MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALITATEA BUSINESS ȘI ADMINISTARE

Lucrul individual la disciplina Fundamentele managementului

proiectelor

TEMA: Planificarea proiectului

Autor: Bordian Tatiana

studentă, anul IV, gr. BA 201

Evaluator:Dragalin Iuliana

Dr.lect univ

Chișinău 2023

1
 Cuprins

Introducere……………………………………………………………….……...3-4

Capitolul I: Etapele planificarii a proiectului

1.1 Etapa de planificare a proiectului…………………………………………………..…….5-7

1.2 Activităţile specifice fazei de planificare a proiectului.Resurse, rolurişi

responsabilită…………………………………………………………………………………...8-9

1.3 Stabilirea Scopurilor si Obiectivelor………………………………………………...…10-11

Capitolul II Structurarea proiectului pe componente elementare

2.1 Structura componentelor elementare ale poiectului…………………………………..…12

2.2 Programarea activităţilor proiectului și planificarea în timp a activităţilor şi

resurselor………………………………………………………………………………….. . 13-16

CONCLUZII…………………………………………………………………………......…17-18

RECOMANDARI………………………………………………………………….…..…...18-19

BIOGRAGIE………………………………………………………………………….…..…....20

2
Introducere
Planificarea proiectului este procesul de definire a cerinţelor proiectului într-un mod structurat,
folosind instrumentele managementului de proiect, pentru comunicarea cerinţelor proiectului
către toate părţile implicate, măsurarea performanţelor, precum şi pentru organizarea şi
asigurarea controlului utilizării resurselor în scopul realizării obiectivelor propuse ale proiectului.

Un proiect trebuie să fie realizabil într-un termen relativ fix şi cu resurse limitate, iar definirea
proiectului trebuie să ţină cont de aceste lucruri. Procesul de planificare a proiectului implică
stabilirea obiectivelor, a beneficiarilor, a rezultatelor scontate, a activităţilor şi resurselor
necesare (atât umane, cât şi financiare), precum şi stabilirea termenelor de realizare. În funcţie de
mărimea proiectelor şi documentelor de planificare pot fi realizate în etape succesive care să
asigure nivelul de detaliere necesar. La proiectele mari etapele iniţiale pot fi cele mai importante
pentru obţinerea succesului scontat. Dacă proiectul nu este definit în mod fezabil şi nu este
fundamentat, iar scopurile sale nu sunt relaţionate corespunzător cu obiectivele şi aşteptările
finanţatorului şi a supervizorului, atunci există riscul ca proiectul să eşueze.

Procesul de planificare a unui proiect se bazează pe logica Modelului ITO1 (Input – Transform –
Outcome: Resurse – Procese – Rezultate), un instrument care relaţionează în mod direct
rezultatele proiectului (servicii şi produse) de activităţile implicate cu atributele de timp şi resurse
necesare.

În cadrul managementului de proiect planificarea reprezintă un proces de structurare şi gândire

logică care are ca obiectiv general coordonarea deciziilor în scopul atingerii obiectivelor
predeterminate.

Pentru managerul de proiect planificarea implică numeroase abilităţi, dar îi aduce şi următoarele
beneficii:

 o imagine mai clară asupra ceea ce doreşte să realizeze;

 încredere în ceea ce face;

3
  ordonare în acţiuni;
 modalităţi de validare a activităţilor;
 facilitarea schimbului de informaţii cu cei implicaţi în proiect;
 facilitarea coordonării proiectului.

Din cauza unei planificări necorespunzătoare multe proiecte eşuează: obiectivele nu sunt
realizate în timpul şi în limita bugetului alocat.

Planificarea proiectului este un proces foarte dinamic şi continuu care se încheie doar odată cu
închiderea proiectului.

4
Capitolul I: Etapele planificarii a proiectului.
1.1 Etapa de planificare a proiectului.
Planificarea, implementarea si monitorizarea sunt strans interconectate si se influenteaza
reciproc. Ele nu pot fi efectuate separat una de cealalta, realizarea oricareia dintre ele trebuind sa
tina cont si de celelalte doua.

Planificarea
Planificarea
proiectului
proiectului
2.Contextul
2.Contextuldede
realizare
realizareaa
proiectului
1.Definirea proiectului
1.Definirea
obiectivelor
obiectivelor
proiectului
proiectului
3.Strategii
3.Strategiişişi
tactici
tacticiadecvate
adecvate

Realizarea reală a obiectivelor (punerea

în practică)

5
Planificarea proiectului. Pentru o serie de proiecte, planificarea propriu-zisă este precedată de o
sub-fază de pregătirea planificării, care include specificarea performanțelor și studiul de
fezabilitate.
Specificarea performanțelor, în contextul pregătirii planificării, are un caracter general, precizînd
ce este de așteptat să asigure construcția, uzina, produsul sau procesul care vor fi proiectate.
Această specificare acoperă atât întregul proiect, cât și fiecare fază critică pentru realizarea
obiectivelor generale.
Studiul de fezabilitate pune în evidență existența sau absența soluțiilor în studiul asupra
oportunității derulării unui proiect. El se bazează pe studiul de piață pentru produsul sau serviciul
care ar urma să fie furnizat și cuprinde studii tehnico-economice succinte ale tehnicilor specifice,
studiul de impact, studiul de rentabilitate. În cadrul analizei fezabilității se definește obiectivul
proiectului și sunt previzionate resursele necesare. Studiul de fezabilitate trebuie să precizeze în
principal:
‫٭‬cât va dura proiectul ?
‫٭‬este realizabil (fezabil) proiectul?
‫٭‬cât va costa proiectul?
Pe baza studiului de fezabilitate se ia decizia de a continua sau nu cu fazele următoare ale
proiectului.
Planificarea proiectului definește și rafinează obiectivele de realizare a proiectului (termene,
costuri etc.) și selectează cea mai bună dintre alternativele de desfășurare a activităților pentru a
atinge obiectivele propuse. Planificarea stabilește și susține definiția și scopurile proiectului,
modul în care va fi efectuat proiectul (proceduri și sarcini), rolurile și responsabilitățile,
estimările de timpi și costuri. Planificarea proiectului dezvoltă și susține planul proiectului, ca
document formal, utilizat pentru a ghida atât execuția proiectului cât și controlul acestuia. Acest
plan al proiectului cuprinde ansamblul planurilor, elaborate pentru diferitele procese din proiect.
Scopul planului de management al proiectului este de a documenta rezultatele procesului de
planificare și de a furniza un document de referință pentru managerizarea proiectului.
Concomitent cu planificarea propriu-zisă a proiectului (descrisă mai jos într-o succesiune de
pași), este necesar să se efectueze și managementul calității în proiecte.
Planificarea include:
*definirea și descrierea obiectivelor de realizat;

6
‫٭‬descrierea activităților generale sau particulare, necesare pentru a produce diferite rezultate
livrabile ale proiectului, respectiv stabilirea responsabilităților persoanelor;
‫٭‬planificarea resurselor necesare, atât umane, cât și materiale;
‫٭‬compararea mijloacelor disponibile cu mijloacele necesare;
‫٭‬stabilirea termenelor previzionale care vor trebui respectate: identificarea dependențelor dintre
activități (a succesiunii lor), estimarea duratelor activităților și planificarea calendaristică,
stabilirea datei de finalizare a proiectului, identificarea standardelor de calitate impuse;
‫٭‬estimarea costurilor resurselor necesare pe fiecare tip de activitate;
‫٭‬stabilirea planului de management al proiectului, ca un ansamblu al tuturor proceselor
planificate, cu identificarea riscurilor și a modurilor de management al acestora. Planul de
management al proiectului integrează toate planurile individuale cum sunt: planul calității, planul
de management privind părțile interesate, planul de comunicare în proiect, planul de achiziții,
planul de contractare, planul rezultatelor. Planul de management include atât modul în care va fi
managerizat proiectul, cât și modul în care va fi realizat produsul sau serviciul, de exemplu
caracteristicile tehnice, procesele și fazele tehnice, precum și specificațiile produsului.
Managementul cu succes al proiectului necesită planificarea minuțioasă pentru satisfacerea
obiectivelor tehnice, satisfacerea cerințelor de timp ale proiectului și încadrarea în bugetul
proiectului.
Planificarea proiectului nu este o știință exactă: două echipe de lucru diferite ar putea genera
planuri foarte diferite pentru același proiect. Procesul de planificare a proiectului poate fi parcurs
în 5 pași:
‫٭‬identificarea activităților;
‫٭‬estimarea duratelor și resurselor;
‫٭‬identificarea relațiilor și dependențelor activităților;
‫٭‬identificarea constrângerilor (de resurse, de timp) pentru programare;
‫٭‬stabilirea programării.

7
1.2 Activităţile specifice fazei de planificare a proiectului.Resurse, roluri şi responsabilităţi

Pentru inţierea şi realizarea planului proiectului, managerul proiectului trebuie să organizeze

reuniuni de lucru, să stabilească atribuţiile responsabililor de secţiuni de plan, să faciliteze să să
coordoneze elaborarea de variante de programe şi bugete şi să obţină aprobările din partea
supervizorului proiectului. În acest scop, managerul de proiect trebuie:

 să invite supervizorul proiectului şi împreună să explice contextul strategic, relevanţa şi

prioritatea proiectului;
 să folosească abilităţile şi experienţa tuturor membrilor echipei de proiect pentru
planificarea proiectului;
 să invite specialişti de la departamentele implicate şi să îi motiveze pentru a-şi aduce
contribuţia la întocmirea planului şi la execuţia proiectului;
 să evite realizarea unui plan numai după opiniile personale şi să obţină acordul tuturor
factorilor interesaţi în derularea proiectului;
 să repartizeze responsabilităţile pentru elaborarea secţiunilor proiectului (a variantelor de
activităţi, cerinţe, programe, bugete preliminare) şi să asigure asumarea acestor
responsabilităţi;
 să asigure dezbaterea propunerilor şi să integreze aceste propuneri în planul global al
proiectului;
 să promoveze spre aprobare proiectele de plan către grupurile de lucru implicate în
derularea proiectului şi de către managementul organizaţiei;
 să asigure aprobarea planului proiectului după finalizarea sa de către supervizorul
proiectului;
 să asigure actualizarea planului proiectului prin aprobarea sa (în cazul unor schimbări
minore) şi prin memorandum sau ordin de schimbare/act adiţional la contract al
supervizorului proiectului cu acordul finanţatorului proiectului – în cazul unor schimbări
complexe.

8
Aşa cum s-a menţionat în subcapitolul precedent, baza de pornire în faza de planificare o
reprezintă rezultatele fazei de iniţiere, concretizate în „documentul de iniţiere a proiectului”.
Odată ce scopul şi obiectivele pe care ar trebuie să le urmărească proiectul au fost deja stabilite
(în faza de iniţiere), din acest moment trebuie stabilite elementele care să asigure îndeplinirea
scopului şi a obiectivelor respective, elemente care compun planul proiectului – rezultatul cel
mai important al fazei de planificare.

Paşii care trebuie urmaţi în faza de planificare ar putea fi structuraţi în modul următor:

1.3 Stabilirea Scopurilor și Obiectivelor:

Stabilirea obiectivelor ofera un raspuns la intrebarea "Unde dorim sa ajungem?" (Ce anume
vrem sa realizam?).
Inaintea oricarei initiative de implementare a unui proiect, proiectantii, realizatorii si
beneficiarii trebuie sa-si stabileasca scopurile si obiectivele dorite.
Un scop reprezinta formularea generala a ceea ce trebuie facut pentru solutionarea unei
probleme. Descrie in linii mari ce se asteapta sa se obtina in urma proiectului. Stabilirea unui
scop se face in urma identificarii problemelor si vizeaza destinatia finala a proiectului.
Obiectivele sunt sub-grupuri limitate ale unui scop; ele trebuie sa fie specifice pentru a putea fi
realizabile.
Obiectivele trebuie sa fie "SMRRT." Adica:
Specifice: sa exprime clar ce, unde, cand si cum se va schimba situatia;
Masurabile: sa cuantifice sarcinile si beneficiile;
Realizabile: in masura sa atinga obiectivele propuse (cunoscand resursele si capacitatea de)
care dispune comunitatea
Realiste: in masura sa realizeze gradul de schimbare reflectat de obiective; si precizate in
Timp: sa precizeze perioada de timp in care vor fi indeplinite.

9
 Pentru realizarea obiectivelor unui proiect e important sa se evalueze resursele disponibile in
cadrul comunitatii si eventualele resurse obtinute din surse externe.
Descoperirea Resurselor Potentiale.
Proiectanti, realizatorii si ceilalti membri ai comunitatii trebuie de asemenea sa identifice
eventualele piedici ce pot fi intampinate in indeplinirea proiectului si posibile modalitati de a le
depasi. In functie de ponderea greutatilor si cea a elementelor pozitive se poate decide
continuarea sau intreruperea unui proiect.
Scopurile si obiectivele stau la baza monitorizarii si evaluarii unui proiect. Ele sunt etaloanele
dupa care se evalueaza succesul sau esecul unui proiect.

Structuri si Strategii:
Acest aspect raspunde la cea de-a treia intrebare cheie, "Cum atingem scopul propus?" (Cum
obtinem ceea ce dorim folosind resursele disponibile?).
Proiectantii si realizatorii (comunitatile si persoanele autorizate de acestea) trebuie sa decida
asupra modului de implementare a proiectului; acesta reprezinta strategia de abordare. Stabilirea
strategiei implica: determinarea necesarului de resurse pentru indeplinirea proiectului; definirea
diferitelor grupuri si indivizi implicati si a rolului acestora in desfasurarea proiectului; aceste
grupuri si indivizi care detin un anumit rol in cadrul proiectului sunt numiti "participanti".
In consecinta, elaborarea structurilor si strategiilor implica:
* Discutarea si stabilirea activitatilor de efectuat pe parcursul implementarii;
* Precizarea participantilor din cadrul si din afara comunitatii, precum si a rolului fiecaruia; si
* Stabilirea si distribuirea costurilor si materialelor necesare pentru implementarea proiectului.

Dupa luarea deciziilor adecvate, executivul trebuie sa discute si sa cada de acord cu participantii
la proiect asupra modului in care acesta va fi implementat. Acest proces se numeste schitarea
unui plan de munca. (Cum obtinem ceea ce dorim?). Un plan de munca este o descriere a
activitatilor care trebuie realizate in fiecare stadiu, cu stabilirea orientativa a momentului si
timpului de executare.
Punctele tari si oportunitatile reprezinta forte pozitive; ele trebuie valorificate pentru a
implementa un proiect in mod eficient. Punctele slabe si amenintarile reprezinta obstacole care

10
pot ingreuna implementarea proiectului. Personalul implicat trebuie sa gaseasca modalitati de a le
depasi.
Monitorizarea este importanta in aceasta faza a implementarii pentru a fi siguri ca proiectul se
desfasoara conform planului. Acest proces trebuie sa se desfasoare continuu si trebuie initiat
inaintea inceperii implementarii.Prin urmare, activitatile monitorizarii trebuie sa fie incluse in
planul de munca si trebuie sa implice participarea tuturor partilor interesate. Daca activitatile nu
se desfasoara in maniera prevazuta e necesar sa se identifice cauzele respective si sa se gaseasca
solutii corespunzatoare.
Aceasta ajuta realizatorii sa evalueze in ce masura si-au indeplinit sarcinile. Procesul se bazeaza
pe intelegerea faptului ca implementarea unui proiect are multiple consecinte asupra utilizarii,
functionarii si mentinerii acestuia.
Prin urmare, simpla implementare a obiectivelor unui proiect nu este suficienta; e necesar ca
realizatorii sa se intrebe si sa-si raspunda la intrebarea "cat de bine facem ceea ce facem?" (ce se
intampla cand facem aceasta?).
Capitolul II Structurarea proiectului pe componente elementare
2.1 Structura componentelor elementare ale poiectului
Succesul planificării proiectului depinde de identificarea şi structurarea principalelor categorii de
activităţi caracteristice proiectului într-un mod care să asigure realizarea tuturor sarcinilor
stabilite. Pentru a facilita procesul de organizare şi conducere al proiectului, acesta se
descompune pe niveluri şi elemente prin utilizarea unor structuri arborescente denumite
structurile componentelor elementare ale poiectului. Aceste structuri ierarhizate prezentate
sub formă grafică sau tabelară (Figura 27) prezintă subdiviziunile unui proiect şi permit
managerului de proiect codificarea activităţilor, precum şi cuantificarea responsabilităţii şi
resurselor pentru fiecare activitate:
Tipuri de structuri ale unui proiect
Denumire
Nr. Criteriu Conţinut
diagramă/structură
Componentele
PBS – Product Pe baza componentelor fizice ale unui produs/serviciu se
1 produsului sau
Breakdown Structure stabilesc lucrările de realizare a proiectului;
serviciului respectiv
Pe baza principalelor categorii de sarcini necesare
Complexitatea
WBS – Work realizării obiectivelor proiectului (concepere, proiectare,
2 muncii caracteristice
Breakdown Structure realizare, testare, furnizare produse/servicii) se definesc
proiectului
pachetele de lucrări ale proiectului ce trebuie planificate,

11
 bugetate şi controlate;
Pe baza structurii organizatorice a organizaţiei
Participanţii la OBS – Organization
3 implicată în derularea proiectului se definesc relaţiile
derularea proiectului Breakdown Structure
dintre compartimentele funcţionale şi echipa proiectului;
Pe baza criteriilor anterioare se definesc atât activităţile
Activităţile ABS – Activity
4 necesare proiectului, cât şi intercondiţionările dintre
proiectului Breakdown Structure
acestea;
Pe baza necesarului pentru fiecare activitate se stabilesc
Resursele necesare RBS – Ressources
5 categoriile de resurse umane şi materiale necesare
derulării proiectului Breakdown Structure
proiectului;
Pe baza necesarului de servicii, bunuri şi lucrări se
Contractele necesare CtBS – Contract
6 stabilesc relaţiile dintre executantul proiectului şi
derulării proiectului Breakdown Structure
contractorii externi;
Costurile necesare Pe baza descompunerii unui proiect în centre de costuri
CsBS – Cost
7 componentelor se identifică cheltuielile necesare şi se alocă pe
Breakdown Structure
proiectului componentele proiectului.

Aceste analize prezintă avantajul identificării cerinţelor proiectului, dar prezintă unele limitări,
respectiv nu include factorul timp şi deci nu fac referire la duratele activităţilor.

2.2 Programarea activităţilor proiectului și planificarea în timp a activităţilor şi resurselor

Managerul de proiect trebuie să asigure programarea activităţilor şi alocarea resurselor cu luarea

în considerare a timpului alocat fiecărei activităţi, ţinând cont de disponibilitatea resurselor,
astfel:

 programarea activităţilor în contextul unui fond de timp limită – atunci când data
finalizării proiectului este fixă şi pentru asigurarea realizării în termen a proiectului este
necesară alocarea unor resurse suplimentare;
 programarea activităţilor în contextul unor resurse limitate – atunci cînd este disponibilă o
cantitate maximă pentru anumite resurse şi acest lucru ar putea decala data de finalizare a
anumitor activităţi care depind de resursele respective;
 programarea activităţilor în contextul ambelor restricţii.

Pentru programarea activităţilor în fazele de dezvoltare, dar nu sunt direct potrivite pentru a fi
folosite pentru operaţii repetitive. Atât CPM, cât şi PERT sunt bazate pe conceptul de reţea şi
amândouă identifică drumul critic. Este esenţial ca planificarea PERT să asigure estimările de
timp necesare pentru finalizarea fiecărei activităţi.

12
PERT recomandă trei estimări de durată a activităţilor: (i) optimistă, (ii) probabilă şi (iii)
pesimistă. Această modalitate de estimare are avantajul că estimările vor fi mai realiste şi mai
fundamentate, iar sarcinile de pregătire nu devin excesive. După stabilirea duratelor de timp
pentru fiecare activitate a reţelei se poate calcula drumul critic, iar managerul de proiect poate fi
gata să lanseze fiecare activitate şi să o finalizeze pe baza estimărilor făcute.

Pentru programarea activităţilor proiectului, managerul de proiect trebuie să ia în considerare

toate analizele anterior menţionate şi să utilizeze Metoda Drumului Critic (CPM – Critical path
Method) şi PERT (Program Evaluation and Review Technique) ca instrumente moderne de
 planificare şi control a activităţilor pentru definirea diagramei logice a proiectului,
respectând următoarele cerinţe:
 fiecare sarcină individuală a unui proiect trebuie clar identificată astfel încât să fie uşor
integrată într-o reţea de sarcini (activităţi);
 activităţile se ordonează în cadrul unei diagrame în funcţie de relaţiile de precedenţă,
succesivitate şi alte restricţii astfel încât să se poată determina drumul critic;
 estimarea timpului pentru fiecare activitate să se facă în trei variante (optimistă, probabilă
şi pesimistă);
 drumul critic şi rezerva sunt calculate.

Prin folosirea echipamentelor de calcul electronic utilizarea tehnicii CPM/PERT permite

realizarea rapidă a diagramelor logice care relevă structura pe activităţi a proiectului cu
dependenţele logice dintre activităţi, termenele lor de realizare şi resursele consumate.

Programarea activităţilor proiectului necesită următoarele etape:

1. Identificarea tuturor activităţilor proiectului din fiecare etapa cheie;
2. Stabilirea termenelor (cel mai devreme/cel mai târziu), a duratelor de realizare, a
rezervelor de timp şi a resurselor necesare pentru fiecare activitate;
3. Stabilirea relaţiilor de precedenţă, respectiv dependenţa între activităţi;
4. Stabilirea activităţilor care se pot desfăşura concurent (în acelaşi timp),
5. Stabilirea momentelor de validare a realizărilor proiectului – jaloane („milestones” – în
limba engleză). Ele constituie finalizarea unor anumite activităţi a căror realizare trebuie
verificată şi confirmată (formal) pe parcursul derulării proiectului;

13
 6.Cconstruirea diagramei logice;
7. Verificarea logicii (Este fiecare activitate necesară şi suficientă?/Sunt bine identificate
precedențele şi dependenţele?/ Sunt îndeplinite cerinţele proiectului?);
8. Verificarea diagramei logice (Cum se poate îmbunătăţi structura propusă pentru a
realiza proiectul mai repede, mai uşor, mai ieftin, mai bine?);
9. Calculul drumului critic
10. Finalizarea variantei preliminar
11. Verificarea respectării constrângerilor de buget, calitate, timp şi resurse;
12. Obţinerea acceptului participanţilor la proiect asupra variantei propuse;
13. Aprobarea formală a planului pe activităţi al proiectului.

O mare utilitate în planificarea activităților proiectului are dezvoltarea unei structuri de

descompunere a lucrărilor . O structură de descompunere a lucrărilor este o grupare a
elementelor proiectului, orientată pe sarcini și activități, care organizează și definește scopul
global al proiectului, ajută la stabilirea bugetului previzionat și identifică rezultatele livrabile
dorite. De exemplu, fazele ciclului de viață al proiectelor pot fi utilizate pe primul nivel de
descompunere, iar livrabilele proiectului vor fi repetate pe al doilea nivel.
Livrabilele pot fi interne, externe sau provizorii.
‫٭‬Se decide dacă estimații adecvate de costuri și durate pentru activități pot fi dezvoltate pe acest
nivel de detaliere, pentru fiecare element.
‫٭‬Se identifică elementele constituiente ale livrabilelor, ca rezultate verificabile. Elementele
constituiente trebuie să fie definite în termenii modului în care vor fi realizate, în realitate,
lucrările proiectului. Rezultatele verificabile pot include servicii, precum și produse. De exemplu,
pentru un produs fabricat ca rezultat al proiectului, elementele constituiente ar putea include
diferitele componente idividuale ale produsului, plus asamblarea finală.
‫٭‬Se verifică corectitudinea descompunerii, examinând: a) dacă itemurile de pe nivelul inferior
sunt atât necesare, cât și suficiente pentru finalizarea (realizarea completă) a itemului descompus;
b) dacă fiecare item este definit clar și complet; c) dacă fiecare item poate fi în mod adecvat
programat, bugetat și alocat unei unități specifice o organizației (departament, echipă de lucru,
persoană).

14
Estimarea duratelor și a resurselor necesare, considerată ca al doilea pas al procesului de
planificare, urmărește să identifice cerințele de timpi și resurse pentru pachetele de lucrări și
pentru activități. Duratele acestora se estimează pe baza experienței experților sau în funcție de
cantitatea de resurse ce contribuie la realizarea lucrărilor. Totuși, valorile estimate sunt numai
cele mai bune aprecieri, fără a fi predicții perfecte.
Resursele se referă la materiale, mașini, calculatoare, personalul proiectului, resurse financiare
etc. Planificarea resurselor constă în a determina ce fel de resurse sunt necesare și ce cantități din
fiecare resursă, pentru a îndeplini activitățile proiectului. Cerințele de resurse identificate sunt
apoi comparate cu resursele disponibile, cu încărcarea lor, programarea și controlul acestora.
Identificarea relațiilor și dependențelor activităților. Între toate activitățile necesare pentru
derularea proiectului vor exista anumite relații logice, care vor depinde de succesiunea logică a
acestor activități. Unele dependențe (relații logice) sunt obligatorii, inerente prin natura lucrării.
Există mai multe metode pentru punerea în evidență a relațiilor de ordine ale activităților:
Metoda diagramelor de precedență sau metoda PDM (Precedence Diagram Method -în l.engl.)
este o metodă de construire a diagramei în rețea a activităților, care folosește dreptunghiuri sau
noduri pentru reprezentarea activităților și săgeți care unesc activitățile, pentru reprezentarea
dependențelor. Mai este denumită "rețea cu activități pe noduri" (AON). Metoda PDM poate fi
aplicată manual sau pe calculator.
Execuția proiectului este faza efectivă de execuție a planului proiectului prin desfășurarea
activităților prevăzute, perioadă în care proiectul este realizat sau produsul proiectului este
fabricat, iar majoritatea bugetului proiectului va fi cheltuită pentru efectuarea acestui proces. În
această fază sunt implementate planurile, sunt distribuite informații, se fac contractări. In faza de
execuție, echipa proiectului și resursele necesare vor fi gata pregătite pentru a efectua activitățile
proiectului, conform programării și scopurilor definite anterior.
Pentru execuția proiectului sunt necesare anumite instrumente și tehnici, dintre care fac parte:
‫٭‬Aptitudini și cunoștințe asupra produsului proiectului, necesare pentru realizarea acestui produs.
Cunoștințele necesare sunt asigurate de către resursele umane ale echipei proiectului.
‫٭‬Sistemul de autorizare a activităților este o procedură formală prin care se autorizează
începerea lucrului la diferitele activități sau pachete de lucrări, la momentele planificate și în
succesiunea prevăzută.

15
‫٭‬Sistemul informațional pentru managementul de proiect (Project management information
system-acronim PMIS, în l.engl.) este un sistem bazat pe tehnică de calcul care constă din
instrumente și tehnici utilizate pentru a colecta, a integra și a structura informațiile necesare
managerilor și factorilor executivi în luarea deciziilor și controlul proiectului. Acest sistem
sprijină planificarea, execuția și finalizarea obiectivelor managementului proiectului. În faza de
execuție, echipa de management a proiectului colectează informații într-o bază de date. PMIS
este utilizat pentru a compara baza de referință cu îndeplinirea reală a fiecărei activități, pentru a
manageriza materiale, pentru a colecta date financiare și a conserva înregistrări în scopuri de
raportare.
‫٭‬Proceduri organizaționale formale sau informale, utile în cursul execuției proiectului.

Concluzii:

Cele prezentate mai sus ilustrează relația stransa care exista între monitorizare, planificare si
implementare.
Se demonstreaza ca:
* Planificarea descrie modalitatile prin care implementarea si monitorizarea trebuie realizate;
* Planul de munca ghideaza realizarea implementarii si monitorizarii;
* Monitorizarea ofera informatii pentru planificarea si implementarea proiectului.
Planificarea unui proiect este o etapă critică în gestionarea proiectelor și trebuie să fie efectuată
cu atenție pentru a asigura succesul proiectului. Mai jos sunt câteva concluzii importante la
planificarea proiectului:
1.Obiective clare: Este esențial să se stabilească obiectivele proiectului în mod clar și concis.
Aceste obiective ar trebui să fie măsurabile, relevante, fezabile și în termenii unui timp bine
definit.
2.Definirea scopului: Asigurați-vă că scopul proiectului este bine definit și înțeles de toți
membrii echipei. Aceasta este baza pentru toate deciziile și activitățile din cadrul proiectului.
3.Resurse adecvate: Estimarea corectă a resurselor (buget, personal, echipamente etc.) este
crucială. Asigurați-vă că aveți resurse suficiente pentru a finaliza proiectul la timp și în cadrul
bugetului.

16
4.Planificare a timpului: Dezvoltați un grafic Gantt sau o altă diagramă de programare pentru a
urmări toate activitățile și sarcinile din proiect. Stabiliți deadline-uri realiste și asigurați-vă că
sunt respectate.
5. Riscuri și mitigare: Identificați potențialele riscuri asociate cu proiectul și dezvoltați strategii
de gestionare a acestora. Alocarea unui buget pentru gestionarea riscurilor este, de asemenea,
importantă.
6. Comunicare eficientă: Comunicarea este cheia succesului proiectului. Asigurați-vă că toate
părțile implicate în proiect sunt informate și comunică constant. Stabilirea unor canale de
comunicare eficiente este esențială.
7. Monitorizare și control: Urmați îndeaproape progresul proiectului și ajustați planul dacă este
necesar. Asigurați-vă că sunteți în măsură să recunoașteți și să corectați devierile de la planul
inițial.

8. Echipa bine pregătită: Aveți grijă să aveți o echipă de lucru bine pregătită și motivată. Alegeți
membrii cu competențele potrivite și oferiți-le resursele și suportul necesar.
9. Evaluare și învățare: După finalizarea proiectului, efectuați o evaluare detaliată pentru a învăța
din experiență. Identificați ce a funcționat bine și ce ar putea fi îmbunătățit în proiectele viitoare.
10. Documentare: Asigurați-vă că toate aspectele legate de planificare, resurse, comunicare și
decizii sunt bine documentate. Aceasta va ajuta la evitarea erorilor și la asigurarea unei mai bune
gestionări a proiectului.
11. Planificarea proiectului este o componentă esențială a succesului proiectului și ar trebui să fie
tratată cu seriozitate și atenție la detalii.

RECOMANDARII
Pentru o planificare eficientă a unui proiect, este important să urmam anumite recomandări. Iată
câteva sfaturi esențiale pentru a ne ajuta în acest proces:
1. Definirea obiectivelor și a scopului:
Clarificați obiectivele proiectului și asigurați-vă că sunt SMART (specifice, măsurabile,
atingibile, relevante și limitate în timp).
Stabilim un scop bine definit pentru proiect și ne asiguram că toată lumea înțelege
direcția generală a proiectului.

17
2. Identificarea părților interesate:
Identificați toate părțile interesate în proiect, inclusiv clienți, echipa de proiect, sponsorii
și alți factori cheie.
Comunicam regulat cu aceste părți interesate pentru a le menține informate și implicate în
proiect.
3. Planificarea bugetului:
Estimam costurile proiectului cu grijă, luând în considerare toate cheltuielile posibile.
Asiguram că avem un buget adecvat și alocat resurse suplimentare pentru orice riscuri
neașteptate.
4. Crearea unui plan de proiect:
Dezvoltam un plan de proiect detaliat, care să includă sarcini, termene, responsabilități și
resurse necesare.
Utilizam un instrument de management al proiectului, cum ar fi un grafic Gantt, pentru a
vă ajuta să urmăriți și să gestionați sarcinile.
5. Identificarea și gestionarea riscurilor:
Identificam potențialele riscuri și dezvoltați un plan de gestionare a riscurilor.
Monitorizam riscurile pe parcursul proiectului și luați măsuri pentru a le minimiza sau a
le gestiona în mod eficient.
6. Comunicare și colaborare:
Stabilim canale de comunicare eficiente pentru echipa de proiect și părțile interesate.
Asiguram că membrii echipei lucrează în mod colaborativ și că există o comunicare
deschisă și constantă.
7. Programare realistă:
Cream un grafic de proiect realist, luând în considerare capacitățile echipei și resursele
disponibile.
Stabilim termene rezonabile și evitați supraîncărcarea echipei cu sarcini imposibile de
îndeplinit.
8. Monitorizare și raportare:
Monitorizam constant progresul proiectului față de planul inițial.
Raportam regulat stadiul proiectului părților interesate și luați măsuri corective atunci
când este necesar.

18
 9. Documentație detaliată:
Documentam toate aspectele legate de proiect, inclusiv planul, resursele, comunicările și
deciziile luate.
Această documentație va servi drept referință și va ajuta la evitarea erorilor în viitor.
10. Învățare continuă:
După încheierea proiectului, efectuați o evaluare pentru a învăța din experiență și a
îmbunătăți procesele pentru proiectele viitoare.
Prin aplicarea acestor recomandări și asigurarea unei planificări bine structurate, vem avea șanse
mai mari de a atinge succesul în gestionarea proiectului propus.

Bibliografie

1.https://learn.microsoft.com/ro-ro/dynamics365/project-operations/psa/schedule-project-work-
breakdown-structure
2.https://learn.microsoft.com/ro-ro/dynamics365/project-operations/psa/schedule-project-work-
breakdown-structure
3.https://www.accedio.ro/blog/61-planificarea-proiectelor
4.https://www.qreferat.com/referate/management/PLANIFICAREA-PROIECTELOR228.php
5.https://ro.theastrologypage.com/project-planning
6.https://www.asecib.ase.ro/mttp/Capitolul_2.pdf
7.https://www.stiucum.com/management/managementul-proiectelor/Planificarea-
proiectelor64987.php
8.http://reteaformare-aplvs.ro/wp-content/uploads/2015/07/Manual-Managementul-de-proiect.pdf

19