UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA ADMINISTRAIE PUBLIC

Managementul Proiectelor Europene

Student:
Matei Daniela - Mihaela
Nr. Matricol: 31040701PM131730

Iai, 2014

De la idee la proiect
Un proiect este unic. De obicei urmareste rezolvarea unei probleme cronice, inovarea
sau schimbarea unui mod de lucru sau a unei metode. Succesul unui proiect depinde de
calitatea ideii acestuia, dar si de abilitatile echipei de proiect in citeva domenii vitale:
managementul, marketingul sau conducerea financiara a proiectului.
Nu orice initiativa constituie un proiect. Trebuie sa se verifice daca sunt indeplinite
conditiile esentiale care definesc un proiect :

sa fie definit un ansamblu de activitati independente, intreprinse in mod organizat, cu

caracter de unicitate in cadrul organizatiei promotoare

sa existe momente de inceput si de sfirsit clar definite pentru activitatile derulate
sa existe un buget clar definit
sa permita obtinerea rezultatelor bine precizate, necesare pentru a satisface obiectivele
clar definite inainte de initierea proiectului.
Este vorba de un proiect ori de cite ori trebuie:

incercat ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu);

promovat ceva nou (un mod de lucru, un produs nou, etc.);
rezolvat o problema concreta (de exemplu: instruirea unui anumit numar de persoane,
restructurarea unei companii, construirea unui obiectiv industrial).
Managementul de proiect este tot o forma de management, dar contextul este diferit

deoarece:

nu exista, de obicei, personal permanent (echipa de proiect este creata si dispare odata
cu proiectul - angajarile se fac pe perioade limitate sau in regim de colaborare /

experti);
Atributii nepermanente ale personalului echipei de proiect: personalul implicat in

proiect poate juca roluri diferite la momente diferite; structura ierarhica nu este stabila;
proiectul are un plan cu termene clare si resurse alocate pe activitati si categorii de

cheltuieli, o durata limitata, un buget bine stabilit;

exista obiective clare si masurabile, un termen pina la care trebuie indeplinite,
modalitati de masurare a indeplinirii obiectivelor.
Managementul de proiect este:

orientat spre obiective si spre schimbare;

multi-disciplinar;
inovator (prin cautarea unor idei noi si rezolvarea unor probleme);
orientat spre control (pentru a asigura indeplinirea sa in totalitate);
orientat spre performanta;
flexibil (prin adaptarea rapida la schimbari).

Functiile managementului de proiect sint urmatoarele:

Analiza - prima etapa a ciclului managementului de proiect: definirea activitatilor
necesare, a modurilor posibile de indeplinire a acestora si a potentialelor constringeri. Analiza
se face din punct de vedere tehnic, logistic, administrativ, social, economic si politic.
Planificarea - partea fundamentala a managementului de proiect: intelegerea a ceea ce
trebuie facut si trasarea unui program care sa indice cind vor fi intreprinse activitatile.
Organizarea: asigurarea disponibilitatii resurselor umane, materiale si financiare
necesare desfasurarii activitatilor proiectului, in cantitate suficienta, la momentul si locul
potrivit, precum si distribuirea responsabilitatilor catre echipa de proiect si coordonarea
activitatilor tuturor celor implicati.
Autorizarea si imputernicirea: functia care confera legitimitatea celor care lucreaza in
cadrul proiectului. Aceasta functie permite delegarea si stabilirea responsabilitatilor fiecarei
persoane implicate in realizarea proiectului.
Monitorizare si control: verificarea respectarii indeplinirii obiectivelor propuse si
introducerea actiunilor de imbunatatire necesare.
Un proiect este o investitie de resurse pe o perioada determinata, cu scopul de a atinge
obiective predeterminate. Exemple de proiecte: invatarea unei limbi straine, construirea unei
case, asigurarea eficienta a asistentei sanitare, sprijinirea crearii de IMM-uri. Programul de
finantare este o suma de proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor finantatorului.
O asemnare ntre program proiect este aceea c ambele urmresc s faciliteze
realizarea unor obiective. ns exist i deosebiri, cum ar fi: programul se prelungete de
obicei mai mult n timp i n spaiu, acoper o gam mai larg de obiective i implic o
investiie mai mare de resurse, prin cantitatea costurilor proiectelor, ntr-o perioad
determinat, iar proiectul contribuie ntr-o form limitat la atingerea obiectivellor
finanatorului, menionate ntr-un program.
Formarea echipei de proiect
Categoriile de parti interesate / implicate in proiect sunt:
o conducatorul de proiect: organizatia sau persoana care raspunde de derularea
proiectului;
o clientul: individul/ organizatia care va folosi produsul proiectului;
o executantul proiectului: intreprinderea ai carei angajati sunt implicati direct in
managementul proiectului;
o sponsorul: organizatia sau persoana care asigura resursele financiare necesare
proiectului;
o promotorul: organizatia sau persoana care sustine derularea proiectului;

o beneficiarii proiectului: cei afectati (pozitiv sau negativ), de derularea si/sau

rezultatele proiectului, din aceasta categorie facand parte si beneficiarii directi
ai proiectului.
Parile interesate ndeplinesc anumite roluri precum: pot avea o contributie esentiala la
reusita sau esecul proiectului; comparativ cu un agent exterior proiectului, pot cunoaste mult
mai bine in ce masura anumite actiuni sunt fezabile si ce resurse sunt necesare pentru
realizarea anumitor obiective; asteptarile acestora trebuie sa fie gestionate pe parcursul
derularii proiectului; pot oferi informatii importante despre stadiul proiectului.
De obicei, pentru managementul unui proiect este nevoie de crearea a minim doua
echipe, cu roluri diferite:
* echipa de conducere a proiectului, formata din 3 - 5 membri, cu rolul de a
supraveghea mersul proiectului si de a decide asupra oportunitatii aplicarii de masuri
corective si/sau preventive;
* echipa de proiect, constituita din toate acele persoane ale caror competente sunt
necesare pentru derularea proiectului.
Componenta echipei de proiect este stabilita de conducerea organizatiei promotoare si
este formata din cei care au interese/competente directe in rezolvarea problemei sau care vor
fi implicati in implementarea activitatilor propuse. Echipa isi inceteaza activitatea dupa ce
proiectul este finalizat. Managerul de proiect raspunde de indeplinirea obiectivelor, de
respectarea termenelor, inclusiv de persoanele implicate si de resursele alocate, in asa fel incat
rezultatele muncii de proiect sa fie optime. Astfel, managerul de proiect raspunde de
planificarea, evaluarea/diagnosticul stadiului proiectului, informarea si documentarea,
supravegherea si realizarea activitatilor. El are functia de coordonare si conducere a
membrilor echipei de proiect, raspunde de masurile de asigurare a calitatii proiectului si de
informarea si pregatirea deciziilor echipei de conducere a proiectului.
Conducatorul de proiect trebuie sa imbine urmatoarele competente:

competente metodice (gandire strategica, cunostinte si experienta in domeniul

managementului proiectelor, aptitudini organizatorice, cunoasterea instrumentelor de

management al proiectelor)
competente de specialitate (experienta in activitatea de baza, cunostinte generale

despre continutul proiectelor);

competente sociale (experienta in coducere, aptitudini pentru munca in echipa,
capacitate de motivare a personalului, de solutionare a conflictelor, loialitate si
onestitate, spirit critic, incoruptibilitate);

competente personale, comunicationale si relationale (abilitate in comunicare,

prezentare in public, moderare, creativitate, integritate, incredere in sine).
Fiecare program de finantare are o procedura de contractare, care, de obicei, este

comunicata din timp beneficiarului (este de obicei inclusa in pachetul de informatii utilizat in
faza de pregatire a propunerii de proiect). Daca echipa de evaluatori a solicitat operarea unor
modificari inainte de contractare, acestea trebuie sa fie incluse in documentele anexate la
contractul de finantare. Promotorul isi asuma responsabilitatea, in fata Autoritatii
Contractante, in numele tuturor partenerilor, pentru respectarea contractului si atingerea
obiectivelor propuse.
Faza de initiere / demarare a proiectului presupune:
- contractarea finantarii si realizarea eventualelor modificari impuse de finantator
- initierea proiectului: reunirea partenerilor, realizarea planului real al proiectului - cu termene
si responsabilitati clare, precum si repartizarea sarcinilor intre partile implicate.
Implementarea proiectului presupune derularea activitatilor incluse in proiect. In
paralel cu acestea, trebuie sa se desfasoare monitorizarea si controlul proiectului, evaluarea
proiectului si raportarea proiectului.

Monitorizarea si evaluarea proiectului

Prin monitorizare se intelege acel proces ce permite obtinerea informatiilor care sa
permita cunoasterea si intelegerea stadiului proiectului la un moment dat, precum si tendintele
de derulare a activitatilor incluse in proiect. Monitorizarea se poate face prin discutii cu
personalul implicat in derularea proiectului, prin inregistrarea rezultatelor si a problemelor
aparute, prin observarea activitatilor derulate. Monitorizarea permanenta a proiectului (se
monitorizeaza activitatile, stadiul realizarii planurilor, costurile, rezultatele proiectului)
permite raportarea realizarii acestuia, pentru ca asa se obtin informatiile a caror procesare
sprijina procesul de raportare.
Evaluarea proiectului este un proces complex, repetitiv, plictisitor si mare consumator
de resurse - dar este un proces inevitabil, absolut necesar, pentru ca este singura metoda
eficace de a masura succesul implementarii unui proiect.
Metodele prin care se va face evaluarea succesului unui proiect trebuie determinate
inainte de implementarea lui (inca din faza de planificare). Trebuie sa fie descrise
instrumentele si procedurile de evaluare, prin care se determina daca au fost sau nu indeplinite
obiectivele si daca metodele au fost cele adecvate.

Prin evaluare se intelege a estima marimea, valoarea si calitatea unui lucru. Etapele
evaluarii unui proiect sint: identificarea obiectivelor / identificarea nivelului rezultatelor
(beneficiilor) brute / separarea masei inertiale (a efectelor care ar fi aparut oricum) si a
efectelor de dislocare si de multiplicare, pentru a obtine beneficii nete adaugate / analiza
efectelor indirecte.
Evaluarea proiectului implica mai multe tipuri de procese:
-

evaluarea procesului de realizare a proiectului: management, proceduri, mecanisme,

relatiil, invatare, solutii;

evaluarea performantelor proiectului (prin raportare la obiective): eficacitatea
proiectului (obiective realizate / obiective planificate, cantitatea si calitatea

rezultatelor)
eficienta proiectului (rezultate/resurse, costuri reale/costuri planificate).
Esecul unui proiect se refera la:

Nereusita implementarii eficiente a proiectului (depasirea termenului, nerespectarea

bugetului sau a planului)

Neobtinerea efectelor scontate dupa terminarea implementarii proiectului.
Cauzele esecului pot fi att interne controlate de managerul de proiect, ct i externe

depind de factorii de mediu ai proiectului.

Studiu de caz: Implicare pentru Dezvoltare

Context international

In contextul globalizarii, al progresului economic si consolidariii democratice,

dezvoltarea sustenabila se configureaza ca o tema prioritara la nivel national si international,
cu preponderenta in domeniul implicarii si responsabilizarii cetatenilor in acest sens.
Dezvoltarea sustenabila in domeniul tineretului reprezinta o tema importanta cu atat mai mult
cu cat aceasta inglobeaza toate prioritatile politicilor de tineret de nivel national, european si
international precum si dimensiunea economica, sociala si politica a acestora.
La nivel european, Comisia Europeana a adoptat in 2009 Noua Strategie de Tineret
Youth - Investing and Empowering care pune in lumina nevoia de a aduce direct la nivel
european nevoile identificate in randul tinerilor la nivel national. In acest sens, dialogul
structurat este acum mai bine pus in valoare prin Rezolutia Consiliului de Ministri din
Noiembrie 2009 care propune o noua formula de implementare a acestuia la nivel european si
national. Astfel, este recomandat ca la nivelul statelor membre sa se creeze un Grup National
de Lucru care sa sustina consultari directe in randul tinerilor ale caror rezultate sa fie direct
transmise la nivel european, in cadrul Conferintelor de Tineret desfasurate o data la sase luni.
In acest context, Consiliul de Ministri recomanda colaborarea intre Consiliile
Nationale de Tineret si ministerele abilitate in domeniul politicilor publice pentru tineret in
vederea desfasurarii consultarilor la nivel national, oferind Consiliilor Nationale rolul de lider
in desfasurarea acestora
Context national
La nivel national, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania este din ce
in ce mai expusa realitatilor politico-economice europene si mondiale, in consecina i
tinerii romani se confrunta cu nevoi similare celor din alte state europene In domeniul
tineretului, Romania s-a angajat in dezvoltarea si implementarea politicilor atat la nivel
national prin Legea nr. 350/2006
Totodata, o componenta importanta a implementarii politicilor pentru tineret este
capacitatea acestora de a raspunde nevoilor reale ale tinerilor si de a fi adaptate specificului
local in care acestea se formeaza, iar in acest sens consultarile in randul tinerilor reprezinta o
modalitate viabila de a face posibil acest lucru.
Rolul consultarilor in randul tinerilor
1.

Asigura participarea directa a tinerilor afiliati si neafiliati la procesul decizional, prin

implicarea directa in identificarea nevoilor cu care acestia se confrunta in viata sociala,

politica si economica a comunitatii, precum si a solutiilor aferente;
2.

Constituie un exercitiu de democratie participativa in randul tinerilor, avand ca efect

responsabilizarea lor in calitate de cetateni activi si implicarea in viata comunitatii, aspecte ce

contribuie inclusiv la responsabilizarea lor pe termen lung fata de votul electoral i la

dezvoltarea simtului apartenentei la comunitate;
3.

Dezvolta atitudinea pro-activa a tinerilor si abordarea pozitiva a problemelor in sfera

vietii publice cu care acestia se confrunta, in sensul de a identifica solutii pentru acestea si
rolul lor in implementarea solutiilor propuse;
4.

Ofera un cadru propice pentru dezvoltarea dialogului intre tineri si autoritatile publice

responsabile in domeniul politicilor publice pentru tineret in vederea cooperarii in procesul de

implementare a solutiilor, dezvoltand, totodata, simtul responabilitatii de ambele parti;
5.

Asigura integrarea nevoilor reale ale acestora in strategiile de politici publice la nivel

local ceea ce duce, pe termen lung, la dezvoltare locala sustenabila.

Descrierea proiectului
Scop:
Consultarea directa a tinerilor la nivel national cu privire la problemele socioeconomice si culturale cu care acestia se confrunta, in vederea dezvoltarii in mod sustenabil a
politicilor locale si nationale de tineret precum si pentru a asigura o reprezentare responsabila
a tinerilor la nivel european si international.
Obiective generale:
1.

Stimularea implicarii active a tinerilor in identificarea si mai apoi in solutionarea

nevoilor sociale, economice i politice cu care acetia se confrunta in mod direct;

2.

Asigurarea contributiei directe a tinerilor la dezvoltarea politicilor de tineret prin

consultarea lor directa si crearea cadrului pentru dialogul cu decidentii politici in domeniul
tineretului;
3.

Creterea gradului de contientizare in randul tinerilor si responsabililor pentru politici de

tineret asupra complexitaii nevoilor cu care acestia se confrunta in sfera sociala, economica i
politica, contextualizarea acestor nevoi in cadrul european, precum i importana aciunii la
nivel local in adresarea lor;
4.

Dezvoltarea dialogului structurat prin implicarea in proiect a tuturor actorilor direct

vizatiati, atat la nivel regional cat si international.

Grup tinta: tinerii cu varsta curpinsa intre 14 30 ani din Romania si autoritaile
publice de nivel local si regional responsabile pentru politicile de tineret.
Locatie: Proiectul se va desfasura in toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei, in
orasele: Cluj Napoca, Timisoara, Iasi, Constanta, Sibiu, Drobeta Turnu-Severin, Targoviste si
Bucuresti;
Perioada: 20 Septembrie 10 Noiembrie 2010, dupa cum urmeaza:

20-21 Septembrie: Cluj Napoca

23-24 Septembrie: Timisoara
27-28 Septembrie: Iasi
30 Sep 1 Oct: Drobeta Turnu Severin
11-12 Octombrie: Constanta/Galati
14-15 Octombrie: Targoviste/Pitesti
18-19 Octombrie: Sibiu
21-22 Octombrie: Bucuresti
10 Noiembrie: Conferinta nationala
Activitati:
In toate cele 8 orase va fi organizat in prima zi un seminar de consultari in cadrul

caruia, tinerii alaturi de responsabilii pentru politici de tineret, vor identifica cele mai
importante nevoi cu care se confrunta in sfera sociala, economica si politica a vietii
comunitatii. In acelasi sens, acestia vor propune si solutii pentru adresarea lor, identificand
principalii actori si mecanisme prin care solutiile pot fi implementate.
Pornind de la principiul gandeste global, actioneaza local, tema cadru a proiectului
este dezvoltarea sustenabila si rolul tinerilor. In acest context, elemente esentiale in domeniul
dezvoltarii, precum progresul economic, democratic si social vor fi temele centrale ale
discutiilor din cadrul seminariilor. Pornind de la acestea, abordarea specific focusata pe
problematica de tineret se va referi la angajabilitatea tinerilor (incluziunea pe piata muncii),
participarea activa la viata publica, respectiv incluziunea sociala si nondiscriminarea.
Toate aceste subiecte vor fi abordate in cadrul seminariilor prin metode nonformale
menite sa stimuleze interactiunea intre participanti, gandirea critica si o atitudine pozitiva fata
de nevoile identificate. Astfel, participantii vor urmari filmulete tematice care pun in evidenta
efectele procesului globalizarii la nivel local si cresc gradul de constientizare in acest sens,
vor identifica nevoile tinerilor si solutiile aferente in cadrul cafenelei publice (world cafe)
pe toate temele mai sus mentionate si le vor prioritiza pe cele mai importante dintre acestea in
cadrul opinion square.
Rezultatele fiecarui seminar se vor regasi intr-o rezolutie creata de tinerii participanti
si care va reflecta nevoile si solutiile propuse pentru actiune la nivel local/regional.
In cea de-a doua zi va fi organizata o conferinta sub forma unei mese rotunde in cadrul
careia tinerii participanti vor prezenta autoritatilor publice, de nivel local si regional, nevoile
identificate de ei in cadrul seminarului precum si solutiile propuse. Astfel, acestia vor discuta
viabilitatea solutiilor, posibile alternative pentru rezolvarea nevoilor respective precum si
modalitati practice in care tinerii se pot implica in acest sens.

In data de 10 Noiembrie, la Bucuresti, va avea loc o Conferinta nationala de prezentare

a situatiei tineretului in Romania, situatie concluzionata in urma consultarilor la nivel
national.

Conferinta

va

aduce

la

aceeasi

masa

reprezentanti

ai

organizatiilor

neguvernamentale de tineret de nivel national, tineri participanti la seminarii, factorii de

decizie in domeniul tineretului precum si in domeniile cu incidenta directa asupra sectorului
de tineret. In acest cadru dialogul intre tineri si autoritatile publice se va dezvolta in mod
structurat, pornind de la nevoile generale identificate, mecanismele pe care le avem la
dispozitie pentru a le adresa, actorii responsabili in acest sens si angajamentele pe termen
scurt si mediu pe care fiecare parte si le poate asuma.
Rezultate asteptate
Rezultatele concrete ale proiectului consta in realizarea consultarilor regionale in 8
regiuni, implicarea directa a 240 de tineri, dintre care cel putin 120 tineri lideri ai
organizatiilor nonguvernamentale din care provin si cel putin 50 tineri cu oportunitati reduse
si/sau provenind din randul minoritatilor nationale, organizarea a 7 intalniri regionale ale
tinerilor cu reponsabilii pentru politici de tineret - ceea ce presupune implicarea directa a 21
decidenti politici de nivel regional/local - si 1 conferinta nationala la care vor participa alaturi
de tineri si 10 reprezentanti ai autoritatilor nationale in domeniul tineretului. De asemenea,
realizarea unui document national care sa reflecte nevoile si interesele tinerilor care ulterior va
sta la baza mesajelor de reprezentare ale Consiliului Tineretului din Romania, ale Delegatilor
de Tineret la Natiunile Unite si care vor fi incluse pe agenda publica de tineret.

Bibliografie:
Andresan Grigoriu, Stefan T. Drept comunitar, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2007;
Avram C., Radu R., Gaicu L., - Uniunea Europeana. Trecut si prezent, Editura
Universitaria, Craiova, 2006;
Barbulescu I. Ghe., - De la comunitatile europene la Uniunea Europeana, Editura Trei,
Bucuresti, 2001;
Birzea C. Politicile si instituiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001;
Dinu M., Socol C., Merinas M., - Mecanisme de convergenta si coeziune, Editura
Economica, Bucuresti, 2005;

 Dragos D., - Uniunea Europeana. Institutii. Mecanisme, Editura All Beck, Bucuresti,
2005;
Suport de curs Dumitru Oprea, Gabriela Mesnita, Daniela Popescu Managementul
proiectelor europene.