MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRU INDIVIDUAL

la disciplina

FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PROIECTELOR

TEMA: Planificarea proiectelor

ELABORAT: Elena Simon,

Spînu Olesea

studenta, anul IV, gr. BA202

VERIFICAT:

Drăgălin Iuliana, dr., lect.univ.

1
CHIȘINĂU, 2023

2
 CUPRINS

1. Etapa de planificare a proiectului şi însemnătatea acesteia........................................................... 3

2. Obiective și nonobiective ale proiectelor ……………………………………………………….. 4
3. Particularităţi în construirea planului structurii proiectului (PSP)……………………………….. 7
4. Pachete de activităţi ………………………………………………………………………………. 9
5. Tipuri de activitati specifice proiectelor ………………………………………………………….. 10

3
 1. Etapa de planificare a proiectului şi însemnătatea acesteia

Scopul planificarii proiectelor este acela de a asigura realizarea acestora la termenele și cu cheltuielile
prestabilite. Acest obiectiv nu este usor de realizat și se pot întalni multe obstacole pe durata realizarii proiectului.

Managerul de proiect trebuie sa dispuna de capacitatea de a alege cea mai buna cale pentru evitarea și depășirea
obstacolelor și să realizeze acțiunile de remediere necesare la întalnirea unor neajunsuri. În acest sens exista un imperativ de
a se reduce la minimum cerearea de resurse și costuri angajate, un început și un sfarsit clar definite, și de obicei un singur
obiectiv cu carea aproape toata lumea se poate identifica.

Prin urmare fără o planificare riguroasa proiectele complexe nu pot fi realizate deoarece o estimare a costurilor și
a termenelor de realizare pentru activitățile implicate necesita o buna pregatire încă de la început.

Soluția constă în elaborarea unui plan bine fundamentat și cu toate acestea este posibil însă să apara probleme
în diferite stadii de realizare a proiectului.

Implementarea (derularea şi finalizarea) cu succes a unui proiect presupune parcurgerea etapei de planificare a
proiectului.

Însemnătatea acestei etape constă în faptul că la acest nivel de evoluţie se stabileşte ce trebuie realizat, cine trebuie să
realizeze, până când şi cu ce mijloace, astfel încât să se reuşească încadrarea în parametrii de timp, cost şi de calitate
impuşi iniţial.

De asemenea, planificarea oricărui proiect presupune atât selectarea obiectivelor cât şi stabilirea metodelor, tehnicilor
şi mijloacelor necesare pentru realizare a acestora.

În principiu, planul unui proiect reflectă modul în care se preconizează realizarea efectivă a acestuia, de la faza
de concepţie şi până la terminare.

El trebuie să cuprindă:

 ce obiective trebuie atinse şi în ce ordine;

 ce acţiuni trebuie întreprinse, care sunt condiţionrile dintre acestea, când trebuie ele să înceapă şi când trebuie să fie
terminate;
 costurile şi resursele necesare diferitelor acţiuni preconizate;
 nivelele de calitate impuse şi criteriile de apreciere ale acesteia;
 bugetul proiectului şi programul de procurare a resurselor necesare;
4
  structura de repartizare a muncii şi a responsabilităilor defalcat pe fazele de dezvoltare ale proiectului şi pe
persoanele care răspund de conducerea şi urmrirea proiectului.

2. Obiective si nonobiective ale proiectelor

Procesul strategic din cadrul unei organizații analizeaza concepția culturală și politica pe care se bazeaza
compania (ațteptările persoanelor interesate, nevoile economice ale firmei, tendințele de piață, problemele de mediu,
resursele umane, activitatea firmei etc.) și exprima toate acestea sub forma unor obiective strategice și / sau indicatori
esențiali ai performanței.

Organizațiile au nevoie de tehnici / metode de exprimare a acestor indicatori sub forma de obiective clare și
cuantificabile pentru personalul angajat în exploatarea sau în derularea proiectelor și, de asemenea, trebuie să facă o
evaluare permanentă a caracterului lor adecvat.

Tipuri de obiective:

în funcție de gradul de masurabilitate :

 obiectivele cantitative descriu valoarea ce se urmarește a fi realizata într-o perioada de timp (cat de mult ) ;
 obiectivele calitative descriu stadiul atingerii unor caracteristici (cat de bine ).
în funcție de gradul de complexitate :

 obiective pe termen lung (generale) reprezintă orientarea globală către dezvoltarea firmei, la care trebuie sa
contribuie programul din care face parte proiectul.
 obiective imediate, pe termen scurt (specifice) reprezinta impactul pozitiv al proiectului asupra beneficiarului.
Metoda cea mai buna pentru stabilirea obiectivelor unui proiect este transformarea ambițiilor organizatiei într-un
obiectiv concret, precis și măsurabil, într-un interval de timp exact.

Recomandări pentru alegerea obiectivelor proiectului:

- obiectivele proiectului se aleg de obicei în funcție de obiectivele/prioritățile programului de dezvoltare al organizației

- trebuie sa se potriveasca cu tendințele/obiectivele generale/naționale
- trebuie sa permită o justificare suficienta pentru proiect, în funcție de experiență organizației promotoare
- nu este tabili fie prea ambițioase
- trebuie sa fie adecvate/corelate cu grupul țintă ales

5
 - trebuie sa fie exprimate ca finalități de dorit, nu ca un mijloc (proces) de îndeplinire
- trebuie sa fie cuantificabile, măsurabile, exprimate precis, realiste și posibile.
Cele mai importante atribute ale planificării sunt următoarele:
- sistematizarea;
- flexibilitatea;
- disciplina impusă prin analiză şi control;
- capabilitatea de acceptare a intrărilor multifuncţionale.
Obiectivele urmărite prin planificarea proiectului se referă la:
- eliminarea şi reducerea nesiguranţei;
- îmbunătăţirea eficienţei operaţiilor;
- înţelegerea mai clară a obiectivelor;
- asigurarea unei baze pentru desfăşurarea muncii de monitorizare şi control.
Pentru planificarea unui proiect se stabilesc următoarele etape:
- formularea obiectivelor;
- descompunerea activităţilor şi descrierea acestora;
- elaborarea planurilor globale;
- elaborarea planurilor de detaliu.
Din analiza celor prezentate, planificarea proiectului poate fii definită ca fiind etapa de determinare a ceea ce
trebuie făcut, de către cine şi când, pentru a îndeplini obiectivele proiectului cu resursele existente.

În esenţă, structura unui proces de planificare a proiectului este următoarea:

 obiectivele: stabilirea obiectivelor ce trebuie realizate într-o perioadă de timp;

 programul: stabilirea strategiei ce trebuie urmată şi a acţiunilor majore ce trebuie întreprinse pentru a îndeplini
obiectivele;
 termenele: stabilirea momentelor de începere şi de finalizare a unei activităţi, respectiv grup de activităţi;
 bugetul: determinarea cheltuielilor necesare pentru atingerea obiectivelor;
 previziuni / estimări: proiecţia a ceea ce se va întâmpla la un moment dat;
 organizarea: stabilirea numărului de persoane (inclusiv sarcinile şi responsabilităţile aferente) necesare pentru
atingerea obiectivelor;
 politica: un ghid general pentru luarea deciziilor şi pentru acţiunile individuale;
 procedura: o metodă detaliată de îndeplinire a politicii;

6
 standardul: un nivel al performanţei de grup sau individuale, definit ca fiind acceptabil sau adecvat. Din punct de
vedere al orizontului de timp la care se referă, planificarea îmbracă mai multe forme:
 planificarea strategică, presupune o dezvoltare pe o perioadă de peste trei ani, (în cazul proiectelor care au un
impact deosebit asupra organizaţiei, chiar dacă durata este mai mică de cinci ani, acestea sunt adesea tratate ca fiind
strategice);
 planificarea tactică ce vizează o durată între unu şi cinci ani;
 planificarea operaţională care se realizează pe o perioadă de la şase luni până la un an.
Din perspectiva unor considerente particularizate prin constrângerile de timp şi resursele disponibile, activitatea
de planificare a proiectelor poate fi:

 planificare liberă, specifică situaţiei promovării unor estimări folosite la elaborarea unui plan ce prevede o dată de
finalizare a proiectului acceptată de toată lumea drept obiectiv;
 planificarea orientată spre obiectiv, specifică situaţiei în care data finalizării este predeterminată, beneficiind de
factori pe care planificatorul nu-i poate controla; de exemplu, dacă în cadrul propunerii iniţiale făcută clientului a
fost menţionată data de livrare sau dacă proiectul trebuie finalizat înainte de un eveniment public.
Unii specialişti consideră că planificarea trebuie privită diferenţiat la cele trei niveluri ale organizaţiei, astfel:

a) la nivelul organizaţional sau “al proiectului”, planificarea trebuie să includă:

- recunoaşterea şi modul de soluţionare a conflictelor de grup şi / sau de interese;
- acceptarea intereselor de grup;
- participarea activă şi motivarea crescută în sensul îndeplinirii obiectivelor organizaţionale;
- coordonarea activităţilor între grupuri;
- comunicarea verticală şi orizontală;
b) la nivelul grupului de lucru sau la nivel funcţional, planificarea trebuie să includă:
- acceptarea responsabilităţilor individuale;
- acordul asupra scopului;
- coordonarea activităţilor;
- participarea activă a membrilor grupului;
- comunicarea orizontală;
c) la nivelul individual, planificarea asigură o simulare cognitivă înainte de a fi întreprinse acţiuni irevocabile.

7
 3. Particularităţi în construirea planului structurii proiectului (PSP)

În vederea derulării proiectului şi sub aspectul încadrării în termenele stabilite şi a resurselor disponibile, este
necesar să se întocmească un plan al structurii proiectului (PSP) care să conţină informaţii referitoare la:

- dimensiunea proiectului;
- resursele financiare disponibile şi sursele de finanţare;
- termenele limită;
- resursele umane implicate în realizarea proiectului.
Altfel spus, construirea planului structurii proiectului presupune descompunerea acestuia în cele mai mici detalii
şi alcătuirea unei liste cu activităţi prin care să se descrie în amănunt ceea ce are de făcut fiecare membru al echipei.
Această structură permite repartizarea sarcinilor pe pachete de lucru între diferitele echipe, departamente sau contractanţi.

În acest context, se poate aprecia că planul structurii proiectului este alcătuit din faze structurate pe pachete de sarcini
şi puncte cheie sau jaloane.

Punctele cheie sau jaloanele constituie momente importante atât pentru beneficiar cât şi pentru executantul
proiectului.

Astfel, orice proiect are:

 dată de start care, de regulă, coincide cu semnarea contractului şi deschiderea finanţării;

 date intermediare la care beneficiarul solicită anumite rezultate, rapoarte, şi care, de cele mai multe ori,
condiţionează fazele de plată intermediare (parţiale);
 dată de final a proiectului care este specificată în ordinul de proiect şi constituie una dintre cele mai importante
constrângeri ale proiectului.
În procesul de construire a structurii proiectului trebuie respectate următoarele principii:

 posibilitatea testării oricărui pachet de sarcini din punctul de vedere al completitudinii;

 activităţile corespunzătoare ultimul nivel să fie realizabile într-o perioadă de timp rezonabilă;
 existenţa compatibilităţii între descompunerea activităţii în pachete principale şi defalcarea folosită pentru controlul
costurilor şi a raportărilor;
Prin urmare, punctele cheie ale proiectului trebuie să fie planificate la termene bine stabilite, contribuind la
dimensionarea personalului necesar şi, în mod special, la munca de elaborare a rapoartelor către beneficiar. Este cunoscut
faptul că activitatea de întocmire şi elaborare a documentelor de raportare a execuţiei proiectului este laborioasă, costisitoare şi
8
de cele mai multe ori subestimată atât de beneficiar, cât şi de contractor. Una din consecinţele dimensionării necesarului de
personal o constituie costurile pentru o gamă largă de activităţi din cadrul procesului de planificare, cu referire la:

- colectarea informaţiilor;
- organizarea raportului;
- scrierea raportului;
- tipărirea raportului;
- verificarea raportului;
- retipărirea (corectarea) raportului;
- stilizarea grafică;
- prezentarea spre aprobare;
- reproducerea şi distribuirea.
Procesul de elaborare a unui plan al structurii proiectului se poate realiza folosind mai multe metode, cele mai
utilizate fiind următoarele: metoda top-down (de sus în jos) şi metoda bottom-up (de jos în sus).

Metoda top-down (de sus în jos). În cazul acestei metode planificarea se realizează pornind de la general către detaliu,
adică în primă instanţă fazele proiectului sunt împărţite în aşa-numitele etape colective şi abia apoi acestea sunt fragmentate
din ce în ce mai amănunţit în pachete de sarcini. Această metodă presupune un mod de gândire extrem de structurat.

Metoda bottom-up (de jos în sus). Această metodă necesită gândire creativă. Mai întâi sunt adunate toate pachetele
posibile de sarcini în cadrul unui brainstorming şi sunt analizate din punct de vedere al importanţei lor. Apoi, se discută care ar
fi ideile principale, care sintetizează cel mai bine pachetele de sarcini. Structura proiectului ia naştere pas cu pas, ca
rezultat al unei munci creative colective.

Planificarea proiectului presupune întocmirea unor documente precum:

A - Specificaţia Lucrării (SL - SOW),

B - Specificaţiile de Proiect (Project Specifications), C - Jaloanele Proiectului (Project Milestones),

D - Structura Detaliată a Activităţilor (SDA - WBS),

E - Structura Detaliată Organizaţională (SDO - OBS), F - Bugetul Proiectului (Project Budget)

Pentru început, managerul de proiect va oferi membrilor echipei de proiect Specificaţia lucrării (Statement of
Work - prescurtat SOW, - "Declaraţie de Lucru", "Specificaţie de lucru" sau "Rezumat de lucru").

9
 Specificaţia Lucrării conţine toate elementele necesare pentru ca echipa să înţeleagă proiectul în ansamblul său. SL stă
la baza Structurii Detaliate a Activităţilor (SDA). Specificaţia Lucrării (SL) poate cuprinde informaţii referitoare la:

- Misiunea proiectului (Final Scope);

- Obiective (Objectives);
- Rolurile şi responsabilităţile fiecărui membru al echipei de proiect;
- Rezultatele finite ale proiectului (Deliverables);
- Bugetul general de proiect;
- Organigrama generala a proiectului.

4. Pachete de activităţi

Activitatea reprezintă acțiunea, lucrarea sau procesul desfășurate în cadrul unui proiect, consumatoare de timp și
posibil de resurse, care se repartizeaza pentru execuția unuia sau mai multor membrii ai echipei. Reprezintă unitatea de bază în
planificarea și controlul proiectului.

Pachetul de activități reprezintă grupul de activități situat pe unul dintre nivelurile structurii detaliate orientate pe
activități a proiectului. Definește conținutul activităților, obiectivele, rezultatele, persoanele responsabile, datele calendaristice
și duratele, resursele ipotezele și costurile.

Putem face o clasificarea a activităților conform etapelor proiectului, astfel:

- activități specifice analizei proiectului :

- analiza nevoilor clientului (studii de piața, analize swot);
- elaborarea justificării economice a proiectului;
- elaborarea cerințelor și recomandărilor etc.
- activități specifice proiectării și construcției produsului :
- studierea standardelor de calitate;
- selectarea metodelor și tehnicilor de proiectare;
- elaborarea proiectului pentru produs etc.
- activități specifice realizării produsului :
- etapele executării produsului;
- testare produs;
- punere în funcțiune;
10
 - instruire;
- activități specifice managementului de proiect :
- demarare;
- planificare;
- coordonare;
- control;
- terminare.

- 5. Tipuri de activități specifice proiectelor

Documentele specifice planificării proiectelor sunt:

 justificarea economica a proiectului reprezintă documentarea justificării demarării proiectului bazata pe costul estimat
pentru implementare și beneficiile de business anticipate rezultate. Conține :
a) Motivele;
b) Beneficiile;
c) Modul de materializare a beneficiilor;
d) Cost și perioada de realizare;
e) Evaluarea investiției
 analize de estimare a rezultatelor, prognoze;
 documentul de inițiere a proiectului definește proiectul, formeaza baza pentru managementul proiectului și pentru
evaluarea succesului final.
Contextul proiectului;

 Definirea proiectului (obiective, abordare, arie de cuprindere, livrabile, excluziuni, constrangeri, interfete);
 Presupuneri;
 Planul de calitate și de comunicare (gestiunea documentelor de proiect);
 Planul de proiect (inițial);
 Registrul de riscuri (inițial) și planurile de contingența;
 echipa de conducere a proiect. Roluri în proiect
Pentru identificarea rolurilor în proiect se folosesc tehnici pentru identificarea si documentarea rolurilor. Una
dintre aceste tehnici este matricea de asignare a responsabilităților prin care elementele din structura organizatorica a

11
proiectului sunt asociate cu elemente din structura detaliata orientata pe activitați, astfel încat sa se garanteze faptul ca
exista o persoana responsabila pentru fiecare element al sferei de cuprindere a proiectului

Principalele tipuri de activităţi specifice proiectelor sunt :

 Analiza SWOT ;
 Diagrama Gantt (folosită alternativ sau ca o completare la PERT şi CPM);
 Diagrama GERT (Graphical Evaluation and Review Technique);
 Diagrama PERT (Tehnică de Evaluare şi Analiză a Programului);
 Diagrama CPM (Metoda Drumului Critic).

Analiza SWOT (Strengths Weaknesses Opportunities Threats -Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi
Ameninţări ) este formularea ştiinţifică a procesului de analiză utilizat la luarea unei decizii. Fiecare dintre noi a făcut cel puţin
o dată în viaţă o analiză de tip SWOT atunci când a avut de luat o decizie importantă.

Analiza SWOT este o tehnică ce poate fi utilizată pentru evaluarea unor produse, servicii sau organizaţii astfel încât să
fie posibilă luarea unei decizii corecte privind ce mai bună strategie de dezvoltare.

Analiza SWOT reprezintă o modalitate foarte bună de evaluare a stării generale a unei organizaţii astfel încât, să
poată fi elaborat un plan de dezvoltare în care să se ţină cont de punctele tari ale acesteia, să se elimine punctele slabe, să
se exploateze eficient oportunităţile apărute şi care să permită contracararea eventualelor ameninţări.

Diagrama Gantt (Gantt Chart) este o procedură creată şi folosită Henry Gantt la începutul anilor 1900, este foarte uşor
accesibilă şi prezintă perioadele de început şi încheiere, precum şi durata activităţilor.

Apreciată ca principala metodă clasică de programare, aceasta se bazează pe reprezentarea proceselor simple de lucru, la
scara timpului, în cadrul graficului calendaristic (Gantt) într-un sistem de axe, în care pe abscisa se înscrie timpul, iar pe ordonata
procesele simple de lucru. Fiecare proces simplu va fi reprezentat printr-o paralelă la abscisă.

Lungimea segmentului care reprezintă procesul simplu de lucru va fi dată de durata programată pentru executarea acestuia,
iar începerea procesului simplu de lucru va fi stabilită în funcţie de succesiunea tehnologică proiectată, de restricţiile de durată şi
de nivelul resurselor disponibile. Graficul Grantt translatat într-o perioadă calendaristică dată se prezintă sub forma unui grafic
calendaristic.

Acest tip de diagrame cu bare, nu numai că sunt uşor de trasat sau interpretat, dar sunt şi uşor de adaptat la o
mare varietate de cerinţe de planificare.

12
 Tehnica Gantt se bazează pe un sistem de coordonate bidimensionale cu o axă a timpului şi una a activităţilor
(sarcinilor) aflată în corelaţie cu o matrice a activităţilor. Se trasează bare a căror lungime redă timpul planificat de execuţie
şi a căror poziţie corespunde începutului, respectiv sfârşitului activităţii.

În situaţia în care Specificaţia Lucrării (SL - SOW) este modificată, rezultă că va trebui modificată şi diagrama Gantt.

Diagrama GERT (Graphical Evaluation and Review Technique) - permite tratarea probabilistică atât a logicii reţelei,
cât şi a duratelor activităţilor (unele activităţi s-ar putea să nu se realizeze deloc, altele se vor realiza doar parţial iar
altele vor fi efectuate în mod repetitiv). Se pot reprezenta activităţi nonsecvenţiale (cicluri), cum ar fi un test care trebuie
efectuat de mai multe ori, şi ramuri de activităţi condiţionale, cum ar fi realizarea linei actualizări a proiectului numai în cazul în
care, în urma unei inspecţii, au fost detectate erori. Primele două metode prezentate nu permit reprezentarea ciclurilor sau a
ramurilor condiţionale. De asemenea, utilizarea graficelor standardizate poate accelera pregătirea graficelor proiectului. Ele pot
include proiecte întregi sau doar porţiuni dintr-un proiect (numite subgrafuri). Subgrafurile sunt utile în cazul în care un proiect
cuprinde elemente identice sau aproape identice, cum ar fi etajele unei clădiri de birouri, de exemplu.

Diagrama PERT (PERT Chart) este un grafic de reţea (Netwok Diagram) deoarece arată legăturile dintre
evenimente şi activităţi (la fel ca şi diagrama CPM, spre deosebire de diagrama Gantt). PERT este acronimul pentru „Program
Evaluation and Review Technique” - Tehnica de Evaluare şi Analiză a Programului, tradus uneori defectuos prin
"Evaluarea programului şi tehnica de review" sau „Evaluarea de Program şi Analiză Tehnică”.

PERT este o metoda mai sofisticata decat celelalte, si este utila doar in cadrul proiectelor extrem de comple!e, altfel pot aparea
problemedeimplementare.

Metoda PERT poate fi folosită mai eficient la lucrări unicat (proiectare, cercetare, construcţii etc.) unde factorii
perturbatori ce acţionează în anumite domenii de activitate nu permit de cele mai multe ori, determinarea exactă a duratei
activităţii.

Diagrama CPM (CPM Chart) este, ca şi diagrama PERT, un grafic de reţea (Netwok Diagram) deoarece
arată legăturile dintre evenimente şi activităţi (la fel ca şi diagrama PERT, spre deosebire de diagrama Gantt).

Diagramele PERT si CPM au început să fie folosite în jurul anilor 1950 şi 1960, şi s-au extins ca şi utilizare o
dată cu dezvoltarea computerelor. CPM este acronimul pentru „Critical Path Method”.

Metoda CPM poate fi folosită mai eficient la lucrări executate pe bază de proiect-tip, pentru care s-au calculat norme de
muncă.

13
BIBLIOGRAFIE
1. Văcărescu Hobeanu L., Managementul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Editura Sitech, Craiova, 2017.
2. Vârtopeanu G., Danteş C., Managementul ciclului de proiect, Manual elaborat în cadrul proiectului Phare RO
https://despretot.info/analiza-swot/

14
 QUIZZ

1. Care este scopul planificării proiectului?

2. Ce tipuri de obiective cunoașteți?

3. Care este structura unui proces de planificare a proiectului ?

4. Ce informatii conține un plan al structurii proiectului ?

5. Prin care metode se poate elabora un plan al structurii proiectului?

6. Pentru planificarea priectului de ce documente sunt necesare?

7. Care sunt activitățile conform etapelor proiectului?

8. Care sunt documentele specifice planificării proiectelor?

9. Care sunt principalele tipuri de activităţi specifice proiectelor?

10. Ce reprezinta analiza SWOT?

15