation = calculează valori deterministe
pentru termenul minim de începere, termenul maxim de începere, termenul
minim de terminare și termenul maxim de terminare pentru fiecare activitate,
rezerva de timp a activităților ce reprezintă timpul cu care se poate întârzia o
activitate față de termenul minim de începere, fără a produce întârzierea datei
de terminare a proiectului. Într-o diagramă-rețea a activităților
proiectului, drumul critic este succesiunea de activități care determină termenul
minim de terminare a proiectului. Se mai definește ca drumul cu cea mai lungă
durată prin rețea.
 FAZELE UNUI PROIECT

Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique) = tehnică de

evaluare și analiză a programelor, concepută de firma Booz, Allen și
Hamilton, în anii 1950, aplicată inițial de Marina USA pentru a conduce
programul de realizare a rachetelor balistice POLARIS pentru submarinele
POLARIS, utilizează logica rețelei de activități, în care însă pentru duratele
activităților nu se prevăd valori deterministe ci valori probabiliste - ca
estimații medii ponderate ale duratelor activităților individuale, ce permit
calculul estimației duratei totale a proiectului, ca durată medie; pentru
fiecare activitate se iau în considerare trei estimări ale duratelor: durata cea
mai optimistă, durata cea mai pesimistă și durata cea mai probabilă.

Metodele CPM sau PERT sunt utilizate în toate tipurile de lucrări de construcții
inginerești sau civile, în proiecte mari cum sunt fabricarea unui avion, a
rachetelor, a vehiculelor spațiale, a sistemelor de calculatoare mainframe.
Există programe de calculator disponibile pentru a efectua toate calculele
necesare în metoda PERT.
 FAZELE UNUI PROIECT

Execuția proiectului = faza efectivă de execuție a planului proiectului prin

desfășurarea activităților prevăzute, proiectul este realizat sau produsul
proiectului este fabricat, iar majoritatea bugetului proiectului va fi cheltuită
pentru efectuarea acestui proces, sunt implementate planurile, distribuite
informații, se fac contractări. In faza de execuție, echipa proiectului și
resursele necesare vor fi gata pregătite pentru a efectua activitățile
proiectului, conform programării și scopurilor definite anterior.
 FAZELE UNUI PROIECT

Pentru execuția proiectului sunt necesare anumite instrumente și tehnici, dintre

care fac parte:
Aptitudini și cunoștințe asupra produsului proiectului, necesare pentru realizarea
acestui produs.
Sistemul de autorizare a activităților = procedură formală prin care se autorizează
începerea lucrului la diferitele activități sau pachete de lucrări, la momentele
planificate și în succesiunea prevăzută.
Sistemul informațional pentru managementul de proiect (Project management
information system-acronim PMIS) = sistem bazat pe tehnică de calcul ce constă
în instrumente și tehnici utilizate pentru a colecta, integra și structura informațiile
necesare managerilor și factorilor executivi în luarea deciziilor și controlul
proiectului: a compara baza de referință cu îndeplinirea reală a fiecărei activități, a
manageria materiale, a colecta date financiare și conserva înregistrări în scopuri
de raportare. Sunt disponibile comercial software PMIS
Proceduri organizaționale formale sau informale, utile în cursul execuției
proiectului.
 FAZELE UNUI PROIECT

Monitorizarea și controlul proiectului are rolul de a asigura ca obiectivele

proiectului să fie îndeplinite și se realizează în timpul execuției proiectului
prin monitorizarea resurselor, a calității și a costurilor reale ale proiectului.
Prin monitorizare vor fi identificate abaterile dintre planificarea inițială și
actualizări, pentru a ajusta planul proiectului prin adoptarea de acțiuni
corective, inclusiv prin repetarea proceselor de planificare, atunci când este
necesar.

Procesul de control al proiectului implică trei grupe de decizii:

• cum să se monitorizeze proiectul,pentru a verifica progresul desfășurării

acestuia;

• cum să se evalueze performanțele proiectului, prin compararea observațiilor

monitorizate cu planul proiectului;

• cum să se intervină în proiect printr-o buclă de reacție inversă, pentru a

efectua schimbările care îl vor readuce la planul inițial;
 FAZELE UNUI PROIECT

Managerul de proiect poate monitoriza desfășurarea proiectului pe baza

rapoartelor asupra performanțelor, care arată ce s-a realizat, față de plan.
Rapoartele asupra performanțelor trebuie să conțină informații asupra
schimbărilor scopului, asupra programării, asupra costurilor și calității.

Există mai multe tipuri de rapoarte utilizate pentru monitorizarea proiectului:

 liste de activități, cu procentaje de îndeplinire;

 analize în timp ale proiectului;

 grafice-rețea;

 diagrame Gantt de eșalonare calendaristică a activităților;

 rapoarte de execuție lunare, trimestriale, semianuale sau anuale, pentru

proiecte pe termen lung;
 FAZELE UNUI PROIECT

Se pot utiliza diferite tehnici de analiză a performanțelor:

 analiza varianței: se compară rezultatele actuale ale proiectului cu cele

planificate; frecvent sunt utilizate analize ale varianței costului și programării;

 analiza trendului: implică examinarea rezultatelor proiectului în timp, pentru a

determina dacă performanțele se îmbunătățesc sau se diminuează;

 analiza valorii realizate (earned value analysis), denumită și analiza valorii

câștigate, este cea mai completă metodă utilizată pentru analiza
performanțelor proiectului; integrează măsuri asupra scopului, costului și
programării: la analiza valorii realizate se compară cantitatea de lucrări
planificate cu cea care s-a realizat în realitate, pentru a determina dacă
performanțele de costuri și programare corespund cu ceea ce s-a planificat;
curba în formă de S a cheltuielilor indică valoarea cumulată a cheltuielilor
asociate consumului de resurse, în funcție de durata de execuție a activității
(lucrării);
 FAZELE UNUI PROIECT

Evaluarea performanțelor proiectului. Parametrii de performanță monitorizați

trebuie să fie evaluați în fiecare punct de analiză în timp: pentru controlul
costurilor se compară cheltuielile reale cu cele previzionate, la puncte de
analiză regulate și se analizează orice abatere față de plan, pentru a decide
asupra acțiunii de corecție necesare.

Intervenții pentru schimbări în proiect. Dacă proiectul în derulare este în mod

evident în afara limitelor de control (de toleranță), în sensul că duratele de
execuție, costurile și nivelurile de calitate sunt diferite semnificativ față de
cele planificate, atunci va fi necesar un anumit gen de intervenție. Natura
exactă a intervenției va depinde de caracteristicile tehnice ale proiectului.
 FAZELE UNUI PROIECT

Finalizarea proiectului = acceptarea formalizată a rezultatelor proiectului și

terminarea ordonată a acestuia. Finalizarea include:
 închiderea administrativă care implică generarea, colectarea și diseminarea
informațiilor pentru a formaliza terminarea proiectului
 închiderea contractului: terminarea și decontarea contractului, inclusiv
rezolvarea oricăror probleme deschise.
Închiderea administrativă = verificarea și documentarea rezultatelor proiectului,
pentru a formaliza acceptarea produsului proiectului de către sponsor, client
sau beneficiar. Rezultatele proiectului = rezultate arhivate, reutilizabile,
acceptate (predate beneficiarului). Inchiderea administrativă include
colectarea înregistrărilor proiectului, asigurarea că reflectă specificațiile
finale, analiza succesului proiectului și a beneficiilor obținute, arhivarea
acestor informații.
Închiderea contractului este similară cu închiderea administrativă prin faptul că
include atât verificarea produsului final, cât și actualizarea înregistrărilor care
reflectă rezultatele finale și arhivarea informațiilor pentru utilizări viitoare.
 DOCUMENTAȚIA

Documentele proiectului includ toate datele, informațiile, cunoștințele necesare

pentru a sprijini activitățile proiectului, pe parcursul întregului ciclu de viață.
Un set minim de astfel de documente include:

 rezumatul proiectului cuprinde informații necesare pentru a sprijini

demararea (start-up) proiectului

 studiul economic al afacerii (business case-l.engl.) este un document

esențial care justifică montajul proiectului

 documentul de inițiere a proiectului conține toate informațiile care descriu

"ce, de ce, când, cine, cum (what, why, when, who, how)“

 planul proiectului sau planul de execuție a proiectului care trebuie revăzut și

up-datat în timpul ciclului de viață al proiectului

 raportul final al proiectului, analiza post-proiect sau analiza post-

implementare -documente care dovedesc dacă au fost realizate beneficii și
care oferă recomandări pentru îmbunătățiri viitoare;