1.

Managementul proiectelor – aspecte introductive

1.1 Conceptul de proiect
1.2 Tipurile de proiecte și caracteristicile acestora
1.3 Ciclul de viață al proiectului
1.4 Esența și evoluția istorică a managementului
proiectelor
1.5 Principiile managementului proiectelor
 Bibliografie
1. Andronie, M. Managementul proiectelor. Curs în tehnologie ID-IFR. Bucure ști, 2014
https://www.spiruharet.ro/facultati/management-bucuresti/zone/9fdbfdb646d2ca163c5f552905faf16
0.pdf
.
2. A Guide to the Project Management Body of Knowledge, 2000.
http://www.cs.bilkent.edu.tr/~cagatay/cs413/PMBOK.pdf.
3. Baars, W. Project Management Handbook. Version 1.1 - July 2006.
https://textbookequity.org/Textbooks/Baars_book_project_management.pdf.
4. Bârgăoanu, A. Managementului proiectelor. Curs.
https://ru.scribd.com/document/79321691/Alina-Bargaoanu-Managementul-Proiectelor.
5. Bulat, V. Ghid de reguli și principii de bază de scriere a unui proiect. Edi ția a II-a. Chi șinău, 2011.
https://www.iom.md/sites/default/files/publications/Migration%20and%20development/pdf/19_Proje
ct%20Development%20Guide%20for%20Diaspora%20Associations_ROM.pdf
.
6. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Ghid de bune practici în management de
proiecte, București, 2015. https://www.mdrap.ro/userfiles/ghid_MP.pdf
7. Nicolescu, O. (coordonator), Dicţionar de management, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011.
8. Veveriţa, A.M., Znaceni, A. Secrieru, A., Ungureanu, C., Gaibu, C., Chiriac, L. Elaborarea
proiectelor. Ghidul autorităților publice locale. Chi șinău, 2015.
9. Westland, J. Project management guidebook.
https://www.method123.com/affiliates/method123-ebook.pdf
10. Zirra, D., Munteanu, A.-C., Managementul Proiectelor. Suport de curs. Bucure ști, 2012.
https://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/507ea22f9913cManagementul_proiectelor_-_Suport_d
e_curs_-_Anca_Cruceru_-_p._1-20.pdf
1.1 Conceptul de proiect
 Se consideră că termenul proiect provine
din latinescul projectum al verbului proicere (a
arunca ceva înainte) format din prefixul pro-
(care indică ceva ce precede acțiunea
următoare) și rădăcina iacere (a arunca).

Conceptul a fost folosit prima dată de arhitecți. Astfel, în secolul

al XV-lea, Filippo Brunelleschi a primit sarcina desăvâr șirii
catedralei din Florența prin adăugarea unui dom. Înainte să înceapă,
el a elaborat o schiță (progetto sau plan) a domului, folosind diverse
perspective pentru a oferi o reprezentare geometrică a viitoarei
structuri.

Literatura engleză a adoptat termenul de

proiect referindu-se la „un plan a ceva ce trebuie
întreprins”.
Conform dicţionarului explicativ al limbii române termenul de proiect are mai multe
înţelesuri, inclusiv:
• plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru;

• prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.) care urmează să fie
discutat şi aprobat pentru a primi un caracter oficial şi a fi pus în aplicare;

• lucrare tehnică executată pe baza unei teme date şi care cuprinde cadrul tehnic,
desenele, justificarea utilităţii obiectului proiectat, amplasarea lui.

În abordările actuale, prin proiect se desemnează

• „un ansamblu de procese de muncă corelate între ele, care se derulează într-o
anumită perioadă, în vederea realizării unui anumit obiectiv, care generează un
rezultat util” (Nicolescu, 2011, p. 499);

• „un efort temporar depus pentru a crea, cu resurse limitate, un produs unic sau un
serviciu unic” (A Guide to the Project Management Body of Knowledge, 2000);

• „un set de activități interdependente care se derulează potrivit unui plan și cu

costuri bine determinate pentru a atinge un anumit obiectiv și a realiza anumite
rezultate într-o perioadă de timp bine determinată” (Bulat, 2011, p. 6).
1.2 Tipurile de proiecte și
caracteristicile acestora
 de nivel internațional de nivel național

de nivel regional și
la nivel de organizație
local

Fig. 1.1 Clasificarea proiectelor după aria de acoperire

 cu finanţare internă cu finanţare externă

cu cofinanţare

Fig. 1.2 Clasificarea proiectelor după sursa finanțării

 proiecte proiecte
industriale proiecte sociale comerciale

proiecte proiecte proiecte

culturale educaţionale știinţifice

proiecte de
protecţie a
mediului etc.

Fig. 1.3 Clasificarea proiectelor după domeniul obiectivului și activităților

 proiecte mici proiecte medii

proiecte mari

Fig. 1.4 Clasificarea proiectelor după amploare

 În funcție de modalitatea finanțării, proiectele, de asemenea, se
clasifică în proiecte cu finanțare rambursabilă și nerambursabilă.

Indiferent de faptul dacă proiectele mizează pe o finanțare

rambursabilă sau nerambursabilă, solicitanții trebuie să aibă o viziune
clară a acestora, să prezinte un plan detaliat de activităţi necesare
pentru atingerea obiectivelor propuse și pentru obţinerea rezultatelor
dorite, precum și un buget detaliat pentru toată perioada de implementare
a proiectului, să-și demonstreze capacitatea de a implementa proiectul.
 Indiferent de natura lor, proiectele se impun prin caracteristici
comune, şi anume:

1. Fiecare este un unicat, fiind diferit de oricare altul;

2. Are obiective bine definite;

3. Necesită un anumit volum de resurse şi un buget;

4. Are termene de realizare bine stabilite;

5. Orice proiect presupune conceperea unui plan de implementare;

6. Este realizat de o echipă de proiect (creată ad hoc);

7. Necesită un set specific de indicatori şi metode de evaluare a

calităţii.
1.3 Ciclul de viață al proiectului
 Prin ciclul de viaţă al unui proiect se
înțelege perioada de timp în care are
loc desfăşurarea acestuia.

Pot fi identificate diverse abordări ale fazelor care formează

ciclul de viață al proiectului: Modelul ciclului de viaţă elementar;
Modelul ciclului de viaţă al proiectului format din faze de
dezvoltare (o succesiune de mini proiecte); Modelul ciclului de
viaţă pe bază de prototip ș.a.

Implicit, în timp ce unii autori evidențiază 6

faze, alții enunță 5, iar unii 4. De fapt, în
fiecare din aceste abordări se regăsesc
aceleași acțiuni consecutive de urmat.
 II.
III. IV.
I. Faza de Planificare
Executarea Încheierea
inițiere. a
proiectului proiectului
proiectului

Fig.1.5 Ciclului de viață al proiectului (Lombardi, J., 2018)

 I. Faza de inițiere
În această fază este identificată o problemă de afaceri (sau
oportunitate) și este definit un caz de afaceri care oferă diferite
opțiuni de soluție.

Ulterior se efectuează un studiu de fezabilitate pentru a

evalua fiecare opțiune și se recomandă soluția finală.

Odată ce soluția recomandată este aprobată, se inițiază un

proiect pentru livrarea soluției aprobate.
II. Planificarea proiectului - presupune crearea următoarelor produse:
• Planul proiectului (evidențierea obiectivelor, activită ților, sarcinilor, termenelor);

• Planul de resurse (forță de muncă, echipamente și materiale necesare);

• Planul financiar (identificarea costurilor for ței de muncă, echipamentului și materialelor);

• Planul de calitate (asigurarea obiectivelor de calitate, a măsurilor de asigurare și de

control a acesteia);

• Planul de risc (evidențierea riscurilor poten țiale și ac țiunilor de întreprins pentru

diminuarea acestora);

• Planul de acceptare (enumerarea criteriilor care trebuie îndeplinite pentru a ob ține

acceptarea de către client);

• Planul de comunicare (evidențierea informa ției pentru a fi comunicată beneficiarilor);

• Planul de achiziții (identificarea produselor care urmează să fie ob ținute de la furnizori

externi).
 III.Executarea proiectului – presupune executarea fiecărei acțiuni
preconizate la faza planificării proiectului.

În timp ce activitățile și sarcinile sunt executate, se efectuează o

serie de procese de management pentru a monitoriza și controla
rezultatele livrate de proiect. Aceasta include identificarea
modificărilor, a riscurilor și a problemelor, revizuirea calită ții livrabile și
evaluarea fiecărui produs furnizat în funcție de criteriile de acceptare.

Odată ce toate produsele au fost elaborate și clientul a acceptat

soluția finală, proiectul este gata pentru închidere.
IV. Încheierea proiectului - implică transmiterea produselor finale
clientului, predarea documentației de proiect, încheierea contractelor
cu furnizorii, transmiterea resurselor proiectului și comunicarea
închiderii proiectului tuturor părților interesate. Ultimul pas rămas este
de a efectua o revizuire post-implementare pentru a evalua succesul
general al proiectului și a enumera toate lecțiile învățate pentru
viitoarele proiecte.
1.4 Esența și evoluția istorică a
managementului proiectelor
 Managementul proiectelor presupune aplicarea
conştientă a unui set coerent de principii, reguli,
cunoştinţe, metode, tehnici, instrumente utilizate în
planificarea, organizarea, conducerea şi controlul
unui proiect.

Istoria proiectelor decurge în paralel cu istoria umanită ții. Astfel, spre

exemplu, putem referi la proiecte celebre, așa ca construirea piramidelor în
Egipt sau a marelui Zid Chinezesc.

Ca domeniu de sine stătător, managementul proiectelor datează

aproximativ cu perioada celui de-al doilea război mondial. Se consideră că
momentul care marchează transformarea managementului proiectelor în
disciplină și profesie de sine stătătoare este derularea proiectului Manhattan,
obiectivul căruia era construirea bombei atomice.

Având o semnificație enormă, proiectul respectiv a necesitat o organizare optimă

a resurselor umane și materiale, bazată pe abordarea sistemică a metodelor de
management. Proiectul dat a atras atenția asupra nevoii de speciali ști califica ți în
domeniul managementului proiectului.
 Ulterior structurarea activităților pe proiecte s-a
transferat în domeniul informaticii, precum și a industriilor
de înalte tehnologii.
Fiind inițial adoptat de companiile mari private, managementul
proiectelor a fost ulterior preluat și de sectorul public.

În perioada care a urmat după cel de-al doilea război mondial, ca urmare a
intensificării competiției economice, însuși dezvoltarea a început să fie
concepută în termeni de proiect. Elaborarea și implementarea strategiilor de
dezvoltare (implicit previzionarea și organizarea activită ților) reprezintă, prin
esența sa, atribuții-cheie ale managementului prin proiecte.

Interesul sporit pentru domeniul respectiv a condus la includerea managementului

proiectului și în oferta academică ca discipline și chiar programe de studii, inclusiv
de masterat și doctorat.
1.5 Principiile managementului
proiectelor
 Principiile managementului proiectelor derivă din următoarele
premise:
− persoanele antrenate în proiect au aceleași obiective;

− obiectivele proiectului sunt transparente, fiind declarate (nu există

obiective ascunse sau care nu au fost declarate în mod explicit);

− cei care sunt implicaţi în activităţile specifice proiectului sunt oneşti unii
faţă de alţii;

− fiecare dintre membrii echipei are un bagaj minim necesar de cunoştinţe

şi de experienţă în managementul proiectelor, precum şi cunoştinţe minime în
ceea ce priveşte aria propriu-zisă a proiectului;

− toţi membrii echipei doresc ca proiectul să se încheie cu succes;

− tuturor membrilor echipei le este clar cine este finanţatorul, care sunt
obiectivele finanţatorului, cui se adresează proiectul (cine este clientul/publicul-
ţintă/grupul de beneficiari.
 Între finanţator şi organizaţia care îşi propune
să deruleze proiectul trebuie să existe un tip de
Principiul angajamentului
angajament echitabil înainte de declanşarea
oricărei activităţi.

Criteriile pe baza cărora proiectul este

Principiul succesului considerat un succes sunt definite de la bun
predefinit început, înainte de declanşarea oricărei
activităţi.

Între aria de cuprindere a proiectului, timpul

Principiul alocat, bugetul stabilit și calitatea proiectată a
eficienţei/consistenţei produsului final există o relație de
interne/interdependenţei interdependenţă. Orice modificare a unuia
dintre aceste elemente antrenează modificări
ale celorlalte.

Principiul strategiei Orice proiect trebuie să aibă la bază o strategie.

Orice proiect trebuie să beneficieze de politici şi

Principiul controlului proceduri riguroase şi eficiente de control şi
monitorizare.

Între finanţator şi managerul de proiect trebuie

Principiul canalului unic să existe un singur canal prin care sunt
de comunicare comunicate deciziile de importanţă vitală pentru
proiect.

Managerul de proiect are obligația de a crea

Principiul mediului de pentru membrii echipei un mediu de lucru
lucru stimulativ stimulativ, care să exploateze întreg potenţialul
acestora.

Fig. 1.6 Principiile fundamentale ale managementului proiectelor

Studiu de caz. Ați fost inclus în echipa de lucru a unui proiect care are, în calitate de
obiectiv de bază, elaborarea unui program de ac țiuni în vederea educării ecologice a
populației din zona de Nord a Republicii Moldova. La prima ședin ță au fost abordate
următoarele subiecte:
1. Comunicarea obiectivului general al proiectului;
2. Familiarizarea echipei cu planul de activități și repartizarea sarcinilor.
La deschiderea ședinței, șeful echipei a prezentat membrii echipei (5 persoane),
menționând și calificarea și experiența de muncă a acestora. Din informa ția expusă a ți
dedus că din membrii echipei 3 persoane sunt economi ști, iar doi sunt juri ști. Șeful
echipei de asemenea deține calificarea de jurist. Din cei 5 membri ai echipei, doar 2 au
experiență de lucru în proiecte.
După ce ați fost familiarizați cu obiectivul de bază al proiectului, personal v-a ți adresat
cu rugămintea de a vi se preciza și obiectivele specifice, precum și grupurile țintă, la
care șeful echipei a răspuns că acestea nu sunt atât de importante pentru moment, și
le va comunica pe parcurs.
 După ce au fost repartizate sarcinile de lucru, unul din membrii echipei a dorit
să concretizeze care sunt termenii-limită de prezentare a rezultatelor, precum și
forma de prezentare a acestora. Răspunsul șefului echipei a fost că acestea de
asemenea se vor comunica pe parcurs, în mod individual, invocând lipsa de timp.
Ședința s-a finalizat cu stabilirea datei următoarei ședințe. Ați adresat întrebarea:
„Care va fi orarul ședințelor și dacă acestea se vor realiza cu intervale egale de
timp?”. Vi s-a răspuns că fiecare ședin ță va fi stabilită prin contactarea fiecăruia și
concretizarea disponibilității. Ședințele nu se vor realiza regulat, ci la necesitate.