Managementul proiectelor de

cercetare

INIŢIEREA PROIECTULUI

 stabilirea activităţilor privind iniţierea proiectului

 fixarea etapelor privind iniţierea proiectului
iniţierea proiectului de cercetare doctorală
 Fazele iniţierii proiectului

Orice proiect porneşte de la identificarea unei

nevoi. Iniţierea proiectului presupune parcurgerea a
două faze:
I. Faza de concepţie a proiectului;
II. Faza de lansare formală a proiectului.

2
 I. Conceperea proiectului

În faza de concepţie a proiectului au loc următoarele

activităţi:
conştientizarea nevoii sau descoperirea
oportunităţii,
identificarea soluţiei optime pentru satisfacerea
nevoii,
elaborarea documentului de prezentare a
proiectului în vederea aprobării sale.

3
 1. Conştientizarea nevoii sau descoperirea
oportunităţii

Nevoile şi oportunităţile pot apărea în orice moment şi de

oriunde, atât din mediul intern, cât şi din mediul extern al
organizaţiei. Nevoile exprimă, de regulă, necesităţi de
îmbunătăţire a unei activități.

Oportunităţile reprezintă opusul nevoilor, având un

caracter pozitiv. De regulă, oportunităţile sunt generate de
forţele externe şi vizează dezvoltarea de noi produse sau
servicii sau extinderea producţiei existente, din punct de
vedere spaţial sau cantitativ.

4
 Etapele procesului de identificare a nevoii
sau a oportunităţii
 Cererea. În această etapă ale loc formularea cererii în care beneficiarul
enunţă nevoia pe care doreşte să o satisfacă sau oportunitatea pe care doreşte să o
speculeze;
 Clarificarea. Dezvoltatorul proiectului (viitorul manager de proiect)
expune ceea ce a înţeles din cererea făcută. Această conversaţie continuă până
când beneficiarul este convins că dezvoltatorul a înţeles pe deplin ce doreşte
acesta. În acest moment ambele părţi stabilesc de comun acord care este nevoia
sau oportunitatea care va constitui obiectul proiectului.
 Răspunsul. Dezvoltatorul explică ceea ce poate realiza pentru a duce la
final acest proiect.
 Acordul. Cel care a formulat cererea confirmă că a înţeles ceea ce îi va
oferi dezvoltatorul în urma derulării proiectului. Această conversaţie continuă până
când dezvoltatorul este convins că beneficiarul a înţeles pe deplin ce va primi în
urma derulării proiectului. În acest moment ambele părţi stabilesc de comun acord
care va fi rezultatul proiectului.
5
 Procesul de negociere în vederea
identificării nevoii sau oportunităţii

Clarificarea

Cererea Răspunsul

Cererea

6
 2. Identificarea soluţiei optime şi elaborarea
documentului de prezentare a proiectului
În urma stabilirii dorinţelor beneficiarului proiectului,
managerul de proiect va alcătui un document în care va face o
prezentare generală a proiectului, a cărui întindere nu trebuie
să depăşească o pagină. Scopul acestui document este acela de
a sintetiza:
 ceea ce se doreşte a se realiza prin intermediul
proiectului;
 care este motivaţia care stă la baza dezvoltării proiectului;
 care este valoarea adăugată pe care o furnizează proiectul.

7
 Părţile prezentării generale a proiectului
 identificarea nevoii sau a oportunităţii;
 stabilirea scopului proiectului;
 fixarea obiectivelor proiectului;
 stabilirea criteriilor de evaluare a rezultatelor proiectului;
 formularea ipotezelor, evaluarea riscurilor, identificarea obstacolelor.

1) Identificarea nevoii sau a oportunității

În această parte a prezentării generale a proiectului sunt formulate nevoile
sau oportunităţile.

8
 2) Stabilirea scopului proiectului
În această secţiune a prezentării generale a proiectului se stabileşte scopul
proiectului, adică ceea ce se intenţionează a se face pentru a satisface nevoia sau
pentru a valorifica oportunitatea.
În formularea unui scop care va fi declarat în prezentarea generală a proiectului
este necesar să se respecte următoarele cerinţe:
 să fie specific (să ţintească o singură direcţie, urmând ca detalierea sa să se
realizeze prin stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse);
 să fie cuantificabil (să existe un sistem de indicatori cu ajutorul căruia să se
poată urmări progresul proiectului);
 să fie realist (să poată fi atins cu resursele pe care le are la dispoziţie proiectul);
 să fie imputabil (să existe o responsabilitate asumată de o persoană);
 să fie încadrat în timp (să se stabilească durata probabilă de realizare a
proiectului).

9
 3) Fixarea obiectivelor proiectului

În această secţiune a prezentării generale a proiectului, scopul

proiectului este descompus în o serie de obiective. Toate obiectivele
trebuie, de aceea, îndeplinite pentru ca scopul proiectului să fie atins.
Fixarea obiectivelor este necesară pentru a încadra proiectul în anumite
limite (temporale, spaţiale, de performanţă).
Stabilirea unui obiectiv va conţine în mod obligatoriu patru
componente:
rezultatul urmărit (ceea ce se aşteaptă în urma realizării
obiectivului);
cadrul temporal (data la care obiectivul se aşteaptă a fi atins);
standardul (unitatea de măsură care permite stabilirea gradului
de îndeplinire al obiectivului);
acţiunea ce trebuie întreprinsă în vederea atingerii obiectivului.

10
 4) Stabilirea criteriilor de evaluare a
rezultatelor proiectului
În această secţiune a prezentării generale a proiectului sunt stabilite
valorile care sunt aşteptate de la indicatorii de performanţă care
caracterizează proiectul.
Este esenţial ca aceste criterii de evaluare să respecte următoarele
cerinţe fundamentale:
să fie cuantificabile;
să fie clare şi precise;
să fie exprimate în termeni de valoare economică.

11
 5) Formularea ipotezelor, evaluarea riscurilor,
identificarea obstacolelor
Această secţiune realizează o trecere în revistă a factorilor care grevează
asupra rezultatelor proiectului. Aceşti factori pot afecta:
 realizarea obiectivelor propuse,
 capacitatea echipei de a finaliza proiectul,
 condiţiile organizaţionale sau de mediu relevante pentru desfăşurarea
proiectului.
Instrumente utilizate:
 Ipotezele;
 Riscurile;
 Obstacolele.
De asemenea, în această secţiune va fi inclusă şi o scurtă prezentare a
acţiunilor ce vor întreprinse ca răspuns în cazul apariţie obstacolelor sau
materializării riscurilor în derularea proiectului.
12
 II. Iniţierea formală a
proiectului
Faza de lansare formală a proiectului include
următoarele activităţi:
obţinerea autorizaţiei de derulare a proiectului;
implicarea echipei proiectului în activităţile de
demarare a proiectului;
evaluarea mediului economic în care se va
desfăşura proiectul (analiza stakeholderilor, a culturii
organizaţionale, a mediului concurenţial).

13
 1. Prezentarea proiectului în vederea
obţinerii autorizaţiei de derulare
După întocmirea prezentării generale a proiectului şi a analizei de
fezabilitate, acestea sunt prezentate conducătorului de doctorat în
vederea aprobării, pentru a stabili dacă aceasta are valoare şi dacă se
poate trece la faza de planificare.
Întrebări:
 cât este de importantă nevoia sau oportunitatea?
 scopul declarat al proiectului va conduce la satisfacerea nevoilor sau
la valorificarea oportunităţilor?
 obiectivele stabilite sunt derivate din scopul declarat al proiectului?
 relaţia dintre obiectivele derivate din scopul proiectului şi criteriile
de evaluare este în mod clar definită?

14
 Alternative de acţiune în cazul în care nu
este aprobat proiectul
În cazul în care nu este aprobat proiectul, cercetătorul poate
adopta una din următoarele alternative de acţiune:
poate reface prezentarea proiectului și să participe la o
nouă sesiune;
 poate alege o altă temă sau un alt domeniu pentru care
să elaboreze o nouă prezentare a proiectului;
poate decide o amânare a proiectului, deoarece în
momentul prezentării spre aprobare a proiectului nu există
resursele necesare sau nu este oportun.

15
 Planul preliminar al proiectului (1)

După aprobarea ideii de proiect se poate alcătui un document care

detaliază prezentarea generală a proiectului (planul preliminar al
proiectului), document care va avea următoarele scopuri:
constituie o bază pentru următoarea fază a proiectului :
planificarea;
constituie o sinteză a ideilor exprimate în prezentarea generală a
proiectului;
clarificarea detaliilor neclare din cadrul prezentării generale a
proiectului;
ca un punct de referinţă, în vederea menţinerii focalizării asupra
direcţiei bune.

16
 Planul preliminar al proiectului (2)
De regulă, planul preliminar al proiectului va insista asupra a
două componente ale prezentării generale:
Obiectivele proiectului. În cadrul prezentării generale a
proiectului obiectivele sunt formulate în aşa fel încât să poată fi
înţelese de oricine le citeşte. Limbajul poate fi mai tehnic şi mai
detaliat. Obiectivele vor fi formulate pentru a răspunde mai bine
cerinţelor funcţionale ale proiectului.
Ipotezele, riscurile, obstacolele. Dacă prezentarea generală a
proiectului face o enumerare a ipotezelor, riscurilor, obstacolelor care
prezintă importanţă pentru cei care aprobă proiectul de cercetare,
planul preliminar al proiectului are ca destinaţie doar membrii echipei
de cercetare sau cercetătorul individual. Pe lângă o detaliere a
ipotezelor, riscurilor, obstacolelor din prezentarea generală a
proiectului, trebuie clarificate problemele de comunicare ce pot
apărea în cadrul echipei.
17
 Studiu de caz.
Inițierea unui proiect de cercetare
doctorală

18
 CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ DE
SPECIALITATE
1. DEFINIREA și DELIMITAREA netă a SUBIECTULUI
2. LISTA DE CUVINTE-CHEIE introduse de referințele bibliografice
3. Traducerea listei de cuvinte-cheie (keywords), sortare alfabetică
4. Listarea documentelor de cercetat (eventual)
5. Consultarea cărților de referință, tratate de specialitate din domeniul de interes
(LITERATURA SECUNDARĂ DE SPECIALITATE)
6. Consultarea indexurilor de reviste, colecțiilor de sumare, abstracte
(LITERATURA TERȚIARĂ DE SPECIALITATE)
7. Consultarea articolelor științifice de specialitate, teze de licență, doctorat,
docență, dizertații (LITERATURA PRIMARĂ DE SPECIALITATE)
8. REDACTAREA de FIȘE BIBLIOGRAFICE (clasic, electronic -propria bază
de date)
9. Introducerea referințelor bibliografice în textul propriu-zis.
19
Etapele pot fi întrepătrunse nu neapărat secvențiale

20
 CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ ON-
LINE (1)
Cum se construiește un concept cercetat
Identificarea cuvintelor-cheie & concepte principale
Listarea sinonimelor fiecărui concept
Gândirea unor termeni "de graniță" pentru o mai bună
perspectivă asupra conceptului căutat
Trebuie apreciată măsura în care site-urile găsite sunt
semnificative pentru conceptul căutat.
The Three "C's" of Information (Cei trei C ai informației)
1. Content (conținut)
2. Credibility (credibilitate)
3. Currency (valoare, valabilitate, circulație)
21
 CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ ON-
LINE (2)
Content (Conținut): the Three ”Rs”
Research reports (rapoarte de cercetare)
Review articles and monographs (reviste și monografii)
Reference material (referințe materiale)
• Date
• Statistici
• Metodologii
• Instrumente, modele
 

22
 CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ ON-
LINE (3)
Credibilitate - Credibility
 Peer-reviewed (recenzate atent) - periodice în plus ierarhizate,
analizate cu profesionalism, citate (factor impact ISI, semi-viața
de citare, half-life citation, etc.)
 Publicații academice ( .edu)
 Agenții guvernamentale ( .gov)
 Publicații recunoscute
 Resursele internetului oferite de motoarele de căutare
În ceea ce privește aceste resurse trebuie să ne punem
întrebarea:
Este suficient și relevant pentru domeniul de interes și satisface
nevoile de cercetare bibliografică? 23
 CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ ON-
LINE (4)
Cercetarea unei singure baze de date poate fi insuficientă.
Cercetarea bibliografică continuă și în alte baze de date,
relevante, pentru a avea o privire de ansamblu, o perspectivă
mai largă asupra subiectului investigat.
 
Bazele de date internaționale recunoscute relevante pentru
domeniul economic ISI Web ob Knowledge, Scopus, EBSCO,
EconLit, REPEC, DOAJ, Cabells, JSTOR, Science Direct,
SpringerLink, ProQuest, DBLP, ACM, INFOSCI.
Articolele care au cel puțin trei citări sunt considerate de
importanță aparte.
24