1. Definiți conceptul de proiect.

Proiectele reprezintă activităţi unice, orientate spre anumite obiective, cu un

grad ridicat de noutate şi cu o sarcină de lucru complexă, care sunt limitate
atât temporal, cât şi din punctul de vedere al resurselor materiale şi umane,
necesitând, 7 de obicei, o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri
organizatorice speciale, implicând o singură persoană sau echipe de persoane,
iar obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi (produs, serviciu,
structură)
Cuvântul proiect a devenit unul dintre cele mai utilizate sintagme ale
mediului de afaceri intrând astfel în vocabularul uzual al limbii române.
Aceasta se datorează unei explozii reale de proiecte la nivelul economiei
mondiale, tendinţa fiind chiar mai pregnantă la nivelul Uniunii Europene.
Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergură sau la scară mai redusă
reprezintă modalitatea prin care organizaţiile supravieţuiesc în mediul economic
actual, iar în România, această tendinţă a devenit dominantă, mai ales în
contextul creat de integrarea în Uniunea Europeană.
Aşadar proiectul este un proces ce presupune:
• un punct de plecare de la care cineva “aruncă” ceva “înainte” spre o
anumită ţintă; • rezolvarea unei probleme identificate sau schimbarea unei
situaţii problematice;
• existenţa unor resurse;
• existenţa unor scopuri care trebuie să fie posibil de îndeplinit;
• o soluţie specifică la o problemă specifică, într-un anumit context;
• un început şi un final bine definite şi se desfăşoară într-un spaţiu concret;
• implicarea unor variate abilităţi de planificare şi implementare, diverşi
parteneri sau susţinători, precum şi a unui număr de activităţi, evenimente şi
sarcini;
• existenţa unei echipe şi ţinteşte la binele unei organizaţii/comunităţi;
• o serie de riscuri şi elemente de incertitudine;
• existenţa unor obiective măsurabile care pot fi evaluate, astfel putându-se
aprecia dacă s-a făcut ce s-a propus, la calitatea dorită;
• un anumit grad de autonomie faţă de activităţile curente ale organizaţiei;
• un ciclu de viaţă determinat, compus din mai multe etape obligatorii,
denumite astfel: identificarea, analiza şi formularea proiectului, pregătirea
acestuia, evaluarea preliminară a proiectului, angajarea finanţării,
implementarea, monitorizarea şi evaluarea finală a rezultatelor proiectului.
 2. Relatați despre conceptul de management al proiectelor.
Managementul de proiect este aplicarea cunoştinţelor, abilităţilor, instrumentelor şi tehnicilor de
planificare pentru a îndeplini obiectivele proiectului și obținerea produselor și rezultatelor așteptate.
Managementul Proiectelor reprezintă o cutie de scule cu metode adaptate unor condiții speciale care
măresc rigoarea, asigură o eficiență maximă și conduce la succes, pe care orice conducator modern are
datoria de a o cunoaște și de a o utiliza rațional.
Managementul Proiectelor reprezintă în esență procedeul prin care etapizat:
 se definește obiectivul proiectului;
 sînt identificate și planificate activitățile prin care se materializează obiectivul;
 se alocă resursele necesare pentru activitățile nominalizate;
 se urmarește implementarea proiectului;
 se evaluează și se adaptează planul proiectului la modificările din mediul intern și extern
în așa fel încât proiectul să fie realizat în termenul prevăzut cu cele mai reduse costuri, iar
rezultatele finale să corespundă cerințelor utilizatorilor sau chiar să le depașească.
Managementul Proiectelor reprezintă o metodă cu mare aplicabilitate dacă se satisfac
urmatoarele condiţii:
- Problema care reprezintă obiectul proiectului este complexă și cu caracter unical
(nerepetabilă în timp și în aceleași condiții de finanțare);
- Să fie limitată din punct de vedere material, financiar și al timpului de execuție (e preferabil
să nu necesite pentru finalizare mai mult de 10-12 luni); Managementul proiectelor.
Monitorizarea și evaluarea proiectelor
- Sarcina complexă (proiectul) să poată fi descompusă într-o structură arborescentă de sarcini
parțiale;
- Să fie fezabilă prin utilizarea unor structuri organizatorice independente şi temporare, care
își înceteaza activitatea odată cu încheierea realizării obiectivului.
Se recurge la managementul proiectului pentru a se putea planifica, organiza, executa şi controla
corespunzător sarcinile complexe (construcţia unui drum, montajul şi punerea în funcţiune a unei
instalaţii complexe, crearea unui nou serviciu, etc.) care, prin natură şi conţinut ies din cadrul
programelor obișnuite ale organizației.
Un proiect constă în combinarea resurselor organizaţiei pentru a crea un produs nou şi pentru a
obţine performanţe în proiectarea şi implementarea strategiilor organizaţionale. Prin resurse înţelegem:
- Oameni: operatori, funcţionari şi conducători ce reprezintă tot atîtea categorii de personal
angajat al organizaţiei care dezvoltă proiectele;
- Bani – mijloace financiare ce reprezintă resursa cea mai generală cu ajutorul căreia se poate
achiziţiona oricare altă resursă umană, tehnică etc.;
- Echipamente – utilaje ce reprezintă resurse în condiţiile în care îşi aduc un aport la
dezvoltarea proiectului;
- Timp - includerea timpului în categoria resurselor reprezintă un demers total, dar justificat
prin influenţa pe care o are asupra proiectului.
3. Argumentați necesitatea implementării proiectelor în
instituțiile preuniversitare.
La nivelul sistemului educaţional din Republica Moldova au fost propuse şi
puse în practică o serie de iniţiative privind, pe de o parte, acoperirea unor
cerinţe ale sistemului şi, pe de altă parte, familiarizarea cadrelor didactice cu
modalitatea de management al activităţilor educaţionale prin intermediul
proiectelor. Această iniţiativă s-a materializat prin Programul de granturi pentru
dezvoltare şcolară, în care s-a urmărit creşterea calităţii, eficienţei şi echităţii
sistemului public de educaţie prin creşterea gradului de autonomie şi a
capacităţii de elaborare şi gestionare a proiectelor la nivelul unităţilor de
invăţămant preuniversitar.
Obiectivele acestui program au fost enunţate astfel:
 întărirea capacităţii instituţionale locale pentru asumarea
responsabilităţilor care decurg din descentralizarea invăţămantului
preuniversitar;
 eficientizarea gestiunii resurselor disponibile la nivelul unităţilor de
invăţămant;
 creşterea capacităţii de elaborare şi gestionare a proiectelor atat la nivelul
unităţii de invăţămant, cat şi la nivelul inspectoratelor şcolare;
 îmbunătăţirea calităţii procesului didactic;
 îmbunătăţirea cadrului de colaborare dintre şcoala şi comunitatea din care
face parte;
 dezvoltarea serviciilor educaţionale în şcolile special şi în centrele şcolare
pentru educaţie incluzivă.
Motivul principal pentru implementarea proiectelor în școală este dorinţa de
a ajuta elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când
părinţii, elevii și ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii
parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care
începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială
în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt considerate doar o
simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor
publice.
 4. Descrieți valoarea formativă a activității în cadrul proiectelor
educaționale.
Bugetul proiectului oferă o imagine clară, de ansamblu asupra resurselor financiare
necesare în implementarea proiectului. Bugetul joacă un rol important în întregul proces de
management. Un buget slab conceput va crea probabil multe probleme în faza de
implementare a proiectului. Bugetul proiectului = oglinda financiară a activităţilor şi a
rezultatelor proiectului respectiv. Pentru a putea fi construit un buget, trebuie să:
 aibă o imagine realista asupra costurilor implicate pentru realizarea activităţilor şi
obţinerea rezultatelor;
 realizeze o documentare cu privire la eligibilitatea cheltuielilor (ce cheltuieli pot fi
decontate prin proiect);
 cunoască mecanismul de decontare şi să se realizeze o bună planificare financiară la
nivelul organizaţiei;
 realizeze o documentare cu privire la contribuția proprie şi posibilitatea efectuării
unor aporturi în implementarea proiectului.
Avantajele bugetului ca instrument:
 Este asociat direct cu planificarea activităţilor;
 Sub-structurile organizaţionale ale proiectului îsi (re)definesc obiectivele cu ocazia
elaborării bugetului;
 Elaborarea bugetului stimulează comunicarea în cadrul proiectului şi contribuie la
stingerea conflictelor;
 Asigură o bază pentru sistemul de monitorizare şi control;
 Permite formularea de priorităţi şi responsabilităţi clare pentru diferitele substructuri
ale proiectului.
Elaborarea bugetului este parte a managementului financiar al proiectului, alături de:
 Contabilitate şi administrarea financiară;
 Analiza financiară;
 Aprovizionarea şi managementul stocurilor;
 Contractări;
 Utilizarea unor servicii de specialitate.
Etape în realizarea bugetului:
 Planifică activităţile proiectului;
 Estimează cheltuielile pentru fiecare activitate;
 Estimează posibilele surse de venit;
 Evaluează eventualele diferenţe între cheltuieli şi venituri;
 Realizează o planificare în timp a cheltuielilor şi veniturilor (fluxul de numerar);
 Găseşte soluţii pentru evitarea potenţialelor crize de lichidităţi; dacă deficitul
temporar nu poate fi suportat de organizaţie, bugetul sau planificarea lui în timp vor
trebui reconsiderate;
 Stabileşte proceduri de supraveghere permanentă în timpul implementării cheltuielilor
comparativ cu bugetul;
 Revizuieşte şi actualizează periodic bugetul. Cum arată un buget? Nu exista un format
unanim agreat !
 5. Evidențiați riscurile în managementul proiectelor.
Orice organizație este supusă de a pierde bani sau bunuri materiale. Riscul este o
dimensiune internă oricărei activități umane. El se manifestă continuu, în diferite forme și
sub diferite aspecte. Același lucru se întîmplă și cu provocarea de a-l controla: un proces
dinamic ce necesită percepție timpurie a pulsului zilei de mîine.
Nesiguranța se poate referi la probabilitatea de apariție a unui eveniment sau la influiența
unui eveniment în cazul în care acesta se produce.
Riscul apare atunci când:
- Un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
- Efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariția evenimentului este nesigură;
- Atît evenimentul cît și efectul acestuia sînt incerte:
Există două tipuri de riscuri: interne și externe.
Riscurile interne ca fraude sau greșeli manageriale sînt mai sporite în organizațiile în care
nu există sistem de control intern. Există mai multe situații care pot duce la apariția unor
probleme interne:
 Lipsa unor proceduri scrise și formalizate;
 Autoritatea în organizație este atribuită unor persoane nepotrivite, de obicei
persoane prea tinere sau fară experiență;
 Lipsa raportărilor către manageri;
 Personalul nu are calificarea necesară sau nu este instruit corespunzător cu poziția pe
care o ocupă;
 Lipsa unei culturi organizaționale;
 Problemele personale ale angajaților le pot afecta capacitatea de decizie; y
 Conflictele între angajați.
Riscuri externe – evenimente externe care pot afecta negativ proiectul. Riscurile externe
sînt situațiile pe care organizația nu le poate controla, cum ar fi:
 Retragerea unui finanțator din țară;
 Calamități naturale;
 Schimbări în politica națională, schimbări de legislație;
 Crize economice naționale și mondiale.
În fața acestor amenințări singurul mod de acțiune la dispozitia unei organizații este
crearea unor strategii menite să diminueze efectele riscurilor apărute.
Planificarea managementului riscurilor cuprinde toate elementele necesare pentru
pregătirea și stabilirea regulilor generale care să permită managerului de proiect să controleze
riscurile proiectului.
Planul general al managementului riscurilor proiectului furnizează principalele date
privind beneficiarii, dimensiunea, complexitatea și obiectivele proiectului. De asemenea,
definește rolurile și responsabilitățile membrilor echipei proiectului, ale celor care iau
deciziile şi ale tuturor celor care pot fi implicați în proiect. Multe proiecte sînt asemănătoare
din punct de vedere al naturii, și se poate prelua foarte multe informații din planurile deja
realizate de management al riscurilor.
 15. Elaboraţi un studiu de caz în care să se reflecte
respectarea/nerespectarea principiului controlului

În cadrul programului de finanțare „Lunca Răutului”, localiatea X a

câștigat un proiect prin care urma să se restaureze clădirea grădiniței, care nu
mai funcționa de câțiva ani. Responsabili de derularea acestui proiect au fost
membrii APL. Ei au ales firma de constructii care se va ocupa de efectuarea
reparațiilor și au avut grijă de furnizarea materialelor de construcție. Membrii
APL apăreau destul de rar pe șantier pentru a verifica lucrul echipei de
construcții. Lucrările au fost efectuate în termenul stabilit, aparent calitativ.
După o evaluare mai minuțioasă a lucrărilor de reparație, s-a constatat că s-au
utilizat mai puține materiale de construcție decât au fost livrate, din acest
considerent având de suferit calitatea lucrului efectuat. Pe alocuri chiar au fost
substituite materialele de calitate care au fost livrate cu altele de calitate
proastă. La întrebarea primarului unde ar fi materialele rămase și cele care au
fost substituite, șeful echipei de construcție nu a putut oferi un răspuns
concret. Din lipsa de timp pentru a modifica ceva în lucrările de reparație
efectuate, primarul localității X a hotărât să accepte serviciul oferit de firma
de construcții, cu toate ca rezultatul era unul nesatisfăcător. Peste jumătate de
an de la redeschiderea grădiniței, au început să apară crăpături pe pereți, să
cadă teracota.
Cum credeți, care a fost problema care a cauzat rezultatul nesatisfăcător
al proiectului de restaurare a clădirii grădiniței din localitatea X?
Dacă APL ar fi pus accentul pe principiul controlului, ducând evidența
zilnică a faptului cum decurg lucrările, implicându-se mai mult și controlând
fiecare pas, credeți că s-ar fi obținut un alt rezultat?
Ce soluții propuneți pentru această problemă?

24. Elaboraţi o propunere de proiect

Titlul proiectului: „Zâmbește. Dăruiește. Iubește.”

 Tipul activității principale din cadrul proiectului: voluntariat, acțiuni
caritabile, specifice Strategiei Naționale de Acțiune Comunitarǎ
Domeniul în care se încadrează proiectul: domeniul educație civicǎ
cetățenească
Număr participanţi la proiect: minim 300
Bugetul proiectului: Buget total Contribuţie proprie /alte surse
Proiectul este cu participare: directă

REZUMATUL PROIECTULUI

a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: minim 300 elevi

voluntari; 60 cadre didactice din învǎţǎmântul preuniversitar din unitǎțile
partenere.
b. Beneficiarii proiectului:
• direcţi: minim 100 copii voluntari din școlile partenere, 100 de copii care
sunt incluși în centrele sociale; 60 de bătrâni de la centrul socio –sanitar de
îngrijire persoane vârstnice, 10 familii nevoiașe, 30 cadre didactice
• indirecţi: elevii şi părinţii care se implicǎ în acțiunile caritabile; asistenți
sociali/școlari; asistenți medicali
c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura:
Activitatea 1: Bucuria de a dărui. Fii voluntar!
Activitatea 2: Colinde din suflet de copil!
Activitatea 3: Zâmbetele iubirii!
Activitatea 4: Concursul de desene „Dincolo de cuvintele rostite...”
Activitatea 5: ”Ce știu EU... Ce știi TU... și ce putem face ÎMPREUNĂ”
Activitatea 6: Darul bucuriei!
d. Descrierea activităţii principale: Dreptul de incluziune şcolară se poate
defini prin acceptarea de către instituţiile de învăţământ a tuturor copiilor,
indiferent de sex, apartenenţă etnică şi socială, religie, naţionalitate, rasă sau
limbă. Incluziunea este strâns legată de recunoaşterea şi acceptarea
diversităţii, care este la rândul ei bazată pe ideologia democraţiei. În ceea ce
ne privește, dorim sǎ implicǎm elevii, preșcolarii și cadrele didactice în
activitǎţi caritabile. Activitatea evidenţiază importanţa dezvoltării unei
legături între copiii provenind din medii sociale si familiale diferite, aşa încât,
în final, să fie redusă distanţa socială şi prejudecăţile.
e. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă: Suntem convinși cǎ
proiectul se va bucura de reușitǎ și va putea produce o schimbare în
mentalitatea celor care au predispoziţie de a adopta un comportament negativ
și de a emite judecǎţi bazate pe o generalizare eronatǎ și rigidǎ. În același
timp, copiii grupului-țintǎ vor conștientiza cǎ toți au drepturi și șanse egale.
Prin participarea la activitǎțile proiectului se evidențiazǎ capacitǎţile creatoare
ale copiilor, talentul artistic, sentimente de respect pentru mediul social și
natural din care facem parte, se cultivǎ abilităţile de cooperare şi de a lucra în
echipă, este stimulatǎ creșterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii.

Argument: Fiind membrul unui grup, individul interacţionează atât în cadrul

grupului din care aparţine, cât şi cu membrii altor grupuri. În ceea ce priveşte
interacţiunea dintre indivizi, douǎ elemente sunt foarte importante:
comportamentul şi imaginea făcută despre o anumită persoană în urma
interacţiunii. Sistemul de imagini pe care partenerii şi-l formează unii despre
alţii va influenţa comunicarea şi funcţionarea relaţiilor stabilite. În funcţie de
acesta, individul va avea o anumită atitudine în raport cu cealaltă persoană sau
cu celălalt grup. Din pǎcate, existǎ astǎzi în societate tendinţa de a „eticheta”
anumite persoane, dupǎ anumite comportamente, fǎrǎ a privi însǎ în interiorul
sufletului; multe categorii sociale sunt marginalizate; chiar și în rândul
copiilor sunt prezente prejudecǎţi legate de aspectul fizic, de credinţe, de
etnie, astfel cǎ discriminarea şi stigmatizarea reprezintă adeseori expresia
atitudinii intergrupale.
Scopul proiectului:
Conștientizarea copiilor din învățământul de masă că, în ciuda diferențelor
dintre ei și copiii cu CES, copiii cu dificultăți de învățare sau defavorizați de
condițiile sociale, aceștia din urmă pot dovedi că sunt capabili de fapte și
gânduri frumoase, că ȘTIU, că POT, că SIMT și că, de asemenea, merită
cunoscuți, apreciați, tratați cu înțelegere și respect, acordându-li-se astfel
drepturi și șanse egale tuturor în procesul de integrare socială și educațională.
Obiectivele proiectului:
• Obiective generale
O1 - Să cunoască modul de organizare a Programului/Proiectului de
Acţiune Comunitară în scopul sprijinirii, protejării, respectării şi îngrijirii
persoanelor de vârsta a treia;
O2 - Să implicăm în mod activ copiii care provin din familii vulnerabile
din punct de vedere social și copiii cu nevoi speciale din centrele de
plasament,
în comunităţile locale;
O3 - Să implicăm copiii voluntari în acţiuni practice de ameliorare a
modului de viaţă pe care îl au vârstnicii, copiii și persoanele cu nevoi speciale,
prin stimularea responsabilităţii faţă de aceştia;
O4- să dobândească sentimente de înţelegere, respect faţă de toate
persoanele, indiferent de grupul din care fac parte.
Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul: Grupul țintǎ
cǎruia i se adreseazǎ proiectul este format din:
• Elevii voluntari din școlile partenere;
• Copii și bătrâni incluși în centre sociale/școli speciale.
Beneficiarii
• direcți: voluntarii, copiii din centrele sociale, bătrânii de la centrul socio–
sanitar de îngrijire persoane vârstnice, copiii din familii sociale deosebite;
• indirecți: cadre didactice din școlile partenere, pǎrinți, elevi care doneazǎ
produse (cǎrți, fructe, jucǎrii) sau confecționeazǎ obiecte- suvenir din
materiale refolosibile (felicitǎri, mǎrțișoare, rame de tablou, semne de carte
etc).
Durata proiectului: anul școlar 2022 – 2023 (12 luni)

25. Propuneţi criterii de selecţie a propunerilor de proiect

Un proiect bine întocmit şi redactat asigură succesul finanţării acestuia,
respectiv oferă certitudinea implementării sale. De regulă, evaluarea
propunerilor de proiecte se face pe baza unor criterii de evaluare, care sunt de
două tipuri:
• criterii generale, valabile pentru toate tipurile de proiecte;
• criterii specifice, stabilite pentru fiecare tip de proiecte; de regulă, la
deschiderea unei competiţii de proiecte sunt evidenţiate şi aceste criterii.
A. Criterii generate de evaluare a propunerilor de proiect
a) Conformitatea şi adecvarea proiectului la tematica generală şi
obiectivele scoase la concurs.
b) Realismul şi fezabilitatea proiectului.
c) Calitatea managementului de proiect (experienţa şi competenţa
directorului de proiect).
d) Organizarea şi planificarea activităţilor proiectului: structura, etape,
resurse.
e) Claritatea responsabilităţilor, coordonarea eforturilor partenerilor.
f) Structura şi calitatea parteneriatului.
 g) Asigurarea resurselor pentru derularea proiectului (situaţia financiară
a partenerilor, dotări necesare etc.).
h) Analiza şi evaluarea costurilor (nivelul costurilor totale, pe etapă, pe
activităţi, eficienţa costuri/ rezultate).
i) Calitatea produselor şi serviciilor oferite.

B. Criterii specifice de evaluare a propunerilor de proiect (exemple în

funcţie de specificul competiţiei)
a) Calitatea ştiinţifică a propunerii (gradul de noutate, originalitatea
propunerii, conectarea cu proiecte naţionale/internaţionale, contribuţia la
dezvoltarea domeniului, multidisciplinaritate, parametri de performanţă etc,).
b) Beneficii directe estimate pentru grupul-ţintă, promotori, alte grupuri
implicate sau vizate.
c) Impactul asupra mediului (fizic, natural, social).
d) Complexitate structurală.
e) Dezvoltarea de parteneriate.
f) Impunerea de modele sau bune practici etc.

26. Descrieţi tipurile de proiecte educaţionale

Orizontul şi oportunitatea dezvoltării de proiecte în şcoli s-au extins

foarte mult, aceasta devenind o practică destul de cunoscută în randul
instituţiilor şcolare. Pentru a argumenta această afirmaţie prezentăm cateva
exemple de categorii şi tipuri de proiecte ce pot fi elaborate şi implementate la
nivelul instituţiilor şi organizaţiilor ofertante de servicii educaţionale din
sistemul public sau privat :
a) proiecte de atragere a resurselor financiare şi de dezvoltare a bazei
materiale - centrate pe achiziţionarea de echipamente, mijloace de învăţământ,
material informative, tehnică de calcul, softuri şi alte categorii de resurse care
pot asigura formarea unei baze de date, suport pentru activitatea didactică şi
pentru activităţile nonformale din şcoală;
b) proiecte de dezvoltare a resurselor umane – centrate pe informarea şi
formarea corpului profesoral în diferite domenii atractive pentru activitatea la
nivelul instituţiei şi/sau comunităţii;
c) proiecte de intervenţie educaţională - elaborate în vederea identificării
unor aspecte problematice specific comuniităţii educaţionale şi rezolvarea
acestora prin elaborarea unor proiecte de intervenţie promptă în plan
educaţional. Exemple:
 proiecte de conştientizare şi rezolvare a fenomenelor sociale;
 proiectele de asistenţă psihopedagogică specializată.
 d) proiecte de dezvoltare a relaţiilor comunitare – axate pe identificarea
la nivelul comunităţii a unor categorii speciale de „resurse educaţionale"
(limbă, tradiţii, obiceiuri, arhitectură locală, port popular etc.) şi integrarea
acestora cu succes în procesul instructiv-educativ, prin crearea unor
parteneriate între şcoală şi comunitatea locală. Exemple:
 parteneriatele cu părinţii şi alte instituţii ale comunităţii la nivel local
(ziua porţilor deschise, clubul părinţilor, iniţierea şi derularea unor campanii
de conştientizare a unor probleme cu care se confruntă comunitatea etc.);
 parteneriate între instituții la nivel naţional (pot aborda fenomene
reale şi provocatoare atât pentru copii, cât şi pentru cadrele didactice:
cunoaşterea modelului cultural naţional, prin includerea uiior domenii
diverse : literatură, artă, istorie, relaţia dintre minorităţi şi majoritate,
promovarea unor şanse egale pentru minorităţile dezavantajate, comunicare
intercultural etc.);
 parteneriaie între instituții la nivel internaţional - aceste tipuri de
proiecte au fost incurajate şi susţinute prin unele programe europene, unele
devenite familiare şi in sistemul nostru de invăţământ.
27. Evidenţiaţi elementele de bază ale proiectului

Structura unui proiect diferà în dependență de cerintele finanțatorilor și

este determinatã de: tipul proiectului, domeniul de implementare, volumul
finanțării, perioada de implementare, aria de acoperire, cerințele donatorului
etc.
Cu toate acestea, elementele comune care se regasesc în orice proiect
sunt:
1. Titlul proiectului
2. Rezumat
3. Descrierea problemei abordate si justificarea proiectului
4. Descrierea beneficiarilor si grupurilor tintà ale proiectului
5. Scopul si obiectivele proiectului
6. Planul de activitati si metodele de implementare ale
proiectului
7. Descrierea rezultatelor asteptate
8. Descrierea durabilitatii si a impactului proiectului
9. Bugetul detaliat al proiectului
10. Descrierea organizatiei implementatoare si a echipei de
implementare a proiectului.