CICLUL DE VIAȚĂ AL PROIECTELOR MAPP 2022

CICLUL DE VIAȚĂ AL PROIECTELOR

❖Proiectul este un efort bine definit, organizat, temporar și realizat o
singură dată pentru a crea, moderniza sau dezvolta produse sau servicii.
❖Proiectul reprezintă o realizare care are un obiectiv definibil, consumă
resurse și se află sub constrângerea unor elemente precum timpul, costurile
și calitatea.
❖Abordarea proiectelor este sinergetică (acțiune în aceeași direcție
pentru a îndeplini un obiectiv)
❖Pe verticală (strategie, programe, proiecte)
❖Pe orizontală (în cadrul ciclului de viață al proiectelor)
❖Un rol important în asigurarea eficientizării proiectelor îl are cunoașterea
etapelor ciclului de viață al fiecărui proiect.
PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL
PROIECTULUI
1. APARIȚIA IDEII DE PROIECT
2. PREGĂTIREA ACCESĂRII PROIECTELOR / INIȚIEREA PROIECTULUI
3. REDACTAREA / SCRIEREA PROIECTULUI (A DOCUMENTAȚIEI PROIECTULUI)
4. AUTOEVALUAREA PROIECTULUI
5. DEPUNEREA PROIECTULUI
6. EVALUAREA PROIECTULUI
7. SELECȚIA PROIECTELOR
8. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
9. MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI AUDITUL PROIECTULUI
10. FINALIZAREA PROIECTULUI
 PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL PROIECTULUI
1. APARIȚIA IDEII DE PROIECT
 Cea mai importantă etapă, deși se apreciază ca fiind cea mai ușoară
 O primă evaluare a cunoștințelor proprii, a posibilităților de analiză și sinteză a
fenomenelor și proceselor economice, sociale și culturale
 Evaluare a capacității de a iniția și a conduce o acțiune, de a mobiliza resurse etc.

2. PREGĂTIREA ACCESĂRII PROIECTELOR / INIȚIEREA PROIECTULUI

• Identificarea unui program de finanțare
• Corelarea obiectivelor și strategiilor proprii organizației sau personale cu obiectivul și
prioritățile programului de finanțare.
• Analiza opțiunii de proiect
• Formularea opțiunii de proiect
• Realizarea (elaborarea/redactarea) proiectului (se alege managerul de proiect, se
conturează echipa, se organizează etapele de realizare, activitățile, resursele necesare)
PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL
PROIECTULUI (CONTINUARE)
3. REDACTAREA / SCRIEREA PROIECTULUI (A DOCUMENTAȚIEI PROIECTULUI)
• Scrierea proiectului trebuie să fie clară, precisă, fără informații inutile,
să incite la studiu, analize, să prezinte interes.
• La redactarea proiectului se au în vedere următoarele faze:
➢ faza de definire (se analizează cerințele programului, se realizează
studiul de fezabilitate, se dezvoltă scenarii, se fixează obiectivele, se
evaluează costurile și beneficiile)
➢ faza de planificare (se identifică sarcinile, activitățile cu accent pe cele
critice, se identifică resursele umane, materiale, financiare)
➢ faza de organizare (se organizează echipa, se stabilesc activități,
metodele de lucru, instrumente de lucru, control etc.)
PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL
PROIECTULUI (CONTINUARE)
În principiu, un proiect cuprinde:
▪ titlul, care trebuie să reflecte obiectul general al proiectului, să fie simplu, inițialele
să formeze un acronim, să nu conțină termeni tehnici sau elemente de jargon;
▪ locul de desfășurare (țara, județul, orașul);
▪ suma solicitată și contribuția proprie;
▪ rezumatul;
▪ obiectivele proiectului;
▪ justificarea proiectului prind identificarea necesităților și constrângerilor din zona
respectivă;
▪ prezentarea detaliată a activităților;
▪ metodologii folosite;
▪ durata și planul de acțiune.
 PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL
PROIECTULUI (CONTINUARE)
4. AUTOEVALUAREA PROIECTULUI
Teoretic, autoevaluarea proiectului se realizează la finalul proiectului, practic, ea este continuă, pe
toată durata elaborării acestuia.
Se referă la evaluarea realizată de către managerul de proiect, în ceea ce privește resursele și
eficiența proiectului, pentru:
- a se cunoaște dacă au fost atinse obiectivele prevăzute în finanțarea proiectului;
- a aprecia satisfacția beneficiarului proiectului față de rezultatele obținute;
- a observa modul în care au fost cheltuite resursele;
- a identifica nevoile, oportunități și resurse pentru proiecte viitoare;
- a observa dacă există concordanță între cantitatea și calitatea resurselor implicate în proiect și
obiectivele urmărite;
- a identifica ariile de îmbunătățire în managementul proiectelor și eventuale puncte slabe;
- a se cunoaște dacă se încadrează în restricțiile trasate proiectului în termeni de referință (timp,
resurse, costuri).
 PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL PROIECTULUI
(CONTINUARE)

5. DEPUNEREA PROIECTULUI
- reprezintă ultima fază din cadrul perioadei de pregătire a proiectului și este necesar să se
facă în timp util, în intervalul solicitat prin program.
- se verifică dacă s-au completat toate câmpurile din cererea de finanțare;
- se folosește un limbaj clar, concis, documentat, fără termeni de strictă specialitate.

6. EVALUAREA PROIECTULUI
Presupune, în general, evaluarea:
- conformității administrative; eligibilității;
- procesului de realizare a proiectului (management, proceduri, mecanisme, soluții etc.);
- tehnică, economică și financiară; performanțelor proiectului, în funcție de obiectivele
stabilite;
- impactului proiectului (vizibilitatea, efectede multiplicare, de antrenare, auxiliarea etc.).
În funcție de domeniu, evaluarea se mai poate referi la: crearea de noi locuri de muncă, gradul de
utilizare a resurselor locale, măsura în care promovează egalitatea de șanse și nediscriminarea,
promovarea dezvoltării sustenabile, utilizarea de tehnologii performante etc.
PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL PROIECTULUI
(CONTINUARE)
7. SELECȚIA PROIECTELOR
Selecția proiectelor se face în funcție de evaluarea acestora. Procedura de selecție și
evaluare este prevăzută în ghidul solicitantului sau documentația proiectului și se referă la
criteriile de eligibilitate a proiectelor, criterii de evaluare, soluții tehnice etc.
Selecția se poate face și pe baza unor modele de selecție, care trebuie să îndeplinească
anumite criterii:
- relevanța și oportunitatea proiectului (contribuie la realizarea obiectivelor și
oportunităților în raport cu alte proiecte);
- realism, să reflecte realitatea situației decizionale, factori de risc (performanțe, cost, timp
etc);
- flexibilitate, să dea rezultate valide chiar în cazul schimbărilor condițiilor de realizare a
proiectului;
- facilitatea utilizării;
- cost accesibil;
- gradul de inovare a proiectului;
- structura investițiilor etc.
PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL PROIECTULUI
(CONTINUARE)

8. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Este procesul de parcurgere a tuturor activităților, de realizare a acestora, folosind
metodele și tehnicile specificate în proiect, în scopul realizării obiectivelor
circumscrise proiectului.
De calitatea proiectului, a resurselor folosite și seriozitatea în realizarea
activităților depinde nivelul eficienței și eficacității viitorului proiect.
PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL PROIECTULUI
(CONTINUARE)

9. MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI AUDITUL PROIECTULUI

Monitorizarea este un proces ce permite obținerea de informații care să asigure
cunoașterea și înțelegerea studiului de implementare a proiectelor, la un moment dat,
precum și tendința dezvoltării în viitor.
Vizează atât activitățile ce se desfășoară, cât și stadiul de realizare, costuri,
rezultate, măsura în care se vor atinge obiectivele etc.
Monitorizarea se poate face atât în perioada de redactare a proiectului, cât și în
cea de realizare propriu-zisă a lui.
PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL PROIECTULUI
(CONTINUARE)

Controlul presupune utilizarea informațiilor provenite din activitatea de monitorizare ca bază

pentru adoptarea deciziilor de continuare, îmbunătățire a proiectului sau de stagnare a
acestuia.
Prin control se asigură comparabilitatea dintre obiectivele stabilite, rezultatele parțiale și
așteptările viitoare. Se au în vedere rezultatele obținute și posibilele evoluții ale acestora,
schimbări interioare și exterioare apărute, măsura în care se pot realiza obiectivele propuse în
cantitatea, calitatea și la timpul stabilit etc.
Rezultatele monitorizării și controlului se cuprind în rapoarte care pot fi: intermediare, finale, de
evaluare, speciale etc.
Auditarea proiectelor reprezintă o examinare detaliată a managementului proiectului, a
procedurilor și metodologiilor utilizate, a bugetelor și a gradului de atingere a obiectivelor
formulate prin proiect.
În general, un raport de auditare se referă la următoarele aspecte: starea actuală a
proiectului, starea viitoare, situația activităților cheie, riscuri ce pot apărea etc.
PRINCIPALELE ETAPE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL PROIECTULUI
10. FINALIZAREA PROIECTULUI
Un proiect este finalizat atunci când activitățile sale au luat sfârșit sau nu mai pot fi
continuate din anumite motive obiective sau subiective.
Acum, responsabilitatea managerului înseamnă:
➢ Să se asigure că încheie activitățile;
➢ Să înștiințeze clientul asupra încheierii proiectului;
➢ Să livreze rezultatele proiectului;
➢ Să asigure documentații complete privind produsul și folosirea acestuia;
➢ Să redistribuie resursele umane, materiale, financiare;
➢ Să arhiveze principalele documente și să asigure păstrarea lor în condiții de siguranță.
EVALUAREA CANTITATIVĂ A PROIECTELOR MAPP 2022
CONȚINUT
A. PARTICULARITĂȚILE METODOLOGIEI DE EVALUARE CANTITATIVĂ
I. Principiul eficienței economice
II. Indicatori statici de eficiență economică
III. Tehnica actualizării

B. INDICATORI DE EVALUARE CANTITATIVĂ A PROIECTELOR

I. TERMENUL DE RECUPERARE A INVESTIȚIEI ACTUALIZAT
II. RANDAMENTUL ECONOMIC ACTUALIZAT
III. RAPORTUL BENEFICIU-COST
IV. FLUXUL DE NUMERAR
V. VENITUL NET ACTUALIZAT
VI. RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE
 A. PARTICULARITĂȚILE METODOLOGIEI DE
EVALUARE CANTITATIVĂ
✓ La baza fundamentării deciziei de acceptare și finanțare a
proiectelor stă principiul eficienței economice.
✓ Eficiența economică presupune interacțiunea dintre mărimea și
structura eforturilor depuse și mărimea și structura rezultatelor
înregistrate.
✓Eforturile și efectele se cuantifică prin indicatori de volum, exprimaţi în
unităţi fizice sau în unităţi monetare.
E
e=  MAXIM (1)


e=  MINIM ( 2)
E
 mld.
S.C. S.C. S.C. S.C.
Indicator
I II III IV

Venituri anuale 100 150 200 250 Optim = S.C. IV

Cheltuieli
anuale de 75 100 145 225 Optim = S.C. I
producţie

Profit anual 25 50 55 25 Optim = S.C. III

Rata profitului Optim = S.C. II

33% 50% 37.9% 11.1%
(la cost)
 În orice activitate economică se urmărește maximizarea eficienței economice. Aceasta
se poate face:
E max
eMAX =
 min
a) obținând un anumit efect cu un efort minim (volumul de resurse este limitat și nu pot
fi achiziționați factori de producție de calitate)

Eoarecare
eMAX = (1)
 min
b) obținând efecte maxime cu un anumit efort (se impune achiziție de factori de
producție de calitate)
E max
eMAX = (2)
 oarecare
 INDICATORI STATICI DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ
1. Termenul de recuperare ( T )
❖Indicator de eficienţă economică, care exprimă perioada de timp în care investiţia totală se recuperează
din profitul anual obţinut.
T = It / Ph
❖ In calculele de eficienţă se urmăreşte ca valoarea acestui indicator să fie cât mai mică.
2. Randamentul economic ( R )
❖ Indicator de eficienţă economică, ce exprimă profitul final ce revine la 1 unitate monetară investită.

R = Pf / It = (Pt – It) / It = (Pt / It) – 1 = (SPh / It) – 1

R = (Ph x D / It) – 1
❖In calcule se urmăreşte ca valoarea acestui indicator să fie cât mai mare.
Ph – profit anual; It – Investiție totală; Pf – profit final; D – durata de funcționare
 SINGURA RESURSĂ NEREGENERABILĂ

Timpul Este resursa care se consumă în orice activitate umană.

Procesul investițional este un mare consumator de timp !

It Ch, Qh, Ph, qh

m g n d p D v
❑ Principalele momente ce caracterizează un proces investiţional sunt:
m – momentul adoptării deciziei de investiţii; p – momentul punerii în funcţiune a obiectivului;
n – momentul începerii lucrărilor de investiţii; v – momentul scoaterii din funcţiune.
❑ Perioadele de timp corespunzătoare acestor momente, sunt:
g – durata de proiectare; d – durata de realizare a investiţiei; D – durata de funcţionare a viitorului
obiectiv de investiţii
NECESITATEA TEHNICII ACTUALIZĂRII
➢ Necesitatea comparabilității la același moment a efectelor și a eforturilor procesului
investițional, care se înregistrează la momente diferite.
➢ Sume de bani identice au valori diferite în funcție de momentul la care se obțin /
cheltuie.
➢ Exemplu: Un investitor obţine în acest moment un profit anual în valoare de 100
milioane USD. Profitul este depus la o bancă pe o perioadă de 5 ani, pentru care
primește o dobândă anuală de r = 10%. Care este soldul în bancă la sfârșitul celor 5
ani ?

- după un an S1 = S0 + S0 x r = S0 x (1 + r) = 110 mil. USD;

- după 2 ani S2 = S1 + S1 x r = S1 x (1 + r) = S0 x (1 + r)2 = 121 mil. USD;
- după 3 ani S3 = S2 + S2 x r = S2 x (1 + r) = S0 x (1 + r)3 = 133 mil. USD;
- după 4 ani S4 = S3 + S3 x r = S3 x (1 + r) = S0 x (1 + r)4 = 146 mil. USD;
- după 5 ani S5 = S4 + S4 x r = S4 x (1 + r) = S0 x (1 + r)5 = 161 mil. USD.
 RATA ACTUALIZĂRII
În cadrul tehnicii actualizării, rata dobânzii este înlocuită cu coeficientul de
actualizare a. Coeficientul este o funcție de mai multe mărimi :
- mărimea ratei dobânzii (rd);
- mărimea ratei inflaţiei (ri);
- eficienţa medie în domeniul de activitate unde se realizează investiţia;
- mărimea ratei de risc (rr).

a = f ( ri ; rd ; e; rr )
 Actualizarea unei sume din prezent in viitor

Sp (S0) Sv = ?
Raportare “stânga - dreapta”

p v

h ani
p – momentul prezent v – momentul viitor
Sv = Sp x (1 + a)h
(1 + a)h – factor de fructificare, de compunere sau de multiplicare:
exprimă ce devine o sumă iniţială egală cu o unitate monetară peste h ani
în condiţiile utilizării ei cu o eficienţă a.
EXEMPLUL 1
Un agent economic depune la o bancă 30000 lei pentru care
va primi o dobândă anuală de 5% pe an. Ce valoare va
avea în cont peste 9 ani?
Sv = Sp  (1 + a) h

Sv = 30000  (1 + 0.05) 9

Sv = 30000 1.551 = 46530

 Actualizarea unei sume din viitor in prezent

Sp = ? Sv
Raportare “dreapta - stânga”

p v

h ani
p – momentul prezent v – momentul viitor

Sp = Sv x 1 / (1 + a)h
1/(1 + a)h – factor de actualizare sau de discontare:
exprimă cât valorează azi o unitate monetară cheltuită sau obţinută peste h ani.
EXEMPLUL 2
Un obiectiv de investiţii va realiza un profit anual de 50000 u.m.
pe o perioadă de 9 ani. Ce valoare are în prezent profitul din
ultimul an în condiţiile unei rate de actualizare a= 10%?

1 1
Sp = Sv  Sp = 50000 
(1 + a) h (1 + 0.10) 9

Sp = 50000  0.424 = 21200

INDICATORI DE EVALUARE MAPP 2022
CANTITATIVĂ A PROIECTELOR
CONȚINUT
A. PARTICULARITĂȚILE METODOLOGIEI DE EVALUARE CANTITATIVĂ
I. Principiul eficienței economice
II. Indicatori statici de eficiență economică
III. Tehnica actualizării

B. INDICATORI DE EVALUARE CANTITATIVĂ A PROIECTELOR

I. TERMENUL DE RECUPERARE A INVESTIȚIEI ACTUALIZAT
II. RANDAMENTUL ECONOMIC ACTUALIZAT
III. RAPORTUL BENEFICIU-COST
IV. FLUXUL DE NUMERAR
V. VENITUL NET ACTUALIZAT
VI. RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE
 I1, I2, …….. Id P1, P2, ……………………………………… PD

m n p v
g d D

Principalele momente ce caracterizează un proces investiţional sunt:

 m – momentul adoptării deciziei de investiţii;
 n – momentul începerii lucrărilor de investiţii;
 p – momentul punerii în funcţiune a obiectivului;
 v – momentul scoaterii din funcţiune.

Perioadele de timp corespunzătoare acestor momente, sunt:

 g – durata de proiectare;
 d – durata de realizare a investiţiei;
 D – durata de funcţionare a viitorului obiectiv de investiţii
INDICATORI DINAMICI DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE
ACTUALIZARE LA MOMENTUL “N”
d


1 1 1 1
n
I act = I1  + I2  + ... + I d  = Ih 
(1 + a) 1
(1 + a) 2
(1 + a) d
h =1 (1 + a) h

D
1 1 1 1
Pact = P1 
n
d +1
+ P2  d+2
+ ... + PD  d+D
=  Ph  d+h
(1 + a) (1 + a) (1 + a) h =1 (1 + a)
Dacă profitul anual este constant în timp, formula devine:

1  1 1 1  1 (1 + a) D − 1
n
Pact = Ph   + + ... + D 
= Ph  
(1 + a) d
 (1 + a)1
(1 + a) 2
(1 + a)  (1 + a) d
a  (1 + a ) D
TERMENUL DE RECUPERARE ACTUALIZAT
Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp în
care investiția actualizată se recuperează din profitul anual
actualizat.

Tactn =

ln Ph − ln Ph − n
I act ( 1 + a)  a
d

ln ( 1 + a)
 Calculul Termenului de recuperare actualizat
T T

It = P h
n
I act = 
h =1
n
Ph act
h =1
d


1 1 1 1
n
I act = I1  + I2  + ... + I d  = Ih 
(1 + a) 1
(1 + a) 2
(1 + a) d
h =1 (1 + a) h

T T
1 1 1 1
P = P1  + P2  + ... + PT  =  Ph 
n
d +1 d+2 d +T d+h
(1 + a) (1 + a) (1 + a) +
h act
h =1 h =1 (1 a)
T
 1 1  (1 + a) T − 1

1 1 1
= Ph   + + ... + = Ph  
n
T 
Ph act
h =1 (1 + a) d
 (1 + a)
1
(1 + a) 2
(1 + a)  (1 + a) d
a  (1 + a) T

1 (1 + a ) T − 1
n
I act = Ph  
(1 + a) d
a  (1 + a ) T
 n
I act  (1 + a) d x −1
(1 + a) T = x = Ph  x − Ph = I act
n
 (1 + a) d  x  a
Ph ax


x Ph − n
I act  (1 + a)  a = Ph
d
 x=
P − I act
n
Ph
 (1 + a) d  a 
h

Ph Ph
(1 + a) =
P 
T
ln(1 + a) = ln
P 
T

h − n
I act  (1 + a)  a
d
h − I act
n
 (1 + a) d  a

T ln(1 + a) = ln Ph − ln Ph − I act
n

 (1 + a) d  a 
Tactn =

ln Ph − ln Ph − n
 ( 1 + a)  a
I act d

ln ( 1 + a)
RANDAMENTUL ECONOMIC ACTUALIZAT AL INVESTIŢIEI
Randamentul economic actualizat reprezintă profitul final actualizat ce
revine la 1 leu investiție actualizată.
d +D
1
n
Pact  Ph 
(1 + a) h
n
Ract = n −1 = d
h =1
−1
1

I act
Ih 
h =1 (1 + a) h

1 (1 + a) D − 1
Ph  
n
Pact (1 + a) a  (1 + a) D
d
Dacă profitul anual este constant în n
Ract = n −1 = d
−1
1

timp, formula devine: I act
Ih 
h =1 (1 + a) h
❖ Indicatorii dinamici sunt mai nefavorabili comparativ cu omologii
lor statici.

Tstatic  Tdinamic Rstatic  Rdinamic

❖Relaţiile de mai sus iau naştere ca urmare a influenţei factorului

timp asupra sumelor de bani.
ANALIZA COST-BENEFICIU
Analiza Cost - Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima
(din punct de vedere al beneficiilor şi costurilor) impactul socio-economic
datorat implementării anumitor acţiuni şi/sau proiecte. Impactul trebuie să
fie evaluat în comparaţie cu obiective predeterminate, analiza realizându-
se în mod uzual prin luarea în considerare a tuturor indivizilor afectaţi de
acţiune, în mod direct sau indirect.
Elemente componente:
- analiză financiară;
- analiză economică;
- analiză de senzitivitate;
- analiză a riscului.
ANALIZA FINANCIARĂ
”Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului
propus pe parcursul perioadei de referinţă, cu scopul de a stabili cel mai potrivit
sistem de finanţare pentru acesta. Această analiză se referă la susţinerea financiară şi
sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanţă financiară, precum şi
justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare. ”

ANALIZA ECONOMICĂ
” Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie
pozitivă netă pentru societate şi, în consecinţă, merită să fie cofinanţat din fonduri ale
UE. Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile
proiectului şi, mai specific, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului
trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului. ”
 ANALIZA FINANCIARĂ VERSUS ANALIZA ECONOMICĂ
Analiza financiară
- ia în considerare numai beneficiile
directe pentru individ
- reprezintă o analiză la nivel
microeconomic
- beneficiile economice sunt cele
generate de realizarea proiectului și
returnate investitorului.
- indicatorii analizei cost-beneficiu sunt
mai favorabili în analiză financiară
comparativ cu analiza economică
Analiza economică
- ia în considerare și beneficiile pentru
societate, ca întreg.
- reprezintă o analiză la nivel
macroeconomic.
- beneficiile economice ale proiectului
pot fi măsurate din punct de vedere al
costurilor evitate ca rezultat al
implementării proiectului.
- nu ţine seama de sursele de constituire
a fondurilor ( costul acestor resurse) şi de
destinaţia veniturilor ce se vor realiza.
ANALIZA DE SENZITIVITATE
” Prin această analiză se stabileşte gradul de viabilitate economică a proiectului,
respectiv cât de sensibil este proiectul la unele modificări negative ce pot apărea
în viaţa obiectivului, cum ar fi scumpirea materiilor prime, creşterea salariilor,
scăderea preţului la produsele finite etc.” (Vasilescu & Românu, 2000)
- se alege un factor de extrapolare a veniturilor şi a cheltuielilor lunare din durata
de funcţionare a obiectivelor de investiţii.
- se analizează sensibilitatea proiectului propus, luând în considerare variaţia
parametrilor respectivi, conform unor scenarii propuse.
- o variabilă este considerată ca fiind senzitivă, dacă la o modificare a acesteia
propusă într-un scenariu (1%, 5%, 10%, 15%, 20%) se antrenează o variaţie de
cel puţin 5% în rezultatul indicatorilor calculaţi.
RAPORTUL BENEFICIU-COST
Raportul Beneficiu/Cost - (B/C) - compară valoarea actualizată a
beneficiilor viitoare cu valoarea actualizată a costurilor viitoare.
Se calculează ca raportul dintre suma beneficiilor actualizate şi
suma costurilor actualizate, fiind un număr, fără unitate de măsură
(un raport).
d +D
1
Vta  Vh 
(1 + a) h
Rb / c = = d + D h =1
1

Cta
( I h + Ch ) 
h =1 (1 + a) h
 INTERPRETARE RAPORT B/C
Decizia de a implementa un proiect de investiţii depinde de valoarea acestui
indicator, respectiv a poziţiei sale faţă de 1. Se disting următoarele situaţii:
❖Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect, care asigură
o valoare maximă a indicatorului, adică > 1. Acest rezultat exprimă faptul
că proiectul este eficient, acceptabil şi se poate continua analiza dinamică,
utilizând și alți indicatori;
❖Dacă Rb/c=1, proiectul nu produce nici avantaje nici pierderi, deci
investitorul nu câştigă nimic.
❖Situaţia în care raportul este < 1, presupune că proiectul produce pierderi,
costurile nu se recuperează, ceea ce conduce la ideea renunţării la acesta şi
plasarea fondurilor de investiţii în alte proiecte rentabile.
FLUXUL DE NUMERAR (VENITUL NET)
❖ Fluxul de numerar (cash-flow) este un indicator care exprimă
“situația la zi” a câștigului sau a pierderii pentru fiecare an din
perioada de realizare și funcționare a viitorului obiectiv economic.

Fh = VN = Vh − ( I h + Ch )
❖Este normal ca în prima perioadă de calcule, fluxul de numerar
să fie foarte mic sau chiar negativ, ca urmare a efortului
inverstițional și a cheltuielilor suplimentare formate în perioada
până la atingerea parametrilor proiectați.
VENITUL NET ACTUALIZAT - VNA
Venitul Net Actualizat (VNA) - reprezintă valoarea actualizată a fluxului de
numerar cumulat pentru o investiţie (suma fluxurilor de numerar anuale
actualizate pentru un proiect). Este o valoare unică, exprimată în unităţi
monetare.
d +D
1
VNA =  VN h 
h =1 (1 + a) h

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în

care venitul net actualizat înregistrează valori pozitive (VNA >0), iar în
situaţia comparării mai multor proiecte va fi ales cel cu VNA maxim.
RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE (RIR)
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care
valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată
care este rentabilitatea capitalului investit în proiect. La rata internă de
rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al
acestuia este egal cu zero.
❖Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul
net actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator,
din aproape în aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de
actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se
utilizează relaţia:
VNA+
RIR = amin + (amax − amin ) 
VNA+ + VNA−
RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE (RIR) (CONTINUARE)
VNA+
RIR = amin + (amax − amin ) 
VNA+ + VNA−

❖amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net

actualizat negativ;
❖amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat
pozitiv cel mai mic.
❖Un proiect de investiţii este cu atât mai rentabil cu cât RIR este mai
mare.
❖Pentru proiectul de disciplină, folosim funcția IRR din Excel.
CRITERII DE EVALUARE CALITATIVĂ MAPP 2022
Aprecierea proiectelor se face de către experți din domeniul analizat, în baza unor criterii ce se
diferențiază în funcție de tipologia proiectului.
Proiectele economice se fundamentează în baza unor metodologii care să asigure evaluarea
eforturilor, efectelor și a eficienței economice.
Celelalte proiecte, de cercetare științifică, sociale, culturale, de dezvoltare rurală și urbană, se
evaluează în baza următoarelor criterii:
1. Relevanța domeniului abordat;
2. Importanța proiectului pentru dezvoltarea cunoașterii științifice;
3. Meritul științific al proiectului;
4. Calitatea concepției proiectului (obiective propuse, metodologie previzionată a se folosi, activități
specifice, etc);
5. Calitatea echipei de cercetare;
6. Infrastructura de cercetare;
7. Structura bugetului de cheltuieli propus;
8. Relevanța activităților propuse în proiect;
9. Fezabilitatea proiectului;
10. Performanțele individuale și colective ale aplicanților, cu referiri speciale la directorul de proiect.
1. RELEVANȚA DOMENIULUI ABORDAT
În ceea ce privește relevanța domeniului abordat, se are în vedere dacă tema propusă
răspunde unui domeniu prioritar din strategia de dezvoltare sau din programul care
coordonează proiectul propus. Aceste domenii prioritare se referă, în principal, la:
• Modernizarea și restructurarea economiei naționale;
• Dezvoltarea instituțiilor economiei de piață;
• Reforma în toate activitățile economice, sociale, politice, de securitate socială etc.;
• Dezvoltarea rurală și urbană;
• Dezvoltarea zonală și comunitară;
• Managementul mediului și al capitalului natural;
• Probleme ale societății românești;
• Politici publice sociale, industriale, energetice, agricole;
• Programe interdisciplinare.
2. IMPORTANȚA PROIECTULUI PENTRU DEZVOLTAREA CUNOAȘTERII
ȘTIINȚIFICE

Importanța proiectului pentru dezvoltarea cunoașterii în domeniul abordat

(științific, economic, social, administrație publică, ecologie etc.) se apreciază prin:
✓ Gradul de apartenență a temei la un domeniu de vârf al economiei naționale,
domeniu care să asigure valorificarea superioară a resurselor țării, creșterea
gradului de competitivitate a produselor pe piața internă și internațională;
✓ Modalitatea prin care se asigură pregătirea de profesioniști de înaltă
calificare în noi domenii cerute pe piața internațională a muncii;
✓ Descoperirea de noi tehnici, procedee care să ducă la creșterea productivității
muncii, îmbunătățirea calității produselor etc.
3. MERITUL ȘTIINȚIFIC AL PROIECTULUI

Prin evaluarea meritului științific al proiectului se urmăresc: măsura în care se

cunosc realizările de vârf în domeniul studiat, pe plan național și
internațional, modalitățile propuse pentru asigurarea unei contribuții
potențiale la dezvoltarea cunoașterii în domeniu, caracterul novator al
propunerilor formulate.
4. CALITATEA CONCEPȚIEI PROIECTULUI
Calitatea concepției proiectului este apreciată prin:
▪ Calitatea obiectivelor propuse, respectiv claritatea acestora, gradul de realizare, ținând cont de
complexitatea acestora și de calitatea echipei implicate în proiect;
▪ Structura activităților propuse, măsura în care acestea răspund obiectivelor formulate și există
posibilitatea realizării lor;
▪ Gradul de adecvare și elaborare a metodologiei propuse pentru realizarea proiectelor. Un rol
important în acest sens îl au fazele de derulare a proiectului, termenele propuse de finalizare a
activităților, care trebuie să fie realiste, în concordanță cu obiectivele propuse, măsura în care se
respectă norma de etică profesională;
▪ Modul de diseminare a rezultatelor finalizării proiectului. În acest caz, în special în domeniul
economic apare problema ”dreptului de autor”, care trebuie ”recunoscut” și de concurență, iar
rezultatele cercetării trebuie generalizate după ce au fost înregistrate legal;
▪ Posibilitatea continuării cercetării. Rezultatele obținute în urma realizării proiectului trebuie să incite
noi colective, noi finanțatori la continuarea cercetării în domeniu.
5. CALITATEA ECHIPEI DE CERCETARE

În ceea ce privește calitatea echipei ce acționează pentru întocmirea /

realizarea proiectului, trebuie avute în vedere:
➢Competența științifică și managerială a directorului de proiect;
➢Rezultatele anterioare obținute de către colectivul echipei, în special de
către directorul acesteia, în desfășurarea unor activități similare, dar și în
activitatea de a atrage fonduri pentru asigurarea unor cercetări viitoare;
➢Competența științifică și profesională a membrilor comisiei, în corelare cu
obiectivele asumate prin contractul de proiect.
6. INFRASTRUCTURA DE CERCETARE

Referitor la infrastructura de realizare a proiectului, se urmăresc, în principal:

➢nivelul de dotare cu echipamente, gradul de promovare a progresului tehnic, măsura în
care aceste echipamente răspund nevoilor de realizare a proiectului;
➢posibilitățile de experimentare a noilor metode și a tehnicilor noi propuse de echipa
de realizare a proiectului;
➢facilitățile oferite prin relațiile de colaborare cu alte echipe de cercetare sau cu alte
instituții ce pot oferi informații referitoare la tema de realizare propusă;
➢existența potențialilor utilizatori, alții decât membrii echipei de cercetare / aplicare a
proiectului;
➢posibilitatea participării cu infrastructura solicitată și la alte proiecte de importanță
pentru organizație.
7. STRUCTURA BUGETULUI DE CHELTUIELI PROPUS

Structura bugetului propus este analizată în funcție de:

▪ Măsura în care cheltuielile prevăzute în aplicație corespund obiectivelor propuse prin
proiect;
▪ Măsura în care proiectul propus interesează și alte organizații, interes dovedit prin
participarea acestora la finanțarea proiectului asigurându-și în acest fel o parte a
rezultatelor cercetării. Pentru a se dovedi interesul pentru un anumit proiect, este bine
ca și beneficiarul proiectului să participe la finanțarea lui, alături de finanțatorul
principal (se solicită un credit nerambursabil printr-un annumit program; este bine ca și
solicitantul creditului să participe cu o sumă pentru a demonstra interesul acestuia și
pentru realizarea proiectului, nu numai pentru obținerea creditului nerambursabil).
8. RELEVANȚA ACTIVITĂȚILOR PROPUSE ÎN PROIECT

Relevanța activităților propuse în proiect presupune:

➢Promovarea rezultatelor și în alte organizații sau domenii de activitate, pe baza
contractelor finanțate;
➢Contribuția rezultatelor la dezvoltarea cunoașterii în domeniu, prin organizarea de
workshop-uri care să ducă la cunoașterea și însușirea noului promovat prin proiecte
de toți membrii organizației sau alți specialiști ce-și desfășoară activitatea în cel
domeniu;
➢Promovarea rezultatelor cercetării prin publicații de specialitate, studii de caz, etc.
Publicarea rezultatelor unui proiect certifică valoarea ideilor, metodelor, tehnicilor
propuse.
9. FEZABILITATEA PROIECTULUI
Fezabilitatea proiectului se fundamentează pe baza unui plan de
afaceri, a unui studiu de oportunitate, unui studiu de prefezabilitate și
a unuia de fezabilitate.

10. PERFORMANȚELE INDIVIDUALE ȘI COLECTIVE ALE APLICANȚILOR

Performanțele individuale ale aplicațiilor sunt evaluate prin:
▪ Activitatea internă și internațională desfășurată în domeniu;
▪ Recunoașterea internă și internațională a nivelului de pregătire prin: bursele
obișnute în domeniu, premiile obținute, diplomele de recunoaștere profesională,
participarea la alte contracte obținute prin concurs, prezentarea la conferințe,
cărți și articole publicate etc.
ETICA ÎN MANAGEMENTUL DE MAPP 2022
PROIECT
 COMPORTAMENTUL ETIC PRESUPUNE:

➢ a te ghida după un sistem de principii morale;

➢ a te raporta la niște reguli și standarde care ne guvernează
conduita;
➢ a te raporta la reguli al căror scop este să ne determine să
alegem dintre bine și rău.
 COMPORTAMENTUL LIPSIT DE ETICĂ PRESUPUNE:
➢ refuzul de a adera la reguli de conduită adecvată;
➢ a nu fi în concordanță cu standardele unei anumite profesii;
➢ acțiune care nu se încadrează în ceea ce este considerat
drept sau corect din punct de vedere moral.
 ETICA ÎN MANAGEMENTUL DE PROIECT
- Project Management Institute → cea mai importantă organizație de
management de proiect din lume, cu peste 500000 membri.

- Code of Ethics and Professional Conduct: Cod de Etică și Conduită Profesională

ce descrie așteptările pe care le avem de noi și de la cei din jur, în ceea ce
privește conduita în managementul de proiect.
- Codul formulează idealurile la care oamenii din managementul de proiect
aspiră, precum și comportamente obligatorii de urmărit.
COD DE ETICĂ ȘI CONDUITĂ PROFESIONALĂ
➢Scopul acestui Cod este de a încuraja încrederea în profesiile din
domeniul managementului de proiect și de a ajuta un individ să
devină un bun practician.
➢Valori văzute ca baza conduitei în management de proiect:
o RESPONSABILITATE
o RESPECT
o CORECTITUDINE
o ONESTITATE
 EXEMPLU DE MISIUNE ȘI VALORI PENTRU DEZVOLTAREA
CARIEREI ÎN CADRUL ASE

Misiunea profesională se raportează la contribuții pentru dezvoltarea

domeniului Management (ca domeniu de cercetare) prin activități ştiinţifice,
dar şi a Departamentului de Management prin desfăşurarea activităţilor
didactice, administrative şi de reprezentare instituţională în folosul
facultăţii și nu în ultimul rând, la dezvoltarea personală și profesională.
Valori menite să sprijine realizarea misiunii profesionale:
Devotament, Integritate, Responsabilitate.
 RESPONSABILITATE Este datoria fiecăruia de a-și însuși reușita sau
nereușita adoptării unei decizii sau realizării
unei acțiuni, dar și a consecințelor acestora.
Standarde aspiraționale
✓Adoptăm decizii și măsuri care sprijină cele
mai bune interese ale societății, siguranța Standarde obligatorii
publică și protecția mediului.
✓Acceptăm numai acele sarcini care sunt în ✓Ne informăm și susținem politicile,
concordanță cu trecutul, experiența, abilitățile regulile, reglementările și legile care
și calificările proprii. guvernează munca noastră și
activitățile profesionale.
✓Ne îndeplinim angajamentele pe care le
întreprindem. ✓Raportăm un comportament lipsit de
✓Protejăm informațiile confidențiale care ne-au
etică sau ilegal managerului sau
fost încredințate. celor afectați de acel comportament.

✓Când apar erori, fie ne asumăm

responsabilitatea, fie facem corecții cu
promptitudine.
 Este datoria fiecăruia de a arăta o mare atenție pentru propria

RESPECT persoană, pentru alții și pentru resursele încredințate. Aceste

resurse pot include oameni, bani, reputație, siguranța celorlalți
și resurse naturale sau de mediu.

Standarde aspiraționale Standarde obligatorii

✓Ne informăm despre normele și obiceiurile
celorlalți și evităm angajarea în
comportamentele pe care le-ar putea
considera lipsă de respect.
✓Ascultăm punctele de vedere ale celorlalți,
încercând să le înțelegem.
✓Abordăm direct acele persoane cu care
avem un conflict sau dezacord.
✓Ne conducem într-o manieră profesională,
chiar dacă acest comportament nu e reciproc.
✓Nu apelăm la puterea propriei
poziții pentru a influența deciziile
sau acțiunile celorlați.
✓Nu acționăm într-o manieră abuzivă
față de ceilalți.
✓ Respectăm drepturile celorlați.
 Este datoria de a adopta decizii și de a acționa
CORECTITUDINE imparțial și obiectiv; presupune o conduită liberă de
interesele proprii, prejudecăți și favoritism.

Standarde aspiraționale Standarde obligatorii

✓A demonstra transparența în procesul ✓A dezvălui proactiv și pe deplin

de adoptare a deciziilor.
✓A reexamina în mod constant
imparțialitatea și obiectivitatea, luând
măsuri corective, după caz.
✓A oferi acces egal la informații celor
care sunt autorizați să aibă aceste
informații.
conflictele de interese reale sau
potențiale pentru părțile interesate.
✓ A aplica regulile proiectului sau ale
organizației fără favoritism sau
prejudecăți.
✓ A nu discrimina în funcție de rasă,
vârstă, religie, dizabilitate, naționalitate
sau orientare sexuală.
 Este datoria de a înțelege adevărul și de a acționa
ONESTITATE bazându-ne pe adevăr, atât în ceea ce le comunicăm
celorlalți, cât și în comportamentul nostru.

Standarde aspiraționale Standarde obligatorii

✓A căuta să înțelegi adevărul. ✓A condamna comportamente care sunt

concepute pentru a înșela pe alții, sau
✓ Comportament și comunicare bazate pe afirmații înșelătoare ori false, care
adevăr. prezintă jumătăți de adevăr, sau
✓ A oferi informații corecte în timp util. furnizează informații scoase din context.
✓ A face angajamente și promisiuni, ✓A nu te angaja în comportamente
implicite sau explicite, cu bună-credință. necinstite cu intenția câștigului personal
sau în detrimentul altor persoane.
✓ A crea un mediu în care alții să se simtă
în siguranță în a spune adevărul.
TEST DE ETICĂ
1. Adevărat sau Fals?
Majoritatea adulților au convingeri etice bine fundamentate, care
pot fi modificate numai prin noi dovezi sau argumente solide.

Fals. Majoritatea convingerilor etice ale oamenilor sunt ușor de

manipulat prin simpla schimbare a factorilor contextuali.
2. Unul sau mai mulți ?
Dana vizitează Londra în cadrul unui city break. Noaptea, târziu,
pe o stradă lăturalnică, e atacată de un tâlhar. Pe stradă cu ea
mai este o singură persoană. Ea începe să țipe și se gândește ce
bine ar fi fost să fie mai multe persoane pe stradă în acel moment,
să o ajute.

Unul. Cu o singură persoană martoră la tâlhărie, e posibil ca

Dana să capete mai repede ajutor, decât dacă martori ar fi fost
10 persoane. Oamenii tind să observe mai întâi ce fac ceilalți și
dacă nimeni nu ar reacționa, e posibil ca până la urmă nimeni să
nu facă nimic pentru a-i veni în ajutor.
ETICĂ ȘI EFICIENȚĂ PROFESIONALĂ –
REGULI DE BAZĂ
➢ Construieşte-ţi propriile standarde şi respectă-le în tot ceea ce
faci. Aceste standarde trebuie să fie clare şi precise.
➢ Tratează-i pe ceilalţi aşa cum ți-ar plăcea ţie să fii tratat.
➢ Lucrează cât poți de bine, urmărind mereu excelența.
➢ Fii întotdeauna corect.
➢ Fii curajos să recunoști ce e bine și să faci bine.