Conf. Univ. Dr.

Constantin BRĂGARU

MANAGEMENTUL
PROIECTELOR
Suport de Curs
 CUPRINS

ABREVIERI 3
Obiectivele, Competențele Specifice și Conținutul Unităților de Învățare 5
CAPITOLUL I: MANAGEMENTUL PROIECTELOR – CLARIFICĂRI ȘI
DELIMITĂRI CONCEPTUALE 7
1.1. Considerații introductive. România în contextul procesului de integrare în
Uniunea Europeană. Drepturi și Obligații 7
1.2. Clarificări conceptuale privind noțiunea de Proiect 8
1.2.1. Caracteristici 9
1.2.2. Ciclu de viață 10
1.2.3. Obiective 13
1.3. Clarificări conceptuale privind noțiunea de Document Programatic. 15
1.3.1. Conceptul de Document Programatic 15
1.3.2.Tipuri de documente programatice specifice P.P. 2014-2020 16
1.3.2.1. Strategii europene orizontale și sectoriale 16
1.3.2.2. Regulamente financiare europene privind gestiunea fondurilor structurale și
de investiții europene 19
1.3.2.3. Acordul de Parteneriat 32
1.3.2.4. Programele Operaționale 34
1.4. Clarificări conceptuale privind noțiunea de Management al Proiectelor.
Funcțiile proiectelor 38
1.5. Importanța domeniului Managementul Proiectelor 38
CAPITOLUL II: PROCESUL DEE PLANIFICARE ȘI PROGRAMARE ÎN
MANAGEMENTUL PROIECTELOR 111
2.1.Procesul de Programare la nivel național 41
2.1.1. Acordul de Parteneriat încheiat România cu Comisia Europeană 41
2.1.2. Strategiile și Programele Naționale de Dezvoltare 55
2.1.3. Programele operaționale 63
2.2. Procesul de planificare la nivelul proiectelor individuale 84

1
CAPITOLUL III: PROCESELE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI
CONTROL ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR 111
3.1. Cadrul legislativ și instituțional privind gestiunea fondurilor ESI la nivel
național 111
3.1.1. Cadrul de reglementare 112
3.1.2. Cadrul instituțional de gestiune 113
3.1.2.1. Autoritățile de Management 117
3.1.2.2. Autoritatea de Certificare 123
3.1.2.3. Autoritatea de Audit 124
3.1.2.4. Agenția Națională pentru Achiziții Publice 124
3.1.2.5. Agenția Națională de Integritate 125
3.2. Beneficiarul 126
3.3. Managementul riscurilor 148
CAPITOLUL IV: PROCESUL DE CONDUCERE ÎN MANAGEMENTUL
PROIECTELOR. ECHIPA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI 167
4.1. Managerul de proiect 167
4.2. Responsabil financiar 175
4.3. Responsabil achiziții publice 178
4.4. Expert Raportare 186
4.5. Responsabil juridic 187
4.6. Responsabili comunicare și informare 188
4.7. Responsabil organizare evenimente și logistic 191
BIBLIOGRAFIE 193

2
 ABREVIERI

AM – Autoritate de Management
A.N.A.P. – Agenția Națională pentru Achiziții Publice
A.N.I.- Agenția Națională de Integritate
AP. – Axă Prioritară
B.M. – Banca Mondială
C.E. – Comisia Europeană
C.F.M. – Cadru Financiar Multianual
C.S.C. – Cadrul Strategic Comun
ESI – Fonduri structurale și de investiții
FEAD - Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane 
FEADR - Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
FEDER - Fondul european de dezvoltare regională
FEPAM - Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
FC- Fondul de Coeziune
FSE- Fondul social European
IPA - Instrumentul de Asistență pentru Preaderare
O.C.D.E. - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OI – Organism Intermediar
O.N.U. - Organizația Națiunilor Unite
OS – Obiectivul Specific
OT - Obiectiv tematic
PNDR - Programul Național de Dezvoltare Rurală
PO – Program Operațional
POC - Programul Operațional Competitivitate
POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă
POCU – Programul Operațional Capital Uman
POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare
POR – Programul Operațional Regional
P.P. – Perioadă de Programare
S.I.C.A.P.-Sistemul informatic colaborativ pentru mediu performant de
desfășurare al achizițiilor publice
TFUE – Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene
TUE – Tratatul privind Uniunea Europeană
U.E. – Uniunea Europeană

3
4
 OBIECTIVELE, COMPETENȚELE SPECIFICE ȘI CONȚINUTUL
UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Obiectivul general al unităților de învățare vizează însuşirea terminologiei

specifice domeniului managementului proiectelor finanțate din fondurile
structurale și de investiții europene așa cum au fost ele aprobate de Comisia
Europeană a susține financiar Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună în
România în perioada de programare 2014-2020.

Obiectivele specifice ale unităților de învățare urmăresc:

● însușirea cunoștințelor necesare definirii noțiunilor de proiect, document
programatic și management al proiectelor;
● însuşirea cunoştinţelor privind caracteristicile, obiectivele și scopul proiectelor;

● formarea deprinderilor de identificare a etapelor proiectului și a funcțiilor

managementului de proiect;
● dobândirea abilității de a efectua clasificări adecvate ale documentelor
programatice;
● formarea deprinderilor de identificare a activităților specifice desfășurate în
cadrul etapelor procesului de management al proiectului organizat atât la nivel
național cât și la nivel individual;
● însuşirea cunoştinţelor privind fondurile structurale și de investiții europene
care finanțează politicile de dezvoltare ale Uniunii Europene în perioada de
programare 2014-2020 și a obiectivelor naționale de investiții ce beneficiază de
finanțare din aceste fonduri;
● dobândirea abilității de a lucra cu resursele financiare și programele de
finanțare europene în vedere aplicării pentru proiecte individuale;

Competenţele unităţii de învăţare

Parcurgerea unităților de învățare va conduce la dobândirea următoarelor
competențe:

Competențe profesionale:

5
● cunoașterea noțiunilor de specialitate în domeniul managementului de proiecte
finanțate din fondurile structurale și de investiții europene în perioada de
programare 2014-2020;
● rezumarea, analiza și utilizarea adecvată a ansamblului de cunoștințe specifice
managementului de proiect în scopul identificării programelor de finanțare și a
fondurilor structurale și de investiții europene aplicabile unor obiective de
dezvoltare specifice;
Elaborare, implementare şi evaluare a proiectelor, programelor si politicilor de
Comunicare şi relaţionare profesională cu beneficiarii şi alţi actori sociali implicaţi
∙ Comunicare şi relaţionare profesională cu beneficiarii şi alți actori sociali
implicați
Competențe transversale:
● abordarea obiectivă şi argumentată atât teoretic cât şi practic-aplicativ a
direcționării resuselor financiare europene către domeniile specifice de
dezvoltare ale României.

Cursul este arhitecturat în patru unităţi de învăţare, unitare din punct de

vedere conceptual şi tematic și echilibrate din punct de vedere al extinderii,
structura astfel concepută asigurând interacţiunea între caracterul teoretic
şi cel practic-aplicativ al domeniului managementului de proiecte.

Conţinutul unităţilor de învăţare este următorul:

Unitatea de învăţare 1. Managementul Proiectelor. Clarificări și delimitări

conceptuale
Unitatea de învăţare 2. Procesul de planificare și programare în
managementul proiectelor
Unitatea de învăţare 3. Procesele de implementare, monitorizare și control în
managementul proiectelor
Unitatea de învăţare 4. Procesul de conducere în managementul proiectelor

6
 CAPITOLUL I
MANAGEMENTUL PROIECTELOR – CLARIFICĂRI ȘI DELIMITĂRI
CONCEPTUALE

1.1. Considerații introductive. România în contextul procesului de integrare

în Uniunea Europeană. Drepturi și Obligații
Dobândirea calității de stat membru al Uniunii Europene (U.E.) ce a avut loc
la data de 1 ianuarie 2007 prin semnarea Tratatului de Aderare1 a atras, după sine,
în sarcina României atât instituirea de obligații cât și obținerea de drepturi. Aceste
categorii de drepturi sunt completate cu obligații și drepturi reglementate de
legislația primară, respectiv de tratatele fondatoare, în vigoare în prezent, Tratatul
privind Uniunea Europeană2 (TUE), Tratatul privind Funcționarea Uniunii
Europene3 (TFUE), Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei
Atomice4, de legislația secundară în dispozițiile unor directive, regulamente și

1 Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica
Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru,
Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta,
Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica
Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale
Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la
Uniunea Europeană, publicat în JO L nr. 157 din 21.06.2005, pp.11-46,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2005:157:TOC
2 Tratatul privind Uniunea Europeană, Versiunea Consolidată, publicat în JO C nr. 202 din 07.06.2016, pp.13-46,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12016M/TXT&from=EN
3 Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, Versiunea Consolidată, publicat în JO C nr. 202 din 07.06.2016,
pp.47-200, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12016M/TXT&from=EN
4 Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, Versiunea Consolidată, publicat în JO C nr.203
din 07.06.2016, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:C:2016:203:TOC

7
decizii adoptate de instituții europene, în conținutul prevederilor convențiilor
multilaterale sau de jurisprudența Curții de Justiție de Uniunii Europene.
Dispozițiile art. 3 alin.2 și alin.3 din TUE sunt edificatoare în ceea ce
privește categoriile de drepturi care le sunt recunoscute statelor membre.
“Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție,
fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a
persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele
externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și
combaterea acestui fenomen” (art.3 alin.2).
“Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează
justiția și protecția sociale, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între
generații și protecția drepturilor copilului” (art.3 alin.3).
Alături de aceste drepturi conferite statutului de stat membru, de o
importanță fundamentală pentru eficientizarea procesului de integrare în blocul
comunitar îl reprezintă și dreptul de acces la asistența financiară comunitară al
cărei scop este direcționat către consolidarea guvernanței economice la nivelul
întregului bloc comunitar. Dreptul la accesarea asistenței financiare comunitare
derivă din prevederile art.317 alin.1 din TFUE care stipulează că statele membre
execută bugetul comunitar în cooperare cu Comisia Europeană (C.E.), gestiune ce
poartă denumirea de gestiune partajată.
Însă execuția bugetului ce implică și accesul la asistența financiară pentru
dezvoltare trebuie să se realizeze, conform dispozițiilor aceluiași art.317 “în
conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare” și “pe propria răspundere”
și, nu în ultimul rând, în conformitate cu prevederile regulamentelor financiare
aplicabile, regulamente care trebuie să prevadă “obligațiile de control și de audit
ale statelor membre în execuția bugetului, precum și răspunderile care decurg din
acestea”. Mai mult, accesul la asistența financiară comunitară este condiționată și
de îndeplinirea de către statele membre a unor obligații de ordin economic,
financiar, juridic și instituțional care să garanteze că la nivel național sprijinul
financiar este direcționat către realizarea de reforme structurale și consolidarea
sistemelor de supraveghere în domenii prioritare de dezvoltare.
În actualul context economic pe care îl traversează România, accesarea
asistenței financiare europene a devenit crucială cu atât mai mult cu cât C.E., în
urma ultimelor evaluări5 anuale, atrage atenția asupra existenței unor întârzieri

5 Comisia Europeană, Document de lucru al serviciilor Comisiei, Raportul de țară din 2019 privind România,
inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice, care însoţeşte
documentul Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală
Europeană și Eurogrup, Semestrul european 2019: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele
structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor
aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Bruxelles, 27.02.2019, SWD(2019) 1022
final, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf

8
majore în ceea ce privește investițiile în digitalizarea economiei românești, în
infrastructura de transport, în sistemul de gestionare al deșeurilor, în infrastructura
de alimentare cu apă, în reformarea sistemului judiciar și al luptei împotriva
corupției, în reformarea sistemului administrației publice și al furnizării serviciilor
publice și în consolidarea sectorului achizițiilor publice.
Fie că vorbim despre instituții publice sau private sau despre organizații
nonguvernamentale, indiferent de domeniul în care activează, prioritară a devenit
intensificarea investițiilor pe bază de proiecte finanțate din bugetul U.E.

1.2. Clarificări conceptuale privind noțiunea de Proiect

Literatura de specialitate cuprinde o varietate de definiții date noțiunii de
proiect. Am ales să ne oprim asupra definițiilor formulate în cadrul comunității
financiare internaționale, respectiv asupra definițiilor enunțate de Organizația
Națiunilor Unite (O.N.U.), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(O.C.D.E.) și Comisia Europeană.
O.N.U. definește proiectul ca fiind “un proces ce implică o serie de acțiuni
a căror desfășurare trebuie să conducă la îndeplinirea unor rezultate specifice și
pentru care este necesară o monitorizare continuă” 6.
O.C.D.E. califică proiectul drept “o intervenție individuală, organizată în
cadrul unui program de dezvoltare mai amplu și concepută în vederea atingerii
unor obiective de dezvoltare specifice, intervenție care trebuie să respecte un plan
de implementare stabilit și să utilizeze resurse specifice” 7.
Și C.E. formulează o definiție, pentru instituția europeană proiectul
reprezentând “un efort în cadrul căruia resurse umane, materiale și financiare
sunt angajate într-un anumit număr de activități desfășurate într-o perioadă
limitată de timp cu scopul de a produce o schimbare, schimbare exprimată în
atingerea unor obiective cantitative și calitative” 8.
Ni se pare demn de amintit și definiția enunțată de United Nations
University pentru care proiectul reprezintă “un set de activități interconectate
desfășurate într-o perioadă de timp determinată, cu o dată de începere și o dată de
finalizare clar stabilite, cărora le este alocat un buget delimitat în scopul
asigurării unor obiective specifice” 9.

6 United Nations, United Nations Procurement Division, Programmes and Projects, November 2011, p.3,
https://www.undp.org/content/dam/undp/library/corporate/Programme%20and%20Operations%20Policies%20and
%20Procedures/Programmes-and-Projects-20-Nov-2011.pdf
7 Organisation for Economic Co-operation and Development, Glossary of Key Terms in Evaluation and Results
Based Management, pp.30-31, https://www.oecd.org/dac/evaluation/2754804.pdf
8 Roman PAPADIMITROV, Igor NIKOLOVSKI, Handbook for EU project design and project cycle management,
Institute for Democracy “Societas Civilis”, March 2017, p.7,
https://idscs.org.mk/wp-content/uploads/2017/04/WEB-Handbook-for-EU-Project-Design-and-Project-Cycle-
Management-1.pdf

9
 În opinia noastră, proiectul poate fi definit drept un ansamblu de activități
interconectate, desfășurate cu respectarea unui plan ce implică utilizarea unor
resurse materiale și umane particulare, încadrarea într-o anumită perioadă de
timp și în limitele unui buget determinat, plan ce are drept scop atingerea unor
obiective specifice caracterizate de unicitate și calitate.

1.2.1. Caracteristici
Din analiza definițiilor amintite anterior se poate observa cu ușurință că
elementele cheie ale conceptului de proiect sunt: existența unui set de activități
novatoare ce sunt organizate în cadrul unui proces impus, o perioadă de timp
delimitată, utilizarea de resurse umane, materiale și financiare determinate,
existența unor obiective specifiec și un scop orientat către obținerea unor rezultate
unice de ordin calitativ.
Pe cale de consecință putem concluziona că un proiect trebuie să fie
caracterizat de:
● unicitate – proiectul trebuie să propună activități novatoare;

● planificare - activitățile novatoare să se desfășoare și să se execute pe baza

unui plan bine definit;
● organizare – activitățile novatoare să se încadreze în limitele resurselor
materiale, bugetare și de timp prestabilite;
● autonomie – activitățile novatoare înregistrează un anumit grad de autonomie
în măsura în care depind total, parțial sau nu depind de activitățile curente ale
solicitantului de finanțare;
● orientare către un scop durabil - activitățile novatoare să umărească
atingerea unor rezultate specifice predeterminate, durabile și la înalte standarde
de calitate;

1.2.2. Ciclu de viață

Pornind de la trăsăturile definitorii, o mare parte din literatura de specialitate
definește cu precădere proiectul din prisma ciclului său de viață în considerarea
faptului că etapele pe care le parcurge un proiect indiferent de tipul său, amintind
aici spre exemplificare proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul nano-
tehnilogiilor sau tehnologiei informațiilor, proiecte de investiții în domeniul
infrastructurii de gestionare a deșeurilor prin modernizarea unor sisteme de
9 United Nations University, Programme and Project Management Manual (PPMM), p.2,
http://i.unu.edu/media/pm.unu.edu/page/5/The-Programme-and-Project-Management-Manual-PPMM.pdf

10
procesare a deșeurilor, proiecte de investiții în domeniul cultural prin restaurarea
unor monumente istorice sau proiecte de dezvoltare a întreprinderilor mici și
mijlocii prin crearea unui nou sistem de distribuție a produselor, trebuie să conducă
la obținerea unor rezultate noi.
Cu alte cuvinte, un proiect nu poate fi realizat fără a traversa o etapă de
analiză, identificare și stabilire a necesităților și obiectivelor de investiții,
continuând cu o etapă de pregătire și formulare a rezultatelor specifice ce se
doresc a fi obținute prin raportare la resursele necesare și disponibile pentru
realizarea proiectului, cu parcurgerea unei etape de implementare, monitorizare
și raportare a rezultatelor planificate ale proiectului și sfârșind cu o etapă de
evaluare finală pe marginea modului de îndeplinire integrală sau parțială a
obiectivelor prestabilite.
Deși în esență ciclul de viață al proiectelor parcurge aceste patru etape,
donatorii financiari internaționali, O.N.U., O.C.D.E. sau C.E. au stabilit în
procedurile proprii de implementare și evaluare ca ciclul de viață al proiectelor
propuse spre finanțare în cadrul programelor de asistență financiară pentru
dezvoltare să fie structurat în cinci etape.
Pentru O.N.U. proiectele trebuie să traverseze etapa de programare, etapa de
planificare, etapa de mobilizare a resuselor, etapa de implementare și monitorizare
și etapa de evaluare.

Fig.1. Ciclul de viață al proiectelor și programelor în viziunea O.N.U.10

Și pentru O.C.D.E. proiectele în baza cărora se formulează solicitări de

finanțare trebuie să fie structurate tot în cinci etape și anume etapa de identificare a
necesităților, etapa de evaluare a necesităților, etapa de programare detaliată a
activităților, etapa de implementare și etapa de monitorizare și evaluare.

10 United Nations, United Nations Office on Drugs and Crime, Evaluation Handbook, Guidance for Designing,
Conducting and using independent evaluation at UNDOC, United Nations, Vienna, 2017, p.11,
https://www.unodc.org/documents/evaluation/Evaluation_Handbook_new/UNODC_Evaluation_Handbook.pdf

11
 Fig.2. Ciclul de viață al proiectelor în viziunea O.C.D.E.11

În același registru și C.E. apreciază că ciclul de viață al proiectului reprezin-

tă un mecanism indispensabil procesului de utilizare a asistenței financiare
comunitare, mecanism a cărui operaționalizare se fundamentează pe procesul de
formulare a deciziilor, pe procesul de management al activităților, al timpului, al
resurselor umane și materiale și, nu în ultimul rând, pe procesul de gestiune al
bugetului.
În viziunea C.E. în vederea atingerii obiectivelor speciale stabilite, proiectele
trebuie să parcurgă cinci etape, respectiv etapa de programare sau planificare, etapa
de identificare, etapa de formulare, etapa de implementare și etapa de evaluare și
etapa de audit.

11 O.E.C.D., Integrating climate change adaptation into development co-operation, A User Guide for Practitioners
Working at the Project Level, 2009, p.6, http://www.oecd.org/dac/environment-development/50012510.pdf

12
 Fig.3. Ciclul de viață al proiectelor în viziunea C.E.12

În etapa de programare sunt organizate activitățile de identificare și

analiză a a situației existente precum și a necesităților și obiectivelor generale ce se
doresc a fi atinse.
În etapa de identificare se realizează o prioritizare a necesităților și se ia
decizia care dintre necesități se pot constitui într-un proiect fezabil.
În etapa de formulare are loc creionarea schiței proiectului, a obiectivelor
și a rezultatelor specifice propuse a fi realizate, a resurselor necesare și disponibile
pentru proiect precum și planificarea modului de desfășurare a activităților.
Ceea ce este specific C.E. este faptul că instituția europeană apreciază că
mecanismul ciclului de proiect poate deveni eficient, în anumite etape pe care le
parcurge, numai prin aplicarea unei metodologii de planificare, gestionare și
evaluare a proiectelor pe care o denumește Matrice Logică.
Pe parcursul etapelor de identificare și formulare își găsește aplicabilitatea
metodologia Matricei Logice care la rândul ei este constituită din două faze inter-
active, una de analiză și una de planificare . Etapa de analiză se constituie din acele
activități de identificare a problemelor cheie, a punctelor forte, a constrângerilor și
oportunităților (cunoscută și sub denumirea de analiză SWOT), activități care
presupun consultarea reprezentanților diferiților factori interesați, dezvoltarea de
soluții la problemele specifice identificate, identificarea obiectivelor și creionarea
unor strategii de punere în aplicare a acestor soluții. În etapa de planificare, care
este fundamental practică, are loc schițarea structurii proiectului, formularea
indicatorilor de atins și perioridizarea (întocmirea graficului) desfășurării
activităților, stabilirea costului proiectului și alocarea resurselor financiare și
materiale, alocarea resuselor umane și distribuirea sarcinilor și răspunderii, precum
și stabilirea graficului de utilizare a resurselor.

Fig.4. Matricea Cadru Logic13

12 European Commission, Aid Delivery Methods, Project Cycle Management Guidelines, Vol.I, March 2004, p.16,
https://europa.eu/capacity4dev/dear-programme/document/europeaid-project-cycle-management-guidelines

13
 În etapa de implementare se realizează o mobilizare a tuturor resurselor,
umane, materiale și financiare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini și a fiecărui
obiectiv stabilit în proiect, activitate ce determină o monitorizare permanentă a
modului de desfășurare a activităților, centrată pe identificarea problemelor și
soluționarea lor, toate într-o comunicare permanentă cu instituția donatoare.
În etapa finală de evaluare, are loc o analiză a modului de îndeplinire, în
integralitate sau parțial, de către beneficiarul proiectului, a obiectivelor specifice
prestabilite precum și identificarea necesităților pentru proiecte viitoare.

1.2.3. Obiective
După cum reiese și din definițiile prezentate anterior, fiecare proiect în parte
trebuie să urmărească atingerea un obiectiv general și a unor obiective specifice.
Obiectivele decurg din scopul proiectului care reprezintă finalitatea, fiind
spre deosebire de scop cuantificabile și măsurabile.
În literatura de specialitate se menționează că obiectivele propuse într-un
proiect trebuie să fie S.M.A.R.T., S.M.A.R.T. nefiind altceva decât acronimul
caracteristicilor esențiale pe care trebuie să le îndeplinească obiectivele și anume:
specifice, măsurabile, abordabile/accesibile, relevante și încadrate în timp.

Specific indică cu claritate ceea ce se dorește a se obține prin raportare la

finalitatea proiectului

Măsurabil permite cu exactitate cuantificarea rezultatelor atât din punct de vedere

calitativ cât și cantitativ

Abordabil/Accesibil Este realizabil în raport cu situația de fapt

Relevant contribuie la atingerea unor obiective globale și la impactul vizat de

proiect

Încadrat în timp se realizează cu respectarea unei perioade definită de timp, într-un loc și
în condiții specifice.

Un obiectivul general poate fi orice activitate de ordin social, economic sau

instituțional care urmărește obținerea unor rezultate care să conducă la
îmbunătățirea sau soluționarea unor probleme sau necesități.

13 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ghid de Bune Practici în Management de Proiecte,
Material elaborat in cadrul proiectului: „Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților
administrației publice locale ale orașelor din România”, cod SMIS 27520, cofinanţat prin Fondul Social European,
Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, 2015, p.10,
https://www.mdrap.ro/userfiles/ghid_MP.pdf

14
 Obiectivele fie ele generale sau specifice se constituie în etape pentru
atingerea scopului propus. Cu alte cuvinte, obiectivele descriu schimbarea sau
beneficiul pe care dorim să le realizăm sau obține, care înainte erau inexistente,
prin intermediul activităților desfășurate în cadrul proiectului.
Obiectivul general este un obiectiv global care se concentrează pe obținerea
de beneficii pe termen lung fie ele pentru instituții publice, organizații
guvernamentale, companii private sau comunitate indicând direcția pe care
proiectul își propune să o urmeze.
Din obiectivul general derivă mai multe obiective specifice, imediate care
descriu procesul parcurs.

Exemplu! Proiect Rețea de sprijinire a formării profesionale în domeniul mamagementului

sanitar, managementul calității și TIC al personalului ocupat din domeniul medical –
RUXMED14 – Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Proiectul a fost implementat în parteneriat de Centrul de Resurse CREST (lider de
parteneriat) şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, SC EXTRANET SRL,
Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Satu Mare, Colegiul Medicilor Satu Mare şi Centrul de
Ştiinţe în Medicină şi Sănătate al Universităţii din Debrecen – Ungaria...
Obiectivul general al proiectului este promovarea şi sprijinirea dezvoltării manageriale,
respectiv a creşterii gradului de adaptabilitate a personalului medical la nivel naţional.
Pe termen lung, activităţile proiectului urmăresc dezvoltarea capacităţii interne a
unităţilor sanitare de a-şi îmbunătăţi continuu propriul personal şi de a consolida procedurile
interne de control şi dezvoltare a condiţiilor de muncă ale angajaţilor. De asemenea, se vor
asigura premisele promovării noilor forme de organizare a muncii şi creşterii eficienţei în
sistemul sanitar.
Obiectivele specifice ale proiectului:
● Dezvoltarea de abilităţi manageriale pentru 170 de persoane angajate din 60 de unităţi
sanitare pe posturi de conducere în domeniul medical, în vederea asigurării sistemelor de
calitate, sănătate şi securitate în muncă respectiv de mediu în unităţile sanitare.
● Dezvoltarea capacităţii de implementare a noilor modele organizaţionale necesare
managementului descentralizat – prin elaborarea ghidurilor şi protocoalelor de bună practică
în domeniul sanitar, elemente de promovare a formelor de organizare şi eficientizare a
muncii – comunicare instituțională, asigurarea calităţii respectiv a sănătăţii şi siguranţei la
locul de muncă, gestionarea deşeurilor medicale – pentru 5900 de angajaţi care activează în
sectorul medical la nivelul a 20 judeţe;
● Facilitarea obţinerii de competenţe informatice în domeniul tehnologiei informaţiei a 2224
cadre angajate în sectorul medical din 60 unităţi sanitare participante la proiect;

14 http://www.ruxmed.ro/obiective_obiectiv_general.php

15
● Perfecţionarea a 50 medici de specialitate în noile tehnologii în domeniul imagisticii prin
rezonanţă magnetică;
● Informarea şi conştientizarea a 12.000 de persoane angajate în domeniul medical din 20
judeţe, privind asigurarea calităţii şi eficienţei managementul sistemului de sănătate publică
la nivel local, implementarea noilor tehnologii în sistemul de sănătate în vederea asigurării
adaptabilităţii la nivel sectorial respectiv importanţa noilor modele organizaţionale necesare
managementului descentralizat, respectiv importanţa activităţii de gestionare a deşeurilor
radioactive rezultate din activitatea medicală.

1.3. Clarificări conceptuale privind noțiunea de Document Programatic.

Deși Banca Mondială (B.M.) nu formulează o definiție a noțiunii de proiect,
instituția financiară stabilește clar care este scopul proiectelor și anume că ele
trebuie “să contribuie substanțial la atingerea obiectivelor de dezvoltare și să
dovedească soliditate din punct de vedere economic, financiar și tehnic ”15.
Formularea pe care B.M. a oferit-o scopului proiectelor ne facilitează
înțelegerea modului în care, în perioada de programare (P.P.) 2014-2020, România
poate accesa asistența financiară comunitară. Este vorba de faptul că programarea,
identificarea, formularea și stabilirea obiectivelor proiectelor, indiferent de
domeniul vizat, trebuie să răspundă în același timp obiectivelor de dezvoltare
specifice prestabilite în documentele programatice europene, regionale și locale.

1.3.1. Conceptul de Document Programatic

Literatura de specialitate nu definește noțiunea de document programatic,
deși conceptul este utilizat frecvent în legislația europeană primară și secundară,
însă considerăm oportună clarificarea noțiunii pentru domeniul nostru de interes.
Apreciem că documentul programatic este un document strategic ce cuprin-
de o planificare a modului de utilizare a instrumentelor financiare europene în
Cadrul Financiar Multianual comunitar, fie că este elaborat și adoptat la nivel
european, regional sau local.

1.3.2.Tipuri de documente programatice specifice P.P. 2014-2020

În condițiile impuse de noul cadru de reglementare aplicabil P.P. 2014-2020,
fiecare stat membru inclusiv România este obligat să își direcționeze asistența

15 Warren C. BAUM, The Project Cycle, International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank
1818 H Street., N.W., Washington, D.C. 20433, U.S.A. Revised Edition December 1989, p.5,
http://documents.worldbank.org/curated/en/968541488526564142/pdf/110231-WP-Box396328B-PUBLIC-The-
Project-Cycle-Warren-C-Baum-1982.pdf

16
financiară comunitară de care beneficiază strict către obiective specifice de
dezvoltare inteligentă, sustenabilă și incluzivă așa cum sunt ele stabilite în
documentele programatice europene, respectiv cum sunt ele negociate și aprobate
de C.E. și transpuse în documentele programatice naționale.

1.3.2.1. Strategii europene orizontale și sectoriale

În categoria strategiilor europene orizontale amintim Strategia Europa
2020 care detaliză obiectivele prioritare, obiective prioritare care trebuie
16

transpuse în obiective naționale ce pot fi atinse prin utilizarea asistenței financiare

comunitare.
Obiectivele specifice stabilite sunt interconectate și vizează:
● direcționarea și centrarea politicilor din domeniul cercetării-dezvoltării și
inovării către și pe schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a
energiei, sănătate și schimbările demografice, pe consolidarea rolului instru-
mentelor financiare europene de susținere a dezvoltării în acest domeniu;
La nivel național, strategia instituie în sarcina statelor membre obligativita-
tea ca în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării asistența financiară comunitară
să fie programată în așa fel încât să contribuie la reformarea sistemelor naționale și
regionale de cercetare-dezvoltare și inovare “pentru a promova excelența și
specializarea inteligentă”17, să consolideze cooperarea între unitățile de învățământ
superior, centrele de cercetare și mediul de afaceri garantând în mod special
existența de absolvenți în domeniul științelor, matematicii și ingineriei, să asigure
programe școlare care încurajeză creativitatea, antreprenoriatul și inovarea, să
consolideze și să încurajeze cooperarea transfrontalieră în domeniu și să asigure
diseminarea tehnologiilor novatoare pe teritoriul Uniunii.
● consolidarea performanței și creșterea atractivității în plan internațional a
universităților din Europa precum și sporirea nivelului de calitate la toate
nivelurile educaționale și de pregătire profesională în UE.Strategia stabilește ca la
nivelul statelor membre obiectivele prioritare de finanțare să vizeze investiții în
sistemele naționale de învățământ și formare profesională, “tratând fiecare segment
[..] în cadrul unei abordări integrate”18 cu scopul diminuării ratei abandonului
școlar și adaptării la nevoile solicitate de piața muncii.

16 Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei, Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles, 03.03.2010, COM(2010) 2020 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC2020&from=RO
17 Ibidem, p.15
18 Ibidem, p.16

17
● consolidarea unei piețe unice digitale, obiectiv prioritar care obligă statele
membre la direcționarea asistenței financiare comunitare către investiții în
dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice în mediul on-line cum ar fi
serviciile de e-guvernare, serviciile de asistență medical on-line, etc.
● promovarea securității energetice prin deconectarea creșterii economice
de la utilizarea resurselor cu emisiile ridicate de dioxid de carbon. Pentru
statele membre C.E. a impus investiții în infrastructuri energetice și de transport
moderne și inteligente precum și dezvoltarea și implementarea de standarde de
performanță energetică.
● modernizarea piețelor muncii naționale pentru a crește nivelurile de
ocupare a forței de muncă, obiectiv care pentru statele membre este tradus în
obligativitatea adoptării de măsuri care să “să reducă segmentarea pieței muncii și
să faciliteze tranzițiile și reconcilierea vieții profesionale cu viața privată” 19, să
asigure egalitatea de șanse între femei și bărbați, să intensifice aplicarea Cadrului
European al Calificărilor precum și “să asigure dobândirea competențelor necesare
în vederea continuării studiilor și a integrării pe piața muncii”20;
● asigurarea coeziunii economice și sociale, obiectiv pentru realizarea căruia
statele membre sunt obligate să pună în aplicare măsuri de protecție a grupurilor
vulnerabile ce înregistrează un grad ridicat de risc respectiv pentru familiile
monoparentale, femeile în vârstă, minoritățile etnice, persoanele cu handicap și
persoanele fără adăpost și dezvoltarea sistemelor naționale de pensii și asigurări
sociale de sănătate.
În categoria strategiilor sectoriale amintim Strategia Uniunii Europene
pentru regiunea Dunării21 care a stabilit drept obiective prioritate de acțiune ce
trebuie realizate de statele membre riverane, direcționarea investițiilor către
dezvoltarea transportului de marfă pe fluviu și interconectarea cu transportul
feroviar ce străbate regiunea, către protejarea mediului în regiune prin
implementarea de planuri de gestionare a inundațiilor, către combaterea eroziunii

19 Ibidem, p.22
20 Ibidem
21 Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, Bruxelles,
COM(2010) 715/4, https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/communic/danube/
com2010_715_danube_ro.pdf

18
malurilor, către domeniul cercetării și inovării și, nu în ultimul rând către
consolidarea capacității administrative în regiune și combaterea criminalității
organizate.
Cadrul Strategic Comun (C.S.C.) este un instrument care a fost adoptat de
C.E. în scopul asigurării unei mai mari “coerențe între sursele de finanțare” 22 și
obiectivele de investiții prevăzute în Strategia Europa 2020.
Pe de o parte, C.S.C. este utilizat ca instrument de monitorizare a acordurilor
de parteneriat încheiate între statele membre și C.E., acorduri ce instituie în sarcina
statelor membre obligativitatea direcționării instrumentelor financiare europene
către un număr limitat de obiective de dezvoltare stabilite în urma evaluărilor
efectuate de C.E. la nivel național, obiective ce sunt corelate cu prioritățile de
investiții stabilite în Strategia Europa 2020.
Pe de altă parte, C.S.C. se constituie într-un instrument de orientare
strategică pentru statele membre fiind utilizat în procesul de programare a
instrumentelor financiare europene la nivel național.
În concluzie, C.S.C. este un document strategic care garantează “coerența
între angajamentele politice asumate în contextul strategiei Europa 2020 [...]” 23 și
în contextual acordurile de parteneriat și “investițiile pe teren” 24 printr-o abordare
integrată a utilizării instrumentelor financiare europene.
Nu putem să nu încadrăm în categoria strategiilor europene și Cadrul
Financiar Multianual (C.F.M.), în cazul nostru cel adoptat pentru P.P.2014-2020,
ce reprezintă acel document programatic care, conform dispozițiilor art. 312 din
TFUE asigură “evoluția ordonată a cheltuielilor U.E. în limita resurselor proprii”
și se constituie într-un mecanism de supraveghere a respectării disciplinei fiscale.
C.F.M. deși stabilește prioritățile de ordin politic se remarcă preponderent ca
un document programatic de ordin bugetar care fixează domeniile către care
Uniunea și statele membre trebuie să își direcționeze asistența financiară
comunitară. C.F.M. 2014-2020 a fost aprobat prin Regulamentul nr. 11791/7 din
25 noiembrie 201325 și stabilește structura și distribuția bugetului comunitar în
perioada de referință, date pe care le prezentăm în Fig.5.

22 Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social și Comitetul Regiunilor, Un buget pentru Europa 2020 - Partea a II-a: fișe de politică, Bruxelles, 29.6.2011
COM(2011) 500 final, https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:d0e5c248-4e35-450f-8e30-
3472afbc7a7e.0012.02/DOC_4&format=PDF
23 Comisia Europeană, Document de lucru al serviciilor Comisiei, Elemente ale unui cadru strategic comun 2014 –
2020 pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Partea I,
Bruxelles, 14.03.2012, SWD(2012) 61 final, p.3,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/working/strategic_framework/csf_part1_en.pdf
24 Ibidem
25 https://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/Stiri/00014182/nkyn9_Regulament%20cadru%20financial
%20multianual%202014-2020%20(EN).pdf

19
 Total
CREDITE DE
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2014-
ANGAJAMENT
2020

1. Creștere inteligentă și 60 283 61 725 62 771 64 238 65 528 67 214 69 004 450 763
favorabilă incluziunii
1a: Competitivitate pentru 15 605 16 321 16 726 17 693 18 490 19 700 21 079 125 614
creștere și locuri de muncă
1b: Coeziune economică, 44 678 45 404 46 045 46 545 47 038 47 514 47 925 325 149
socială și teritorială
2. Creștere durabilă: Resurse 55 883 55 060 54 261 53 448 52 466 51 503 50 558 373 179
natural
din care: Cheltuieli de piață și 41 585 40 989 40 421 39 837 39 079 38 335 37 605 277 851
plăți directe
3. Securitate și cetățenie 2 053 2 075 2 154 2 232 2 312 2 391 2 469 15 686
4. Europa global 7 854 8 083 8 281 8 375 8 553 8 764 8 794 58 704
5. Administrație 8 218 8 385 8 589 8 807 9 007 9 206 9 417 61 629
din care: Cheltuieli 6 649 6 791 6 955 7 110 7 278 7 425 7 590 49 798
administrative ale instituțiilor
6. Compensări 27 0 0 0 0 0 0 27
TOTAL CREDITE DE 134 31 135 328 136 056 137 10 137 866 139 07 140 242 959 988
ANGAJAMENT 8 0 8
ca procent din VNB 1,03 % 1,02 % 1,00 % 1,00 % 0,99 % 0,98 % 0,98 % 1,00 %

Fig. 5. Cadrul Financiar Multianual 2014-2020

1.3.2.2. Regulamente financiare europene privind gestiunea fondurilor

structurale și de investiții europene
Avand în vedere că una din responsabilitățile Uniunii este de a veghea la
asigurarea unei utilizări judicioase a asistenței financiare comunitare, art.322 alin.1
din TFUE stabilește imperativ în sarcina Parlamentului European și a Consiliul
Uniunii Europene responsabilitatea adoptării prin regulamente norme “financiare
care definesc în special procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea și execuția
bugetului și pentru predarea și verificarea conturilor;” (lit.a) și norme “de
organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului, în special
a ordonatorilor și contabililor” (lit.b).
Acest tip de documente programatice constituite în regulamente financiare
generale și speciale, cu aplicabilitate obligatorie tuturor statelor membre, normează
modul de gestiune a instrumentelor financiare europene abordând managementul
financiar atât la modul general cât și la modul particular, specific fiecărui instru-

20
ment financiar în parte.
Înainte de a prezenta Regulamentele financiare generale și sectoriale euro-
pene se impune o trecere în revistă a fondurilor structurale și de investiții europene
ce asigură asistența financiară statelor membre în P.P. 2014-2020.
Documentul de lucru al Serviciilor Comisiei Elemente ale unui cadru
strategic comun 2014 – 2020 din 2012 enunță instrumentele financiare europene
care fac obiectul C.S.C. și obiectivele de investiții vizate de acestea insistând
asupra necesității asigurării complemetarității în procesul de utilizare a acestora:
● Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) contribuie la toate
obiectivele tematice și se concentrează asupra domeniilor de investiție legate de
contextul în care operează întreprinderile (infrastructură, servicii pentru
întreprinderi, inovare, TIC și cercetare) și la prestarea de servicii pentru cetățeni
în anumite domenii (energie, servicii online, educație, sănătate, infrastructuri
sociale și de cercetare, accesibilitate, calitatea mediului).
● Fondul de coeziune (FC) se axează pe ameliorarea mediului, dezvoltarea
durabilă și TEN-T;
● Fondul social European (FSE) urmărește patru obiective tematice, ocuparea
forței de muncă și mobilitatea lucrătorilor, educație, competențe și învățare pe
tot parcursul vieții, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
precum și consolidarea capacității administrative. Acțiunile sprijinite de FSE vor
contribui, totuși, și la alte obiective tematice;
● Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) are drept
obiectiv o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în sectorul
agricol, alimentar și forestier, precum și în zonele rurale în ansamblu. El sprijină
transferul de cunoștințe și inovarea, competitivitatea agriculturii, gestionarea
resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, precum și dezvoltarea
incluzivă a zonelor rurale;
● Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) se
concentrează asupra viabilității și competitivității pescuitului și a acvaculturii,
sprijinind, în același timp, sustenabilitatea mediului. EMFF promovează
coeziunea socială și crearea de locuri de muncă în comunitățile dependente de
pescuit, în special prin diversificarea activităților în alte sectoare maritime,
precum și prin acțiuni în domeniul politicii maritime integrate.

21
 Regulamentul nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii26 este un regulament cu aplicabilitate generală care normează
“execuția bugetului general al Uniunii Europene” (art.1).
Acest act normativ instituie imperativ ca în execuția bugetului comunitar,
C.E. și statele membre, în virtutea competențelor lor partajate, să respecte un set
principii, anume:
● Principiul unității și exactității bugetare conform căruia “nu se colectează
venituri și nu se efectuează cheltuieli decât dacă sunt înregistrate într-o linie
bugetară” (art.8 alin.1) și “nu se poate angaja sau autoriza nicio cheltuială peste
creditele autorizate” (art.8 alin.2);
● Principiul anuabilității conform căruia “creditele înregistrate în buget se
autorizează pentru exercițiul financiar care începe la data de 1 ianuarie și se
încheie la data de 31 decembrie” (art.9);
● Principiul echilibrului conform căruia între veniturile Uniunii și cheltuielile
efectuate trebuie să existe un echilibru (art.17);
● Principiul unității de cont conform căruia C.F.M. și bugetul “se întocmesc și
se execută în euro, iar conturile se prezintă în euro” (art.19);
● Principiul universalității conform căruia veniturile totale ale U.E. trebuie să
acopere creditele totale de plată, atât veniturile cât și cheltuielile necesitând a fi
înregistrate“ integral fără a fi compensate între ele.” (art.20);
● Principiul specificității conform căruia “creditele se alocă integral unor
destinații specifice pe titluri și capitole”, capitole care la rândul lor “sunt
subîmpărțite în articole și rubrici” (art.24.);
● Principiul bunei gestiuni financiare ce implică respectarea cumulativă a
principiului economiei conform căruia “resursele utilizate de instituție pentru
desfășurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util, în cantitatea,
la calitatea adecvate și la cel mai bun preț” (art.30 alin.(2) paragr.1), principiu-
lui eficienței conform căruia trebuie să se asigure “raportul optim între resur-
sele utilizate și rezultatele obținute” (art.30 alin.(2) paragr. 2) și principiului
eficacității conform căruia trebuie să se asigure ” îndeplinirea obiectivelor
specifice stabilite și obținerea rezultatelor scontate” (art.30 alin.(2) paragr. 3);
26 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012
privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom)
Nr. 1605/2002 al Consiliului, publicat în JO L nr.298 din 26.10.2012, cu modificările și completările ulterioare,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012R0966&from=RO

22
● Principiul transparenței ce instituie obligativitatea publicării conturilor și a
modului de execuție a bugetului.
Regulamentul nr.1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind
FEDR, FSE, FC, FEADR și EMFF 27, denumit și regulamentul financiar general,
stabilește “dispozițiile necesare pentru asigurarea eficacității fondurilor structurale
și de investiții europene (ESI)” respectiv a FEDR, FSE, FC, FEADR și EMFF și
”coordonarea între acestea și cu alte instrumente ale Uniunii“ (art.1). Astfel,
regulamentul stabilește reguli comune de programare a modului de utilizare a
fondurilor ESI, norme generale “privind sarcinile, obiectivele prioritare și organi-
zarea” FERD și FSE și a FC precum și “criteriile pe care trebuie să le îndeplineas-
că statele membre astfel încât să fie eligibile pentru contribuție din partea fondu-
rilor, resursele financiare disponibile și criteriile pentru alocarea lor” precum și
normele generale privind “gestionarea și controlul, gestiunea financiară, conturile
și corecțiile financiare” aplicabile fondurilor ESI.
În ceea ce privește dispozițiile comune aplicabile procesului de progra-
mare a asistenței financiare din fondurile ESI, regulamentul formulează un set
principii care să guverneze acest proces, proces în cadrul căruia fiecărui stat mem-
bru îi incumbă responsabilitatea îndeplinirii “sarcinilor” (art.4 alin.(4)) ce îi revin
în direcția pregătirii și implementării programelor de finanțare cu respectarea:
● principiului complementarității enunțat în dispozițiile art.4 alin.(1) și al
adiționalității enunțat în dispozițiile art.95, care dispun ca asistența financiară
comunitară din fondurile ESI nu substituie cheltuielile structurale naționale ci
vine “în completarea intervențiilor de la nivel național, regional și local”,
● principiului compatibilității enunțat tot în cuprinsul art.4 alin.(1) conform
căruia asistența financiară comunitară din fondurile ESI trebuie direcționată
către îndeplinirea “strategiei Uniunii pentru creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii”,
● principiului concentrării conform căruia asistența financiară comunitară din
fondurile ESI trebuie să urmărească atingerea unor obiective prioritare de
dezvoltare așa cum ele stabilite în tratate și “recomandările specifice relevante
adresate fiecărei țări” de către C.E.,

27 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire
a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime,
precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, publicat în JO L nr.347 din 20.12.2013, cu modificările și completările ulterioare,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1303&from=ro

23
● principiului parteneriatului, enunțat în dispozițiile art.5 alin.(1) conform
cărora modalitățile de intervenție a asistenței financiare din fondurile ESI
trebuie stabilite în urma unui proces de consultare ce implică C.E.,statele
membre, ”autorități urbane și alte autorități publice competente” (lit.a),
“parteneri economici și sociali” (lit.b) și “organisme relevante care reprezintă
societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului, organizații
neguvernamentale și organisme însărcinate cu promovarea integrării sociale,
egalității de gen și nediscriminării” (lit.c),
● principiului subsidiarității formulat în cuprinsul dispozițiilor art.4 alin.3
conform căruia asistența financiară a fondurilor ESI nu este acordată direct de
către C.E. ci selecția proiectelor și managementul lor sunt în responsabilitatea
exclusivă a autorităților naționale și regionale,
● principiului bunei gestiuni financiare (art.4 alin.(8)) și

● principiului eficacității fondurilor ESI conform căruia statele membre

trebuie să garanteze eficacitatea cheltuielilor pe tot parcursul ciclului de viață
al
programelor, respectiv “în cursul pregătirii și implementării, în legătură cu
monitorizarea, raportarea și evaluarea” (art.4 alin.(9)).
În ceea ce privește setul de norme generale care reglementează “sarcinile,
obiectivele prioritare și organizarea” FERD, FSE și FC, regulamentul stabilește
în conținutul prevederilor art.89 alin.1 că misiunea fondurilor este de a “contribui
la dezvoltarea și continuarea acțiunilor Uniunii”, respectiv la “consolidarea coeziu-
nii sale economice, sociale și teritoriale”, obiectivele vizate de acțiunile finanțate
din FEDR, FSE și FC țintind “investiții pentru creștere și locuri de muncă” (art.89
alin.(2) lit.a) și dezvoltarea “cooperării teritoriale europene” (art.89 alin.(2) lit.b).
Finanțarea investițiilor în aceste domenii este condiționată de elaborarea la nivel
național a programelor operaționale sectoriale care să fie structurate pe axe prio-
ritare ce corespund fondurilor, pe obiective tematice ce cuprind mai multe priorități
de investiții, structură care să se conformeze normelor specifice ale fondurilor.
Astfel, la recomandarea U.E. fiecare axă prioritară trebuie să fie arhitecturată în așa
fel încât să cuprindă “prioritățile de investiții și obiectivele specifice aferente,
rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și indicatorii de rezultat
asociați, o descriere a tipurilor și a exemplelor de acțiuni care urmează a fi sprijini-
te în cadrul fiecărei priorități de investiții și contribuția lor preconizată la obiecti-
vele specifice stabilite inclusiv principiile directoare pentru selectarea operațiuni-
lor, identificarea principalelor grupuri-țintă, a teritoriilor specifice vizate, a tipuri-
lor de beneficiari, utilizarea planificată a instrumentelor financiare și a proiectelor
24
majore, indicatorii de realizare în conformitate cu normele specifice fondurilor
pentru fiecare prioritate de investiții, etapele de implementare, indicatorii
financiari, de realizare și de rezultat, un rezumat al folosirii planificate a asistenței
tehnice precum și măsuri de consolidarea capacității administrative a autorităților
care participă la gestionarea și controlul programelor și a beneficiarilor” (art.96
alin.(2) lit.b).
Fiecare program operațional trebuie să cuprindă un plan de finanțare al
axelor prioritare (art.96 alin.(2) lit.d) și o descriere a “abordării integrate a dezvol-
tării teritoriale, avându-se în vedere acordul de parteneriat și arătând modul în care
respectivul program operațional contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale și a
rezultatelor preconizate”(art.96 alin.(3)). Mai mult decât atât, programul
operațional trebuie să răspundă “nevoilor specifice din zonele geografice cele mai
afectate de sărăcie sau nevoilor grupurilor țintă cele mai expuse riscului de
discriminare sau excludere socială” (art.96 alin.(4) lit.a) sau “nevoilor specifice ale
zonelor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente”
(art.96 alin.(4) lit.b), să asigure respectarea cerințelor privind protecția mediului,
promovarea egalității de șanse și prevenirea oricărei forme de discriminare .
Fiecare program operațional își stabilește autoritatea de management, autori-
tatea de certificare și autoritatea de audit iar în ceea privește procesul de monitori-
zare, raportare, evaluare și comunicare, regulamentul stabilește în sarcina statelor
membre obligativitatea înființării unor comitete de monitorizare ale căror atribuții
constau în identificarea problemelor care apar în procesul de implementare a
programului operațional și examinarea modului de implementare a proiectelor
majore și a planurilor de acțiune, în acest sens verificând dacă acțiunile
implementate promovează egalitatea de șanse și nediscriminarea (art.110).
Nu în ultimul rând, așa cum menționam anterior, legiuitorul european a
stabilit în sarcina statelor membre obligativitatea instituirii de sisteme de control
intern și gestiune a căror activitate să se desfășoare în baza unor proceduri de
lucru care să garanteze corectitudinea și regularitatea cheltuielilor efectuate și o
pistă de audit adecvată, sisteme ce trebuie să-și organizeze gestiunea contabilă
informatic în așa fel încât să asigure stocarea și transmiterea datelor financiare și a
datelor privind indicatorii și să faciliteze monitorizarea și raportarea. (art.72). În
acest registru, statele membre au obligația de a preveni, detecta și corecta
neregulile apărute în procesul de utilizare a fondurilor ESI, de a recupera
cheltuielile neconforme, împreună cu dobânzile de întârziere și de a raporta C.E.
situația neregulilor identificate inclusiv a suspiciunilor de fraudă.
Normele prevăzute de Regulamentul nr.1303/2013 se aplică asigurând
complementaritate dispozițiilor prevăzute în reglementările specifice gestiunii
fiecărui fond în parte, reglementări cuprinse în:

25
● Regulamentul nr.1299/2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din
partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de
cooperare teritorială europeană28
● Regulamentul nr.1300/2013 privind Fondul de Coeziune29;

● Regulamentul nr.1301/2013 privind Fondul european de dezvoltare

regională30;
● Regulamentul nr. 1304/2013 privind Fondul social european31;

● Regulamentul nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat

din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)32
Regulamentul nr.1299/2013 reglementează domeniul de aplicare al FEDR
în ceea ce privește obiectivul de cooperare teritorială europeană. (art.1 alin.(1)),
sprijinind investiții în:
● în cadrul cooperării transfrontaliere: în promovarea sustenabilității și calității
locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă prin integrarea
piețelor forței de muncă transfrontaliere, în promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare prin promovarea
egalității de gen și a egalității de șanse și integrarea comunităților la nivel
transfrontalier, în investițiile în educație, formare și formare profesională

28 Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind
dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de
cooperare teritorială europeană, publicat în JO L nr.347 din 20.12.2013, cu modificările și completările ulterioare,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1299&from=RO
29 Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind
Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006, publicat în JO L nr.347 din 20.12.2013, cu
modificările și completările ulterioare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32013R1300&from=RO
30 Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind
Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru
creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006, publicat în JO L nr.347
din 20.12.2013, cu modificările și completările ulterioare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32013R1301&from=RO
31 Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind
Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului, publicat în JO L nr.347
din 20.12.2013, cu modificările și completările ulterioare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32013R1304&from=ro
32 Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind
sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, publicat în JO L nr.347 din 20.12.2013, cu
modificările și completările ulterioare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32013R1305&from=RO

26
 pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții, în consolidarea capacității
instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație
publică eficientă prin promovarea cooperării juridice și administrative și a
cooperării între cetățeni și instituții (art.7 alin.(1) lit.a);
● în cadrul cooperării transnaționale: în consolidarea capacității instituționale a
autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă
prin dezvoltarea și coordonarea strategiilor macro-regionale și de bazin
maritime (art.7 alin.(1) lit.b);
● în cadrul cooperării interregionale: în consolidarea capacității instituționale a
autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă
(art.7 alin.(1) lit.c);
Regulamentul nr.1300/2013 reglementează domeniul de aplicare al
sprijinului financiar acordat din FC, respectiv în:
● tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon prin
promovarea producției și distribuției de energie obținută din surse regenerabile,
promovarea eficienței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile în
cadrul întreprinderilor, sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente
a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile
publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, dezvoltarea și
implementarea unor sisteme de distribuție inteligente care funcționează la
niveluri de tensiune joasă și medie (art.4 alin.(1) lit.a);
● promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscuri-
lor prin sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climatice, inclu-
siv a abordărilor bazate pe ecosisteme, prin promovarea investițiilor pentru a
face față unor riscuri specifice și prin asigurarea rezistenței în fața dezastrelor
și dezvoltarea sistemelor de gestiune a dezastrelor (art.4 alin.(1) lit.b);
● conservarea și protecția mediului și promovarea eficienței utilizării resurselor
prin investițiile în sectorul deșeurilor, investițiile în sectorul apelor, în
protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor, precum și promovarea de
servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructurile ecologice,
prin realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării
orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate
(inclusiv a zonelor de conversie), reducerii poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a zgomotului (art.4 alin.(1) lit.c);

27
● promovarea transportului sustenabil și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor esențiale ale rețelelor (art.4 alin.(1) lit.d);
● consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților
interesate și o administrație publică eficientă prin acțiuni de consolidare a
capacității instituționale și a eficienței administrațiilor și serviciilor publice
legate de implementarea Fondului de coeziune (art.4 alin.(1) lit.e);
Regulamentul nr.1301/2013 reglementează sprijinul financiar acordat de
FEDR care este orientat către consolidarea coeziunii economice, sociale și
teritoriale, corectarea principalelor dezechilibre regionale din cadrul Uniunii prin
dezvoltarea durabilă și ajustările structurale ale economiilor regionale, inclusiv
prin reconversia regiunilor industriale aflate în declin și a regiunilor a căror
dezvoltare prezintă întârzieri (art.2).
Prioritățile de investiții vizate de fond sunt:
● consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării prin îmbunătățirea
infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a
dezvolta excelența în materie de C&I, promovarea centrelor de competență, în
special a celor de interes European, promovarea investițiilor în C&I,
dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și
dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în
dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială,
ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de
rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum
și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor-pilot,
acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate
și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și
difuzării tehnologiilor de uz (art.5 alin.(1) pct.1);
● îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC prin extinderea
conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și
sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia
digitală, dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a
cererii de TIC, consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e-
learning, incluziune digitală, cultură online și e-sănătate (art.5 alin.(1) pct.2);
● îmbunătățirea competitivității IMM-urilor prin promovarea spiritului antrepre-
norial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin
încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin intermediul pepinierelor de
întreprinderi, prin dezvoltarea și implementarea de noi modele de afaceri

28
 pentru IMM-uri, în special în ceea ce privește internaționalizarea, sprijinirea
creării și extinderii unor capacități avansate de dezvoltare de produse și servi-
cii, sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale
și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare (art.5 alin.(1) pct.3);
● sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în
toate sectoarele prin promovarea producției și a distribuției de energie obținută
din surse regenerabile de energie, promovarea eficienței energetice și a utiliză-
rii energiilor regenerabile în întreprinderi,prin sprijinirea eficienței energetice,
a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile
în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul locuințe-
lor, prin dezvoltarea și implementarea unor sisteme de distribuție inteligente
care funcționează la niveluri de tensiune joasă și medie, promovarea unor stra-
tegii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în
special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimo-
dale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare, prin promo-
varea CDI în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon, precum și
prin promovarea utilizării cogenerării cu randament ridicat a energiei termice și
electrice, pe baza cererii de energie termică utilă (art.5 alin.(1) pct.4);
● promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării
riscurilor prin sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climatice,
inclusiv a abordărilor bazate pe ecosisteme și prin promovarea investițiilor
destinate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezistenței în fața dezastre-
lor și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor (art.5 alin.(1) pct.5);
● conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
prin investiții în sectorul deșeurilor, în sectorul apelor, în conservarea, proteja-
rea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, în protejarea și
refacerea biodiversității și a solurilor, în promovarea unor servicii
ecosistemice,
inclusiv prin Natura 2000 și infrastructuri ecologice, realizarea de acțiuni desti-
nate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decon-
taminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie),
reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului, în
promovarea tehnologiilor inovatoare în vederea îmbunătățirii protecției
mediului și a utilizării eficiente a resurselor în sectorul deșeurilor, al apei și în
ceea ce privește solul, sau în vederea reducerii poluării aerului, în sprijinirea
tranziției industriale către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării

29
 resurselor, promovarea unei creșteri ecologice, a ecoinovării și a managemen-
tului performanței de mediu în sectorul public și cel privat (art.5 alin.(1) pct.6);
● promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore prin sprijinirea unui spațiu european unic al
transporturilor de tip multimodal prin investiții în rețeaua transeuropeană de
transport (TEN-T), stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor
secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale,
dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme de transport care respectă mediul,
inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a
căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a
legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a
promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local, dezvoltarea și
reabilitarea de sisteme feroviare globale, interoperabile și de înaltă calitate,
precum și promovarea măsurilor de reducere a zgomotului (art.5 alin.(1) pct.7);
● promovarea ocupării forței de muncă sustenabile și de calitate și sprijinirea
mobilității forței de muncă prin sprijinirea constituirii de pepiniere de întreprin-
deri și sprijinirea investițiilor în favoarea activităților independente, a micro-
întreprinderilor și a înființării de întreprinderi prin sprijinirea unei creșteri favo-
rabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte
a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia
regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurselor naturale și culturale specific, prin sprijinirea inițiativelor
locale în materie de dezvoltare și ajutorul pentru structurile care furnizează
servicii de proximitate pentru a crea locuri de muncă și prin investiții în infras-
tructurile destinate serviciilor de ocupare a forței de muncă (art.5 alin.1 pct.8);
● promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de
discriminare prin investiții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie
la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ma-
terie de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului
la servicii sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile
instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale, prin oferirea de spri-
jin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate
din regiunile urbane și rurale, prin oferirea de sprijin întreprinderilor sociale și
prin efectuarea de investiții în contextul strategiilor de dezvoltare locală aflate
sub responsabilitatea comunității (art.5 alin.(1) pct.9);

30
● investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională pentru
dobândirea de competențe și pentru învățarea pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de educație și de formare(art.5 alin.(1) pct.10);
● consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a persoanelor
interesate și a unei administrații publice eficiente prin acțiuni menite să
dezvolte capacitatea instituțională și eficiența administrațiilor și serviciilor
publice (art.5 alin.(1) pct.11);
Regulamentul 1304/2013 stabilește domeniul de aplicare a FSE, respectiv
sprijină financiar investițiile în:
● pentru obiectivul tematic „Promovarea unor locuri de muncă durabile și de
calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor”, în accesul la locuri de muncă
pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele
inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu șanse
mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru
mobilitatea forței de muncă, în integrarea durabilă pe piața forțelor de muncă a
tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii
sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul
excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin
implementarea garanției pentru tineri, în activități independente, antreprenoriat
și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor
întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, în sprijnirea egalității între femei și
bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește accesul la piața forței de
muncă, evoluția în carieră, reconcilierea vieții profesionale cu cea privată și
promovarea unei remunerații egale pentru muncă egală, în adaptarea la
schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor, în modernizarea
instituțiilor pieței forțelor de muncă, precum serviciile publice și private de
ocupare a forței de muncă și îmbunătățind satisfacerea nevoilor pieței forțelor
de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilității transnaționale a lucrătorilor și
prin programe de mobilitate și printr-o mai bună cooperare între instituții și
părțile interesate relevante (art.3 alin.(1) lit.a);
● pentru obiectivul tematic „Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei
și a oricărei forme de discriminare”, în incluziune activă, inclusiv în vederea
promovării egalității de șanse, a participării active și a îmbunătățirii capacității
de inserție profesională, în integrarea socio-economică a comunităților
marginalizate, cum ar fi romii, în combaterea tuturor formelor de discriminare
și promovarea egalității de șanse, în creșterea accesului la servicii accesibile,
durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de
31
 interes general, în promovarea antreprenoriatului social și a integrării
profesionale în întreprinderile sociale și promovarea economiei sociale și
solidare pentru a facilita accesul la locuri de muncă, în strategii de dezvoltare
locală elaborate la nivelul comunității (art.3 alin.(1) lit.b);
● pentru obiectivul tematic „Efectuarea de investiții în domeniul educației, al
formării și al formării profesionale în vederea dobândirii de competențe și a
învățării pe tot parcursul vieții”, în reducerea și prevenirea abandonului școlar
timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și
secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și
informale pentru reintegrarea în educație și formare, în îmbunătățirea calității și
a eficienței învățământului terțiar și a celui echivalent și a accesului la acestea,
în vederea creșterii participării și a nivelului de educație, în special pentru
grupurile defavorizate, în creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul
vieții pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, nonformale și informale,
actualizarea cunoștințelor, a competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și
promovarea unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea
profesională și validarea competențelor dobândite, în sporirea relevanței pe
piața forțelor de muncă a educației și a sistemelor de formare, facilitarea
tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și consolidarea formării și a
sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin meca-
nisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și
instituirea și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a
unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie (art.3 alin.(1) lit.c);
● pentru obiectivul tematic „Creșterea capacității instituționale a autorităților și
părților interesate publice și a eficienței administrației publice” în efectuarea de
investiții în capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor și a
serviciilor publice la nivel național, regional și local în perspectiva realizării de
reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe, în consolidarea
capacităților pentru toate părțile interesate care își desfășoară activitatea în
domeniul educației, al învățării pe tot parcursul vieții, al formării și al ocupării
forței de muncă și al politicilor sociale, inclusiv prin pacte sectoriale și
teritoriale în vederea mobilizării în favoarea realizării de reforme la nivel
național, regional și local (art.3 alin.(1) lit.d);
Regulamentul nr. 1305/2013 reglementează sprijinul financiar acordat din
FEADR în atingerea următoarelor obiective:
● favorizarea competitivității agriculturii (art.4 alin.(1) lit.a);

32
● asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor
climatic (art.4 alin.(1) lit.b);
● obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților
rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă (art.4 alin.(1) lit.c);
Prioritățile de investiții vizate de fond se concetrează pe:
● încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură
și în zonele rurale, cu accent pe următoarele aspecte: încurajarea inovării, a
cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale, consolidarea
legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte,
și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai
bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite, încurajarea
învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și
forestier (art.5 alin.(1) pct.1);
● creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de
agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și
a gestionării durabile a pădurilor, cu accent pe următoarele aspecte,
îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și
facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea
creșterii participării pe piață și a diversificării activităților agricole precum și
facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și,
în special, a reînnoirii generațiilor (art.5 alin.(1) pct.2);
● promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și
comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării
riscurilor în agricultură, cu accent pe următoarele aspecte, îmbunătățirea
competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în
lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii
adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul
circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători
și al organizațiilor interprofesionale precum și sprijinirea gestionării și a
prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor (art.5 alin.(1) pct.3);
● refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de
agricultură și silvicultură, cu accent pe urmă toarele aspecte, refacerea,
conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în
zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri
specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării

33
 peisajelor europene, ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea
îngrășămintelor și a pesticidelor, prevenirea eroziunii solului și ameliorarea
gestionării solului (art.5 alin.(1) pct.4);
● promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o
economie cu emisii reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice în
sectoarele agricol, alimentar și silvic, cu accent pe următoarele aspect,
eficientizarea utilizării apei în agricultură, eficientizarea utilizării energiei în
sectorul agroalimentar, facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile
de energie, a subproduselor, a deșeurilor și reziduurilor și a altor materii prime
nealimentare, în scopul bioeconomiei, reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră și de amoniac din agricultură și promovarea sechestrării și a conservării
carbonului în agricultură și silvicultură (art.5 alin.(1) pct.5);
● promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice
în zonele rurale, cu accent pe următoarele aspect, facilitarea diversificării, a
înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de
muncă, încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale, sporirea accesibilității, a
utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în zonele
rurale (art.5 alin.(1) pct.6);

1.3.2.3. Acordul de Parteneriat

Acordul de parteneriat este definit ca fiind “un document pregătit de un
stat membru [..], în conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe
niveluri, care stabilește strategia, prioritățile și modalitățile statului membru în
ceea ce privește utilizarea fondurilor ESI într-un mod efectiv și eficient, astfel
încât să urmeze strategia Uniunii privind creșterea inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii; acordul de parteneriat este aprobat de Comisie în urma
unei evaluări și a unui dialog cu statul membru în cauză”33.
C.E. a încheiat cu toate cele 28 de state membre acorduri de parteneriat în
vederea programării intervențiilor fondurilor ESI în P.P..2014-2020.
Acordurile de parteneriat prevăd, în conformitate cu prevederile art.15 alin.1
din Regulamentul nr.1303/2013:
(a) proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu misiunile specifice
33 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire
a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime,
precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, publicat în JO L nr.347 din 20.12.2013, cu modificările și completările ulterioare,
art.1 pct.20, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1303&from=ro

34
fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratat, printre care
coeziunea economică, socială și teritorială, inclusiv:
(i) o analiză a decalajelor, nevoilor de dezvoltare și potențialelor de creștere cu
raportare la obiectivele tematice și la provocările teritoriale și ținând cont de
programul național de reformă, după caz, și de recomandările specifice relevante
adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu art.121 alin. (2) din TFUE și de
recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu art. 148 alin.
(4) din TFUE;
(ii) un rezumat al evaluărilor ex ante ale programelor sau al principalelor constatări
ale evaluării ex ante a acordului de parteneriat atunci când evaluarea ex ante a
acordului de parteneriat este realizata de statul membru din proprie inițiativă;
(iii) obiective tematice selectate, și, pentru fiecare dintre obiectivele tematice
selectate, un rezumat al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre
fondurile ESI;
(iv) alocarea orientativă a contribuției Uniunii la nivel național, în funcție de
obiective tematice, pentru fiecare dintre fondurile ESI, precum și suma totală
indicativă avută în vedere pentru obiectivele privind schimbările climatice;
(v) aplicarea principiilor orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8 și a
obiectivelor de politică pentru implementarea fondurilor ESI;
(vi) lista programelor din cadrul FEDR, FSE și FC, cu excepția celor din cadrul
obiectivului de cooperare teritorială europeană, precum și a programelor FEADR și
FEPAM, cu alocările anuale orientative pentru fiecare fond ESI;
(vii) informații privind alocarea în ceea ce privește cuantumul rezervei de
performanță, defalcat pe fond ESI și, dacă este cazul, pe categorii de regiuni,
precum și privind resursele excluse în scopul calculării rezervei de performanță în
temeiul articolului 20;
(b) modalități de asigurare a unei aplicări efective a fondurilor ESI, inclusiv:
(i) modalitățile, în concordanță cu cadrul instituțional al statelor membre, care
asigură coordonarea între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare ale Uniunii
și naționale, precum și cu BEI;
(ii) informațiile necesare pentru verificarea ex ante a respectării normelor privind
adiționalitatea astfel cum sunt definite în partea a treia;
(iii) un rezumat al evaluării îndeplinirii condiționalității ex ante aplicabile în
conformitate cu articolul 19 și anexa XI la nivel național și, în cazurile în care
condițiile ex ante nu sunt îndeplinite, a acțiunilor de întreprins, organismele
responsabile, precum și calendarul pentru implementarea respectivelor acțiuni;
(iv) metodologia și mecanismele de asigurare a consecvenței în ceea ce privește
funcționarea cadrului de performanță în conformitate cu articolul 21;

35
(v) o evaluare a necesității consolidării capacității administrative a autorităților
implicate în gestionarea și controlul programelor și, dacă este cazul, a beneficiari-
lor, și un rezumat al acțiunilor de întreprins în acest scop, dacă acesta este necesar;
(vi) un rezumat al acțiunilor planificate în programe, inclusiv un calendar orient-
tativ pentru realizarea unei reduceri a sarcinii administrative pentru beneficiari;
(c) modalitățile principiului parteneriatului (transparenței, subsidiarității și
proporționalității);
(d) o listă orientativă a partenerilor naționali (autorități urbane și alte autorități
publice competente, parteneri economici și sociali, organisme relevante care
reprezintă societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului,
organizații neguvernamentale și organisme însărcinate cu promovarea integrării
sociale, egalității de gen și nediscriminării), un rezumat al acțiunilor întreprinse
pentru a-i implica precum și rolul acestora în pregătirea acordului de parteneriat și
a raportului de progres.
De asemenea, în conformitate cu prevederile alin.(2), Acordul de parteneriat
indică și:
(a) o abordare integrată a dezvoltării teritoriale susținută din fondurile ESI
sau un rezumat al abordărilor integrate ale dezvoltării teritoriale pe baza
conținutului programelor, stabilind:
(i) modalitățile de asigurare a unei abordări integrate privind utilizarea fondurilor
ESI pentru dezvoltarea teritorială a unor zone subregionale specifice;
(ii) principalele domenii prioritare în materie de cooperare în cadrul fondurilor
ESI, ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale și de strategiile privind
bazinele maritime;
(iii) acolo unde este cazul, o abordare integrată a nevoilor specifice ale zonelor
geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă supuse celui mai
ridicat risc de discriminare sau de excludere socială, acordându-se o deosebită
atenție comunităților marginalizate, persoanelor cu handicap, persoanelor aflate în
șomaj pe termen lung și tineretului care nu este încadrat profesional și nu urmează
niciun program educațional sau de formare;
(iv) acolo unde este cazul, o abordare integrată a provocărilor demografice ale
regiunilor sau a necesităților specifice ale zonelor geografice care suferă de pe
urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente;
(b) modalități de asigurare a unei implementări eficiente a fondurilor ESI,
inclusiv o evaluare a sistemelor existente pentru schimbul electronic de date și un
rezumat al acțiunilor planificate pentru a permite în mod treptat tuturor schimbu-
rilor de informații dintre beneficiari și autoritățile responsabile de managementul și
controlul programelor să se desfășoare prin schimb electronic de date.

1.3.2.4. Programele Operaționale

36
 În acest registru al conceptelor, trebuie să definim și noțiunea de program
operațional care reprezintă acel document strategic multianual, întocmit pe o
perioadă de 7 ani prezentat de un stat membru și adoptat de C.E. care definește o
strategie de dezvoltare corespunzătoare obiectivelor tematice și priorităților de
investiții din cadrul Politicii de Coeziune a UE, asumate prin Acordul de Partene-
riat și care se finanțează din FEDR, FC, FSE și FEPAM34.
Conform prevederilor art.96 alin.(2) din Regulamentul nr.1303/2013 un
program operațional stabilește:
(a) o justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priorităților de inves-
tiții aferente și a alocărilor financiare, ținând seama de acordul de parteneriat, pe
baza identificării necesităților regionale și, după caz, naționale, inclusiv necesitatea
de abordare a dificultăților identificate în recomandările specifice corespunzătoare
adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu arti. 121 alin. (2) din TFUE,
precum și recomandările corespunzătoare ale Consiliului adoptate în conformitate
cu art. 148 alin. (4) din TFUE, ținând seama de evaluarea ex ante în conformitate
cu articolul 55;
(b) pentru fiecare axă prioritară în afară de asistența tehnică:
(i) prioritățile de investiții și obiectivele specifice aferente;
(ii) pentru a consolida orientarea către rezultate a programării, rezultatele
preconizate pentru fiecare obiectiv specific și indicatorii de rezultat asociați,
cu o valoare de bază și o valoare-țintă, cuantificată dacă este cazul, în conformitate
cu normele specifice fondurilor;
(iii) o descriere a tipurilor și a exemplelor de acțiuni care urmează a fi
sprijinite în cadrul fiecărei priorități de investiții și contribuția lor
preconizată la obiectivele specifice menționate la punctul (i), inclusiv principiile
directoare pentru selectarea operațiunilor și, după caz, identificarea principalelor
grupuri-țintă, a teritoriilor specifice vizate, a tipurilor de beneficiari, utilizarea
planificată a instrumentelor financiare, și a proiectelor majore;
(iv) indicatorii de realizare, inclusiv valoarea-țintă cuantificată, care trebuie să
contribuie la rezultate, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru
fiecare prioritate de investiții;
(v) identificarea etapelor de implementare, a indicatorilor financiari și de
realizare, precum și, unde este cazul, a indicatorilor de rezultat, care urmează să
fie folosiți ca etape și obiective pentru cadrul de performanță în conformitate cu
art. 21 alin. (1) și cu anexa II;
(vi) categoriile aferente de intervenții bazate pe o nomenclatură adoptată de
Comisie, precum și o defalcare orientativă a resurselor planificate;

34 http://mfe.gov.ro/11-ce-este-un-program-operational/

37
(vii) după caz, un rezumat al folosirii planificate a asistenței tehnice, și, atunci
când este necesar, măsuri de consolidare a capacității administrative a autori-
tăților care participă la gestionarea și controlul programelor și a beneficiarilor,
(c) pentru fiecare axă prioritară privind asistența tehnică:
(i) obiectivele specifice;
(ii) rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și, atunci când
conținutul acțiunilor justifică acest lucru, indicatorii de rezultat asociați, cu o
valoare de bază și o valoare țintă, în conformitate cu normele specifice fondurilor;
(iii) o descriere a acțiunilor care urmează să fie sprijinite și contribuția lor
preconizată la obiectivele specifice menționate la punctul (i);
(iv) indicatorii de realizare ce contribuie la rezultate;
(v) categoriile aferente de intervenții bazate pe o nomenclatură adoptată de
Comisie, precum și o defalcare orientativă a resurselor planificate.
(d) un plan de finanțare care cuprinde următoarele tabele:
(i) tabele care să specifice, pentru fiecare an suma pachetului financiar total
prevăzut pentru contribuția din fiecare fond, identificând sumele legate de rezerva
pentru performanță;
(ii) tabele care să specifice, pentru întreaga perioadă de programare, pentru progra-
mul operațional respectiv și pentru fiecare axă prioritară, suma alocării financiare
totale a contribuției din partea fiecărui fond, precum și suma aferentă cofinan-
țării naționale, care să identifice sumele legate de rezerva de performanță.
(e) o listă a proiectelor principale a căror implementare este planificată în
timpul perioadei de programare.

1.4. Clarificări conceptuale privind noțiunea de Management al Proiectelor.

Funcțiile Managementului Proiectelor
Guvernul României în manualul „Expert Implementare Fonduri structuraleˮ
elaborat în anul 2015, definește managementul de proiect astfel: „managementul
de proiect este un proces dinamic, desfășurat în mod științific, prin care resursele
necesare sunt utilizate și organizate într-o asemenea manieră astfel încât să con-
ducă la îndeplinirea obiectivelor proiectului” 35.
Și Legea 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management
de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale 36 în

35 Guvernul României, Manual Exert implementare fonduri structurale, realizat în cadrul proiectului “Instruire
aplicată pentru continuarea întăririi capacității instituționale a administrației publice din România pentru o
gestionare eficientă a fondurilor structurale” Cod SMIS 48159, Proiect co-finanțat din Fondul European de
Dezvoltare Regioanală prin POAT 2007-2013, 2015, p.14,
http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/InstruireAplicata/26.11/Manual%20Modul%202%20-%20Expert
%20implementare.pdf
36 Publicată în M.Of. al României nr.839 din 07.12.2007, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/87632

38
dispozițiile art.3 alin.1 lit.a definește managementul de proiect ca fiind “metodo-
logia de iniţiere, promovare, conducere, monitorizare şi evaluare a proiectelor,
conform normelor metodologice proprii acestui domeniu şi standardelor interna-
ţionale ale asociaţiilor profesionale de profil recunoscute la nivel mondial”.
Ca o concluzie la multitudinea definițiilor existente în literatura de speciali-
tate, considerăm oportun să apreciem concludentă pentru demersul nostru definiția
oferită de Standardul român SR 13465:2007 conform căruia "managementul
proiectelor reprezintă planificarea, organizarea, monitorizarea și controlul
tuturor aspectelor proiectului, precum și managementul și leadership-ul tuturor
celor implicați pentru a realiza în siguranță obiectivele proiectului în cadrul
criteriilor
agreate de timp, costuri, domeniu de aplicare și performanțe/calitate“37.
Din analiza definițiilor formulate conceptului de management al proiectului
se conturează funcțiile acestuia și anume:
● Planificarea, funcție ce implică identificarea scopului şi obiectivelor
proiectului, stabilirea activităților proiectului şi a resurselor necesare;
● Organizarea (programarea) funcție ce implică definirea şi distribuția
resurselor umane, respectiv a echipei de proiect, a atribuțiilor și nivelului de
răspundere a membrilor echipei în cadrul activităților proiectului, definirea
procedurilor de lucru și distribuția resurselor financiare și materiale;
● Implementarea, funcție ce implică punerea în practică a celor planificate,
respectiv derularea activităților proiectului, informarea personalului,
supravegherea și monitorizarea resurselor şi activităților.
● Controlul, funcție ce implică verificarea pe tot parcursul derulării proiectului a
modului în care activitățile respectă planificarea și obiectivele stabilite, a
modului în care sunt utilizate resursele precum și a modului în care sunt atinși
indicatorii propuși de calitate, performanță, timp și încadrare în costuri;
● Conducere, funcție aflată în responsabilitatea managerului de proiect ce
implică direcționarea membrilor echipei de proiect prin analiza activităților
desfășurate de echipă, formularea de opțiuni, luarea de decizii şi, nu în ultimul
rând, comunicarea lor.

37 Georgeta ILIE, Managementul Proiectelor cu finanţare europeană, Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Pro
Universitaria, 2012, p.12, https://www.ujmag.ro/economie/economie-generala/managementul-proiectelor-cu-
finantare-europeana-editia-a-ii-a-revazuta-si-adaugita/rasfoire/

39
 La o analiză atentă, comparativă a ciclului de viață al proiectului și a
funcțiilor managementului proiectelor constatăm că ambele procese se desfășoară
în oglindă, reprezentarea grafică din Fig.6 fiind edificatoare.

Fig.6. Funcțiile managementului de proiect vs Ciclul de viață al proiectulu i38

Pe cale de consecință, cunoașterea managementului de proiect așa cum a fost
el organizat la nivel național, aspecte pe care le vom trata în capitolele următoare
pe care am înțeles să le structurăm conform funcțiilor acestui proces, facilitează
înțelegerea modului de planificare și implementare a proiectelor individuale.

1.5. Importanța domeniului Managementul Proiectelor

Este cunoscut faptul că la nivel global și european asistăm la o intensificare
a cererii și ofertei de bunuri, servicii și forță de muncă, intensificare care a condus
către crearea unui mediu concurențial caracterizat de calitate și inovație.
Pentru România este de o importanță vitală accelerarea procesului de
dezvoltare în vederea diminuării decalajelor economice și sociale pe care le înre-
gistrează față de celelalte state membre ale Uniunii, proces ce poate fi și trebuie
susținut, în condițiile socio-economice actuale, într-o proporție covârșitoare, de
instrumentele financiare europene.
În acest registru apreciem că domeniul managementului proiectelor a devenit
de importanță majoră, importanță ce rezultă, prin extrapolare, din cuprinsul
documentelor programatice naționale.
Dorim să ne oprim atenția asupra Strategiei Naţionale de Apărare a ţării
pentru perioada 2015 ‐ 2019 și asupra Acordului de Parteneriat încheiat de
România cu C.E. în vederea programării intervențiilor fondurilor structurale și de
investiții europene în P.P.2014-2020.

38 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ghid de Bune Practici în Management de Proiecte,
Material elaborat in cadrul proiectului: „Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților
administrației publice locale ale orașelor din România”, cod SMIS 27520, cofinanţat prin Fondul Social European,
Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, 2015, p.10,
https://www.mdrap.ro/userfiles/ghid_MP.pdf

40
 Pentru România, conform Strategiei Naţională de Apărare a ţării pentru
perioada 2015 ‐ 2019, O Românie puternică în Europa şi în lume39 “valorificarea
resurselor şi a poziţionării geo‐strategice ale ţării noastre în vederea atingerii
nivelului de bunăstare la care cetăţenii sunt îndreptăţiţi, reducerea decalajelor de
dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice și participarea activă la
consolidarea U.E. şi la procesele de integrare în interiorul acesteia” 40 intră în
categoria intereselor naționale de securitate. Pornind de la aceste interese de
securitate, Strategia stabilește printre obiectivele naționale de securitate
“înlăturarea deficienţelor care afectează buna guvernanță, întărirea capacităţii
administrative, protejarea procesului decizional faţă de influenţe şi/sau acţiuni
nelegitime sau netransparente, asigurarea unui mediu economic performant,
dinamic şi competitiv, în plan investiţional şi antreprenorial, precum şi a stabilităţii
financiar‐ bugetare a statului, dezvoltarea consolidată, durabilă şi adaptată schim-
bărilor sociale a marilor sisteme publice (sănătate, educaţie, protecţie socială)” 41,
obiective care nu pot fi realizate decât prin infuzia de fonduri europene.
În acest context de securitate, documentul programatic califică drept
vulnerabilități majore la adresa securității României și capacitatea limitată de a
asigura absorbţia fondurilor europene și utilizarea judicioasă a banului public, de a
asigura infrastructura critică, dezvoltarea sectorului agricol și a protecţiei mediului,
un sistem de justiţie independent și corect, un sistem sănătate solid precum și
educaţie şi cercetare ştiinţifică la înalte standarde de calitate.
Analiza intereselor și obiectivelor de securitate națională, a vulnerabilităților
la adresa securității naționale, așa cum au fost identificate și stabilite de docu-
mentul programatic,extrapolând, ne conduce la aprecierea că și incapacitatea de a
asigura un management de proiecte performant este considerată o vulnerabilitate.
Argumentul în susținerea aprecierii noastre rezidă din faptul că Strategia inserează
în categoria vulnerabilităților și “absenţa unei planificări bugetare multianuale
reale, care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii”42.
Și Acordul de Parteneriat43 încheiat de România cu C.E. este edificator în
susținerea importanței vitale a managementului de proiect cu atât mai mult cu cât
documentul programatic consideră infuzia instrumentelor financiare europene
crucială pentru ”a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării și pentru a debloca
potențialul economic al țării”44.
39 Administrația Prezidențială , Strategia Naţională de Apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019, O Românie
puternică în Europa şi în lume, București, 2015, https://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia-Nationala-de-
Aparare-a-Tarii.pdf
40 Ibidem, pp.9-10
41 Ibidem
42 Ibidem
43 Acord de Parteneriat România, 2014RO16M8PA001.1.2, https://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat
44 Ibidem, p.5

41
 Din interpretarea conținutului documentului unde Comisia instituie Româ-
niei obligativitatea, în contextul asigurării gestiunii financiare a asistenței
financiare comunitare, a consolidării capacității administrative la nivel național,
înțelegem că pentru C.E. consolidarea capacității administrative implică și
consolidarea managementului de proiect. Argumentarea acestei interpretări rezidă
din aprecierea C.E. pentru care capacitatea administrativă reprezintă o condiție
esențială “pentru elaborarea și implementarea reformelor în domeniul politicilor și
pentru îmbunătățirea nivelului de absorbție a fondurilor europene”45 și care
condiționează absorbția fondurilor comunitare la nivel național de “îmbunătățirea
calității reglementărilor și a gestionării resurselor umane, reducerea birocrației și
dezvoltarea unui management bazat pe performanță în administrația publică”46.
Faptul că managementul de proiect este apreciat ca domeniu de importanță
majoră pentru asigurarea unei absorbții eficiente a fondurilor ESI în P.P. 2014-
2020 este confirmat de încadrarea acestui domeniu în categoria principalelor nevoi
de dezvoltare unde C.E. obligă România, condiționând astfel accesul la sursele de
finanțare, la intensificarea eforturilor de consolidare a capacității administrației
publice, în special la îmbunătățirea eficienței, a gestionării resurselor umane, a
instrumentelor decizionale și a coordonării în cadrul și între diferitele niveluri
administrative, la îmbunătățirea transparenței, integrității și răspunderii iar în
procesul de accelerare a absorbției fondurilor UE la consolidarea sistemelor de
gestiune și de control, la îmbunătățirea capacității de planificare strategică, inclusiv
a elementului bugetar multianual precum și la remedierea deficiențelor persistente
din sectorul achizițiilor publice47.

45 Ibidem, p.144
46 Ibidem
47 Ibidem, p.147.

42
 CAPITOLUL II
PROCESUL DE PLANIFICARE ȘI PROGRAMARE ÎN
MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Așa cum precizam și în cadrul secțiunii 1.3., având în vedere că ciclul de

viață al proiectului și funcțiile managementului proiectelor urmează aceeași
succesiune, pentru o mai bună înțelegere, vom analiza managementul de proiect
atât din perspectiva desfășurării acestui proces la nivel național cât și la nivel
individual. Scopul abordării noastre, menținut pe tot parcursul prezentului manual
este de a evidenția necesitatea existenței acestei complementarități între cele două
niveluri, național și individual, ca și condiție sine qua non pentru garantarea unei
direcționări judicioase a instrumentelor financiare europene numai către acele
obiective de investiții, sustenabile pe termen lung, ce necesită imperios finanțare.

2.1.Procesul de Programare la nivel național

Faza de programare a modului de gestiune a fondurilor ESI ce sunt utilizate
în P.P. 2014-2020, etapă pe care o supunem analizei în cadrul acestei secțiuni, a
constituit pentru România ca și pentru alt stat membru primul pas în vederea

43
obținerii din partea Uniunii a sprijinului necesar finanțării investițiilor la nivel
național.
Conform prevederilor art.2 alin.(1) pct.5 din Regulamentul nr. 1303/2013, în
această etapă se desfășoară “procesul de organizare, de luare a deciziilor și de
alocare a resurselor financiare” într-o strânsă consultare și negociere cu C.E.,
proces ce constă în analize minuțioase a provocărilor cheie, a deficiențelor și
oportunităților existente la nivelul țării, în identificarea priorităților de dezvoltare
regionale și naționale precum și a resurselor disponibile la nivel european și
național. Aceste demersuri se constituie în elemente importante care fundamen-
tează direcționarea instrumentelor financiare către anumite domenii de activitate.
În această etapă a programării, România și-a elaborat strategiile naționale de
dezvoltare și programele operaționale, documente programatice care, așa cum
menționam anterior, au fost supuse aprobării C.E.

2.1.1. Acordul de Parteneriat încheiat România cu Comisia Europeană

Ca etapă de programare, semnarea Acordului de Parteneriat a fost precedată
de o analiză minuțioasă a disparităților socio-economice existente la nivel național
urmată de o identificare a nevoilor de dezvoltare.
Această analiză, ale cărei rezultate sunt prezentate în cuprinsul documentului
programatic, a condus la concluzia că România se află într-o poziție de inferioritate
față de celelalte state membre din punctul de vedere al dezvoltării socio-economice
raportată la media stabilită la nivelul U.E.. Acest decalaj economic considerabil se
datorează în principal existenței unor condiții de piață dificile, a unei densități
reduse a activităților economice și a unui număr redus de sectoare economice
puternice, a unui un mediu de afaceri nefavorabil, un nivel scăzut și o dezvoltarea
lentă a investițiilor în cercetare și inovare din sectorul privat, un deficit major de
cerere de forță de muncă, un deficit major al oportunităților de angajare în
economia românească, lipsa unei culturi antreprenoriale, prezența de obstacole la
pătrunderea pe piața muncii în cazul tinerilor, un număr semnificativ de șomeri pe
termen lung și o capacitate administrativă redusă a Serviciului Public de Ocupare,
o infrastructură de transport învechită și transport feroviar necompetitiv, o
siguranță a traficului sub standardele U.E., o infrastructură de colectare a apelor
uzate subdezvoltată, un sector al managementului deșeurilor deficitar, dezechilibre
și discontinuități asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor, o calitate
scăzută a aerului, un potențial de producție al terenurilor agricole afectat de diferite
procese de degradare și deteriorarea patrimoniului cultural.
În categoria deficiențelor de ordin social identificate, documentul programa-
tic menționează și un nivel al sărăciei și excluziunii sociale pe scară largă, cu
precădere în zonele rurale și în enclavele urbane, servicii de sănătate subdezvoltate,
disponibilitate limitată a educației timpurii și preșcolare și nivelul scăzut de
44
participare la aceasta, rate ridicate de neînscriere și de părăsire timpurie a școlii în
sistemul de învățământ obligatoriu, niveluri de pregătire școlară în învățământul
obligatoriu inferioare mediilor europene, participare scăzută la învățământul terțiar
și participare foarte scăzută la programele de învățare pe tot parcursul vieții
destinate adulților, o inserție redusă pe piața muncii după încheierea ciclurilor de
învățământ și formare profesională și o infrastructură educațională învechită.
În ceea ce privește deficiențele de ordin administrativ, documentul
programatic punctează o capacitate deficitară de a furniza servicii publice,
existența unei birocrații excesive, un acces dificil la finanțare din fonduri publice
naționale și europene însoțit de o capacitate limitată de absorbție a sprijinului, o
politizare a administrației publice, o alocare defectuoasă a fondurilor și a resurselor
publice, o administrație publică fragmentată cu o alocare a responsabilităților
neclară, atât la nivel local, cât și central, o lipsă de încredere între nivelurile politic
și administrative și lipsă de transparență.
În urma analizei provocărilor cheie, a deficiențelor și a oportunităților socio-
economice existente la nivelul României, au fost identificate obiectivele tematice
către care va fi direcționată asistența financiară în P.P.2014-2020 și anume:
● în sectorul asigurării competitivității și dezvoltării locale s-au stabilit că
obiectivele tematice se concentrează pe consolidarea cercetării, a dezvoltării
tehnologice și a inovării, pe îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și
comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia, pe îmbunătățirea competitivită-
ții IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii și
pe promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și pe
sprijinirea mobilității forței de muncă;
● în domeniul social, obiectivele tematice se axează pe îmbunătățirea accesului
la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia, pe
promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea
mobilității forței de muncă, pe promovarea incluziunii sociale, combaterea
sărăciei și a oricărei forme de discriminare, investiții în educație, formare și
formare profesională pentru dezvoltarea competențelor și învățare pe tot
parcursul vieții, creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a
părților interesate și o administrație publică eficientă;
● în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de importanță majoră sunt
obiectivele ce vizează îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și
comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia și promovarea transportului
durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor;

45
● în domeniul gestionării resurselor naționale, au fost stabilite ca obiective
tematice sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon în
toate sectoarele, promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și
gestionarea riscurilor, conservarea și protecția mediului, promovarea utilizării
eficiente a resurselor, promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor
din infrastructurile rețelelor importante;
● în sectorul public, al modului de guvernare obiectivele tematice se axează pe
îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării
și a calității acesteia și pe creșterea capacității instituționale a autorităților
publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă.
Urmare stabilirii obiectivelor tematice a avut loc identificarea priorităților de
dezvoltare și a fondurilor care vor susține finanțarea acestor priorități.
● pentru obiectivul tematic consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice
și a inovării (CDI)48 au fost propuse spre finanțate din FEDR următoarele priori-
tăți: (1) sprijin acordat investițiilor în CDI și parteneriatelor de cercetare între între-
prinderi și institute de cercetare în vederea încurajării transferului de cunoștințe,
tehnologie și personal cu înalte competențe CDI și a dezvoltării produselor și
serviciilor bazate pe CDI în sectoarele economice cu potențial de creștere; (2).
promovarea instrumentelor financiare de atenuare a riscurilor investițiilor private
în cercetare și inovare și stimularea întreprinderilor inovatoare nou create sau
rezultate din sciziune; (3) dezvoltarea infrastructurii de cercetare publică și privată
din clusterele existente sau în formare, centrele de excelență și a alte tipuri de
structuri de cercetare (naționale/regionale/UE), cât și din domeniile definite ca
priorități pe baza potențialului existent și/sau a avantajului concurențial, precum
domeniul sănătății; (4) exploatarea potențialului pentru excelență în domeniul CDI
prin crearea sinergiilor cu acțiunile de promovare a CDI din cadrul programului
Orizont 2020; (5) crearea și dezvoltarea unei infrastructuri suport pentru inovare
și transferul de tehnologie din sectoarele public și privat (inclusiv domeniul mari-
tim), având la bază principiile specializării inteligente, mai ales în regiunile mai
puțin dezvoltate ale României; (6) servicii de consultanță pentru fermieri, în vede-
rea îmbunătățirii performanței economice și de mediu; (7) încurajarea colaborării
între sectorul agricol/agroalimentar, industria forestieră și industria alimentară,
sectorul educației și cercetării și al consultanței în vederea utilizării rezultatelor
proiectelor pilot și a dezvoltării de produse, practici, procese și tehnologii noi ca
soluții aplicate în domeniul cercetării și inovării; (8) adaptarea activităților de

48 Acord de Parteneriat România, 2014RO16M8PA001.1.2, pp.166-167,https://www.fonduri-ue.ro/acord-

parteneriat

46
cercetare la nevoile fermierilor și facilitarea accesului acestora la cercetare și la
rezultatele inovării iar din FEADR priorități ce vizează sporirea numărului
acțiunilor de cooperare, crearea de grupuri operaționale în cadrul Parteneriatului
european pentru inovare pentru productivitate și durabilitate în domeniul agricol,
dezvoltarea unui număr tot mai mare de produse, practici, procese și tehnologii noi
și aplicarea acestora la nivel de exploatații agricole și în industria alimentară.
● pentru obiectivul tematic îmbunătățirea accesului la tehnologia informației
și comunicațiilor, a utilizării și a calității 49, prioritățile sunt finanțate din FEDR
și vizează (1) consolidarea mediului de afaceri digital, (2) măsuri pentru încuraja-
rea companiilor să adopte TIC, inclusiv aplicațiile și inovațiile din comerțul elec-
tronic, (3) măsuri de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare pentru mediul de
afaceri și cetățeni (e-guvernare 2.0); (4) măsuri de dezvoltare a tehnologiilor de
cloud computing și de colaborare prin rețele sociale de comunicare, (5) măsuri de
promovare a serviciilor publice moderne online prin care să se asigure interope-
rabilitatea diverselor sisteme neintegrate în toate sectoarele, regiunile și la nivel
național (o mai bună coordonare și eficiență a resurselor publice ce vor fi alocate)
și accesul la standard deschise pentru creșterea transparenței și a eficienței
administrative; (6). Măsuri de asigurare a securității rețelelor și sistemelor.
● pentru obiectivul tematic îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a
sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii 50, sunt propuse spre
finanțare din FEDR, (1) măsuri de îmbunătățire a productivității IMM-urilor și de
creare a condițiilor pentru oportunități de dezvoltare și pentru inovare, inclusiv
susținerea investițiilor tehnologice avansate, aplicarea proiectării și altor aptitudini
creative, consolidarea accesului la sprijinul pentru planificarea afacerilor, la con-
sultanță tehnică și piețe internaționale, (2) măsuri de îmbunătățire a accesului la
finanțare, inclusiv, din punct de vedere al furnizorilor, prin asigurarea unei game
de instrumente financiare adecvate și, în cazul beneficiarilor, prin acțiuni flexibile
de sprijinire a disponibilității investițiilor, precum planuri de afaceri, informări
privind cerințele investitorilor, consolidarea managementului financiar etc.,(3)
măsuri în vederea formării unei rețele de afaceri pentru a încuraja transferul de
cunoștințe și pentru a facilita participarea la lanțurile de aprovizionare, inclusiv
cele de la scară internațională, (4) acțiuni integrate – asistență pe teren, pentru
competențe, investiții în vederea atragerii de investiții în regiunile mai puțin
dezvoltate ale României; din FEADR sunt propuse spre finanțare (5) măsuri de
facilitare a restructurării și de consolidare, diversificare și îmbunătățire a perfor-
manței economice a fermelor, în special a celor mici și mijlocii, inclusiv de irigare

49 Ibidem, p.168
50 Ibidem, pp.169-171

47
a acestora, (6) măsuri de facilitare a reînnoirii generațiilor în sectorul agricol,
inclusive apariția tinerilor fermieri calificați, (7) măsuri de îmbunătățire și adaptare
a infrastructurii agricole și silvice, precum drumuri de acces pentru exploatațiile
agricole și forestiere, (8) măsuri de creștere a valorii adăugate generate de sectorul
pomiculturii, (9) măsuri de îmbunătățire a performanței economice a producă-
torilor primari, printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul alimentar și prin
dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare, (10) măsuri de sprijinire a activi-
tăților de prevenire și gestionare a riscurilor agricole prin fonduri mutuale și de
facilitare a accesului la instrumente financiare, (11) măsuri de sprijinire a creșterii
și modernizării industriei agro-alimentare, întărirea capacității sale de a adăuga
valoare produselor agricole, în special în sectorul pomiculturii; și din FEPAM
prioritățile de investiții ce se concentrează pe: (12) crearea și oferirea de servicii de
consultanță în sectorul pisciculturii, (13) colaborarea între pescari/ fermieri și
experți din domeniul acvaculturii și (14) măsuri de creștere a competitivității
activităților maritime și marine prin parteneriat și inovare.
● în cadrul obiectivului tematic promovarea ocuparii durabile și de calitate și
sprijinirea mobilității forței de muncă 51 au fost propuse spre finanțare din FSE:
(1) acțiuni integrate pentru a răspunde nevoilor persoanelor, grupurilor și comuni-
tăților vulnerabile, inclusiv acțiuni de îmbunătățire a participării lor educaționale,
integrarea lor pe piața muncii, accesul la locuințe, servicii sociale, de sănătate și
culturale, precum și acțiuni de combatere a discriminării, (2) exploatarea potenți-
alului inovator al modelelor de economie socială (inclusiv ocupare protejată pentru
persoanele vulnerabile) în vederea adaptării la schimbările din societate și a inte-
grării și incluziunii sociale pe piața muncii a grupurilor vulnerabile și tranziția lor
către modele de afaceri, dezvoltarea serviciilor locale acolo unde nu funcționează
modelele de piață, generând astfel noi locuri de muncă și incluziune socială, (3)
dezvoltarea unui sistem de asistență socială echitabil, durabil, accesibil și de înaltă
calitate, prestații și servicii sociale (de exemplu: case protejate, case de tip familial,
asistență la domiciliu, centre de zi, servicii medicale și sociale integrate în cadrul
comunității, centre de îngrijire și cazare temporară, etc.) care vor sprijini trecerea
de la instituții de tip rezidențial la servicii bazate pe comunitate, asigurate de fur-
nizori de servicii sociale publici și privați, inclusiv prevenirea instituționalizării și
sprijinul specific pentru infrastructura bazată pe comunitate, (4) consolidarea capa-
cității furnizorilor de servicii publici și privați de a asigura servicii de calitate,
bazate pe comunitate, de îngrijire pentru copii, persoane cu handicap, persoane cu
probleme de sănătate mintală și vârstnici (cu precădere în zonele subdezvoltate),
(5) sensibilizarea publicului cu privire la problemele sociale și de sănătate, inclusiv
discriminarea, promovând responsabilitatea socială în rândul publicului larg și
51 Ibidem, pp.176-178

48
dezvoltând o cultură proactivă, orientată spre voluntariat și participare, (6)
investiții în infrastructura medicală esențială din spațiile prioritare selectate: spitale
regionale de urgență, spitale județene de urgență, centre de asistență ambulatorie și
centre comunitare/socio-medicale, (7) creșterea accesului la asistență medicală și la
tratamente de calitate pentru cei vulnerabili și insuficient deserviți prin: accentul
pus pe consolidarea asistenței medicale primare (asistență medicală comunitară/
mediere sanitară și medici de familie), pe integrarea serviciilor medicale și sociale
la nivel de comunitate, pe accesul la servicii de calitate de tip ambulatoriu și servi-
cii medicale de urgență, (8) îmbunătățirea serviciilor de sănătate maternă și de pe-
diatrie în comunitățile/județele/regiunile cu un nivel înalt de mortalitate infantilă,
inclusiv prin consolidarea asistenței medicale comunitare/medierii sanitare pentru
comunitățile rome și îmbunătățirea accesului la asistență de nivel înalt, (9) furniza-
rea de programe de prevenire a bolilor/depistarea timpurie/screening la nivel de
comunitate referitoare la prioritățile de sănătate definite în Strategia Națională
pentru Sănătate (de exemplu, cancer, boli cardiovasculare, diabet, tulburări min-
tale, boli rare, tuberculoză și alte boli transmisibile), (10)consolidarea cunoștințelor
și competențelor profesioniștilor din domeniul sănătății și al asistenței sociale (de
exemplu, lucrătorii sociali și medicii și asistentele de familie, personalul din cadrul
serviciilor ambulatorii de specialitate, servicii sanitare de urgență, protocoale și
ghiduri clinice ale spitalelor de urgență, etc., precum și personalul ce gestionează
registrul de pacienți, cardul electronic de sănătate, TIC, telemedicină, etc.) ca o
condiție prealabilă pentru creșterea calității serviciilor, (11) sprijin pentru regene-
rarea fizică, economică și socială a comunităților sărace din zonele urbane, inclusiv
prin dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, precum și prin
sprijin pentru infrastructura sportivă/centre culturale multifuncționale, din FEDR,
măsuri de investiții „rigide“ în comunitățile urbane marginalizate pentru persoanele
expuse riscului de sărăcie și excluziune socială iar din FEADR (12) încurajarea
dezvoltării locale a zonelor rurale prin investiții în toate tipurile de infrastructură
de mici dimensiuni, (inclusiv, de ex., drumurile locale, alimentarea cu apă și infras-
tructura de canalizare, în mod complementar cu Programul Operațional Infras-
tructură Mare) și prin înființarea/îmbunătățirea serviciilor locale de bază destinate
populației rurale (de exemplu, infrastructura educațională și socială, inclusiv cea
din domeniul agricol și investițiile în conservarea patrimoniului cultural), infras-
tructura la scară mică, respectiv drumurile, va fi vizată cu scopul îmbunătățirii
legăturilor și/sau provocărilor legate de dezvoltarea economică, cu scopul de a
reduce sărăcia din mediul rural, (13) promovarea dezvoltării locale și a unei mai
bune guvernanțe în zonele rurale prin strategii LEADER de dezvoltare locală
bazate pe comunitate (întocmite de Grupurile de Acțiune Locală).

49
● pentru realizarea obiectivului tematic investiții în educație, formare și forma-
re profesională pentru dezvoltarea competențelor și învățare pe tot parcursul
vieții52 sunt propuse spre finanțare din FEDR, (1) creșterea calității și a accesibili-
tății din punct de vedere financiar a serviciilor de educație și îngrijire timpurie (0-6
ani), precum și a participării la aceasta, în special pentru grupa de vârstă 0-3 ani,
îndeosebi pentru grupurile cu risc crescut de PTS, cu accent pe populația de etnie
romă și cea din zonele rurale, (2) implementarea unor măsuri de prevenire, inter-
venție și compensare pentru reducerea PTS, inclusiv sprijin individualizat pentru
elevii expuși riscului de PTS, cu accent pe zonele rurale și cu populație romă; inte-
grarea măsurilor de promovare a egalității de șanse și a incluziunii, care cuprind
sprijin total (parcursuri educaționale alternative, precum programe de educație și
formare de tipul „a doua șansă”, inclusiv IVET, mentorat etc.), pentru asigurarea
eficacității acestora, (3) consolidarea programelor școlare și o mai bună integrare a
TIC pentru a face procesul de învățare atractiv în școli și în unitățile de învățământ
profesional și tehnic inițial, oferind tinerilor înscriși în învățământul obligatoriu
oportunități de a se familiariza cu viitoarele activități de la locul de muncă, (4)
îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice (ISCED 0-8 și ECE) în ceea ce
privește asigurarea calității, metode de predare inovatoare și personalizate, (5)
elaborarea și implementarea unui sistem de monitorizare și anticipare a nevoilor de
competențe la nivelul angajatorilor și monitorizarea inserției profesionale a absol-
venților (ISCED 3-6), inclusiv CVT, (6) o mai bună corelare între formarea profe-
sională și tehnică inițială și continuă și nevoile pieței muncii, asigurând calitatea și
relevanța ofertei de formare, inclusiv prin învățarea bazată pe activități, acordând
prioritate sectoarelor competitive și/sau sectoarelor tradiționale cu potențial de
creștere, dar și potențialelor de creștere de la nivel local/regional (subliniate în
Planurile de dezvoltare regională), promovând parteneriatele în rândul părților
interesate relevante în vederea asigurării unei tranziții mai bune de la școală la
muncă, inclusiv inițiative pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale, (7)
îmbunătățirea guvernanței și a managementului instituțiilor de învățământ superior
pentru a crește calitatea predării și a cercetării; creșterea relevanței programelor de
învățământ superior pentru nevoile pieței muncii și monitorizarea capacității de
inserție profesională a absolvenților; consolidarea parteneriatelor dintre universi-
tăți, companii și cercetare, inclusiv inițiative pentru dezvoltarea competențelor
antreprenoriale, (8) modernizarea învățământului terțiar prin dezvoltarea studiilor
postuniversitare și prin susținerea internaționalizării învățământului superior,
inclusiv prin cercetare avansată și mobilitate, (16) sprijin pentru infrastructura
educațională și dezvoltarea resurselor în EICP, școlile primare și gimnaziale,
îndeosebi cele din zonele dezavantajate, (17) sprijin pentru infrastructura educațio-
52 Ibidem, pp.179-180

50
nală și dezvoltarea resurselor în învățământul liceal (licee tehnologice, infras-
tructura IVET și posibilități de învățare pe tot parcursul vieții, (18) sprijin pentru
infrastructura educațională și dezvoltarea resurselor în învățământul terțiar,
îndeosebi pentru cele care asigură o legătură mai bună cu mediul de cercetare
și/sau cooperare cu mediul de afaceri, din FSE (9) sprijinirea studenților
netradiționali, în special a celor din mediul rural, a celor de etnie romă și a altor
grupuri dezavantajate, precum și a adulților în prezent cu vârste cuprinse între 23 și
27 de ani, în ceea ce privește accesul și participarea la învățământul terțiar, precum
și obținerea de rezultate pozitive în cadrul acestuia, (10) dezvoltarea resurselor
umane ale instituțiilor publice și de învățământ superior din domeniul cercetării și
dezvoltării; sprijinirea dezvoltării de abilități de nivel superior în cadrul IMM-
urilor, (11) stimularea angajatorilor în direcția dezvoltării competențelor angaja-
ților lor pentru a spori productivitatea și adaptabilitatea acestora (prin programe de
ucenicie, recunoașterea competențelor dobândite de aceștia în contexte non-
formale și informale, îndrumare, sprijin și bonusuri de mobilitate), în conformitate
cu nevoile sectoarelor competitive cu potențial de creștere, precum și cu acele
sectoare tradiționale care se pot dezvolta, în vederea creșterii competitivității prin
inovare și dezvoltarea pieței (evidențiate în Planurile de dezvoltare regională), (12)
creșterea gradului de participare la activitățile de învățare pe tot parcursul vieții, în
special prin extinderea cererii și ofertei de programe de învățare pe tot parcursul
vieții de bună calitate (inclusiv dezvoltarea/revizuirea calificărilor pentru sectoa-
rele prioritare), prin măsuri de sprijin individuale (stimulente, servicii de îngrijire
etc.), îndeosebi pentru persoanele care aparțin categoriilor dezavantajate (persoane
fără calificări sau cu un nivel scăzut de calificare, persoane din zonele rurale etc.),
precum și creșterea gradului de participare a angajaților la activitățile de învățare
pe tot parcursul vieții, (13) instituirea unui sistem de învățare pe tot parcursul vieții
și dezvoltarea instituțională a centrelor comunitare de învățare în vederea asigurării
formării și educației în ceea ce privește competențele de bază și cele transversale,
inclusiv competențele digitale, consiliere și validarea studiilor anterioare, axarea pe
competențe mici și pe zonele rurale, inclusiv prin validarea învățării non-formale și
informale, (14) sprijin pentru informare, formare profesională (formare pe termen
scurt/inițială) și dobândirea de competențe de către fermieri și cei implicați în
sectorul alimentar, inclusiv prin transferul de cunoștințe privind noile practici în
sectorul agroalimentar, (15) sprijin pentru activități demonstrative în vederea
transferului de cunoștințe privind noile practici din sectorul agroalimentar iar din
FEADR sprijinirea participării la programe pe termen scurt de formare și de
formare profesională în sectoarele agricultură și alimentație.

51
● pentru realizarea obiectivului tematic îmbunătățirea accesului la tehnologiile
informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora 53 au fost propuse
spre finanțare din FEDR, acțiuni ce țin de (1) creșterea utilizării serviciilor de e-
incluziune și utilizarea TIC în educație și sănătate prin (2) îmbunătățirea calității
educației prin TI, pe baza activităților curriculare și extracurriculare, cu ajutorul
instrumentelor de acces deschis, (3) asigurarea interoperabilității sistemelor infor-
matice medicale și introducerea sistemelor de telemedicină accesibile, care
urmează să fie utilizate în relațiile doctor-pacient și (4) dezvoltarea sistemului de e-
asistență,contribuții TIC (software, hardware) pentru sporirea gradului de colectare
a datelor, monitorizarea și evaluarea în domeniul asistenței sociale.
● atingerea obiectivului tematic creșterea capacității instituționale a autorită-
ților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă 54 este
susținut de FSE pentru finanțarea consolidării capacității administrative a factorilor
de decizie din sectorul educației, atât de la nivel central cât și local, în ceea ce
privește sistemele de asigurare a calității, monitorizare și evaluare și a consolidării
capacității factorilor de decizie, atât de la nivel central cât și local cu privire la
formularea și implementarea de politici bazate pe date concrete pentru a asigura
progresul procesului de reformă sanitară și de descentralizare.
● în vederea realizării obiectivului tematic de dezvoltare a infrastructurii55 sunt
propuse spre finanțare din FEDR investițiile în infrastructura de bandă largă rapidă
și ultrarapidă și în promovarea conexiunilor de tip NGN – pentru asigurarea
accesului la internet pentru echipamente TIC de înaltă tehnicitate, precum și
utilizarea celor mai sofisticate servicii publice online, într-un mod uniform din
punct de vedere geografic;
● în cadrul obiectivului tematic promovarea transportului durabil și
eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante 56 sunt
susținute din FEDR și FC investiții în (1) dezvoltarea infrastructurii rutiere pe
rețeaua de bază și pe rețeaua extinsă TEN-T, (2) dezvoltarea infrastructurii
feroviare pe rețeaua TEN-T de bază şi extinsă, (3) sprijinirea dezvoltării
transportului durabil prin îmbunătățirea siguranței traficului și securității în rețeaua
TEN-T, pentru toate mijloacele de transport, (4) modernizarea și dezvoltarea
transportului intermodal, în vederea fluidizării fluxului de mărfuri care tranzitează
România și reducerii emisiilor de carbon în zonele urbane, (5) modernizarea și
53 Ibidem, p.184
54 Ibidem, p.184-185
55 Ibidem, p.186
56 Ibidem, pp.186-187

52
dezvoltarea infrastructurii maritime și pe căi navigabile pe Dunăre și pe canalele
navigabile, în vederea promovării unui sistem de transport ecologic și potențialul
transportului pe căile navigabile interioare ca sector de creștere albastră. România
va analiza măsurile de consolidare a rolului transportului pe ape interne în cadrul
rețelei TEN-T, (6) dezvoltarea aeroporturilor unde acest lucru este justificat, luând
în considerare protecția mediului sau dacă aceasta este însoțită de investiții nece-
sare pentru atenuarea sau reducerea impactului negativ asupra mediului, pentru a
îmbunătăți conectivitatea și a sprijini mobilitatea la nivel regional, (7) moderni-
zarea vămilor, după caz, prin îmbunătățirea infrastructurii vamale, inclusiv a
echipamentelor și sistemelor integrate pentru securizarea vămilor, în scopul de a
elimina blocajele și de a reduce timpul de așteptare în tranzit (8) creșterea
accesibilității zonelor din vecinătatea rețelei TEN-T prin construirea, reabilitarea și
modernizarea conexiunilor secundare și terțiare la rețea, inclusive pasarele, în
vederea eliminării blocajelor și fluidizării traficului.
● obiectivul tematic de dezvoltare a resurselor57 este susținut din FEDR și FC
pentru realizarea de investiții ce vizează (1) promovarea producerii și distribuției
de energie electrică și termică din surse de energie regenerabile (biomasă, biogaz,
energie geotermală),(2) îmbunătățirea eficienței energetice în întreprinderi prin
sisteme de cogenerare cu randament ridicat și de mică putere, cu putere mai mică
de 8MW, (3) implementarea sistemelor inteligente de distribuție a energiei elec-
trice de joasă tensiune, (4) dezvoltarea sistemelor de monitorizare a energiei elec-
trice și a energiei termice pe siturile industriale pentru a îmbunătăți eficiența
energetic, (5) îmbunătățirea eficienței energetice a fondului de locuințe și a clădi-
rilor publice (anvelopa clădirii, alimentarea cu căldură/rețea, iluminat, contorizare
inteligentă etc.) care trebuie prioritizată pe baza evaluării sistematice având în
vedere reducerea eficientă din punctul de vedere al costurilor al emisiilor de GES
și beneficiile aduse societății, inclusiv abordarea sărăciei energetice, finanțate,
după caz, prin instrumente financiare și/sau contracte de performanță energetic, (6)
promovarea investițiilor pentru sistemele de transport public pentru principalele
municipalități din România, în cadrul planurilor de mobilitate urbană durabilă,
contribuind în mod semnificativ la calitatea aerului și la eficiența energetică, (7)
înlocuirea/îmbunătățirea sistemelor de iluminat pe domeniul public, în special în
zonele urbane finanțate, (8) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în regiu-
nile urbane prin punerea în aplicare a planurilor de mobilitate urbană sustenabile
(strategii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în cazul orașelor mici),
promovarea investițiilor în mobilitatea nemotorizată în toate orașele din România
(deplasarea cu bicicleta și mersul pe jos, descurajarea utilizării mașinii personale),
(9) îmbunătățirea sustenabilității sistemelor de încălzire centralizată municipale, în
57 Ibidem, pp.188-190

53
cazul în care se poate demonstra că acestea sunt sustenabile din punct de vedere
financiar, împreună cu renovarea, inclusiv izolarea termică, a clădirilor corespun-
zătoare, din FEADR pentru realizarea de investiții în (10) facilitarea furnizării și
utilizării surselor regenerabile de energie din sectorul agricol și silvic (produse
secundare, deșeuri, reziduuri și alte materii prime nealimentare), (11) creșterea
eficienței energetice prin reducerea consumului de energie primară în agricultură,
silvicultură și industria alimentară, (12) creșterea gradului de sechestrare a
carbonului prin: împădurire, de gestionarea ecologică a pădurilor, practicile de eco-
condiționare, (13) reducerea emisiilor de GES în agricultură prin: practici de eco-
condiționare și agricultura ecologică (prin utilizarea mai redusă a îngrășămintelor
cu azot, rotația ecologică a culturilor), gestionarea îmbunătățită a șeptelului și
tratarea deșeurilor de origine animală, iar din FEPAM pentru realizarea de
investiții în (14) promovarea investițiilor în atenuarea schimbărilor climatice și
îmbunătățirea eficienței energetice a navelor de pescuit și a unităților de prelucrare.
● realizarea obiectivului promovarea adaptării la schimbările climatice,
prevenirea și gestionarea riscurilor este finanțată de FC pentru (1) adoptarea de
măsuri structurale și nestructurale pentru a reduce riscurile și daunele în funcție de
evaluarea riscului și în special provocate de inundații, secetă și eroziune (inclusiv
eroziunea costieră); măsurile vor fi selectate în funcție de evaluarea riscului,
acordându-se prioritate în același timp măsurilor nestructurale (opțiuni preferate,
ori de câte ori este posibil), (2) crearea și îmbunătățirea sistemelor de monitorizare
și prevenire a riscurilor, din punct de vedere al riscurilor identificate, (3) a
cooperării transnațională în cadrul strategiei macroregionale dunărene și măsuri de
informare a populației, și de FEADR pentru (4) consolidarea capacității tehnice a
autorităților pentru a îmbunătăți prevenirea națională și capacitatea de răspuns în
caz de dezastru, (5) finalizarea sistemului național de identificare și gestionare a
riscurilor în cadrul evaluării riscurilor la nivel național, (6) practici agricole de
combatere a schimbărilor climatice, prin utilizarea de zone de stocare a apei în
agricultură, modele de culturi cu folosirea eficientă a apei și centuri de protecție a
pădurilor împotriva eroziunii, (7) promovarea sustenabilității în utilizarea apei în
agricultură, prin investiții în sisteme de irigații mai eficiente care contribuie la
adaptarea la schimbările climatic, (8) conservarea solului și a stocului de carbon
prin practici de administrare a terenurilor, cum ar fi cultivarea redusă, culturile de
iarnă și împădurirea, (9) menținerea diversității genetice prin sprijinirea varietății
culturilor locale și raselor de animale care se pot adapta la schimbările climatice.
● atingerea obiectivul tematic conservarea și protejarea mediului și promova-

54
rea utilizării eficiente a resurselor58 este finanțat din FC și vizează investiții în
(1) extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă, a sistemelor de canalizare
și sistemelor de tratare, precum și conectarea populației la rețeaua de apă potabilă
și la sistemul de canalizare (inclusiv în zonele rurale) monitorizarea și asigurarea
calității apei potabile; modernizarea laboratoarelor pentru a îmbunătăți monitori-
zarea substanțelor evacuate în ape, în special substanțele periculoase prioritare, (2)
dezvoltarea infrastructurii privind deșeurile și a serviciilor bazat pe ierarhia
deșeurilor; investiții noi/modernizate pentru a respecta Directiva privind depozitele
de deșeuri(inclusiv tratarea) creșterea raportului de reciclare a deșeurilor, precum și
promovarea utilizării mai eficiente a resurselor; din FEDR și vizează investiții în
(3) protejarea biodiversității prin elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de
gestionare/măsurilor de conservare/planurilor de acțiune pentru regenerarea
speciilor, elaborarea unor măsuri de conservare generale pentru toate ariile SPA și
siturile SIC și investiția în acțiuni de conservare și restaurarea ecologică a ecosis-
temelor degradate, inclusiv a siturilor Natura 2000, pentru a respecta obiectivele
prevăzute în Strategia UE privind biodiversitatea până în 2020 și în Directiva
„Păsări” și Directiva „Habitate”, în (4) dezvoltarea și îmbunătățirea Sistemului
Național de Evaluare a Calității Aerului conform cerințelor prevăzute în Directiva
2008/50/CE și în Directiva INSPIRE și în (5) reabilitarea siturilor abandonate și a
celor poluate istoric; din FEADR care se concentrează pe (6) conservarea și conso-
lidarea ecosistemelor care depind de agricultură și silvicultură prin promovarea
agriculturii ecologice, acțiunilor de mediu și climatice privind terenurile agricole și
forestiere, inclusiv a agriculturii cu înaltă valoare naturală și a siturilor Natura
2000, pe (7) implementarea de măsuri pentru a aborda cauzele abandonului
activităților agricole, prin plăți acordate fermierilor din zone care se confruntă cu
constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (cu scopul de a compensa
fermierii pentru costurile suplimentare și pierderea de venituri legate de constrân-
gerile pentru producția agricolă din zona în cauză), măsuri care vor contribui, de
asemenea, la conservarea solului, sechestrarea carbonului sau la alte beneficii de
mediu; protejarea și conservarea naturii printr-o rețea Natura 2000 coerentă și
funcțională și din FEPAM pentru investiții în (8) protejarea, restaurarea și conser-
varea biodiversității apelor interne și marine în cadrul pescuitului și acvaculturii
sustenabile, promovarea activităților de pescuit sustenabil în apele maritime și
interne, a activităților sustenabile în fermele piscicole și a celor de colectare a
datelor, de inspecție și de control, (9) conservarea, protejarea și valorificarea suste-
nabilă a patrimoniului cultural, (10) protejarea și valorificarea sustenabilă a situ-
rilor naturale, inclusiv măsuri pentru mediul urban prin reabilitarea spațiilor și
clădirilor publice neutilizate și/sau degradate, (11) dezvoltarea și punerea în aplica-
re a Mediului Comun de schimb de Informații - CISE la Marea Neagră prin
58 Ibidem, pp.192-194

55
intermediul FEPAM, (12) sprijinirea exploatării sustenabile a apelor marine și a
zonelor de coastă prin punerea în aplicare a Cadrului de Strategie Marină, a
Managementului Integrat al Zonelor Costiere și a Planificării Speciale Maritime,
inclusiv a activităților de formare a capacității ca parte a unei Strategii maritime
naționale cuprinzătoare.
● atingerea obiectivului promovarea transportului durabil și eliminarea blo-
cajelor din infrastructurile rețelelor importante59 este susținut din FEDR și FC
și vizează finanțarea dezvoltării unor sisteme inteligente de transport a gazelor
naturale, inclusiv rețele de interconexiune a gazelor în țările învecinate precum și
creșterea mobilității și a serviciilor urbane pentru pasageri, prin dezvoltarea trans-
portului în regiunea București-Ilfov, punându-se accentul pe rețeaua de metrou.
● obiectivul creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a
părților interesate și o administrație publică eficientă 60 este finanțat din FSE a
cărui asistență financiară (1) susține dezvoltarea și implementarea sistemelor și
procedurilor pentru documentele strategice și coordonarea politicilor, cu accent
special pe strategiile și politicile naționale, (2) creșterea capacității administrației
publice locale de a formula, susține și pune în aplicare politicile publice locale, (3)
sprijinirea dezvoltării pentru monitorizarea și evaluarea mecanismelor pentru
strategiile și politicile implementate, (4) dezvoltarea de competențe în domeniile
planificării strategice și programării bugetare, evaluărilor de impact și monitori-
zării și evaluării (de exemplu, formare și metodologii, baze de date pentru indica-
tori), (5) consolidarea dimensiunii participative, dezvoltarea de mecanisme de
consultare și participare la procesul decizional, (6) dezvoltarea, introducerea și
sprijinirea utilizării sistemelor și instrumentelor de management, monitorizare și
evaluare, pentru o performanță crescută a serviciilor instituționale și publice și
schimbarea culturii organizaționale la toate nivelurile, (7) organizarea de programe
de formare adaptate la domeniile prioritare ale administrației publice, pe baza unei
analize a nevoilor în domeniul formării, (8) crearea și implementarea unui cadru
strategic integrat pentru managementul resurselor umane în sectorul public și ridi-
carea nivelului de profesionalism și atractivitate a administrației publice, (9) sprijin
pentru măsurarea sarcinii administrative, transfer de know-how și bune practice,
(10) acțiuni de raționalizare, în vederea creșterii calității reglementărilor și redu-
cerii poverii birocratice pentru întreprinderi și cetățeni, (11) creșterea capacității
administrației publice de a introduce managementul performant, sisteme și
mecanisme de monitorizare și evaluare pentru furnizarea de servicii publice,
inclusiv pentru cele subcontractate, (12) consolidarea capacității și a mecanismelor

59 Ibidem, p.195
60 Ibidem, pp.196-199

56
de gestionare și livrare a unor servicii publice eficiente la toate nivelurile, inclusiv
prin mecanisme participative, (13) acordarea de sprijin pentru creșterea gradului de
integritate și transparență în cadrul administrației publice prin intermediul
analizelor pe bază de risc și a programelor preventive adaptate, (14) consolida-
rea/dezvoltarea capacității părților interesate (parteneri sociali, societate
civilă/ONG-uri) pentru a le da posibilitatea de a contribui mai eficient la
promovarea și punerea în aplicare a reformelor în administrația public, (15)
asigurarea unui management strategic performant al sistemului judiciar, (16)
furnizarea de sprijin suplimentar în vederea consolidării capacităților tuturor
instituțiilor-cheie din sectorul justiției, în vederea implementării adecvate a noilor
coduri și acte legislative, inclusiv a acquis-ului european, inclusiv sprijin pentru
serviciile de probațiune și sistemul de închisori, (17) programe continue de formare
în vederea îmbunătățirii competențelor profesionale și de conducere ale persona-
lului din sistemul judiciar, (18) susținerea unor măsuri inovatoare pentru a facilita
în continuare accesul la justiție și a îmbunătăți calitatea actului de justiție, inclusiv
a măsurilor privind creșterea încrederii populației (cu ajutorul unor instrumente
diverse cum ar fi anchetele de opinie, campaniile publice de informare, dar și
publicarea hotărârilor judecătorești și accesul publicului la acestea), (19) investiții
în infrastructura fizică și de TI a sistemului de justiție, pentru a îndeplini princi-
palele obiective ale strategiei de dezvoltare referitoare la nevoile sus-menționate,
(20) sprijin pentru optimizarea capacității sistemului național administrative
anticorupție și mecanisme independente de monitorizare și evaluare, (21) acorda-
rea de sprijin pentru creșterea gradului de integritate și transparență în cadrul siste-
mului judiciar prin intermediul analizelor pe bază de risc și a programelor preven-
tive adaptate, (22) consolidarea eficienței globale a sistemului național de urmărire,
gestionare și recuperare a activelor provenind din săvârșirea de infracțiuni, din
FEDR care finanțează (19) investiții în infrastructura fizică și de TI a sistemului de
justiție, pentru a îndeplini principalele obiective ale strategiei de dezvoltare, (23)
dezvoltarea și utilizarea de instrumente și aplicații TI, pentru a spori capacitatea
instituțională și eficiența la toate nivelurile administrației publice și (24)
dezvoltarea unui sistem național de cadastru pentru a oferi certitudine asupra
titlului de proprietate, promovarea reformei funciare și consolidarea efectivă a
terenurilor, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale României.
● și, nu în ultimul rând, pentru atingerea obiectivului de îmbunătățire a accesu-
lui la tehnologiile informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesto-
ra61 sunt sprijinite din FEDR investiții pentru dezvoltarea, introducerea și susține-
rea utilizării instrumentelor TIC și a conceptului de date deschise, punerea în apli-
care a sistemului Open Data la nivelul tuturor instituțiilor publice, în scopul de a
61 Ibidem, p.199

57
îmbunătăți colaborarea online și sistemele electronice și creșterea utilizării instru-
mentelor de e-guvernare (inclusiv cursuri de formare a funcționarilor publici).

2.1.2. Strategiile și Programele Naționale de Dezvoltare

Prioritățile de investiții așa cum au fost ele prevăzute în Acordul de
Parteneriat și pentru care documentul programatic a dispus și modul de acordare a
asistenței financiare din fondurile ESI le regăsim reflectate în direcțiile de acțiune
stabilite de strategiile naționale sectoriale.
Din interpretarea dispozițiilor art.2 alin.(1) pct. 19 din Regulamentul
nr.1303/2013 strategia națională sectorială reprezintă un document programatic
care stabilește la nivel sectorial un set coerent de operațiuni și acțiuni cu scopul
de a răspunde obiectivelor și nevoilor naționale identificate într-un anumit sector
economic, un set de acțiuni care trebuie să se desfășoare într-o perioadă de timp
determinată și să fie monitorizate și care să contribuie la îndeplinirea strategiei
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
În dorința de a descrie cât mai clar ce înseamnă procesul de programare a
managementului proiectelor a nivel național dorim să facem succinte treceri în
revistă a celor mai relevante strategii de dezvoltare adoptate la nivel național care
fundamentează susținerea investițiilor din fonduri publice europene și naționale în
P.P.2014-2020 și a direcțiilor lor de acțiune.
Pentru a asigura corespondența cu obiectivele tematice ale Acordului de
Parteneriat și pentru a evidenția modul în care România s-a conformat obligației
de a-și stabili prioritățile de investiții ce vor beneficia de asistență financiară, în așa
fel încât să “să contribuie la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (art.2 alin.1) începem cu prezentarea
direcțiilor de acțiune în domeniul asigurării competitivității și dezvoltării locale
programate în cadrul Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-202062 și
anume:
● îmbunătățirea mediului de reglementare prin îmbunătățirea gradului de
transparență a autorităților și a întreprinderilor publice, prin reducerea nivelului de
birocrație al administrației publice, îmbunătățirea accesului la finanțare al compa-
niilor și în special al IMM-urilor;
● susținerea acțiunilor parteneriale între mediul public și mediul privat prin
angajarea resurselor în direcția înființării unor centre de competență și grupuri de
lucru care să stimuleze colaborarea dintre mediul privat și public,

62 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.775 din 16 septembrie 2015, publicată în M.Of. al României nr.756 din
09.10. 2015, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171940

58
● sprijinirea factorilor și serviciilor suport prin promovarea de măsuri de sprijin
din fonduri publice naționale sau structurale care să stimuleze investiția de cerce-
tare la nivelul întreprinderilor, urmărind crearea și dezvoltarea unui climat
favorabil inovării bazate pe activitățile de cercetare-dezvoltare și de inovare
proprii, derulate individual sau în cooperare cu organizațiile cu profil de cercetare
precum și dezvoltarea structurilor integrate care reunesc companii și organizații de
cercetare cu profil tehnologic similar și/sau complementar,
● promovarea sectoarelor productive de viitor, respectiv a turismului și ecoturis-
mului, a textilelor și pielăriei, a industriei lemnului și mobilei, a construcțiilor, a
industriilor creative, industriei auto și componente, a tehnologiei informației și
comunicațiilor, procesarea alimentelor și a băuturilor, în domeniul sănătății și
produselor farmaceutice, în domeniul energetic și a managementului de mediu, a
bioeconomiei (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceuticii și
biotehnologiilor.
● pregătirea Generației 2050 și provocări societale prin promovarea de măsuri de
sprijin din fonduri publice naționale sau structurale care să reechilibreze relația
funcțională dintre economie, natură și societate măsuri atât de natură financiară, cât
și instituțională care să vizeze creșterea investițiilor în echipamente și know-how
pentru reducerea consumului unitar de energie, mărirea instituțiilor nebancare,
diversificarea instrumentelor financiare (de exemplu, formarea pieței de obligațiuni
sociale), investiții în reconstrucția zonelor de locuire vulnerabile în areale de
activitate economică (servicii de agrement, industrii culturale și creative, parcuri de
distracție și centre tematice artistice), care ocupă cu predilecție forța de muncă
tânără, dezvoltarea unui sistem de evaluare și monitorizare a efectelor dezvoltării
socioeconomice și coordonarea măsurilor de creștere a biocapacității, inclusiv
pentru reducerea amprentei ecologice a României sau implementarea unor scheme
de mobilitate la nivelul macro-regiunilor pentru transferul de bune practici,
programe de investiții pentru folosirea în comun a serviciilor (soft cooperation) și
dezvoltarea unor parteneriate de cercetare pentru îmbunătățirea calității vieții.
Două alte documente programatice importante în domeniul asigurării
competitivității și dezvoltării locale sunt Strategia Națională de Cercetare,
Dezvoltare și Inovare 2014-202063 și Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din
România - Orizont 202064.
63 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.929 din 21 octombrie 2014, publicată în M.OF. al României nr.785 din
28.10.2014, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/162510
64 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.859 din 7 octombrie 2014, publicată în M.OF. al României nr.743 din
13.10. 2014, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/162074

59
 Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 și-a
stabilit un set de obiective generale și specifice precum și direcțiile de acțiune ce
vor fi finanțate din fonduri publice naționale și europene.
Drept obiective generale în domeniul CDI sunt stabilite:
● creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare. Obiectivul vizează
susţinerea performanţei operatorilor economici pe lanţurile globale de valoare.
Aceasta presupune dezvoltarea capacităţii firmelor de a absorbi tehnologie de
ultimă generaţie, de a adapta aceste tehnologii la nevoile pieţelor deservite şi de a
dezvolta, la rândul lor, tehnologii sau servicii care să le permită progresul pe
lanţurile de valoare.
● creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră. Strategia
susţine creşterea vizibilităţii internaţionale a CDI experimentale din România.
Activităţile CD la frontiera cunoaşterii presupun formarea unei mase critice de
cercetători în domeniile cele mai promiţătoare, menţinerea avansului în domeniile
de nişă, unde cercetarea românească are deja avantaj comparativ, standarde
internaţionale de evaluare pentru proiectele de cercetare şi iniţiative ştiinţifice de
anvergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor infrastructuri.
● creşterea rolului ştiinţei în societate. Ştiinţa şi tehnologia devin relevante
pentru societate atunci când efectele lor se resimt în viaţa cotidiană a cetăţeanului.
În acest scop, cercetarea şi inovarea răspund nevoilor concrete ale mediului
economic şi ale sectorului public, în special celor de creştere a calităţii serviciilor
oferite (precum sănătatea sau securitatea cetăţenilor), şi oferă perspective de
angajare atrăgătoare în sectorul privat unui număr cât mai mare de persoane.
Strategia urmăreşte atât rezolvarea problemelor societale prin soluţii inovatoare,
cât şi furnizarea de expertiză în elaborarea politicilor publice.
Rezultatele urmărite a se obține sunt specificate în obiectivele specifice de:
● creare a unui mediu stimulativ pentru iniţiativa sectorului privat, prin instru-
mente de antrenare a antreprenoriatului şi a comercializării rezultatelor CD,
precum şi prin credibilizarea parteneriatelor dintre operatorii publici şi cei privaţi.
● susţinere a specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în domenii de
cercetare şi inovare cu relevanţă economică şi cu potenţial CD demonstrat, prin
parteneriate public-public care să conducă la concentrare, eficienţă şi eficacitate -,
şi public-privat, care să deblocheze potenţialul identificat.
● concentrare a unei părţi importante a activităţilor CDI pe probleme societale
pentru dezvoltarea capacităţii sectorului CDI public de a solicita şi adopta

60
rezultatele cercetării şi de a răspunde unor teme legate de provocările globale de
importanţă pentru România.
● susţinere a aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontiera cunoaşterii prin
internaţionalizarea cercetării din România, evaluare internaţională, creşterea
atractivităţii sistemului CDI românesc, prin mobilitate şi parteneriate.
● dezvoltare a unor organizaţii de cercetare performante, capabile să devină
operatori regionali şi globali, prin stimularea defragmentării sistemului CDI,
concentrarea resurselor şi prioritizarea alocării lor, încurajarea parteneriatelor
public-public şi public-privat, finanţarea ştiinţei şi evaluarea impactului acesteia,
noi modele de finanţare pentru a facilita inovarea.
Obiectivele specifice sunt propuse a fi puse în practică printr-o serie de
direcţii de acţiune și anume:
● crearea unui mediu stimulativ pentru iniţiativa sectorului privat prin îmbu-
nătățirea reglementărilor privind contabilitatea cercetării, în scopul de a înlesni
definirea şi înregistrarea activităţilor CD private, prin adoptarea legii invenţiilor de
serviciu într-o formă care încurajează inovarea în sectorul privat şi, în mod special,
localizarea activităţilor CDI în România, instituirea unui program de acţiuni de
sprijin indirect pentru cercetare, precum pregătirea cercetătorilor şi inginerilor în
problematica drepturilor industriale şi a proprietăţii intelectuale, dezvoltarea, în
instituţiile publice, a capacităţii de comercializare în domeniul inovării, facilitarea
accesului la servicii de sprijin şi comercializare în domeniul inovării și încurajarea
obţinerii şi valorificării proprietăţii intelectuale.
● susţinerea specializării inteligente, respectiv susţinerea reorientării politicilor
CDI către acele activităţi de cercetare care oferă rezultate cu relevanţă economică,
anume în domeniul bioeconomiei, al tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor,
spaţiului şi securitate, al energiei, mediului şi schimbărilor climatice, a eco-
nanotehnologiilor şi materialelor avansate, susținerea înființării centrelor de
competențe, a dezvoltării infrastructurii de transfer şi a incubatoare de inovare,
susținerea performanţei şi a concentrării organizaţionale.
● creșterea contribuţiei României la dezvoltarea Spaţiului European al Cercetării
(ERA) prin susţinerea proiectelor de cercetare de frontieră printr-un instrument
dedicate, susţinerea capacităţii de cercetare de frontieră a organizaţiilor publice de
cercetare prin finanţarea instituţională, susţinerea participării cercetării româneşti
la iniţiativele şi programele internaţionale, identificarea temelor de cercetare
promiţătoare prin intermediul "workshopurilor exploratorii", instrument de
susţinere a rezultatelor ştiinţifice cu potenţial aplicativ ridicat, pentru accelerarea

61
transformării în noi tehnologii cu valoare economică sau social, prin asigurarea
unei finanţări instituţionale de bază pentru cercetare, prin integrarea doctoranzilor
şi tinerilor doctori în proiecte CDI; încurajarea atragerii cercetătorilor cu compe-
tenţe avansate din străinătate pentru conducerea de proiecte într-o instituţie gazdă
din România, prin finanțarea infrastructurilor majore şi a clusterelor de inovare.
Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România - Orizont 2020
și- a stabilit ca obiectiv general crearea unui mediu favorabil afacerilor, iniţiativei
private şi spiritului antreprenorial, stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor şi
sprijinirea creşterii competitivităţii mediului de afaceri autohton pe plan local,
regional, naţional, european şi internaţional prin creşterea semnificativă, sub aspect
dimensional, sectorial şi regional, a soldului net de IMM-uri active economic,
dezvoltarea întreprinderilor existente şi crearea de noi locuri de muncă până la
sfârşitul anului 2020.
Strategia este concentrată pe cinci direcţii de acţiune interdependenţe, dintre
care patru sunt direcționate către operatorii economici (IMM-uri) și una este
orientată către administraţia publică central şi locală. Astfel, sunt propuse spre
finanțare acțiuni ce vizează sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului,
accesul IMM-urilor la finanţare adecvată, dezvoltarea de IMM-uri inovatoare,
accesul la pieţe şi internaţionalizarea IMM-urilor precum și reactivitatea
administraţiei publice la nevoile IMM-urilor
În domeniul social, principalele direcții de acțiune vizate de asistența
financiară europeană sunt stabilite în Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru
implementarea Strategiei naţionale65 al căror obiectiv general țintește atingerea
unui nivel sustenabil de ocupare a forței de muncă susţinut de competitivitate
economică, coeziune socială și dezvoltare durabilă.
Obiectivele specifice transpuse în direcții de acțiune se axează pe finanțarea
investițiilor în creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a
persoanelor în vârstă prin acțiuni ce vizează diminuarea șomajului în rândul
tinerilor și a numărului de tineri din categoria NEETs (care nu sunt în ocupare,
educație sau formare) și asigurarea creșterii participării pe piața muncii a
persoanelor în vârstă, îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața
muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile prin
acțiuni ce țintesc reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea
relocării acestei resurse umane către activități non-agricole, creșterea participării
femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieții
profesionale cu cea de familie și creșterea participării persoanelor aparținând
65 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1071 din 11 decembrie 2013, publicată în M.OF. al României nr.75 din
30.01.2 013, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/154946

62
grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine
suportul social cu activarea, dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de
calificare și competenţe adaptate la cerințele pieței muncii, prin acțiuni de sprijinire
a adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forţei de muncă corelate cu schimbările
structurale ale pieței muncii, de îmbunătăţire a nivelului de competenţe al persoa-
nelor șomere și inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe
piața muncii și, nu în ultimul rând, finanțarea investițiilor în îmbunătățirea meca-
nismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu
impact pe piața muncii prin derularea de acțiuni de consolidare a mecanismului de
fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe
piața muncii și de consolidare a dialogului social la toate nivelurile pentru a
facilita adoptarea, implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața
muncii.
În domeniul dezvoltării infrastructurii de importanță majoră, alături de
direcțiile de acțiune stabilite în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și
Inovare 2014-2020 trebuie să amintim direcțiile de acțiune pe care se concentrează
Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 202066 al cărei
obiectiv general este de a asigura dezvoltarea TIC în România la un nivel similar
nivelului țărilor din regiune și de a stabili premisele integrării României pe piața
unică digitală a Europei.
Strategia vizează finanțarea a patru domenii de acțiune și anume:
● creșterea eficienței și reducerea costurilor din sectorul public din România prin
modernizarea administrației respectiv implementarea programelor de
eGuvernare, interoperabilitate, securitate cibernetică, cloud computing, Open
Data, Big Data și Media Sociale ;
● promovarea investițiilor TIC în Educație, Sănătate, Cultură şi a implementării
programelor de eInclusion ;
● implementarea programelor de eCommerce precum și finanțarea investițiilor în
cercetare, dezvoltare și inovare în TIC ;
● promovarea investițiilor în echipamente TIC de ultimă generație, dezvoltarea
infrastructurii de broadband și de servicii digitale .
În domeniul gestionării resurselor naționale direcțiile de acțiune vizate de
sprijin financiar din fondurile ESI sunt prevăzute cu precădere în Strategia
națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii

66 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.245 din 7 aprilie 2015, publicată în M.OF. al României nr.340 bis din
19.05. 2015, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/168066

63
reduse de carbon pentru perioada 2015-202067 și Strategia națională și Planul
național de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru 2014-202068.
Obiectivul principal al Strategiei naționale privind schimbările climatice și
creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2015-
2020 este acela de a mobiliza și de a permite actorilor privați și publici să reducă
emisiile de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în
conformitate cu țintele UE și să se adapteze la impactul schimbărilor climatice, atât
cele curente, cât și cele viitoare.
Vor fi finanțate acţiuni de actualizare a scenariilor climatice, de susţinere a
activităţilor de cercetare în domeniul schimbărilor climatice şi crearea unei baze
naţionale de date privind schimbările climatice, acțiuni de estimare a costurilor
schimbărilor climatice pentru fiecare sector prioritar, elaborarea unei Agende
Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbările Climatice şi integrarea ei în politica
actuală şi viitoare, elaborarea şi implementarea unei campanii pentru creşterea
conştientizării tuturor actorilor implicaţi, în special a populaţiei și monitorizarea
procesului de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Și Strategia națională și Planul național de acțiune pentru conservarea
biodiversității pentru 2014-2020 și-a stabilit ca obiective dezvoltarea cadrului
legislativ şi instituţional general şi asigurarea resurselor financiare, asigurarea
coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate,
asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate, utilizarea
durabilă a componentelor diversităţii biologice, conservarea ex-situ, controlul spe-
ciilor invazive, accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor
ce decurg din utilizarea acestor resurse, susţinerea şi promovarea cunoştinţelor,
practicilor şi inovaţiilor tradiţionale, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea
transferului de tehnologie, comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului.
Conform Planului de acțiuni, vizate de sprijin financiar sunt investițiile în
dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional general, în asigurarea coerenţei şi a
managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate prin măsuri
ce vizează printre altele elaborarea şi adoptarea conţinutului cadru al planurilor de
management pentru toate categoriile de arii naturale protejate, asigurarea, în limita
sumelor aprobate anual cu această destinaţie, a unui nivel minim de finanţare de la
bugetul de stat pentru managementul ariilor protejate, elaborarea şi adoptarea
normelor tehnice pentru amenajările silvice şi managementul pădurilor din
interiorul ariilor naturale protejate, stabilirea reglementărilor care să permită cu
prioritate renaturarea sistemelor ecologice, crearea şi implementarea sistemelor de
67 Elaborată de Ministerul Apelor, Mediului și Pădurilor în noiembrie 2015 în cadrul unui Proiect cofinanţat din
Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 – 2013,
https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/48145/Strategy%20RO%20FINAL%20version.pdf
68 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1081 din 11 decembrie 2013, publicată în M.OF. al României nr.55 din
22.01.2014, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/154746

64
monitorizare a ariilor naturale protejate, investiții în asigurarea unei stări de con-
servare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate prin măsuri de elaborare şi
adoptare de reglementări specifice pentru asigurarea unei stări de conservare favo-
rabilă a speciilor strict protejate de interes comunitar şi a celor protejate de interes
naţional situate în afara ariilor naturale protejate, implementarea mecanismelor
prin care autorităţile de mediu şi cele vamale vor identifica exemplarele de specii
protejate recoltate/capturate, achiziţionate şi comercializate sau a părţilor din aces-
tea în stare vie sau prelucrată, analiza stării de conservare a speciilor strict protejate
şi selectarea speciilor pentru care trebuie elaborate Planuri Naţionale de Acţiune
pentru Conservare (PNAC), investiții în utilizarea durabilă a componentelor
biodiversităţii, în amenajarea teritoriului, managementul pădurilor prin măsuri ce
vizează întărirea capacităţii instituţionale pentru exercitarea controlului în păduri,
îmbunătăţirea cadrului legal privind modul de gospodărire a pădurilor private şi
pentru acordarea compensaţiilor, extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor categorii
de vegetaţie forestieră, inclusiv pe terenurile degradate, în afara fondului forestier,
investiții în exploatarea speciilor sălbatice valorificate economic, agricultură,
turism, transport, energie şi exploatarea resurselor neregenerabile, controlul specii-
lor invazive, accesul la resurse genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor rezul-
tate din utilizarea, susţinerea şi promovarea practicilor, inovaţiilor şi cunoştințe-or
tradiţionale, în dezvoltarea cercetării ştiinţifice, promovarea transferului de tehno-
logie precum și în acțiuni de comunicare, educare şi conştientizarea a publicului.
Nu în ultimul rând, direcțiile de acțiune stabilite pentru finanțarea
investițiilor în sectorul public sunt stabilite în cadrul Strategiei pentru consolida-
rea administrației publice 2014-2020 și constituirea Comitetului național pentru
coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice
2014-202069.
În acest sens, vizate de sprijin financiar din fondurile ESI sunt acțiunile
orientate către adaptarea structurii și mandatului administrației la nevoile cetă-
țenilor și la posibilitățile reale de finanțare prin asigurarea creșterii gradului de
predictibilitate în privința organizării și funcționării instituțiilor de la nivelul
administrației publice centrale și a politicilor pe care acestea le gestionează și prin
asigurarea cadrului optim pentru repartizarea competențelor între administrația
publică centrală și administrația publică locală și exercitarea lor sustenabilă,
acțiunile orientate către implementarea unui management performant în adminis-
trația publică prin măsuri de asigurare a creșterii coerenței, eficienței, predic-
tibilității și transparenței procesului decizional în administrația publică, prin măsuri
de adaptare a politicilor și sistemului de resurse umane la obiectivele și exigențele
unei administrații modern, prin măsuri de promovare a eticii și integrității în
69 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.909 din 15 octombrie 2014, publicată în M.Of. al României nr.834 din
17.11. 2014, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/163005

65
administrația publică și continuarea măsurilor privind reducerea și prevenirea
corupției și sprijinirea implementării recomandărilor aferente formulate în cadrul
Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), prin implementarea de soluții IT
pentru eficientizarea administrației publice, îmbunătățirea proceselor interne la
nivelul instituțiilor publice, prin măsuri de asigurare a calității, cercetării și inovării
în administrația public și prin măsuri de îmbunătățire a managementului resurselor
materiale la nivelul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central.
Totodată sunt vizate de finanțare acțiuni de debirocratizare și simplificare
pentru cetățeni, mediul de afaceri, acțiuni de consolidare a capacității adminis-
trației publice de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice prin măsuri ce
vizează creșterea calității și accesului la serviciile publice, prin eficientizarea
costurilor și reducerea timpilor de furnizare a serviciilor publice, prin consolidarea
capacității financiare a autorităților administrației publice locale și prin dezvoltarea
de mecanisme de monitorizare și evaluare a serviciilor publice.
2.1.3. Programele operaționale
După cum menționam și în cuprinsul secțiunii 1.3.2.4 fiecare stat membru
trebuie să-și întocmească pe o perioadă de șapte ani documente strategice
multianuale sectoriale pe care să le supună aprobării C.E. și ale căror obiective
tematice și priorități de investiții să corespundă obiectivelor tematice și priorităților
de investiții din cadrul Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune a U.E.
așa cum sunt ele asumate prin Acordul de Parteneriat.
În perioada 2014-2020, România va obține finanțare din FEDR, FC, FSE,
FEADR și FEPAM pentru obiectivele tematice stabilite în Acordul de Parteneriat
prin mijlocirea următoarelor programelor operaționale sectoriale:
⮚ Programul Operațional Capital Uman (PO CU)70 prin intermediul căruia
vor fi finanțate din FSE și FEDR următoarele priorități de acțiune ce sunt incluse
în șapte axe prioritare (AP.), anume: integrarea durabilă pe piața forței de muncă a
tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau
cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii
sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin implementarea
garanției pentru tineri (AP.1 Inițiativa locuri de muncă pentru tineri), integrarea
durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de
muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se
confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate,
inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri (AP. 2 Îmbunătățirea situației
tinerilor din categoria NEETs (not in education, employment or training),
acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și
pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru
70 Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, pp.44-49, https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014

66
persoanele cu șanse mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și
sprijin pentru mobilitatea forței de muncă, acces la locuri de muncă pentru
persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive,
inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu șanse mici de
angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea
forței de muncă, activități independente, antreprenoriat și înființare de între-
prinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii
inovatoare, adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antre-
prenorilor, modernizarea instituțiilor pieței forțelor de muncă, precum serviciile
publice și private de ocupare a forței de muncă și îmbunătățind satisfacerea
nevoilor pieței forțelor de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilității trans-
naționale a lucrătorilor și prin programe de mobilitate și printr-o mai bună coope-
rare între instituții și părțile interesate relevante, creșterea accesului egal la
învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de vârstă în cadre formale,
nonformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a competențelor și a
aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare flexibile,
inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite (AP.3
Locuri de muncă pentru toți), integrarea socio-economică a comunităţilor
marginalizate, cum ar fi romii, promovarea antreprenoriatului social și a integrării
profesionale în întreprinderile sociale și promovarea economiei sociale și solidare
pentru a facilita accesul la locuri de muncă, creșterea accesului la servicii acce-
sibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de
interes general (AP.4 Incluziunea socială și combaterea sărăciei), dezvoltare lo-
cală plasată sub responsabilitatea comunităţii, reducerea și prevenirea abandonului
școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și
secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și
informale pentru reintegrarea în educație și formare, integrarea durabilă pe piața
forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu
urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu
riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin
implementarea garanției pentru tineri, îmbunătățirea calității și a eficienței
învățământului terțiar și a celui echivalent și a accesului la acestea, în vederea
creșterii participării și a nivelului de educație, în special pentru grupurile
defavorizate, creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru
toate grupele de vârstă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea
cunoștințelor, a competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea
unor parcursuri de învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și
validarea competențelor dobândite, sporirea relevanței pe piața forțelor de muncă a
educației și a sistemelor de formare, facilitarea tranziției de la educație la piața
forțelor de muncă și consolidarea formării și a sistemelor de formare profesională,
67
precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competențelor,
adaptarea programelor de învățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de
învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe
de ucenicie (AP.6 Educație și competențe).
⮚ Programul Operațional Competitivitate (POC)71 prin intermediul căruia vor
fi finanțate din FEDR mari infrastructuri de CD, dezvoltarea unor reţele de centre
CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la reţele europene şi internaţionale de
profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date
europene și internaționale, crearea de sinergii cu acţiunile de CDI ale programu-
lui‐cadru ORIZONT 2020 al U.E. şi alte programe CDI internaționale, Atragerea
de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității
CD, stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate
de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în
scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezin-
tă potențial de creștere, instrumente de creditare și măsuri de capital de risc în
favoarea IMM‐urilor inovative și a organizațiilor de cercetare care răspund
cererilor de piață, parteneriate pentru transfer de cunoştinţe (Knowledge Transfer
Partnerships) ( AP.1 Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în
sprijinul competitivităţii economice și dezvoltării afacerilor), îmbunătățirea
infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet, sprijinirea creșterii valorii
adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de
clustere, sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a
cadrului de derulare a comerțului electronic, consolidarea și asigurarea interope-
rabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e‐guvernare centrate pe
evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor, asigurarea securității ciber-
netice a sistemelor TIC și a rețelelor informatice, îmbunătățirea conținutului
digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e‐educație, e‐incluziune, e‐
sănătate și e‐cultură (AP.2 Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC)
pentru o economie digitală competitivă).
⮚ Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-
2020 (POAD)72, finanțat din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavo-
rizate persoane (FEAD), este programul operaţional care sprijină distribuirea de
alimente şi asistenţă materială de bază pentru persoanele cele mai defavorizate
pentru a acoperi precaritatea alimentară ( pentru asigurarea de pachete de alimente
se finanțează achiziţia de alimente de bază, distribuirea de pachete către
71 Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, pp. 34-102, https://www.fonduri-ue.ro/poc-2014
72 Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 , https://www.fonduri-ue.ro/poad-
2014

68
destinatarii finali și măsuri auxiliare iar pentru asigurarea de mâncare preparată se
finanțează costul mâncării și distribuirea mâncării către destinatarii finali), pentru a
acoperi precaritatea materială de bază se finanțează achiziția de materialelor
școlare pentru copii, trusouri pentru nou-născuți, îmbrăcăminte, încălțăminte și saci
de dormit precum și produse de igienă.
⮚ Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM)73 se concentrează pe
finanțarea investițiilor care să asigure creștere durabilă, o economie bazată pe
consum redus de carbon, eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, un
transport prietenos cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor. În cadrul
POIM prioritățile de investiții vor fi finanțate din FC, și anume investiții în
promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore prin sprijinirea unui spațiu european unic al
transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN-T , creşterea mobilităţii pe
reţeaua rutieră TEN-T central, creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T
central, creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe
reţeaua TEN-T centrală, dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care
respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) și care au emisii reduse de
carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim,
a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul
de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local și creşterea gradului de
utilizare a transportului cu metroul în București-Ilfov (AP.1 Îmbunătăţirea
mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a metroului), conservarea și
protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, investiții în
sectorul deșeurilor, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și
pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care
depășesc aceste cerințe, în reducerea numărului depozitelor neconforme şi
creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România, investiții
în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii și
pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care
depășesc aceste cerințe, în creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate
urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei
(AP.3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient
al resurselor), investiții în promovarea adaptării la schimbările climatice, a
prevenirii și a gestionării riscurilor, sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la
schimbările climatice, inclusiv abordări bazate pe ecosistem, în reducerea efectelor
şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate princi-
palelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi ero-
ziune costieră, în promovarea investițiilor pentru a face față unor riscuri specifice,
73Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020, pp.47-49, https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014

69
asigurarea rezistenței în fața dezastrelor și dezvoltarea sistemelor de gestiune a
dezastrelor, în creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la
dezastre a echipajelor de intervenție (AP. 5 Promovarea adaptării la schimbările
climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor), investiții în sprijinirea tranziției
către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, în spri-
jinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării ener-
giei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice,
și în sectorul locuințelor și în creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat
de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti (AP.7 Creşterea eficienţei
energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate).
Din FEDR sunt sprijinite investițiile în promovarea sistemelor de transport
sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore prin
sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin
investiții în TEN-T, creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T, stimularea
mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura
TENT, inclusiv a nodurilor multimodale, creşterea accesibilităţii zonelor cu o
conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T, dezvoltarea și îmbunătățirea
sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) și
care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a
sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și
infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel
regional și local, creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor,
creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi,
creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi
reducerea impactului transporturilor asupra mediului, reducerea timpului de
staţionare la punctele de comunicare transnaţională, dezvoltarea și reabilitarea unor
sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea
măsurilor de reducere a zgomotului și creşterea sustenabilităţii şi calităţii
transportului feroviar (AP.2 Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal,
de calitate, durabil şi eficient), în investiții în conservarea și protecția mediului și
promovarea utilizării eficiente a resurselor prin protejarea și refacerea
biodiversității și a solurilor și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin
Natura 2000 și de infrastructură ecologică, prin creşterea gradului de protecţie şi
conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate, realizarea de
acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a
zgomotului, prin creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la
nivel naţional și prin reducerea suprafeţelor poluate istoric (AP.4 Protecţia
mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii
70
aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric) în sprijinirea tranziției către
o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele prin
promovarea producerii și distribuției de energie derivate din surse regenerabile,
prin asigurarea creşterii producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin
exploatate (biomasă, biogaz, geotermal), prin promovarea eficienței energetice și a
utilizării energiei din surse regenerabile în întreprinderi, prin reducerea consumului
de energie la nivelul consumatorilor industriali, prin asigurarea dezvoltării și
punerea în aplicare a sistemelor de distribuție inteligente care funcționează la
tensiuni medii și joase, prin reducerea consumului mediu de energie electrică la
nivelul locuinţelor, promovarea utilizării cogenerării de căldură și energie cu
randament ridica bazată pe cererea de energie termică utilă și prin asigurarea
creşterii economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de
înaltă eficienţă (AP.6 Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în
vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon ), în sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoa-
rele, sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utiliză-
rii energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile
publice, și în sectorul locuințelor și pentru creşterea eficienţei energetice în
sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele
selectate (AP. 7 Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat
de termoficare în oraşele selectate), investiții în promovarea sistemelor de trans-
port sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor
majore, în îmbunătățirea eficienței energetice și a securității aprovizionării prin
dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribuție, stocare și transport al energiei și
prin integrarea descentralizării producției de energie din surse regenerabile, în
creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produ-
se din resurse regenerabile și în creşterea gradului de interconectare a Sistemului
Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine (AP.8 Sisteme
inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale).
⮚ Programul Operațional Regional (POR)74 este programul prin care
România accesează FEDR pentru a finanța următoarele priorități de investiții:
consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării prin promovarea
investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele
de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special prin promovarea
investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii,
inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, prin stimularea
cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea
inteligentă, precum și prin sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și
74 Programul Operațional Regional 2014-2020, pp.37-40, https://www.fonduri-ue.ro/por-2014

71
aplicată, liniilor-pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de
producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor
generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general, creşterea inovării în
firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de spe-
cializare inteligentă (AP.1Promovarea transferului tehnologic), îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol (în cazul
FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM) prin acțiuni de
promovare a spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării
economice de noi idei și prin stimularea creării de firme noi, inclusiv prin inter-
mediul incubatoarelor de afaceri, consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în
domenii competitive prin sprijinirea creării și a extinderii unor capacități avansate
de dezvoltare de produse și servicii, îmbunătățirea competitivității economice prin
creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoare competitive (AP.2
Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii), sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele, sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a
utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în
clădirile publice, și în sectorul locuințelor, creșterea eficienței energetice în clădi-
rile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor
care înregistrează consumuri energetice mari, promovarea unor strategii cu emisii
scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru
zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimodale durabile și a
măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare, reducerea emisiilor de carbon în
zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă (AP.3 Sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon), sprijinirea tranziției
către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele prin
promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate
tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității
urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare și
prin reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții
bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă, conservarea și protecția mediului
și promovarea utilizării eficiente a resurselor, realizarea de acțiuni destinate
îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării
terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului prin reconversia
și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate
din municipiile reședință de județ, promovarea incluziunii sociale, combaterea
sărăciei și a oricărei forme de discriminare prin oferirea de sprijin pentru
revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile
urbane și rurale, îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comu-
72
nităților marginalizate în municipiile reședință de județ din România, investițiile în
educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot
parcursul vieții, creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului
sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de
muncă, creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței
de muncă (AP.4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile), conservarea și pro-
tecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, conservarea, prote-
jarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, impulsionarea
dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului
cultural și a identității cultural, realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii
mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării
aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului, reconversia și refuncțio-
nalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orașele
mici, mijlocii și municipiul București (AP. 5 Îmbunătățirea mediului urban și
conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural),
promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore, stimularea mobilității regionale prin conectarea
nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor
multimodale, creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate
în proximitatea rețelei TENT prin modernizarea drumurilor județene (AP. 6
Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional), promovarea
unei ocupări sustenabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității
forței de muncă prin sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă,
prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru
anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin,
precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale
specific, creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice (AP.7
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismu-lui),
promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de
discriminare prin investiții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce
privește starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea
accesului la serviciile sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la
serviciile instituționale la serviciile prestate de comunități, creşterea accesibilităţii
serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru
zonele sărace și izolate, îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de
urgență, creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale (AP.8 Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale), promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, efectuarea de investiții în
73
contextul strategiilor de dezvoltare locală aflate sub responsabilitatea comunității,
reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin
măsuri integrate (AP. 9 Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunită-
ților defavorizate din mediul urban), investițiile în educație, formare și formare
profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții, investiții în edu-
cație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcur-
sul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și de formare, creșterea gra-
dului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu, în
special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului, creșterea gra-
dului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcur-
sul vieţii, creșterea relevanței învățământului terțiar universitar in relație cu piața
forței de muncă și sectoarele economice competitive (AP. 10 Îmbunătățirea
infrastructurii educaționale), consolidarea capacității instituționale a autorități-
lor publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă, consolidarea
capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o adminis-
trație publică eficientă prin acțiuni de consolidare a capacității instituționale și a
eficienței administrațiilor și serviciilor publice vizate de implementarea FEDR,
precum și prin sprijinirea acțiunilor din cadrul FSE de consolidare a capacității
instituționale și a eficienței administrației publice, creşterea gradului de acoperire
geografică și de înregistrare a proprietăților din zonele rurale în Sistemul Integrat
de Cadastru și Carte Funciară (AP.11 Extinderea geografică a sistemului de
înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară).
⮚ Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA)75 este pro-
gramul prin care România utilizează FSE pentru a finanța următoarele priorități de
investiții: consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților
interesate și o administrație publică eficientă prin efectuarea de investiții în
capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor și a serviciilor publice la
nivel național, regional și local în vederea realizării de reforme, a unei mai bune
legiferări și a bunei guvernanțe, prin dezvoltarea și introducerea de sisteme și stan-
darde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orient-
tate către cetățeni și mediul de afaceri, dezvoltarea și implementarea de politici și
instrumente unitare si moderne de management al resurselor umane, dezvoltarea și
implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și eficiente de mana-
gement la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar precum și creșterea transpa-
renței și responsabilității sistemului de achiziții publice în vederea aplicării unitare
a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea neregulilor în acest
domeniu (AP. 1 Administrație publică și sistem judiciar eficiente), consolidarea

75 Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, p.25

https://www.fonduri-ue.ro/files/programe/CAPACITATE_ADMIN/POCA_2014-2020_ian_2015.pdf

74
capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o adminis-
trație publică eficientă prin efectuarea de investiții în capacitatea instituțională și în
eficiența administrațiilor și a serviciilor publice la nivel național, regional și local
în vederea realizării de reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe,
prin introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce
optimizează procesele orientate către beneficiari, investiții în creșterea transpa-
renței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice prin măsuri
de asigurare a unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în
vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia
(AP.2 Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente),
consolidarea capacității administrative a autorității de management pentru imple-
mentarea eficientă a POCA, asigurarea publicității PO a informării și sprijinului
pentru beneficiari și potențialii beneficiari (AP.3 Asistență tehnică).
⮚ Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)76. Obiectivele și do-
meniile de intervenție stabilite în cadrul PNDR 2014-2020 nu reprezintă altceva
decât o transpunere a priorităților de dezvoltare ale Politicii Agricole Comune
europene și cele ale Strategiei Europa 2020 și se concentrează pe finanțarea de
măsuri dedicate restructurării şi creşterii viabilităţii exploataţiilor agricole,
gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice,
diversificarea activităţilor economice, creării de locuri de muncă și îmbunătățirii
infrastructurii şi serviciilor pentru creșterea calităţii vieţii în zonele rurale.
Încercând o sintetizare, PNDR va sprijini financiar prin FEADR paisprezece
măsuri de dezvoltare rurală, respectiv:
● acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare, acțiuni organiza-
te în conformitate cu prevederile art.14 din Regulamentul nr.1305/2013, art.6 și
art.14 din Regulamentul nr.808/201477 și ale art. 5 și art.8 din Regulamentul
nr.807/201478, respectiv finanțarea activităților de formare profesională și a celor
pentru dobândirea de competențe, a activităților demonstrative și de informare;

76 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Versiunea aprobată la 26.05.2015,

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-26-mai-
2015.pdf
77 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru
dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), publicat în JO L nr.227
din 31.07.2014, cu modificările și completările ulterioare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:02014R0808-20180803&from=IT
78 Regulamentul Delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE)
nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de introducere a unor dispoziții tranzitorii, publicat în
JO L nr.227 din 31.07.2014, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32014R0807&from=ro

75
● servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în
cadrul fermei, în conformitate cu dispozițiile art.15 din Regulamentul nr.
1305/2013, art.7 din Regulamentul nr. 808/2014 și ale art.5 și art.8 din
Regulamentul nr. 807/2014, anume sprijin pentru ajutorul în vederea beneficierii
de utilizarea serviciilor de consiliere ce constau în activități de consiliere privind
modernizarea exploatațiilor, consolidarea competitivității, integrarea sectorială,
inovarea și orientarea spre piață, precum și promovarea antreprenoriatului, privind
îndeplinirea standardelor naționale și comunitare, inclusiv standarde de siguranță la
locul de muncă sau standarde de siguranță legate de fermă, întocmirea și manage-
mentul implementării planului de afaceri, inclusiv tratarea aspectelor legate de pro-
tecția mediului, pentru: o ferme mici; o instalarea tinerilor fermieri, inițierea și/sau
dezvoltarea activităților non agricole pentru micro-întreprinderi și întreprinderi
mici din spațiul rural, activități de consiliere și animare pentru înființarea și
dezvoltarea cooperativelor agricole și grupurilor de producători, activități de
consiliere pentru beneficiarii măsurii de agromediu și climă precum și agricultură
ecologică inclusiv pentru îndeplinirea standardelor de eco-condiţionalitate stabilite
în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul nr. 1306/2013, activități de
consiliere privind obligațiile la nivel de exploatație care rezultă din cerințele de
reglementare în management și din standardele pentru bunele condiții agricole și
de mediu în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul nr. 1306/2013,
activități de consiliere privind cerințele rezultate din punerea în aplicare a art. 55
din Regulamentul (CE) nr 1107/2009, în special respectarea principiilor generale
ale gestionării integrate a dăunătorilor, menționate la art. 14 din Directiva
2009/128/CE, consiliere privind încurajarea investițiilor ce vizează eficientizarea/
economisirea consumului de apă, utilizarea energiei regenerabile în sectorul
agroalimentar, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor precum şi reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră şi de amoniac în agricultură, consiliere asupra investițiilor
în industria de procesare care vor viza reducerea impactului asupra mediului prin
încurajarea de noi metode de depozitare a producției agroalimentare în scopul
creșterii siguranței alimentare, prin realizarea de produse adaptate mai bine
cerințelor pieței, aplicarea unor metode de utilizare a deşeurilor și de epurare a apei
pentru protejarea mediului precum și cerințelor rezultate din punerea în aplicare a
art. 11 (3) din Directiva-cadru privind apa;
● sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare, în conformitate cu
prevederile art. 16 din Regulamentul nr. 1305/2013, art. 4 din Regulamentul nr.
807/2014 și cu cele ale Regulamentului nr. 808/2014, respectiv sprijin pentru
atragerea de noi participanți la sistemele de calitate o mai bună integrare a
producătorilor agricoli în lanţurile agroalimentare, prin intermediul schemelor de

76
calitate și prin adăugarea de plus valoare produselor agricole și sprijin pentru
activitățile de informare și de promovare puse în aplicare de grupurile de
producători în cadrul pieței interne privind caracteristicile specifice ale produselor
respective, în special din punct de vedere al calităţii, metodelor de producţie, sau în
funcţie de influenţa zonei geografice, asupra calităţii produsului;
● investiții în active fizice, în conformitate cu prevederile art. 17, art. 45 și art.46
din Regulamentul nr. 1305/2013 și cu prevederile art.13 din Regulamentul
nr.807/2014, respectiv investiții în exploatații agricole prin dotarea cu utilaje şi
echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investi-
ţiile pentru modernizarea fermelor, investiții în exploatații pomicole pentru proce-
sarea la nivelul fermei a produselor agricole din sectorul pomicol, sprijin pentru
investiții în procesarea/marketing produselor agricole înfiinţarea și/sau moderni-
zarea unităţilor de procesare şi comercializare, introducerea de noi tehnologii
pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecţia
mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea
investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile,
creşterea numărului de locuri de muncă, sprijin pentru investiții în procesarea/
marketing produselor din sectorul pomicol pentru modernizarea și crearea de
unități de procesare și comercializare, pentru introducerea de noi tehnologii pentru
dezvoltarea de noi produse și procese tehnologice, pentru creșterea valorii adăugate
a produselor din sectorul pomicol, îmbunătăţirea controlului intern al calităţii,
pentru creşterea numărului de locuri de muncă, scăderea consumului de energie şi
a emisiilor de GES și investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea
infrastructurii agricole și silvice prin acordarea de sprijin pentru investiții în
infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol
și forestier și anume înființare, extindere și modernizare a infrastructurii agricole
de acces către ferme, înființare, extindere și modernizare a căilor de acces în cadrul
fondului forestier, modernizarea infrastructurii existente de irigații.
● refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de
evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare, în
conformitate cu prevederile art.18 din Regulamentul nr. 1305/2013, respectiv
sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele
dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor
catastrofale probabile, anume investiții în instalații de dezinfectare și dezinsecție,
investiții în creșterea capacității operaționale pentru reducerea timpilor de
diagnostic prin dotarea laboratoarelor și achiziția de mijloace de transport a
probelor, achiziționarea de camere frigorifice pentru depozitarea temporară a
animalelor sălbatice ucise până la primirea rezultatelor probelor prelevate,

77
investiții în instalații, echipamente și infrastructura sanitară și garduri de protecție,
inclusiv repelenți, în cadrul fermelor, pentru asigurarea biosecurității, sprijin pentru
investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție
afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente
catastrofale, respectiv achiziția de animale de reproducție atât pentru repopularea
fermelor afectate cât și pentru reprofilarea acestora prin popularea cu alte specii de
animale precum și adaptarea spațiilor de creștere a animalelor;
● dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor, în conformitate cu prevederile art. 19
din Regulamentul nr. 1305/2013, art. 8 din Regulamentul nr. 808/2014 și art.2 și
art.5 din Regulamentul nr. 807/2014 , respectiv pentru sprijinirea instalării tinerilor
fermieri, pentru sprijinirea pentru înființarea de activități neagricole în zonele
rurale anume înfiinţarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi şi întreprinderi mici în
sectorul non-agricol din zonele rurale, în vederea unei dezvoltări economice
durabile, creării de locuri de muncă și reducerii sărăciei în spațiul rural, pentru
sprijinirea pentru dezvoltarea fermelor mici, investiții în crearea și dezvoltarea de
activități neagricole cum ar fi fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole
de marochinărie, articole de hârtie și carton, fabricarea produselor chimice, farma-
ceutice, activități de prelucrare a produselor lemnoase, industrie metalurgică, fabri-
care construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente, fabricare produse electri-
ce, electronice, producerea de produse electrice, electronice, metalice, mașini,
utilaje și echipamente, producția de carton etc, activități de artizanat și alte activi-
tăți tradiționale non-agricole (olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii,
lemnului, pielii etc.) precum și servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, servi-
cii de reparații mașini, unelte, obiecte casnice, servicii de consultanță, contabilitate,
juridice, audit, activități de servicii în tehnologia informației și servicii informatice.
● servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, în conformitate cu preve-
derile art. 20 din Regulamentul nr. 1305/2013, respectiv în crearea și modernizarea
infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă/apă uzată anume
construcția, extinderea și/sau modernizarea rețelei publice de apă, construcția,
extinderea și/sau modernizarea rețelei publice de apă uzată, construcția, extinderea
și/sau modernizarea rețelei de drumuri de interes local, modernizarea infrastructurii
educaționale și sociale respectiv în înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea)
grădinițelor, numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural, extinderea și
modernizarea (inclusiv dotarea) instituțiilor de învățământ secundar superior,
filiera tehnologică cu profil resurse naturale și protecția mediului și a școlilor
profesionale în domeniul agricol, înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea)
creșelor precum și a infrastructurii de tip afterschool, numai a celor din afara
incintei școlilor din mediul rural și, nu în ultimul rând, în realizarea de investiții

78
pentru conservarea patrimoniului cultural de interes local și pentru modernizarea
căminelor culturale din spațiul rural inclusiv pentru îmbunătățirea serviciilor de
bază în ceea ce privește prevenirea și combaterea efectelor dezastrelor naturale,
evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale.
● investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității
pădurilor, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. (a) și art. 22 din
Regulamentul nr. 1305/2013 și art. 6 din Regulamentul delegat nr. 807/2014
anume sprijin pentru lucrările de înființare a plantației, inclusiv costurile cu
realizarea proiectului tehnic de împădurire și împrejmuirea plantației, pentru
întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de maximum 6 ani, conform proiectului
tehnic de împădurire, efectuarea a maximum două lucrări de îngrijire a arboretelor
după închiderea stării de masiv și acoperirea pierderilor de venit agricol pentru o
perioadă de 12 ani pentru suprafața împădurită.
● înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură,
în conformitate cu prevederile art. 27 al Regulamentului nr. 1305/2013, respectiv
înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură
pentru îmbunătăţirea performanţelor generale și creșterea veniturilor exploataţiilor
agricole, pentru a mai bună integrare pe piață a producătorilor primari prin
adaptarea producției acestora la cerințele pieței și comercializarea în comun a
producției lor, pentru crearea și promovarea lanțurilor scurte, pentru asigurarea
respectării standardelor comunitare de mediu și climă, siguranță alimentară precum
și înființarea de grupuri și organizații de producători în sectorul pomicol.
● măsuri de agromediu și climă, în conformitate cu prevederile art.28 din
Regulamentul nr. 1305/2013 anume plăți pentru angajamente privind utilizarea de
practici agricole care să asigure menţinerea valorii de mediu a zonelor rurale,
menţinerea unor habitate specifice terenurilor agricole importante pentru speciile
sălbatice prioritare, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi păstrarea peisajelor
tradiţionale, implementarea de măsuri de conservare și asigurare a supraviețuirii si
a reproducerii a speciilor de păsări comune asociate terenurilor agricole, specii care
datorită intensificării agriculturii pierd condițiile optime pentru hrană și cuibărit,
utilizarea de practici agricole tradiţionale, utilizarea de practici ce vizează
conservarea solului şi a apei, angajamente pentru adaptarea la efectele schimbărilor
climatic anume includerea în suprafaţa cultivată a unor culturi rezistente la secetă
(sorg, mei, năut, etc.), utilizarea pentru culturile tradiţionale (grâu, porumb, floarea
soarelui, soia, rapiţă, etc) a unor soiuri şi hibrizi rezistente la secetă, utilizarea
pentru culturile de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia) a unor soiuri şi
hibrizi timpurii sau semi-timpurii pentru care perioada de stres maxim hidric şi

79
termic (a doua jumătate a lunii iulie, august) este după perioada de maximă
sensibilitate a culturilor la deficit de apă şi temperaturi maxime extreme (înflorit
formarea boabelor), promovarea cositului târziu pe pajişti importante pentru
fluturi, plăți pentru angajamente privind asigurarea supraviețuirii si a reproducerii a
gâștii cu gât roșu și a acvilei țipătoare mică, pentru creșterea animalelor de fermă
din rase locale în pericol de abandon.
● agricultura ecologică, în conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul
nr. 1305/2013, art. 9 din Regulamentul nr. 807/2014 și ale art.11 din Regulamen-
tul nr. 808/2014, respectiv pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură
ecologică și pentru menţinerea practicilor şi metodelor de agricultură ecologică.
● plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte
constrângeri specifice, în conformitate cu prevederile art. 31 și art. 32 din
Regulamentul nr. 1305/2013 prin acordarea de plăți compensatorii fermierilor din
zonele montane pentru utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde producția
agricolă este afectată de condițiile climatice și de relief din cauza caracteristicilor
de altitudine și pantă, plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative unde terenurile agricole utilizate sunt situate în
zone unde producția agricolă este mai redusă cantitativ și/sau calitativ din cauza
unor condiții naturale nefavorabile, acordarea de plăți compensatorii fermierilor
din zonele care se confruntă cu constrângeri specific respectiv terenurile agricole
situate în unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun total sau parţial cu
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
● bunăstarea animalelor, în conformitate cu prevederile art. 33 din Regulamentul
nr. 1305/2013 anume pentru implementarea angajamentelor care vizează plăţi în
favoarea bunăstării porcinelor și păsărilor.
⮚ Prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 
(POPAM)79  România accesează FEPAM pentru finanțarea:
● investițiilor în reducerea impactului pescuitului asupra mediului, inclusiv
evitarea şi reducerea, în măsura posibilităţilor, a capturilor nedorite;
● creşterii competitivităţii şi a viabilităţii întreprinderilor din domeniul
pescuitului, inclusiv a flotei costiere la scară mică şi îmbunătăţirea siguranţei sau a
condiţiilor de lucru;

79 Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, Varianta Oficială, 15 Aprilie 2015,
https://www.fonduri-ue.ro/files/programe/POP/POPAM-2014-2020-versiunea-oficiala1-15.04.2015.pdf

80
● consolidării dezvoltării tehnologice şi inovării, inclusiv a creşterii eficienţei
energetice, şi a transferului de cunoștințe;
● investițiilor productive în acvacultură prin sporirea competitivităţii şi a
viabilităţii întreprinderilor din sectorul acvaculturii, inclusiv îmbunătăţirea
siguranţei sau a condiţiilor de lucru, în special ale IMM-urilor;
● acțiunilor de protejare şi refacere a biodiversităţii acvatice şi de îmbunătăţire a
ecosistemelor legate de acvacultură precum şi promovarea unei acvaculturi
eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;
● acțiunilor de promovare a acvaculturii cu un nivel ridicat al protecţiei mediului
şi promovarea sănătăţii animalelor, precum şi a siguranţei şi sănătăţii publice;
● creșterii capacității instituționale a actorilor implicați în activitățile de control și
colectare date prin instruirea periodică personalului și achiziţionarea de
echipamente specifice activităţilor de inspecţie şi control și prin dezvoltarea
componentei web a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și stimularea
utilizării TIC pentru a asigura interconectarea instituțiilor cu atribuții de control;
● acțiunilor de promovare a creşterii economice, a incluziunii sociale şi a creării
de locuri de muncă şi furnizarea de sprijin pentru creşterea şanselor de angajare şi
a mobilităţii forţei de muncă în cadrul comunităţilor costiere şi interioare,
dependente de pescuit şi acvacultură, inclusiv măsuri de diversificare a investițiilor
în capacitatea de procesare, susţinere a promovării şi vânzării produselor şi de
consolidare a legăturilor pe lanţul de distribuție, prin organizarea pieței;
● îmbunătăţirii organizaţiilor de piaţă pentru produselor de pescuit şi acvacultură;

● acțiunilor de încurajare a investiţiilor în sectoarele de marketing şi procesare:

● planificării spațiale și îmbunătățirea cunoașterii mediului marin şi a

supravegherii maritime.
⮚ Programul Interreg V-A Romania-Bulgaria80 este un program finanțat de
FEDR, în cadrul căruia România poate accesa fonduri în vederea dezvoltării zonei
transfrontaliere româno-bulgare, prin îmbunătățirea accesibilității, promovarea
cooperării instituționale și protejarea și dezvoltarea activelor regionale, vizate de
sprijin financiar fiind următoarele priorități de investiții: stimularea mobilității
regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T,
80 Programul Interreg V A Romania-Bulgaria 2014-2020, https://www.fonduri-ue.ro/ro-bg

81
inclusiv a nodurilor multimodale, dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme de
transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii
reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport
maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu
scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local (AP.1 O
regiune bine conectată), conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patri-
moniului natural și cultural, protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor,
precum și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și
infrastructuri ecologice (AP.2 O regiune verde), promovarea investițiilor desti-
nate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezistenței în fața dezastrelor și
dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor (AP.3 O regiune sigură), in-
tegrarea pieţelor forţei de muncă transfrontaliere, inclusiv mobilitatea transfron-
talieră, inițiativele comune locale în domeniul ocupării forței de muncă, servicii de
informare și de consiliere și formarea comună (AP.4 O regiune calificată și
inclusivă), promovarea cooperării juridice şi administrative şi a cooperării între
cetăţeni şi instituţii (AP.5. O regiune eficientă), consolidarea capacității aplican-
ților și beneficiarilor de a aplica pentru și de a folosi fondurile Programului, dar și
acțiuni care îmbunătățesc procedurile administrative (AP.6. Asistență Tehnică).
⮚ Programul Operaţional Comun România - Republica Moldova 2014-
202081 și Programul Operaţional comun România - Ucraina 2014-2020 82, sunt
documente programatice prin intermediul căruia România utilizează Instrumentul
European de Vecinătate pentru finanțarea cooperării transfrontaliere între cele
două țări, în domeniul educațional prin sprijinea cercetării și inovării, a accesului la
educație și a calității acesteia (Obiectivul thematic (OT) 2 Sprijin pentru edu-
caţie, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare), în domeniul cultural prin
promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric (OT.3 Promovarea
culturii locale și protejarea patrimoniului istoric), în domeniul transporturilor
prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transport transfrontalier şi a infras-
tructurii TIC (OT.7 Îmbunătățirea accesibilităţii în regiuni, dezvoltarea trans-
portului şi a reţelelor şi sistemelor comune de transport) și în domeniul dome-
niul siguranţei şi securităţii prin sprijinirea dezvoltării serviciilor de sănătate şi a
accesului la sănătate, sprijinirea desfășurării de activităţi comune în vederea preve-
nirii dezastrelor naturale şi antropice şi acţiuni comune în timpul situaţiilor de
urgenţă, prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi cooperarea poliţiei
(OT.8 Provocări comune în domeniul siguranţei şi securităţii).

81 Programul Operaţional Comun România - Republica Moldova 2014-2020, https://www.fonduri-ue.ro/ro-md

82 Programul Operaţional comun România - Ucraina 2014-2020, https://www.fonduri-ue.ro/ro-ua

82
⮚ Programul de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia
2014-202083 în baza căruia se finanțează, din Instrumentul de Asistență pentru
Preaderare (IPA), proiecte de investiții în creşterea potenţialului ariei programu-
lui pentru o creştere favorabilă incluziunii, îmbunătăţirea disponibilităţii oportu-
nităţilor de angajare, acces la piaţa muncii şi oportunităţi de angajare în aria eligi-
bilă a programului prin desfășurarea de inițiative comune în vederea promovării și
dezvoltării accesului pe piața muncii și elaborarea de studii, strategii, schimburi de
experiență, proiecte de investiții în creşterea potenţialului ariei programului pentru
o creştere favorabilă incluziunii, pe baza îmbunătăţirii calităţii vieţii tuturor
rezidenţilor de pe cele două părţi ale graniţei prin acţiuni comune, în special pentru
îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii medicale, servicii sociale, servicii ce
sprijină accesul la învăţământul primar moderne şi eficiente prin sprijinirea
dezvoltării unor platforme și rețele, studii și cercetări și prin investiții în construcții
noi, reabilitări, modernizări, proiecte de investiții în creşterea potenţialului zonei
programului pentru o creştere favorabilă incluziunii, creşterea integrării sociale şi
culturale în zona transfrontalieră promovând servicii şi reţele inovatoare, reducând
impactul constrângerilor datorate izolării şi marginalizării din zonele de frontier
prin achiziția de echipamente, studii, strategii și schimburi de experiență (AP.1
Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază
pentru o creștere favorabilă incluziunii). Se finanțează investițiile în creșterea
gradului de protecție și valorificarea sustenabilă a resurselor naturale, îmbunătăți-
rea capacității instituțiilor abilitate, promovarea rețelelor transfrontaliere pentru
educație și studii privind resursele de mediu prin inițiative comune, parteneriate și
rețele comune, studii, strategii, schimburi de experiență în domeniul protecției
mediului, managementul reziduurilor și utilizarea resurselor naturale și investiții în
infrastructură (cu accent pe infrastructura verde), investițiile în dezvoltarea
capacității de a gestiona riscurile de mediu și interoperabilitatea transfrontalieră
prin acțiuni comune de implementare a unor sisteme inovatoare de protecție a
mediului, de atenuare și prevenire a accidentelor și dezastrelor de mediu, reacții în
situații de urgență, de pregătire şi conștientizare a urgențelor de mediu și, nu în
ultimul rând, investițiile în infrastructura de intervenție specifică situațiilor de
urgență din aria eligibilă și în rețele și parteneriate comune pentru situații de
urgență, studii, strategii, planuri și schimburi de experiență (AP.2 Protecția
mediului și managementul riscurilor ). Vizat de finanțare este și domeniul trans-
portului anume acțiunile de promovare a realizării unui standard îmbunătățit și
omogen în transportul public, în special în zonele izolate prin sustenabilitate
îmbunătățită și eficiența infrastructurii de transport și serviciilor de mobilitate în

83 Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia 2014-2020,

https://www.fonduri-ue.ro/ro-rs

83
zona transfrontalieră și integrarea zonei în principalele coridoare de transport din
UE prin realizarea de construcții noi, reabilitări, modernizări, achiziționarea de
echipamente, efectuarea de studii, strategii, schimburi de experiență, campanii de
conștientizare precum și acțiunile de realizare a unui standard de calitate
îmbunătăţit şi omogen în infrastructurile publice pentru servicii de bază, în special
în zonele izolate, prin acces îmbunătăţit şi extins la utilităţi publice moderne şi
eficiente (inclusiv internet, energie) prin investiții în infrastructura ICT, elaborarea
de studii, strategii, schimburi de experiență, platforme și rețele transfrontaliere și
achiziția de echipamente specifice.(AP.3 Mobilitate sustenabilă și accesibilitate).
Nu în ultimul rând, vizat de asistență financiară este domeniul turismului anume
susținerea unui turism sustenabil prin finanțarea de acțiuni direcționate către
dezvoltarea economiei turismului local de-a lungul graniței, pe baza promovării
unei valorificări sustenabile a patrimoniului local natural şi cultural, promovarea
creşterii cererilor naţionale şi internaţionale pentru servicii de turism, crearea de
atracţii turistice şi culturale integrative, îmbunătăţirea atractivității reţelelor şi
traseelor turistice transfrontaliere prin investiții în infrastructura de turism-cons-
trucții, reabilitări, modernizări și desfășurarea de acțiuni comune de promovare
precum și de acțiuni orientate către dezvoltarea economiei turistice locale pe baza
dezvoltării calității serviciilor turistice, valorificării sustenabile a patrimoniului
natural și cultural, crearea capacităților și competențelor pentru servicii turistice de
o calitate superioară, dezvoltarea unor produse inovative în rețele și parteneriate
transfrontaliere, îmbunătățirea calității și sustenabilității infrastructurii turistice
prin stabilirea de parteneriate de cercetare, studii, strategii, schimburi de experiență
în sectorul turistic și acordarea de sprijin pentru dezvoltarea serviciilor turistice
transfrontaliere (AP.4 Atractivitate pentru un turism sustenabil).
⮚ Programul INTERREG V-A România-Ungaria 2014-202084 finanțează coo-
perarea transfrontalieră în zona de graniță a celor două țări, prin intermediul
FEDR, prin susținerea de intervenții în sectorul apelor pentru a întruni cerințele
Uniunii în domeniul mediului și pentru a aborda necesitățile identificate de statele
membre prin acțiuni de conservare, protejare, promovare și dezvoltarea patrimo-
niului natural și cultural (AP. 1 Protejarea în comun și utilizarea eficientă a
valorilor comune și resurselor), prin susținerea de intervenții în îmbunătățirea
mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura
TEN-T, inclusiv nodurile multimodale și în ezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor
de transport ecologice (inclusiv cu un nivel redus de zgomot) și cu emisii reduse de
carbon, inclusiv transporturile fluviale interne și maritime, porturile, legăturile
multimodale și infrastructura aeroportuară pentru promovarea mobilității regionale
și locale durabile (AP. 2 Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și
84 Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020, https://www.fonduri-ue.ro/ro-hu

84
eliminarea blocajelor), prin susținerea creșterii eficiente a ocupării forței de mun-
că prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a strategiei teritoriale pentru
zonele specifice, inclusiv conversia regiunilor industriale în declin, îmbunătățirea
accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice (AP. 3
Îmbunătățirea ocupării forței de muncă și promovarea mobilității forței de
muncă transfrontaliere ), prin susținerea de  investiții în infrastructura medicală
și socială, care contribuie la dezvoltarea națională, regională și locală, reducând
inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate, promovând incluziunea socială
prin accesul îmbunătățit la serviciile sociale, culturale și recreative și tranziția de la
serviciile instituționale la cele comunitare (AP.4 Îmbunătățirea serviciilor de
îngrijire a sănătății),prin promovarea investițiilor pentru abordarea riscurilor
specifice, asigurarea intervenției în cazul dezastrelor și dezvoltarea unui sistem de
gestionare a dezastrelor (AP.5 Îmbunătățirea prevenirii riscurilor și gestionării
dezastrelor), prin consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a
părților interesate și o administrație publică eficientă prin promovarea cooperării
juridice și administrative și a cooperării între cetățeni și instituții (AP.6
Promovarea cooperării transfrontaliere între instituții și cetățeni).
⮚ Prin Programul Operaţional comun "Bazinul Mării Negre" 2014 – 2020 85,
România beneficiază de sprijinul financiar din IPA și Instrumentul European de
Vecinătate pentru finanțarea de proiecte derulate în parteneriat cu Bulgaria,
Grecia, Turcia,  Rusia, Ucraina, Republica Crimeea, Moldova, Georgia, Armenia și
Azerbaijan ce vizează acțiuni de promovare a dezvoltării şi comercializării comune
a produselor de turism transfrontalier şi a itinerariilor tematice (ex. culturale,
religioase, rutele comerciale antice, agricole), promovarea diversificării şi a inte-
grării turismului de coastă şi intern, promovare a patrimoniului istoric şi sprijinirea
conservării acestuia prin dezvoltarea turistică sustenabilă (ex. investiţii la scară
mică, marketing), încurajare a sinergiilor, reţelelor şi conectivităţii între părţile
interesate din turism şi cultură şi operatorii de turism din cadrul Bazinului Mării
Negre (ex. reţea specifică pentru turismul maritim, etc.), promovare a instru-
mentelor electronice de marketing şi a informaţiilor logistice transfrontaliere în
evenimentele culturale, de exemplu., schimb de experienţă şi/sau dezvoltarea în
comun a unor pachete de turism destinate anumitor pieţe (ex. persoanele în vârstă),
schimb de experienţă pentru a promova produsele turistice de o mai bună calitate şi
mai inovatoare (ex. parcuri arheologice submarine, eco-tourism, turism cultural,
turism medical), promovare a în comun a produselor culturale (artizanat, opere de
artă, etc) şi evenimente (festivaluri, târguri), consolidare în comun a deschiderii
Regiunii Mării Negre către turismul internațional şi non-european (ex. Marketingul

85 Programul Operaţional Comun "Bazinul Mării Negre" 2014 – 2020, https://www.fonduri-ue.ro/ro-bmn#contact-

am-ro-bmn

85
comun, campanii de comunicare şi promovare, dezvoltarea brandurilor Bazinului
Mării Negre), încurajare a networking-ului, a schimbului de bună experienţă în
consolidarea industriilor culturale şi creative (muzică, multimedia, etc.), schimb de
bune practici în dezvoltarea strategiilor de turism ecologice (ex. îmbunătăţirea
eficienţei resurselor, prevenirea/gestionarea deşeurilor şi a poluării în zonele
turistice, orientări privind diminuarea efectelor asupra biodiversităţii şi
amplificarea beneficiilor turismului în zonele protejate), îmbunătăţire a serviciilor
turistice şi promovarea perfecţionării competenţelor ex. prin programele de schimb
între instituţiile de învăţământ (ex. pentru tineri profesionişti), sau prin crearea în
comun a unor cursuri deschise online bazate pe cele mai bune experienţe din
domeniu (Prioritatea 1.1. Promovarea în comun a afacerilor şi antrepre-
noriatului în sectoarele turism şi cultură), acțiuni de promovare a relaţiilor
comerciale internaţionale, a reţelelor sectoriale şi transsectoriale şi a parteneriatelor
(ex. forumuri de afaceri) în cadrul Bazinului Mării Negre şi sprijinirea interna-
ţionalizării schimburilor (ex. dezvoltarea capacităţii), consolidare a conexiunii la
internet, a sistemelor de afaceri transfrontaliere de schimb de informaţii, a
informaţiilor de piaţă şi de logistică, cu o mai mare utilizare a tehnologiilor de
informaţii şi comunicaţii (TIC), schimbul de bune practici în marketing modern şi
inovator şi de strategii comerciale, instrumente de marketing electronice şi
elaborarea strategiilor comune de marketing (ex. Branding regional), de sprijinire a
inovaţiei, cercetării şi cooperării, inclusiv pentru dezvoltarea logisticii, în industria
agricolă, dezvoltarea în comun şi punerea în aplicare a bunelor practici în
producerea de produse agricole de calitate, introducere de tehnologii inovatoare
pentru dezvoltarea sectorială (produse organice/bio, acvacultură sustenabilă),
incluzând schimbul de experienţă şi investiţiile la scară mică în proiecte-pilot,
sprijinire a culturii antreprenoriale prin învăţarea şi pregătirea tinerilor ce lucrează
în sectorul agricol şi în sectoarele conexe; schimbul de bune practici în acest
domeniu, schimb de bune practici în introducerea în practică a standardelor (ex.
siguranţa alimentară), acţiuni în comun pentru sprijinirea folosirii productive a
transferurilor băneşti în modernizarea agriculturii/acvaculturii/industriei alimentare
(Prioritatea 1.2. Creşterea oportunităţilor comerciale transfrontaliere şi
modernizarea sectorului agricol şi a celor conexe), acțiuni de consolidare a
monitorizării comune şi compatibile la nivel transfrontalier, a sistemelor de
evaluare şi informare, a instrumentelor şi capacităţii de prevenire şi control a
poluării transfrontaliere (inclusiv prin investiţiile la scară mică), îmbunătăţire a
colaborării transfrontaliere pe termen lung, a capacităţii de informare şi cercetare
(inclusive tehnologii inovatoare) pentru abordarea transformării ecosistemului,
monitorizării biodiversităţii şi migraţiei speciilor, consolidare în comun a
colaborării între ştiinţă, industrie, părţile interesate relevante şi factorii de decizie
pentru a aborda problemele de management integrat al litoralului şi pentru a armo-
86
niza monitorizarea, evaluarea mediului marin şi furnizarea de date, îmbunătăţire a
disponibilităţii şi a interoperabilităţii transfrontaliere a datelor de acces public
online actualizate şi a produselor de date (ex. hărţi) pentru Marea Neagră, astfel
încât industria, autorităţile publice, ONG-urile şi cercetătorii să le utilizeze în mod
efficient, promovare a cooperării transfrontaliere între autorităţile maritime respon-
sabile pentru activităţi precum navigarea sigură sau controlul pescuitul, pentru a
putea face schimb de informaţii asupra riscurilor şi ameninţărilor (supraveghere
maritimă integrată), îmbunătăţire a cooperării la nivelul monitorizării mediului
între părţile interesate implicate în prevenirea si gestionarea dezastrelor, consolida-
re a contactului între ţări şi schimbul de bune practici privind sistemele de preveni-
re timpurie care permit populaţiei expuse la pericole să ia măsurile corespunzătoare
pentru a evita/reduce riscurile şi pentru a pregăti răspunsuri eficiente; îmbu-
nătăţirea disponibilităţii informaţiilor legate de mediu pentru populaţie, în special
privind riscul de producere a cutremurelor, inundaţiilor şi incendiilor de pădure.
(Prioritatea 2.1. Îmbunătățirea sistemului de monitorizare în comun a mediu-
lui), acțiuni de sensibilizare şi educare în comun a publicului în ceea ce priveşte
problemele constituite de deşeurile din râuri şi din mare, valoarea biodiversităţii şi
protecţia mediului (campanii mass-media, producţia de instrumente educaţionale şi
orientări pentru o ‘cetăţenie responsabilă’ pentru diferite sectoare, pentru publicuri-
ţintă, cum ar fi copiii şi studenţii, turiştii, autorităţile municipale, companiile de
transport naval şi echipajele navelor), schimb şi promovare a bunelor practici şi a
tehnologiilor de gestionare a mediului (inclusiv prin investiţiile la scară mică)
referitoare la tratarea şi eliminarea deşeurilor, reducerea depozitării ilegale a
acestora şi a gropilor de gunoi de pe ţărmurile râurilor şi de pe ţărmurile mării şi
prevenirea efectelor adverse ale acestora, promovare în comun a practicii celor ‘3
R’ (redu, refoloseşte, reciclează) pentru deşeuri, precum şi folosirea deşeurilor
pentru producerea de energie, consolidare a acţiunii comunităţii, promovarea şi
organizarea campaniilor transfrontaliere de curăţare a zonelor de coastă ale
Bazinu-lui Mării Negre şi a râurilor (implicând şcoli, studenţi şi voluntari) şi
schimbul de bune experienţe în acest domeniu, încurajare a implicării şi a
parteneriatelor între ONG-uri şi societatea civilă, sectorul privat (ex. În sectoarele
de turism, transport naval şi pescuit) şi autorităţile locale/regionale şi serviciile de
colectare a gunoiului pentru a combate deşeurile din râuri şi deşeurile marine,
schimbul de experienţă pentru a îmbunătăţi infrastructura porturilor şi serviciile de
colectare a gunoiului de pe nave (ex. pregătirea de orientări/manuale pentru
dezvoltarea unui plan de gestionare a deşeurilor portuare în concordanţă cu
cerinţele Organizaţiei Maritime Internaționale/UE şi promovarea implementării
acestui plan în porturile de la Marea Neagră) (Prioritatea 2.2. Promovarea în
comun a unor acţiuni având ca
Scop conştientizarea privind deşeurile maritime şi riverane).
87
⮚ Programul Ungaria - Slovacia - România - Ucraina 2014 - 2020 86, sunt
documente programatice prin intermediul căruia România utilizează Instrumentul
European de Vecinătate pentru finanțarea cooperării transfrontaliere între cele două
țări, în domeniul educațional prin sprijinea cercetării și inovării, a accesului la edu-
cație și a calității acesteia (Obiectivul tematic (OT) 2 Sprijin pentru educaţie,
cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare), în domeniul cultural prin promo-
varea și conservarea patrimoniului cultural și istoric (OT.3 Promovarea culturii
locale și protejarea patrimoniului istoric), în domeniul transporturilor prin
sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transport transfrontalier şi a infrastructurii
TIC (OT.7 Îmbunătățirea accesibilităţii în regiuni, dezvoltarea transportului
şi a reţelelor şi sistemelor comune de transport) și în domeniul domeniul
siguranţei şi securităţii prin sprijinirea dezvoltării serviciilor de sănătate şi a
accesului la sănătate, sprijinirea desfășurării de activităţi comune în vederea preve-
nirii dezastrelor naturale şi antropice, precum şi acţiuni comune în timpul situa-
ţiilor de urgenţă, prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi cooperarea
poliţiei (OT.8 Provocări comune în domeniul siguranţei şi securităţii).
⮚ Programul Transnaţional "Dunărea" 2014-202087 în a cărui arie de coo-
perare intră state precum Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Romania,
Slovenia, Slovacia, Bosnia si Hertegovina, Muntengru, Serbia, Moldova si Ucraina
sprijină financiar prin intermediul FEDR și IPA investiții în îmbunătățirea condi-
țiilor cadru pentru inovare și în creșterea competențelor pentru inovarea în mediul
social și mediul de afaceri (AP. 1 Inovare și responsabilitate socială în Regiunea
Dunării), investiții în utilizarea sustenabilă a patrimoniului și resurselor naturale și
cultural, sprijinirea restaurării și managementului coridoarelor ecologice,
sprijinirea managementului transnațional al apelor și prevenirea riscurilor produse
de inundații și îmbunătățirea capacității de răspuns și managementul situațiilor de
urgență (AP.2 Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării)
precum și investiții în sprijinirea siste-melor de transport ecologice și sigure si a
accesibilității egale a zonelor rurale și urbane și în îmbunătățirea securității și
eficienței energetice (AP. 3 Conectivitatea în Regiunea Dunării).

2.2. Procesul de planificare la nivelul proiectelor individuale

Odată cunoscută arhitectura legislativă europeană a modului de gestiune
financiară a fondurilor ESI precum și cadrul lor de programare la nivel național
se pot iniția proiectele individuale, proiecte ce trebuie supuse aprobării autorităților

86 Programul Ungaria - Slovacia - România - Ucraina 2014 - 2020, https://www.fonduri-ue.ro/ro-hu-ua-rs

87 Programul Transnaţional "Dunărea" 2014-2020, https://www.fonduri-ue.ro/dunarea

88
naționale de gestiune prin completarea de cereri de finanțare specifice fiecărui
obiectiv de investiție vizat de proiect.
Similar și complementar etapei de programare organizată la nivel național
etapa de programare a proiectelor individuale se constituie tot într-un “proces de
organizare, de luare a deciziilor și de alocare a resurselor financiare” (art.2 alin.(1)
pct.5 din Regulamentul nr.1303/2013). Etapa de programare a proiectelor
individuale se traduce în identificarea nevoilor ce trebuie satisfăcute, a problemelor
stringente ce trebuie rezolvate la nivelul unui grup de persoane denumit grup țință,
în luarea deciziilor de alegere și argumentare a necesității proiectelor ca modalități
de soluționare a problemelor grupului țintă și în alocarea resurselor financiare atât
proprii cât și europene pentru implementarea activităților proiectelor.
Astfel, un prim pas efectuat îl reprezintă parcurgerea procesului de organi-
zare ce implică două aspecte cheie: evaluarea grupului țintă și evaluarea nevoilor
și priorităților la nivel organizațional sau instituțional.Evaluarea grupului țintă
presupune o activitate de consultare a mai multor actori instituționali naționali,
regionali și locali în vederea identificării cât mai clare a acelui grup de persoane
care pot beneficia imediat de rezultatele proiectului, rezultate ce vizează îmbunătă-
țirea situației lor socio-economice. Identificarea nevoilor și analiza problemelor
stringente ale grupului țintă reprezintă activități de cercetare esențiale pentru elabo-
rarea unui proiect eligibil și fiabil, activități ce presupun culegerea și analiza infor-
mațiilor și prioritizarea nevoilor. Cu alte cuvinte, se identifică ceea ce este necesar
sau prioritar pentru grupul țintă și oportunitatea proiectului pentru grupul țintă.
În procesul de organizare își găsește aplicabilitatea instrumentul Analiza
S.W.O.T., analiza punctelor tari (S-Strengths), analiza punctelor slabe (W-
Weaknesses), a oportunităților (O-Opportunities ) și a amenințărilor (T-Threats)
existente la nivelul situației grupului țintă. Importanța utilizării acestui instrument
rezidă din faptul că ajută la identificarea și ierahizarea problemelor stringente
existente, la stabilirea relațiilor dintre cauze și efecte și la definirea și prioritizarea
ideilor pe care se fundamentează proiectele.

EXEMPLU! Strategia de Dezvoltare a Inspectoratului Școlar Județean Tulcea prin

implementarea de proiecte cu finanțare europeană88, strategie ce se fundamentează pe:
● documente programatice europene: Strategia Europa 2020, Cadrul strategic pentru cooperarea
europeană în domeniul educației și formării profesionale și Acordul de Parteneriat 2014-2020;
● documente programatice naționale: Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a Români-
ei. Orizonturi 2013-2020, Strategia naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015-2020,
strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii în România, Strategia naţională pentru
învăţământ terţiar 2015-2020 și Strategia M.E.C.S. de dezvoltare a învăţământului preuniversitar.

88 http://isjtulcea.ro/wp-content/uploads/2018/01/Strategie-de-dezvoltare-a-ISJ-prin-proiecte-europene.pdf

89
 Analiza S.W.O.T.
 Puncte tari
● strategia de dezvoltare este adaptată obiectivului de
întărire a dimensiunii europene în educaţie;
● experiența I. S.J. Tulcea pentru atragerea de fonduri
europene prin implementarea de proiecte;
● interesul școlilor pentru implementarea unor
programe/proiecte de reabilitare/modernizare a
infrastructurii școlare şi de dotare cu echipamente
prin accesarea fondurilor nerambursabile;
● schimbarea atitudinii cadrelor didactice faţă de
necesitatea compatibilizării sistemului românesc la
cel european;
● creșterea interesului cadrelor didactice şi unităţilor
şcolare din mediul urban de a participa la proiecte
naţionale şi internaţionale;
● derularea unor parteneriate educaționale locale,
naționale, europene implementate la nivelul
unităților școlare și a I.S.J. Tulcea și a unor acţiuni
de infor-mare și consiliere a cadrelor didactice
privind iniţie-rea/ implicarea în programe cu
finanţare europeană;
● derularea activităților de monitorizare a proiectelor și
programelor aflate în desfășurare.
Puncte slabe
● lipsa de competențe minimale ale unor cadre didac-
tice privind utilizarea unei limbi străine, premisă
importantă în inițierea proiectelor transnaționale;
● participare redusă a directorilor unităţilor şcolare la
activităţi de informare consiliere, diseminare a
acţiunilor de profil;
● cuprinderea redusă în planurile manageriale a
obiectivelor care vizează dezvoltarea dimensiunii
europene a educaţiei, prin iniţierea de parteneriate cu
Oportunități
● comunicarea permanentă cu Direcţia Generală de
Integrare Europeană şi Programe Comunitare a
M.E.N. şi A.N.P.C.D.E.F.P. privind programele şi
acţiunile europene pe care le gestionează;
● existența unei oferte generoase de programe de
finanțare (POCU, Erasmus+), proiecte și activități
finanțate de UE (ROSE);
● creşterea numărului de mobilităţi pentru elevi şi
cadre didactice conform obiectivelor Strategiei UE
pentru educație in perioada 2014-2020: Erasmus
Plus;
● mărirea plafoanelor de finanţare pentru proiectele
iniţiate în cadrul programelor Uniunii Europene;
● dezvoltarea parteneriatelor cu autorităţile locale în
comunitățile rurale/mic urbane, în vederea accesării
de finanțări externe pentru educație;
● implicarea părinților în desfășurarea activităților, ca
beneficiari indirecți ai demersurilor derulate în școli;
● acţiuni de promovare a exemplelor de bună practică
din proiectele implementate;
Amenințări
● insuficienta conştientizare şi pregătire a resursei
umane de la nivel de sistem privind importanţa şi
rolul iniţierii şi implicării în proiecte cu diferite surse
de finanţare;
● existența unor condiții limitative care diminuează
accesul unităților școlare mici/rurale la accesarea de
finanțare externă (conform ghidurilor – condiții
generale și condiții specifice din cadrul POCU);
● capacitate instituțională redusă a unităților școlare de
90
 alte unităţi şcolare europene sau formarea
personalului didactic prin programe internaţionale;
● slaba motivație a cadrelor didactice din mediul rural
pentru formare profesională pe tot parcursul vieţii;
● lipsa motivației pentru învățare și participare școlară
în rândul elevilor, rezultate școlare slabe;
● iniţiativa scăzută a unităților de învățământ privind
implicarea în proiecte de parteneriat european;
a accesa/ implementa proiecte cu finanțare UE;
● neîncrederea în reușită a cadrelor didactice cu candi-
daturi respinse (în cadrul programului Erasmus+);
● carențe legislative care îngreunează implementarea
anumitor activități din proiect sau care nu oferă
suficiente clarificări de natură financiară/juridică;
● numărul redus de campanii de promovare şi training-
uri de specialitate organizate de instituţiile abilitate;

Fiecare din ideile de proiect formulate trebuie să vizeze probleme reale și

urgente a grupului țintă care altfel nu pot fi soluționate, probleme ce trebuie să se
încadreze în obiectivele strategiilor europene și naționale de dezvoltare precum și a
strategiilor de dezvoltare ale organizației sau instituției solicitante și, nu în ultimul
rând, probleme pentru rezolvarea cărora organizația trebuie să dețină capacitatea
tehnică și financiară de a o implementa.
Odată stabilită o idee de proiect ca fiind fiabilă pentru sprijin financiar din
fondurile europene se trece la stabilirea scopului și obiectivelor acestuia.
Scopul este abstract și reprezintă finalitatea obținută ca urmare a realizării
implementării proiectului.
Obiectivele fie ele generale sau specifice decurg din scopul proiectului fiind
spre deosebire de scop specifice, măsurabile, abordabile, relevante, încadrate în
timp și direcționate către atingerea scopului.
După finalizarea procesului de organizare se trece la procesul luării
deciziilor care, așa cum menționam anterior, se concretizează în creionarea
proiectului a cărui necesitate trebuie justificată în cererea de finanțare. Această
justificare nu este altceva decât o descriere a nevoilor ce se doresc a fi soluționate
prin implementarea activităților proiectului și o argumentare a alegerii finanțării ca
modalitate de soluționare a problemelor grupului țintă, argumentare susținută de
analize socio-economice, de studii și rapoarte în domeniul vizat.
Ultimul pas efectuat în etapa de programare îl constituie parcurgerea
procesului de identificare a finanțării respectiv a programului operațional, a axei
prioritare89 și a operațiunii90 în cadrul cărora se încadrează ideea de proiect.

89 Axa prioritară este o componentă structurală a unui program operațional, care poate la rândul ei conține una sau
mai multe operațiuni/acțiuni, ce urmăresc atingerea unor obiective specifice aferente programului operațional
respectiv. http://mfe.gov.ro/12-ce-este-o-axa-prioritara/
90 Operațiunea reprezintă un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte selectate de autoritățile de
management ale programelor în cauză sau sub responsabilitatea acestora, care contribuie la realizarea obiectivelor
unei priorități sau unor priorități aferente; în contextul instrumentelor financiare, o operațiune este constituită de
contribuțiile financiare dintr-un program la instrumentele financiare și la sprijinul financiar ulterior oferit de
respectivele instrumente financiare ( Art.2 pct.9 din Regulamentul nr.1303/2013)

91
 Identificarea liniei de finanțare implică analiza ghidului solicitantului
elaborat special pentru accesarea finanțării, ghid ce se constituie într-un îndrumar
privind completarea cererii de finanțare. În cadrul acestui proces are loc scrierea
proiectului, proces în care se verifică criteriile de eligibilitate care privesc solici-
tantul, criteriile de eligibilitate în care trebuie să se încadreze grupul țintă, criteriile
de eligibilitate ale activităților, criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le
îndeplinească cheltuielile efectuate în cadrul proiecului și modalitatea de finanțare.
Pe cale de consecință, interpretarea specificațiilor ghidului este deosebit de impor-
tantă pentru solicitant oferindu-i acestuia informațiile necesare privind condițiile pe
care trebuie să le îndeplinească pentru a deveni beneficiar al asistenței financiare,
condițiile pe care trebuie să le îndeplinească grupul țintă, tipurile de activități ce
pot fi desfășurate pentru a putea soluționa problemele grupului țintă și, nu în
ultimul rând, categoriile și cuantumul cheltuielilor care pot fi efectuate în proiect.

Criteriile de eligibilitate privind solicitantul (beneficiarul)

Conform prevederilor art.2 pct.10 din Regulamentul nr.1303/2013 bene-
ficiarul reprezintă “un organism public sau privat, [..] o persoană fizică respon-
sabilă pentru inițierea sau care inițiază și implementează operațiunile”. Însă fiecare
program operațional, fiecare axă prioritară și fiecare operațiune din cadrul acestora
stabilește care sunt categoriile de beneficiari eligibili și condițiile pe care trebuie să
le îndeplinească un solicitant pentru a deveni beneficiar al asistenței financiare.

POCU, Ghidul solicitantului – Condiții specifice, Program de susținere a antreprenoriatului

pentru Tineri NEETs91 I, AP.: Inițiativa "Locuri de munca pentru tineri", Obiectivul tematic
(O.T.) 8: Promovarea unei ocupări sustenabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea
mobilității forței de muncă, Prioritatea de investiții 8ii - Integrare durabilă pe piața muncii a
tinerilor (ILMT), în special a celor care nu au un loc de muncă, educație sau formare, inclusiv a
tinerilor cu risc de excluziune socială și a tinerilor din comunitățile marginalizate, inclusiv prin
punerea în aplicare a "garanției pentru tineret"92
În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte, solicitanții și, dacă e cazul, partenerii eligibili pot fi:
● furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi;

● furnizori de servicii de ocupare / evaluare şi certificare a competenţelor autorizaţi;

● organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale, Camere de comerţ şi industrie;

● ONG-uri, Organizații de tineret, universități acreditate;

● Ministerul Economiei şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și instituţii/

agenţii/ organizaţii subordonate/ coordonate de acestea;

91 NEET - Tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. 
92 https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#implementare-program

92
POIM, Ghidul solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor, Dezvoltarea
infrastructurii de management integrat al deșeurilor, AP.3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu
în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivul specific (O.S.) 3.1. Reducerea
numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a
deșeurilor în România93.
Solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de natură instituţională, legală şi
financiară:
a) Se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili conform POIM, respectiv în ghidul
solicitantului O.S. 3.1, în funcție de acțiunile finanțabile și de tipurile de proiecte;
b) Solicitantul nu se încadrează într-una din situaţiile de mai jos:
● este în incapacitate de plată/ în stare de insolvenţă, conform Ordonanței de Urgență a Guver-
nului nr. 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrative teritoriale și
Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, după caz;
● este în stare de faliment, lichidare, are afacerile conduse de un administrator judiciar sau
activităţile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii;
● este într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori face obiectul unei
proceduri legale pentru declararea sa în stare de faliment, lichidare, conducerea afacerilor de
un administrator judiciar sau activităţile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul
unui aranjament cu creditorii;
● nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări
sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, și bugetului local;
● a suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale îndreptată împotriva
legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forţă de res judicata;
● a fost subiectul unei judecăţi de tip res judicata pentru fraudă, corupţie, implicarea în organi-
zaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale U.E.;
c) Reprezentatul legal al solicitantului/membrii UIP nu se află în situația unui conflict de
interese, astfel cum este definit în legislaţia naţională;
d) Solicitantul demonstrează capacitate de implementare (tehnică și administrativă), prin
documentele privind Unitatea de Implementare a Proiectului anexate;
e) Solicitantul demonstrează capacitatea și asigurarea cofinanțării proiectului;
f) Solicitantul își ia angajamentul privind delegarea gestiunii serviciilor pentru activitățile de
colectare, transport, prelucrare și depozitare a deșeurilor precum și pentru operarea investi-
țiilor din cadrul proiectului prin procedura licitației publice conform prevederilor legale .

POCA, Ghidul Solicitantului, Condiții Specifice, Sprijinirea acțiunilor privind creșterea trans-
parenței în autoritățile și instituțiile publice precum și a măsurilor aferente sistemului de
control managerial intern94, AP. 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, O.S. 2.2:
Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice

93 https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari
94 https://www.fonduri-ue.ro/poca-2014#implementare-program

93
Categorii de solicitanți eligibili. Pot depune proiecte în cadrul acestei cereri de proiecte
următoarele instituții:
Secretariatul General al Guvernului/Cancelaria Primului Ministru;
Ministerul pentru Societatea Informaţională; Ministerul Finanțelor Publice;
Curtea de Conturi a României.
Categorii de parteneri eligibili . Pot fi parteneri în cadrul acestei cereri de proiecte următoarele
tipuri de instituții, care au expertiza și competențele necesare și dovedite pentru a sprijini
realizarea obiectivelor proiectului propus:
autorități și instituții publice centrale așa cum sunt ele adresate în SCAP;
autorități și instituții publice locale de la nivelul județelor și municipiilor;
autorități administrative autonome, Academia Română;
ONG-uri și parteneri sociali, instituții de învățământ superior acreditate și de cercetare.
Cazuri de excludere de la eligibilitate
Solicitanții și partenerii acestora nu vor fi considerați eligibili dacă se află în una din situațiile:
a). în stare de faliment/insolvență sau face obiectul unei proceduri de lichidare sau de
administrare judiciară, încheierea de concordate, suspendarea activităţii economice sau obiectul
unei proceduri în urma acestor situaţii sau în situaţii similare în urma unei proceduri de aceeaşi
natură prevăzute de legislaţia sau de reglementările naţionale;
b). obligațiile de plată nete depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor datorate în ultimele 12 luni,
conform Certificatului de atestare fiscală eliberat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
c). obligațiile de plată depăşesc 1/6 din totalul totalul obligațiilor datorate în ultimul semestru,
evidenţiate în Certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale;
d). reprezentatul legal al solicitantului/partenerului a fost condamnat printr-o hotărâre cu valoare
de res judicata pentru fraudă, corupţie, participare la o organizaţie criminală sau la orice alte
activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene;
e). în urma altei proceduri de achiziţionare sau în urma unei proceduri de alocare a unei subvenţii
finanţate de la bugetul comunitar, reprezentatul legal al solicitantului/partenerului a fost găsit
vinovat de încălcarea gravă a contractului datorită nerespectării obligațiilor contractuale;
f). reprezentantul legal al solicitantului/ partenerilor a suferit o condamnare printr-o hotărâre cu
valoare de res judicata pentru delict legat de conduita profesională;

Criteriile de eligibilitate privind grupul țintă

Pentru asigurarea succesului aprobării cererii de finanțare problemele
stringente ce se doresc a fi rezolvate prin proiect trebuie să vizeze oamenii și nu
activitățile organizației sau instituției solicitante, să înregistreze efecte negative
care să îi confere caracter de urgență și să fie soluționabile.
În acest sens, solicitantul trebuie să verifice încadrarea în categoriile de
grupuri țintă eligibile impuse de ghid, enunțarea acestora în conținutul cererii de
finanțare necesitând a fi susținută și argumentată de studii, statistici, analize,
documente, rapoarte, strategii care să-i ateste existența și imperativitatea rezolvării.

POCU, Ghidul Solicitantului-Condiții Specifice, Stimularea mobilității și subvenționarea lo-

curilor de muncă pentru șomeri și persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din
mediul rural, AP. 3: Locuri de muncă pentru toți, O.T. 8: Promovarea unei ocupări sustenabile

94
și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă, Prioritatea de investiții
8.i: Accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru
persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu șanse mici
de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea forței de
muncă, O.S.:3.1.Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de
lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel
redus de educație, O.S: 3.2. Creșterea ocupării cetățenilor români aparținând minorităţii roma,
O.S: 3.3. Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de
subzistență și semi-subzistență95
În cadrul prezentului apel de proiecte, grupul țintă este format din:
• Șomeri şi persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64
ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație;
• Cetățeni români aparținând minorității roma;
• Persoanele din mediul rural în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență
Solicitantul este obligat să evidențieze în cererea de finanțare aceste categorii, atât din punct de
vedere cantitativ cât și structural.

POCA, Ghidul Solicitantului ,Condiții specifice, Sprijin pentru acțiunile din Strategia pentru
consolidarea administrației publice (SCAP) 2014 – 2020, anexa 3 și măsurile privind dezvolta-
rea capacității administrative din condiționalitățile ex-ante enumerate în Acordul de Partene-
riat cu România 2014 – 2020 sau în cadrul fiecărui program operațional, O.S. 1.1:
Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce
optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță
cu SCAP96
În cadrul proiectului propus spre finanțare, grupul țintă eligibil este personalul din autorităţile şi
instituțiile publice (personal de conducere și de execuție), precum și demnitari (ministru,
ministru delegat, secretar de stat şi funcţiile asimilate acestora). Grupul țintă trebuie să fie
relevant pentru atingerea obiectivelor specifice ale proiectului depus și va fi exprimat numeric.

POCU, Ghidul Solicitantului, Condiții Specifice de accesare a fondurilor, Programul

„Școală pentru toți”, AP. 6 ”Educație și competențe”, Prioritatea de investiții 10 (i) ”Reducerea
și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul pre-
școlar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, non formale și
informale pentru reintegrarea în educație și formare”, O.S. 6.2 ”Creșterea participării la învă-
țământul ante-preșcolar și preșcolar, în special a grupurilor cu risc de părăsire timpurie a
școlii, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural”,O.S. 6.3
”Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de prevenire și de asigurare a
oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparți-
nând minorității roma și elevii din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-
economic”,O.S. 6.4 ”Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care
nu si-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educației și formare,
inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională”, O.S. 6.6
„Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre universitar în vederea

95 http://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-pocu/
96 https://www.fonduri-ue.ro/poca-2014#implementare-program

95
promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli
inclusive”97.
În linii generale, grupul țintă al acestui apel este format din copii, elevi, tineri și adulți
din programe A doua șansă, părinți și personal didactic sau personal de sprijin, inclusiv
mediatori școlari și manageri școlari. Fiecare proiect trebuie să îndeplinească particularitățile
fiecărui obiectiv specific (OS) în cadrul căruia beneficiază de sprijin și să atingă un număr minim
de participanți sprijiniți per OS, conform Tabelului de mai jos;

Odată stabilit grupul țintă ca fiind eligibil pentru sprijin financiar din
fondurile ESI solicitantul trece la stabilirea scopului și a obiectivelor proiectului.

97 https://www.fonduri-ue.ro/apeluri/details/2/73/apeluri-pocu-4-6-6-2,6-3,6-4,6-6-program-%E2%80%9Dscoal
%C4%83-pentru-to%C8%9Bi%E2%80%9D

96
 Scopul este abstract și reprezintă finalitatea obținută ca urmare a realizării
implementării proiectului, respectiv soluționarea problemelor socio-economice cu
care se confruntă grupul țintă.

EXEMPLU! Proiect “ACCesibilizarea ofertei de EDucație și formare pentru comunitățile

dezavantajate din județul Tulcea, prin utilizarea resurselor educaționale deschise – ACCED“,
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
2014-2020, POCU/74/6/18/106346, Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Tulcea și Casa
Corpului Didactic Tulcea98.
Scopul proiectului urmărește ca prin măsurile educaționale dezvoltate să se asigure o creștere a
participării elevilor și a preșcolarilor identificați a fi în situații de risc de părăsire timpurie a școlii
și o reintegrare în sistemul de educație a tinerilor și adulților care nu și-au finalizat studiile,
creându-se astfel premisele unei integrări mai bune a acestor persoane în societate.
Grup țintă: 260 de cadre didactice din județ care activează în unități de învățământ cu abandon
școlar și risc de părăsire timpurie a școlii, 480 de elevi aflați în risc de părăsire timpurie a școlii,
260 de preșcolari proveniți din medii sociale dezavantajate și 200 de tineri și adulți care au
abandonat școala.

Exemplu! Proiect “Guvernare transparentă, deschisă și participativă – Standardizare,

Armonizare, Dialog îmbunătățit”, Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Cod SIPOCA 35,
Beneficiari:Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Afacerilor Interne în calitate
de partener99
Scopul proiectului vizează creșterea gradului de transparență a actului de guvernare la nivel
central și local.
Grupul țintă este reprezentat de autoritățile publice centrale și locale, respectiv 25 ministere, 42
instituții ale prefectului, 41 consilii județene, 103 primării de municipiu și 6 primării de sector
precum și de societatea civilă.

Așa cum menționam în cadrul secțiunii 1.4.1., obiectivele fie ele generale
sau specifice decurg din scopul proiectului fiind spre deosebire de scop specifice,
măsurabile, abordabile, relevante, încadrate în timp și direcționate către atingerea
scopului.
Obiectivul general este un obiectiv global ce indică direcția pe care proiectul
își propune să o urmeze și rezultatele pe care își propune să le atingă pentru a
îmbunătăți situația socio-economică a grupului țintă și a cărui formulare în cadrul
cererii de finanțare trebuie să fie succintă și clară.
Din obiectivul general derivă mai multe obiective specifice, imediate care
descriu direcțiile de acțiune stabilite, respectiv procesul parcurs și, după caz, și

98 https://acced.isjtulcea.ro/obiective/
99 https://sgg.gov.ro/new/anunt-privind-implementarea-proiectului-guvernare-transparenta-deschisa-si-
participativa-standardizare-armonizare-dialog-imbunatatit-cod-sipoca-35/

97
obiective operaționale ce descriu rezultatele acestor direcții de acțiune.

Exemplu! Proiect “ACCesibilizarea ofertei de EDucație și formare pentru comunitățile

dezavantajate din județul Tulcea, prin utilizarea resurselor educaționale deschise – ACCED“,
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
2014-2020, POCU/74/6/18/106346, Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Tulcea și Casa
Corpului Didactic Tulcea.
Obiectivul general al proiectului vizează diminuarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și
a abandonului școlar la nivelul județului Tulcea, prin dezvoltarea unor măsuri integrate de
susținere a educației preșcolarilor și elevilor proveniți din grupuri defavorizate, a persoanelor
care au abandonat școala, pentru a dezvolta o comunitate incluzivă.
Obiectivele specifice ale proiectului constau în:
1. Dezvoltarea competențelor profesionale pentru 260 de cadre didactice din județul Tulcea, care
activează în unități de învățământ cu abandon școlar și risc de părăsire timpurie a școlii, în
vederea dezvoltării unor servicii educaționale accesibile și inovative.
2. Accesibilizarea participării la educație pentru 480 de elevi aflați în risc de părăsire timpurie a
școlii, prin  dezvoltarea unor programe educaționale Școala după Școală și a unor activități de
sprijinire a tranziției de la un ciclu de învățământ la altul.
3. Accesibilizarea participării a 260 preșcolari, proveniți din medii sociale defavorizate, în
sistemul de educație timpurie, prin dezvoltarea unui program educațional de sprijin, adaptat
nevoilor copiilor.
4. Reintegrarea în sistemul de învățământ a 200 de tineri și adulți care au abandonat școala, prin
dezvoltarea programului A doua șansă într-un format flexibil și adaptat nevoilor specifice ale
beneficiarilor
5. Îmbunătățirea gradului de accesibilizare a resurselor educaționale de calitate, prin dezvoltarea
unui sistem de difuzare și promovare online a unor programe educaționale adapate, cu scopul
reducerii decalajului rural – urban la nivelul județului Tulcea.

Exemplu! Proiect “Guvernare transparentă, deschisă și participativă – Standardizare,

Armonizare, Dialog îmbunătățit”, Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Cod SIPOCA 35, Beneficiari:
Secretariatul general al Guvernului (SGG) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), în calitate
de partener
Obiectivul general al proiectului vizează identificarea disfuncționalităților de ordin legislativ
pentru promovarea unei abordări unitare în aplicarea legislației privind liberul acces la informații
de interes public și transparența decizională.
Obiectivele specifice ale proiectului urmăresc:
1. creșterea capacității instituțiilor publice de a asigura părților interesate un nivel ridicat de
acces la informații de interes public;
2. îmbunătățirea gradului de participare publică și de armonizare a procesului de consultare
pentru asigurarea transparenței decizionale.

98
Exemplu! Proiectul “Spunem NU Corupției”, Proiect cofinanțat din Fondul Social European
prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Cod SIPOCA 418,
Beneficiar: Consiliul Județean Mureș100
Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea și consolidarea capacității Consiliului
Judeţean Mureş pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a coruptiei în
administraţia publică locală, promovarea integrității pentru îmbunătățirea performanțelor în
activitate, transparentizarea procesului decizional, în acord cu așteptările beneficiarilor.
Obiectivele specifice vizează:
1. Implementarea la nivelul Consiliului Județean Mureș a prevederilor Strategiei Naționale Anti-
corupție 2016-2020 și a Metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție.
2. Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor personalului și aleșilor locali din Consiliul Judeţean
Mureş precum și a managerilor, respectiv consilierilor de etică din instituțiile subordonate pentru
înţelegerea standardelor legate de etică, integritate şi transparenţă decizională, în scopul
prevenirii şi reducerii corupţiei, prin furnizarea unui program de instruire.
3. Informarea cetățenilor din județul Mureș cu privire la importanța implicării lor în identificarea
și prevenirea faptelor de corupție prin: difuzarea unui spot TV, distribuirea celor 1000 pliante,
amplasarea celor 150 de afișe, publicarea informații-lor legate de proiect pe pagina web și pe
conturile rețelelor de socializare ale CJM.

Ceea ce este important de subliniat este faptul că după stabilirea obiectivelor

solicitantul trebuie să cuantifice rezultatele propuse a fi atinse ca urmare a
implementării proiectului, respectiv să stabilească indicatorii de realizare și
indicatorii de rezultat. Se impune aici să clarificăm sensul celor două concepte.
Conform Ghidului practic pentru colectarea și raportarea indicatorilor POCU 101
indicatorul de realizare (output) reprezintă elementul care măsoară consecințele
imediate și concrete ale măsurilor luate și ale resurselor utilizate în proiect,
exprimat în unităţi fizice102 iar indicatorul de rezultat reprezintă elementul care
măsoară efectele, beneficiile şi avantajele la nivelul grupului țintă103.
POCU, Ghidul Solicitantului, Condiții Specifice, Stagii de practică pentru studenţi, AP. 6 –
Educaţie şi competenţe, O.T. 10: Efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării și al
formării profesionale în vederea dobândirii de competențe și a învățării pe tot parcursul vieții,
Prioritatea de investiții 10.iv: Sporirea relevanţei pe piaţa forţelor de muncă a educaţiei şi a
sistemelor de formare, facilitarea tranziţiei de la educaţie la piaţa forţelor de muncă şi
consolidarea formării şi a sistemelor de formare profesională, precum şi a calităţii lor, inclusiv
prin mecanisme de anticipare a competenţelor, adaptarea programelor de învăţământ şi
instituirea şi dezvoltarea unor sisteme de învăţare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de
învăţare duală şi programe de ucenicie, O.S. 6.13 Creșterea numărului absolvenților de
învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a

100 http://www.cjmures.ro/Proiecte/coruptie/informare.pdf
101 Ministerul Fondurilor Europene, Direcția Generală Programe Europene Capital Uman, Ghidul practic pentru
colectarea și raportarea indicatorilor POCU, http://fondurieuropene.centre.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2018/09/
Ghid-Indicatori-POCU-03.08.2018-RO-rev_AM.pdf
102 Ibidem, p.5
103 Ibidem

99
accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă/cercetare/ inovare, cu accent pe
sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de
specializare inteligentă conform SNCDI104
Rezultate așteptate:
1. Rata crescută de participare a studenţilor la programele (ex. stagii de practică, internship-uri
etc.) din cadrul parteneriatelor nou înființate/dezvoltate care să faciliteze inserția pe piața muncii
a absolvenților de studii terțiare;
2. Ofertă educațională optimizată prin parteneriat social, centrată pe formarea și dezvoltarea de
competențe profesionale și transversale cerute pe piața muncii, inclusive pentru categoriile
dezavantajate de persoane;
3.Parteneriate nou înființate/dezvoltate între unități/instituții de învățământ (universitar și
postuniversitar) și sectorul privat și actori din domeniul cercetării și inovării, inclusive în vederea
organizării de stagii de practică;

POC, Ghidul solicitantului, Condiții specifice de accesare a fondurilor, AP. 2 Tehnologia Informaţiei
şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, Prioritatea de investiții 2c. -
Consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-învăţare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate, O.S.
2.4 „Creșterea gradului de utilizare a Internetului”, Acţiunea 2.3.3 - Îmbunătăţirea conţinutului digital

104 http://mfe.gov.ro/apelul-stagii-de-practica-pentru-studenti/

100
şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură – Secțiunea
E-SĂNĂTATE105

Așa cum menționam anterior, solicitantul trebuie să justifice în cererea de

finanțare necesitatea soluționării problemelor grupului țintă, justificare ce impune
argumentarea alegerii finanțării ca modalitate de soluționare a problemelor
grupului țintă, argumentare susținută de analize socio-economice, de studii și
rapoarte în domeniul vizat.

POCA, Cerere de finanțare, Ghidul Solicitantului – Condiții Generale 106

Justificare și Context (se va realiza prin descriere succintă a fiecărui aspect menţionat mai jos,
fără a depăși trei pagini)
● Descrieţi nevoia identificată și cum își propune proiectul să răspundă la aceasta.

● Descrieți modalitatea în care proiectul contribuie la soluționarea problemelor identificate ale grupului
ţintă.
● Descrieţi modul în care proiectul propus se încadrează în obiectivele generale şi specifice, precum și
în acțiunile din Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 – 2020, anexa 3, sau după
caz, măsurile privind dezvoltarea capacității administrative din condiționalitățile ex-ante enumerate
în Acordul de parteneriat pentru România 2014 – 2020 sau în cadrul fiecărui program operațional.
● Justificaţi cum contribuie proiectul la atingerea obiectivului specific precum și a rezultatului
așteptat/rezultatelor așteptate de program, pentru care s-a deschis linia de finanțare.
● Descrieţi elementele noi, inclusiv o abordare nouă, originală, dacă este cazul, prin care proiectul
răspunde la nevoia identificată.
● Descrieţi orice alte aspecte relevante prezentate de proiect.

105 https://www.fonduri-ue.ro/poc-2014#implementare-program
106 https://www.fonduri-ue.ro/poca-2014#implementare-program

101
● Selectaţi şi explicaţi, dacă este cazul, modalitatea în care este asigurată complementaritatea și/sau
sinergia proiectului cu alte inițiative (proiecte) proprii sau externe, chiar și viitoare, finanţate din
fonduri publice sau private (referință POCA Secțiunea 2.A.7 Inovare socială, cooperare
transnațională și contribuție la obiectivele tematice 1-7 enumerate mai jos).
O.T. 1: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
O.T. 2: Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC;
O.T. 3: Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a
sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM);
O.T. 4: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele;
O.T. 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor
O.T. 6: Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
O.T. 7: Promovarea sistemlor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore.

POR, Formularul cererii de finanțare107

Contextul proiectului inclusiv complementaritatea cu alte proiecte finanțate în cadrul altor
programe/axe prioritare/priorități de investiții/operațiuni.
Descrieţi contextul economic, social, demografic în care se va implementa proiectul
(problematica economică a zonei, gradul de ocupare a forţei de muncă, potenţialul economic şi
demografic etc., relevante pentru investiţia propusă prin proiect). De asemenea, se face referință
și la documentele strategice relevante în implementarea proiectului.
ATENȚIE! Concordanța proiectului cu documentele strategice relevante menționate în cadrul
Ghidului general constituie criteriu de evaluare și selecție, prin urmare modul de completare a
acestei secțiuni are relavanță în etapa de evaluare și selecție
Se va descrie modul în care proiectul relaţionează/se încadrează/răspunde unei strategii naţionale
în domeniu, modul în care proiectul se corelează cu alte proiecte finanţate din fonduri
publice/private în regiune/ judeţ, modul în care proiectul se încadrează în strategia locală de
dezvoltare, etc.

Justificarea necesității implementării proiectului.

Descrieţi cum proiectul propus va răspunde unei anumite probleme, nevoi din domeniul
antreprenorial, sau va conduce la îmbunătăţirea/stimularea iniţiativelor antreprenoriale.
ATENȚIE! Informațiile cu privire la obiectivele proiectului, la contextul proiectului, precum și
informațiile privind justificarea necesității implementării proiectului trebuie să fie corelate și
coerente, fiind elemente ce se vor puncta în procesul de evaluare și selecție.
Informațiile și justificările incluse la subsecțiunile 3.2.2 și respectiv 3.2.3 trebuie să se bazeze pe
studii și date statistice cât mai recente datei depunerii cererii de finanțare

Exemple de formulări utilizate în argumentarea necesității proiectului!

107 https://www.fonduri-ue.ro/por-2014#implementare-program

102
“necesitatea de a investi în consolidarea capacității instituționale”;
“necesitatea de a investi în capacitatea de planificare strategică la nivelul administrației publice
locale”;
“necesitatea implementării și utilizării programului e-guvernare de către administrația publică
centrală și locală în scopul eficientizării activității aparatului administrativ și a creșterii calității
serviciilor publice”
“crearea și introducerea pe piață a unor nanotehnologii și nano-produse inovative, eficiente și
sigure cu impact asupra sănătății pentru a crește şansele de a atrage investiţii străine şi de a
dezvolta sectoarele tehnologiilor înalte”;
“necesitatea realizării unei proceduri operaționale privind aplicarea de măsuri de prevenire a
corupției”.

Alături de necesitate un element cheie al unui proiect de succes îl constituie

argumentarea de către solicitant a relevanței proiectului.
Conform Ghidului Credibilitatea unui proiect în ochii evaluatorului108
elaborat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, ”relevanța este un criteriu
care urmărește în ce măsură proiectul răspunde domeniului și ariei de interes a
finanțatorului” și care trebuie să acopere trei elemente cheie, anume “raportarea la
programul de finanțare vizat”, “ adaptarea la prioritățile și nevoile regiunii sau
sectorului economic/socio-profesional căruia i se adresează proiectul”, “definirea
clară și specifică a grupului țintă sau beneficiarilor și nevoilor acestora”.
Criteriile de eligibilitate ale activităților
În completarea cererii de finanțare solicitantul trebuie să verifice dacă
activitățile propuse în proiect se încadrează în condițiile de eligibilitate impuse prin
ghidul solicitantului.

POCU, Ghidul solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor,”Formarea

personalului implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate”, AP. 4 -
Incluziunea socială și combaterea sărăciei, O.T. 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea
sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9.iv: Creșterea accesului la
servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de
interes general, O.S. 4.8: Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul
medical109
Tipurile de activități eligibile care vor fi finanțate în contextul acestui apel de proiecte sunt cele
care vizează acordarea de sprijin pentru creșterea capacității tehnice a personalului implicat
în implementarea programelor prioritare de sănătate la nivel național şi local (nivel
regional si local) prin furnizarea de programe de formare, participare la schimburi de
experienţă/schimburi de bune practici, inclusiv în contextul acţiunilor de cooperare
transnaţionale

108 http://www.adrcentru.ro/Document_Files/COMPublicatii/00000665/x6qm7_Pliant%20-%20Credibilitatea
%20unui%20proiect%20in%20ochii%20evaluatoruluim.pdf
109 https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#implementare-program

103
Astfel, în funcție de nevoile persoanelor din grupul țintă, propunerile de proiecte vor include
următoarele activități:
Activitatea (A) 1: Furnizarea programelor de formare profesională specifică pentru
personalul medical implicat în implementarea programelor prioritare la nivel naţional şi local
(nivel regional, județean) de sănătate.
Sub-activitatea 1: Derularea programelor de formare profesională specifică pentru
personalul implicat în domeniile prioritare de sănătate identificate în acest ghid (nivel regional,
județean) inclusiv sisteme de simulare a unor activități clinice în domeniile prioritare, dacă este
cazul. Programele de formare vor cuprinde sesiuni teoretice și practice.
Sub-activitatea 1.1: Facilitarea accesului instituțiilor medicale la echipamentele structurilor
de diagnostic și cercetare din centrele universitare de referință: acces la infrastructură/
laboratoare/ echipamente (inclusiv instruire)/ baze de date;
Sub-activitatea 2: Actualizarea programelor existente, a ghidurilor de practică, a
procedurilor precum și dezvoltarea și furnizarea de programe noi de formare profesională
aferente programelor prioritare în domeniul sănătăţii, necesare pentru domeniul medical din
Romania. Noile programe de formare pot viza inclusiv includerea în Codul Ocupațiilor din
Romania a unui/ unor standard(e) profesional(a) ca suport pentru noi calificări/ specializări,
necesare în domeniul medical, relevante obiectivelor vizate de prezentul ghid. Dezvoltarea noilor
programe de formare este eligibilă exclusiv pentru situațiile în care formarea profesională
vizează calificări noi, nereglementate în Romania, dezvoltate în spațiul occidental;
Sub-activitatea 3: Dezvoltarea de module de formare în domeniile prioritare de sănătate pe
platforme de e-learning pentru schimburile de cunoștințe. Achiziția sau dezvoltarea de noi
platforme de e-learning nu este eligibilă spre finanțare în cadrul acestui apel de propuneri de
proiecte.
În accepțiunea prezentului ghid al solicitantului, sunt eligibile EXCLUSIV (sub rezerva
eligibilității) programele de formare specifică din domeniile prioritare de sănătate (sub activitatea
1), respectiv cele aferente următoarelor domenii:
Sănătatea femeii și copilului (Mortalitate infantilă și risc de deces neonatal, Malformații
congenitale şi boli genetice);
Boli transmisibile majore (Boli cardiovasculare, Cancer, Diabet zaharat, Boli respiratorii, Boli
endocrine/disfuncții tiroidiene, Boli pulmonare cornice, Boala cronică de rinichi);
Boli transmisibile (Boli infecțioase transmisibile prioritare: tuberculoza; HIV/SIDA, hepatite
virale cronice B și C)
Sănătate mintală și Boli rare (inclusiv genetică medicală)

POCA, Ghidul Solicitantului ,Condiții specifice, Sprijin pentru acțiunile din Strategia pentru
consolidarea administrației publice (SCAP) 2014 – 2020, anexa 3 și măsurile privind dezvol-
tarea capacității administrative din condiționalitățile ex-ante enumerate în Acordul de Parte-
neriat cu România 2014 – 2020 sau în cadrul fiecărui program operațional, O.S. 1.1: Dezvol-
tarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează
procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP110
Tipuri de acțiuni:
Planificarea strategică și bugetarea pe programme la nivel central:
- elaborarea, actualizarea procedurilor, metodologiilor privind planificarea strategică și bugetarea
pe programe;
110 https://www.fonduri-ue.ro/poca-2014#implementare-program

104
- elaborarea documentelor strategice la nivelul ministerelor prioritare enumerate în AP 2014-
2020 și a instituțiilor publice care au în responsabilitate condiționalități ex-ante;
- susținere implementării bugetării pe programe în special la nivelul ministerelor prioritare
enumerate în AP 2014-2020;
- dezvoltarea și implementarea de mecanisme de coordonare în cadrul și între diferitele niveluri
administrative, de cooperare și consultare între actorii relevanţi;
- dezvoltarea de instrumente/mecanisme pentru eficientizarea cheltuielilor publice și a sistemului
de colectare a veniturilor și taxelor;
- colaborarea cu instituții de învățământ superior acreditate și instituții de cercetare pentru
identificarea și implementarea de concepte și metode inovative;
Dezvoltarea de sisteme și instrumente de management:
- realizarea de analize, studii în vederea identificării și dezvoltării de mecanisme și instrumente
de îmbunătățire a proceselor decizionale;
- realizarea de ghiduri, manuale, organizarea de acțiuni de identificare, promovare și diseminare
a bunelor practici, a inovării și networking-ului în administrația publică;
Îmbunătățirea politicilor publice și creșterea calității reglementărilor:
- realizarea de studii, analize de impact și evaluări sistemice ale cadrului de reglementare pe
domenii specifice pentru fundamentarea politicilor publice și creșterea calității reglementărilor;
- realizarea de studii, analize, instrumente pentru clarificarea mandatelor, rolurilor și
competențelor atât la nivelul aceluiași palier administrative cât și între palierele administrative;
- realizarea de mecanisme de coordonare, monitorizare și evaluare a exercitării competențelor
autorităților și instituțiilor publice;
- dezvoltarea și implementarea de sisteme, proceduri și mecanisme pentru coordonare și
consultare de factorii interesați privind implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și
strategiilor;
- susținerea elaborării standardelor minime pentru fundamentarea procesului decizional de la
nivel local;
- elaborarea/actualizarea standardelor de cost și de calitate pentru serviciile publice, cu precădere
în domeniile gestionate de ministerele prioritare din AP 2014-2020.
Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice
central (inclusive a factorilor de decizie la nivel politic) pentru susținerea acțiunilor din
cadrul acestui obiectiv specific; schimburi de experiență/networking cu
autorități/instituții/organisme ale administrațiilor publice naționale și internaționale.

Exemplu! Proiect “Program de formare a personalului medical din Romania în

managementul pacienților infectați cronic cu virusuri hepatitice B și C – HEPATER”, SMIS:
107931. Proiectul este cofinanţat prin Fondul Social European prin Programul Operaţional
Capital Uman, AP.4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, Operaţiunea: Îmbunătăţirea
nivelului de competenţe al profesioniştilor din sectorul medical, cod apel POCU/91/4/8 111,
Beneficiar: Institutul Clinic Fundeni
Obiectivul general propus prin proiect este actualizarea, dezvoltarea și perfecționarea
cunoștințelor personalului medical primar (medici de familie) și personalului medical cu
activitate în gastroenterologie, medicină de laborator, microbiologie medicală, medicină internă,
imagistică medicală, boli infecțioase, oncologie (medici rezidenți/ specialiști/ primari) din
România ce activează în unități sanitare publice din regiunile de dezvoltare Sud, Sud-Est, Sud-
111 https://icfundeni.ro/wp-content/uploads/2018/04/107931_Comunicat-presa-lansare-proiect-HEPATER.pdf

105
Vest, NordEst, Centru, Vest, Nord-Vest și Bucuresti-Ilfov, în ceea ce privește diagnosticul
precoce, stadializarea și managementul terapeutic și al complicațiilor pacienților cu infecții
cronice cu virusuri hepatitice B/C.
Grup țintă: Grupul țintă al proiectului este format în total din 450 de membri după cum
urmează: 405 de persoane din regiunile mai puțin dezvoltate (Nord-Est, Nord- Vest, Vest, Sud-
Vest Oltenia, Centru, Sud-Est si Sud-Muntenia) și 45 de persoane din regiunea dezvoltată
București-Ilfov. Distribuția celor 450 de membri ai grupului țintă va respecta următoarele
categorii/specialități: -240 vor fi medici cu activitate în gastroenterologie, medicină internă,
imagistică medicală, boli infecțioase, oncologie (rezidenți, specialiști și/sau primari) angajați în
instituții publice medicale/de sănătate; -170 vor fi medici de familie (rezidenți, specialiști și/sau
primari) ce furnizează servicii medicale, în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
-40 vor fi medici de laborator ți medici microbiologi (rezidenți, specialiști și/sau primari)
angajați în instituții publice medicale/de sănătate.
Activitățile principale care implică în mod direct membrii grupului țintă sunt:
A2.1-Planificarea și derularea modulului de formare pentru medici de familie și medici
gastroenterologi/ medicină internă/ imagistică/ boli infecțioase/ oncologie;
A2.2-Planificarea și derularea modulului de formare destinat medicilor de laborator și medicilor
microbiologi;
A3.1-Desfășurarea workshop-urilor cu experți de renume național și internațional;
A3.2-Schimburi de bune practici naționale privind utilizarea noilor tehnologii în diagnosticul și
tratamentul pacienților infectați;
Exemplu! Proiect “Cadrul strategic pentru infrastructura educațională și sprijin în
planificarea strategică a educației și formării profesionale – INFRAED”,Proiect cofinanțat
prin Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, AP.
Administrație publică și sistem judiciar eficiente, O.S. 1.1: Dezvoltarea și introducerea de
sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale
orientate către cetățeni și mediul de afaceri, în concordanță cu Strategia pentru Consolidarea
Administrației Publice, Beneficiar: Centrul Naţional de Dezvoltarea a Învăţământului
Profesional şi Tehnic
Nevoile grupului țintă vor fi soluţionate în cadrul activităţilor prevăzute prin livrarea de
strategii, metodologii, analize, instrumente, precum şi prin derularea de activităţi de tipul
reuniunilor de lucru, seminariilor, cursurilor de instruire.
A1- Realizarea unei analize funcționale a sistemului de educație și formare profesională pe patru
dimensiuni: cadrul de dezvoltare, structura organizațională, managementul financiar și
managementul resurselor umane;
A2-Realizarea unei strategii naționale privind infrastructura educațională care acoperă
comprehensiv toate ciclurile de învățământ, strategie supusă unui amplu proces de consultare ;
A3-Realizarea unui sistem informațional geospațial al infrastructurii educaționale dezvoltat
pentru asigurarea unui proces decizional pe baza unor date concrete;
A4-Reglementări actualizate privind standardele de cost pentru obiectivele de investiții
educaționale în infrastructură (școli, grădinițe etc.) finanțate din fonduri publice;
A5-Realizarea unui studiu de monitorizare privind implementarea intervențiilor în infrastructura
educaţională (inclusiv prin programe, proiecte și acțiuni) în baza propunerilor formulate în
strategia națională a infrastructurii în educație;

106
A6-Personal din MECS instruit în folosirea sistemului informațional geospațial al infrastructurii
educaționale, monitorizare și evaluare de politici, programe, proiecte ce includ infrastructură
educațională;
A7-Actualizarea  platformei alegetidrumul.ro și dezvoltarea în cadrul acesteia a unui modul
sumarizare și informare a oportunitățile de educaţie şi formare profesională prin ÎPT;
A8-Revizuirea metodologiei de actualizare şi monitorizare anuală a documentelor de planificare
strategică – PRAI;
A9-Organizarea de seminarii de instruire privind utilizarea documentelor de planificare
strategică de la nivel regional;
A10 – Dezvoltarea unei campanii de informare şi publicitate pentru vizibilitatea proiectului;

Criteriile de eligibilitate ale cheltuielilor

Ghidul solicitantului indică și categoriile de cheltuieli eligibile precum și
categoriile de cheltuieli neeligibile pe care le poate efectua solicitantul în cadrul
proiectului.
Pentru a fi considerate eligibile, cheltuielile trebuie să respecte criteriile
stabilite de prevederile art.2 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.399/2015 privind
regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate
prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de
coeziune 2014-2020112 conform cărora “pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general:
a) să respecte prevederile art. 65 alin. (2)113-(5) din Regulamentul nr. 1.303/2013,
precum și perioada de implementare stabilită de către autoritatea de management
prin contractul/decizia/ordinul de finanțare;
b) să fie însoțită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislației
naționale sau a statului în care acestea au fost emise ori de alte documente
contabile pe baza cărora se înregistrează obligația de plată și de documente
justificative privind efectuarea plății și realitatea cheltuielii efectuate, pe baza
cărora cheltuielile să poată fi verificate/controlate/auditate, cu respectarea
prevederilor art. 131 alin. (2)114 și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013;
c) să fie în conformitate cu prevederile programului;
d) să fie în conformitate cu contractul/decizia/ordinul de finanțare, încheiat între
autoritatea de management sau organismul intermediar și beneficiar, cu respectarea

112 Publicată în M.Of. al României nr.413 din 11 iunie 2015,

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/168748
113 Art.65 alin.(2). Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor ESI dacă au fost suportate
de un beneficiar și plătite între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2014, oricare
dintre aceste date este mai apropiată, și 31 decembrie 2023. În plus, cheltuielile sunt eligibile pentru contribuții din
FEADR numai dacă ajutorul relevant este plătit efectiv de către agenția de plăți în perioada 1 ianuarie 2014 - 31
decembrie 2023.
114 Art.131 alin.(2). Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plată sunt susținute prin facturi achitate sau
documente contabile cu valoare de dovadă echivalentă.

107
art. 65 alin. (11)115, art. 70116, art. 71, art. 125 alin. (1) și art. 140 din Regulamentul
(UE) nr. 1.303/2013;
e) să fie rezonabilă și necesară realizării operațiunii;
f) să respecte prevederile legislației Uniunii Europene și naționale aplicabile;
g) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea prevederilor art.
67 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013.
Cheltuielile eligibile sunt clasificate în două categorii: directe și indirecte.
Conform Ordinului Ministrului Fondurilor Europene nr.1298 din 29 octom-
brie 2018117 cheltuielile eligibile directe reprezintă cheltuieli care pot fi atribuite
unei anumite activități individuale în cadrul proiectului și pentru care este
demonstrată legătura cu activitatea în cauză iar cheltuielile eligibile indirecte
reprezintă cheltuieli generale de administrație efectuate pentru funcționarea în
ansamblu a proiectului neputând fi atribuite unei anumite activități.
Dincolo de specificul fiecărui ghid al solicitantului, în general, programele
operaționale încadrează în categoria cheltuielilor eligibile directe:
● Cheltuieli aferente echipei de proiect dacă nu au fost acoperite în cadrul
cheltuielilor de consultanță:
a. cheltuieli cu salariile membrilor echipei de proiect (personalul angajat al
beneficiarului finanţării) (conform legislației în vigoare);
b. cheltuieli salariale pentru echipa de implementare (personalul angajat al
beneficiarului finanţării sau personal ce urmează a fi angajat de către beneficiar,
pe bază de contract individual de muncă, pe perioadă determinată în cadrul
proiectului (conform legislației în vigoare);
c. cheltuieli de deplasare pentru echipa de proiect (diurnă, cazare, transport);

115 Art.65 alin.(11). O operațiune poate beneficia de contribuții din partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau
din partea unuia sau mai multor programe și din partea altor instrumente ale Uniunii cu condiția ca pentru
cheltuielile incluse într-o cerere de rambursare de la unul dintre fondurile ESI să nu se beneficieze de contribuții din
partea altui fond sau instrument al Uniunii și să nu se beneficieze de contribuții din partea aceluiași fond în cadrul
unui alt program.
116 Art.70. Operațiunile care primesc contribuții din fondurile ESI, sub rezerva derogărilor menționate la alineatele
(2) și (3) și a normelor specifice fondurilor, sunt situate în zona vizată de program.(2)    Autoritatea de management
poate accepta ca o operațiune să fie implementată în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, cu
condiția ca toate condițiile de mai jos să fie îndeplinite : (a) operațiunea se realizează în beneficiul zonei vizate de
program; (b) suma totală alocată în cadrul programului pentru operațiunile situate în afara zonei vizate de program
nu depășește 15 % din contribuția din FEDR, Fondul de coeziune și FEPAM la nivelul priorității sau 5 % din
contribuția din FEADR la nivelul programului; c) comitetul de monitorizare a aprobat operațiunea sau tipurile de
operațiuni în cauză; (d) obligațiile autorităților pentru program în ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul
operațiunii sunt îndeplinite de autoritățile responsabile pentru programul în cadrul căruia operațiunea respectivă
beneficiază de contribuții, sau încheie acorduri cu autoritățile din zona în care operațiunea este implementată. (3)
Pentru operațiunile privind asistența tehnică sau activitățile promoționale, cheltuielile pot fi suportate în afara
Uniunii, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în alineatul (2) litera (a) și a respectării obligațiilor în ceea ce
privește gestiunea, controlul și auditul operațiunii.
117 https://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/2018/01.11/ordin_1298_revizuit.pdf

108
 d. cheltuieli cu transportul de bunuri, dacă se justifică în cadrul proiectului;
e. birotică – pentru echipa de management;
f. achiziţia de echipamente TIC – numai pentru echipa de proiect.
● Cheltuieli cu achiziția de active corporane și necorporale:
a. cheltuieli pentru achiziţionarea de hardware TIC şi a altor dispozitive aferente
(inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcţiune), justificate din
punct de vedere al implementării proiectului. Sunt excluse elemente de mobilier
care nu au legătură cu funcţionarea produselor/aplicaţiilor informatice
implementate prin proiect;
b.cheltuielile pentru achiziţionarea şi/sau dezvoltarea/personalizarea aplicaţiilor
software/licenţelor necesare implementării proiectului, configurarea şi
implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri sau
volume de date existente, achiziţionarea şi implementarea de soluţii de
semnătură electronică, back-up și recovery.
c. cheltuieli de upgrade linii de comunicații.
● Cheltuieli cu servicii de consultanţă, avize, acorduri, autorizaţii;

● Cheltuieli pentru instruire / formare profesională specifică

a. cheltuieli legate de pregătirea personalului care va utiliza echipamentele
achiziționate prin proiect şi aplicaţia / serviciul software achiziționat şi/sau
dezvoltat prin proiect;
b. cheltuieli legate de pregătirea personalului (angajat al beneficiarului) care va
asigura administrarea şi mentenanţa echipamentelor achiziţionate prin proiect şi
aplicaţiei/serviciului software achiziţionat/dezvoltat prin proiect
● Cheltuieli pentru auditare intermediară/finală a proiectului:
a. auditare financiară (conform reglementărilor naţionale);
b. auditare tehnică, inclusiv din punct de vedere al securităţii aplicaţiei şi
testarea nivelelor de securitate ale sistemului informatic, protecția informației si
asigurarea respectării reglementarilor privitoare la datele cu caracter personal.
● Cheltuieli cu închirierea de sedii, de spații pentru desfășurarea diverselor
activități,de echipamente sau de vehicule;
● Cheltuieli de tip FEDR cu excepția construcțiilor, terenurilor, achiziția
imobilelor (mobilier, birotică, achiziționare și instalare de sisteme și echipamen-
te pentru persoane șu dizabilități, etc);
● Cheltuieli de informare şi publicitate.

109
 În categoria cheltuielilor eligibile indirecte sunt încadrate:
● salarii aferente experților suport pentru activitatea managerului de proiect;

● salarii aferente personalului auxiliar și administrativ;

● chirie sediu administrativ al proiectului;

● plata serviciilor pentru medicina muncii, prevenirea și stingerea incendiilor,

sănătatea și securitatea în muncă pentru personalul propriu, plata utilităților;
● plata serviciilor de administrare a clădirilor ( întreținere, salubrizare, reparații,
etc.);
● conectare rețele informatice;

● cheltuieli notariale;

● tipărirea și multiplicarea materialelor publicitare, etc.

În funcție de particularitățile operațiunii finanțate, solicitantul trebuie să
verifice și încadrarea în categoriile de cheltuieli directe și indirecte specifice.

POCU, Ghidul Solicitantului, Condiții Specifice “Program național de sprijin pentru victime-
le violenței domestic”, AP.4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, O.T. 9: Promovarea
incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de Discriminare, Prioritatea de
investiții 9ii: Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii, O.S.
4.4: Reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea de
ser-vicii sociale/medicale/socio-profesionale/de formare profesională adecvate nevoilor
specifice118
Cheltuieli eligibile directe specifice:
Cheltuieli cu deplasarea pentru participanți - grup țintă (cheltuieli pentru cazare, cheltuieli
pentru transportul persoanelor (inclusiv transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun
sau taxi, gară, autogară sau port şi locul delegării ori locul de cazare, precum şi transportul
efectuat pe distanta dintre locul de cazare şi locul delegării),taxe şi asigurări de călătorie și
asigurări medicale aferente deplasării);
Cheltuieli cu hrana (cheltuieli cu hrana pentru participanți (grup țintă) și alți participanți la
activitățile proiectului)
Subvenții (subvenții pentru grupul țintă, subvenții (ajutoare, premii) pentru persoane aparținând
grupurilor vulnerabile, subvenții (ajutoare, premii) pentru servicii sociale de îngrijire pentru
persoanele dependente.

POIM, Ghidul Solicitantului Condiții Specifice de accesare a fondurilor, Evaluarea și

monitorizarea calității aerului la nivel național, AP.4: Protecția mediului prin măsuri de

118 https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#implementare-program

110
conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate
istoric, O.S. 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel
național.119
Cheltuieli eligibile directe specifice:
cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului (cheltuieli pentru achiziția terenului, cu sau
fără construcții, cheltuieli pentru amenajarea terenului, cheltuieli cu amenajări pentru protecţia
mediului şi aducerea la starea iniţială);
cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului (cheltuieli pentru asigurarea
utilităţilor necesare obiectivului);
cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică (studii de teren, cheltuieli pentru obținere avize,
acorduri, autorizații, proiectare și inginerie, cheltuieli pentru organizarea procedurilor de
achiziţie, cheltuieli pentru consultanță în elaborare studii de piață/evaluare, cheltuieli pentru
consultanță în domeniul managementului execuției, cheltuieli cu asistență tehnică din partea
proiectantului pe perioada de execuție, cheltuieli cu plata diriginților de șantier);
cheltuieli pentru investiția de bază (- cheltuieli pentru investiția de bază, cheltuieli pentru
construcții și instalații, cheltuieli cu dotările (utilaje, echipamente cu și fără montaj, dotări),
cheltuieli cu active necorporale;
cheltuieli cu organizarea de șantier (cheltuieli pentru lucrări de construcții și instalații aferente
organizării de șantier, cheltuieli conexe organizării de șantier;
Nu sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:
cheltuieli aferente contribuției în natură;
cheltuieli cu achiziția imobilelor deja construite;
cheltuieli de leasing;
cheltuieli cu închirierea altele decât cele prevăzute șa cheltuielile generale de administrație;
cheltuieli generale de administrație

POC, Ghidul solicitantului, Condiții specifice de accesare a fondurilor, “Proiecte pentru

clustere de inovare”, AP.1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor, Prioritatea de investiții: Consolidarea cerce-
tării și inovării (C&I), a infrastructurii și a capacităților de dezvoltare a excelenței în domeniul
C&I, precum și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes European,
O.S. 1.1. Creșterea capacității științifice în domeniile de specializare inteligentă și sănătate,
Acțiunea: 1.1.1 Mari infrastructuri de CD120
Următoarele tipuri de cheltuieli sunt eligibile în cadrul prezentului apel de propuneri de proiecte:
A. Cheltuielile eligibile pentru investiții CD în clustere de inovare sunt cheltuielile cu
investiții în active corporale (clădiri, instalații, echipamente, instrumente etc pentru cercetare-
dezvoltare) și în active necorporale necesare pentru departamentele/centrele/laboratoarele de
cercetare-dezvoltare comune ale clusterului.
Cheltuielile pentru achiziția de teren (eligibile în limita a maximum 10% din totalul cheltuielilor
eligibile ale proiectului și numai dacă valoarea de achiziție al terenului a fost certificată de un
evaluator independent autorizat, care confirmă că valoarea acestuia nu excede valoarea de piață.

119 https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari
120 https://www.fonduri-ue.ro/poc-2014#implementare-program

111
Cheltuieli cu lucrări de construcție/ modernizare/ extindere/consolidare/ modificare/ schimbare
destinație clădiri (eligibile în limita a max. 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului)
și strict corelate cu obiectivul si rezultatele proiectului.
Cheltuieli pentru achiziție de active fixe corporale pentru CD (echipamente IT și pentru
comunicații, instalații, echipamente și instrumente independente pentru cercetare-dezvoltare.)
Cheltuieli pentru achiziția de active fixe necorporale pentru CD (aplicații informatice, brevete,
drepturi de utilizare (licență, cesiune)
Cheltuieli pentru achiziționarea de clădiri și spații (eligibile în limita a 40% din totalul
cheltuielilor eligibile ale proiectului) și strict corelate cu obiectivul si rezultatele proiectului.
B. Pentru activitățile de inovare sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli (dacă și numai
dacă organizația clusterului respectă definiția IMM):
Cheltuieli aferente obținerii, validării și protejării brevetelor și altor active necorporale care
aparțin clusterului;
Cheltuieli pentru detașarea în cadrul organizației clusterului de personal cu înaltă calificare de la
o organizație de cercetare sau de la o întreprindere mare care efectuează activități de cercetare,
dezvoltare și inovare, într-o funcție nou creată în cadrul organizației clusterului, fără să se
înlocuiască alți membri ai personalului. Sunt eligibile toate costurile de personal aferente
detașării și încadrării în muncă a personalului cu înaltă calificare, inclusiv indemnizația de
deplasare pentru personalul detașat. Costurile unor servicii de consultanță prestate de personalul
cu înaltă calificare, fără ca acesta să fie angajat la beneficiar, NU sunt eligibile;
Cheltuieli pentru achiziția de servicii de consultanță în domeniul inovării (servicii de consultanță,
asistență și formare profesională în ceea ce privește transferul de cunoștințe; servicii de
consultanță privind achiziționarea de active necorporale pentru cluster și valorificarea activelor
necorporale ale clusterului; servicii de consultanță privind utilizarea standardelor și a
reglementărilor care le conțin);
Cheltuieli pentru servicii de sprijinire a inovării (costuri cu spații de lucru, bănci de date,
biblioteci, cercetare de piață, laboratoare, etichetare de calitate, testarea și certificarea calității în
scopul dezvoltării de produse, procese sau servicii mai eficace).
C. Cheltuielile eligibile pentru activitățile de exploatare în clustere de inovare sunt:
Cheltuieli cu personalul (salariale și de deplasare – diurnă, cazare, transport) ;
Cheltuieli de regie reprezentând 15% din cheltuielile cu personalul;
Alte tipuri de cheltuieli administrative;
Cheltuieli pentru taxe/ abonamente/ cotizații/ acorduri.

Cheltuielile indirecte (conform art.68 litera b) din Regulamentul 1303/2013) sunt eligibile prin
aplicarea unei rate forfetare de 15% din totalul costurilor eligibile de personal. Solicitantul poate
opta pentru valoarea zero a cheltuielilor indirecte, dacă nu dorește rambursarea acestor cheltuieli.
Cheltuiala cu auditul final, managementul de proiect și informare, comunicare și
publicitate sunt neeligibile, dar obligatorii pentru proiect.
Odată cu stabilirea activităților ce se vor desfășura în cadrul proiectului
precum și a categoriilor de cheltuieli angajate în implementare solicitantul trebuie
să întocmească bugetul proiectului prin detalierea cheltuielilor destinate
desfășurării fiecărei activități în parte.

112
POCU, Ghidul Solicitantului, Condiții Specifice “Program național de sprijin pentru
victimele violenței domestic”, AP.4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, O.T. 9: Promo-
varea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de Discriminare, Prioritatea
de investiții 9ii: Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii, O.S.
4.4: Reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea unor
servicii sociale/medicale/socio-profesionale/de formare profesională adecvate nevoilor specifice

În completarea bugetului proiectului solicitantul trebuie să se informeze

asupra ratei de cofinanțare de care beneficiază din fondurile ESI și să se asigure că
se încadrează în valoarea maximă acordată pentru finanțarea proiectului prevăzută
de ghidul solicitantului.
POCU, Ghidul Solicitantului, Condiții Specifice “Program național de sprijin pentru
victimele violenței domestic”, AP.4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, O.T. 9:
Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de Discriminare,
Prioritatea de investiții 9ii: Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi
romii, O.S.4.4: Reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin

113
furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-profesionale/ de formare profesională adecvate
nevoilor specifice.

Valoarea totală eligibilă maximă a unui proiect este de 400.000,00 euro.

Pentru entitățile finanțate integral sau parțial din fonduri publice 121

Pentru entitățile private

121 Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Mai 2019,
p.39, http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2019/05/d625e0d93d896de1c275c4f28c62f363.pdf

114
 După completarea cererii de finanțare solicitantul o depune la autoritatea de
gestiune responsabilă (autoritatea de management) pentru a parcurge procedura de
evaluare, procedură ce constă în verificarea conformității administrative și a
eligibilității precum și în verificarea conformității cu criteriile tehnico-financiare
impuse.
Urmare selecției cererii depuse de solicitant pentru finanțare se încheie
contractul de finanțare, proiectul urmând a începe implementarea cu data de întâi a
lunii următoare celei în care a fost semnat contractul.

115
 CAPITOLUL III
PROCESELE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI CONTROL ÎN
MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Procesele de implementare, monitorizare și control a proiectelor finanțate

din fonduri U.E. se constituie, după cum vom observa pe parcursul prezentei
secțiuni, într-un ansamblu de acțiuni interconectate ce se desfășoară într-un cadru
dinamic ce asigură simultaneitate și complementaritate între nivelul instituțional
național și nivelul proiectelor individuale. Scopul acestui cadru dinamic de
gestiune, caracterizat de interdependență în care se desfășoară procesele de
implementare, monitorizare și control la cele două niveluri, este acela de a garanta
aducerea la îndeplinire a tuturor activităților derulate în cadrul proiectelor în
conformitate cu obligațiile stipulate în contractele de finanțare și în prevederile
legislației europene și naționale în materie.
Pentru a asigura unitate abordării inițiate în cadrul prezentului manual, vom
analiza procesele de implementare, monitorizare și control tot din perspectiva
complementarității insistând pe reliefarea necesității existenței unei simultaneități
și interdependențe între acțiunile organizate la cele două niveluri ca imperativ ce
garantează o utilizare judicioasă a fondurilor comunitare.

3.1. Cadrul legislativ și instituțional privind gestiunea fondurilor ESI la nivel

național
Conform Ghidului de bune practici în Management de Proiecte în acest
cadru dinamic sunt “efectuate activități permanente de monitorizare în vederea
înregistrării progreselor realizate în îndeplinirea activităților, se verifică dacă
activitățile au fost desfășurate conform planului inițial, se actualizează operațiunile
în funcție de schimbările apărute la nivelul condițiilor externe” 122, se efectuează
“evaluări intermediare pentru a stabili gradul de atingere a impactului
previzionat”123, se efectuează verificări și controale pe marginea organizării
procedurilor de achiziție publică și implementării contractelor de achiziție publică,
evaluări în baza cărora se pot “lua decizii privind încheierea sau continuarea
proiectului”124.

122 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ghid de bune practici în Management de Proiecte,
2015, Material elaborat in cadrul proiectului: „Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților
administrației publice locale ale orașelor din România”, cod SMIS 27520, cofinanţat prin Fondul Social European,
Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, p.9,
https://www.mdrap.ro/userfiles/ghid_MP.pdf
123 Ibidem
124 Ibidem

116
3.1.1. Cadrul de reglementare
Legislația care reglementează gestiunea asistenței financiare din fondurile
ESI la nivel național o putem structura în două categorii de acte normative și
anume în norme cu caracter general, norme cu caracter special ce reglementează
procedurile de achiziție publică și norme ce reglementează controlul și recuperarea
cheltuielilor neconforme.
În categoria normelor de gestiune cu caracter general se încadrează
următoarele acte normative: Ordonanţa de Urgenţă nr. 64 din 3 iunie 2009 privind
gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru
obiectivul convergenţă125, Hotărârea nr. 218 din 23 martie 2012 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale
şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă126, Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului
de gestionare a instrumentelor structurale127, Hotărârea Guvernului nr. 398 din 27
mai 2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a
fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii
cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-
2013128, Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a
cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020 129,
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a
fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020130, Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a
sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiții europene 131,
Hotărârea Guvernului nr.93/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind
gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-
2020132, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.49/2017 privind unele măsuri în
vederea accelerării implementării proiectelor de infrastructură de transport de
125 Publicată în M.Of. al României nr. 413 din 16.06.2009, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/107122
126 Publicată în M.Of. al României nr. 193 din 23.03.2012, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/136508
127Publicată în M.Of. al României nr. 940 din 22.12.2014, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/164098
128Publicată în M.Of. al României nr. 488 din 03.07.2015, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/169400
129Publicată în M.Of. al României nr. 413 din 11.06.2015, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/168748
130 Publicată în M.Of. al României nr.746 din 06.10.2015, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171816
131Publicată în M.Of. al României nr. 460 din 21.06.2016, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/179321
132Publicată în M.Of. al României nr.133 din 19.02.2016, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/176012

117
interes național, pentru modificarea și completarea pentru completarea Legii nr.
105/2011 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a
cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul "Cooperare Teritorială
Europeană", precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului
nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și
completarea unor acte normative133.
În categoria normelor ce reglementează procedurile de achiziție publică
Legea 98/2016 privind achiziţiile publice134, Hotărârea Guvernului nr. 395/2016
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea Contractului de achiziţie publică/acordului-cadru135, Legea
99/2016 privind achiziţiile sectoriale136 și Legea nr. 184/2016 privind instituirea
unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a
contractelor de achiziţie publică137 iar în categoria normelor ce reglementează
controlul și recuperarea cheltuielilor neconforme se încadrează următoarele
acte normative Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66 din 29 iunie 2011
privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi
utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora138, Hotărârea Guvernului nr. 875 din 31 august 2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor
apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice
naţionale aferente acestora139, Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și
funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și
pentru completarea și modificarea unor acte normative140 .

3.1.2. Cadrul instituțional de gestiune

133Publicată în M.Of. al României nr. 507 din 30.06.2017,

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_49_2017.pdf
134 Publicată în M.Of. al României nr. nr.390 din 23.05.2016,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178667
135 Publicată în M.Of. al României nr.423 din 06 iunie 2016,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/179009
136 Publicată în M.Of. al României nr. nr.390 din 23.05.2016,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178661
137 Publicată în M. Of. al României nr.831 din 20.10.2016, https://www.integritate.eu/A.N.I/Legisla
%C8%9Bie.aspx
138Publicată în M.Of. al României nr. 461 din 30.06.2011, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/129701
139Publicată în M.Of. al României nr. 659 din 15.09.2011, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/131473
140Publicată în M.Of. al României nr. 961 din 24.12.2016,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/174284

118
 În conformitate cu prevederile art.4 din Hotărârea Guvernului nr. 398/2015
pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor
europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului
instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013141
instituțiile implicate în coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor ESI în
perioada de programare 2014-2020 sunt:
a) Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de coordonator al implementării și
gestionării fondurilor ESI, în condițiile art. 11 alin. (5) lit. c) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 96/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 71/2013, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de coordonator cu rol în desemnarea
autorităților și organismelor cu rol în gestionarea FEDR, FSE, FC, FEPAM, IPA II
și ENI și monitorizarea desemnării acestor entități, în condițiile art. 123 și 124
din Regulamentul nr. 1.303/2013, ale art. 36 alin. (2) din Regulamentul de punere
în aplicare nr. 447/2014, ale art. 20 din Regulamentul de punere în aplicare nr.
897/2014, precum și în condițiile art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 96/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
71/2013, cu modificările și completările ulterioare;
c) Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management pentru
POIM, POCU, POC, PO "Asistență tehnică", în condițiile art. 11 alin. (5) lit. d) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările și completările ulterioare;
d) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca autoritate de
management pentru POR, POCA, Programul operațional «Inițiativa pentru IMM-
uri», Programul Interreg V-A România-Bulgaria, Programul Interreg V-A
România-Ungaria, Programul INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră
România-Serbia, Programul operațional comun România-Ucraina 2014-2020,
Programul operațional comun România-Republica Moldova 2014-2020 și
Programul operațional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020;
e) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca autoritate
națională pentru Programul operațional comun România-Ucraina 2014-2020,
Programul operațional comun România-Republica-Moldova 2014-2020,
Programul operațional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, Programul de
cooperare transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020,
Programul transnațional "Dunărea" 2014-2020, Programul de cooperare
interregională Interreg Europe, Programul operațional Urbact III, Programul de
cooperare Interact III 2014-2020, Programul de cooperare ESPON 2020, precum și
punct național de contact aferent Programului transnațional "Dunărea" 2014-2020,
punct național Urbact aferent Programului Urbact III, punct național de contact
141 Publicată în M.Of. al României nr.488 din 03.07.2015, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/169400

119
aferent Programului Interreg Europe și persoană națională de contact aferentă
Programului Interact III 2014-2020;
f) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca autoritate de management pentru
Programul Național de Dezvoltare Rurală;
g) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca autoritate de management
pentru Programul operațional "Pescuit și afaceri maritime";
h) Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca agenție de plată pentru
Programul Național de Dezvoltare Rurală, în condițiile art. 2 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți
pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015;
i) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca autoritate competentă pentru
acreditarea Agenției de Plăți pentru PNDR, în conformitate cu prevederile art. 7
din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013;
j) Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale și
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene,
prin cele 8 unități subordonate acestuia, cu personalitate juridică, de la nivelul
celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004, cu modificările și
completările ulterioare, ca organisme intermediare pentru POCU 2014-2020;
k) Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare și Ministerul pentru
Societatea Informațională, ca organisme intermediare pentru POC;
l) agențiile pentru dezvoltare regională (ADR), ca organisme intermediare pentru
Programul operațional regional, în condițiile art. 9 din Legea nr. 315/2004, cu
modificările și completările ulterioare;
m) Ministerul Transporturilor ca organism intermediar pentru POIM;
n) Ministerul Finanțelor Publice ca autoritate de certificare pentru POIM, POCU,
POC, PO «Asistență tehnică», POR, POCA, PO «Pescuit și afaceri maritime» și
Programul operațional «Inițiativa pentru IMM-uri;
o) Ministerul Finanțelor Publice, ca structură de control pentru activitatea de
constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare
pentru situațiile prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. d) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
142/2012, cu modificările și completările ulterioare, având și obligațiile conexe
activității principale, așa cum sunt reglementate în Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
142/2012, cu modificările și completările ulterioare;
p) Ministerul Finanțelor Publice, ca organism responsabil cu primirea fondurilor de
la C.E. pentru POIM, POCU, POC, PO Asistență tehnică, POR, POCA și PO
«Inițiativa pentru IMMuri», conform art. 96 alin. (5) lit. b) din Regulamentul nr.
1303/2013;
120
q) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca organism
responsabil cu primirea fondurilor de la C.E pentru Programul Interreg V-A
România-Bulgaria, Programul Interreg V-A România-Ungaria, Programul Interreg
IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia, PO comun România-
Ucraina 2014-2020, PO comun România-Republica Moldova 2014-2020 și PO
comun Bazinul Mării Negre 2014-2020;
r) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca autoritate cu
funcție de certificare pentru Programul Interreg V-A România-Bulgaria, Programul
Interreg V-A România-Ungaria, Programul Interreg IPA de cooperare
transfrontalieră România-Republica Serbia;
s) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca unitate de control
de prim nivel responsabilă cu verificarea și validarea cheltuielilor efectuate de
către beneficiarii români de asistență tehnică în cadrul programelor de cooperare
teritorială europeană, precum și de beneficiarii români în cadrul Programului
transnațional "Dunărea" 2014-2020, Programului de cooperare interregională
Interreg Europe, Programului operațional Urbact III, Programului de cooperare
Espon 2020 și ca punct de contact în materie de control responsabil cu verificarea
și validarea cheltuielilor efectuate de beneficiarii români în cadrul PO comun
România-Ucraina 2014-2020, PO comun România-Republica Moldova 2014-2020,
PO comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și Programului Ungaria-Slovacia-
România-Ucraina 2014-2020;
t) Curtea de Conturi, prin Autoritatea de Audit, ca autoritate de audit pentru POIM,
POCU, POC, PO Asistență tehnică, POR, POCA, PO Pescuit și Afaceri Maritime,
Programul operațional Inițiativa pentru IMMuri și pentru programele de cooperare
pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor
Europene este nominalizat autoritate de management, în condițiile art. 13 alin. (2)
din Legea nr. 94/1992, cu modificările și completările ulterioare;
u) Curtea de Conturi, prin Autoritatea de Audit, ca organism de certificare, pentru
cheltuielile aferente PNDR, în condițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 94/1992,
republicată;
v) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărași pentru Granița
România-Bulgaria, în condițiile art. 8 alin. (11) și (12) din Legea nr. 315/2004, cu
modificările și completările ulterioare, ca secretariat comun constituit în vederea
implementării Programului Interreg V-A România-Bulgaria și ca unitate de control
de prim nivel responsabilă cu verificarea și validarea cheltuielilor efectuate de
către beneficiarii români în cadrul axelor prioritare 1-5 ale Programului Interreg V-
A România-Bulgaria;
w) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara pentru Granița
România-Republica Serbia, în condițiile art. 8 alin. (11) și (12) din Legea nr.
315/2004, cu modificările și completările ulterioare, ca secretariat comun constituit
121
în vederea implementării Programului Interreg IPA de cooperare transfrontalieră
România-Republica Serbia și ca unitate de control de prim nivel pentru verificarea
și validarea cheltuielilor efectuate de către beneficiarii români în cadrul axelor
prioritare 1-4 ale Programului Interreg IPA de cooperare transfrontalieră România-
Republica Serbia ;
x) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Granița
România-Ungaria, în condițiile art. 8 alin. (11) și (12) din Legea nr. 315/2004, cu
modificările și completările ulterioare, ca secretariat comun constituit în vederea
implementării Programului Interreg V-A România-Ungaria și ca unitate de control
de prim nivel pentru verificarea și validarea cheltuielilor efectuate de către
beneficiarii români în cadrul axelor prioritare 1-6 ale Programului Interreg V-A
România-Ungaria;
y) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru Granița România-
Ucraina de la Suceava, în condițiile art. 8 alin. (11) și (12) din Legea nr. 315/2004,
cu modificările și completările ulterioare, ca secretariat tehnic comun constituit în
vederea implementării PO comun România-Ucraina 2014-2020;
z) Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru Granița România-
Republica Moldova de la Iași, în condițiile art. 8 alin. (11) și (12) din Legea nr.
315/2004 ca secretariat tehnic comun constituit în vederea implementării PO
comun România-Republica Moldova 2014-2020;
aa) Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în condițiile art. 9 din Legea nr.
315/2004, cu modificările și completările ulterioare, ca secretariat tehnic comun
constituit în vederea implementării PO comun Bazinul Mării Negre 2014-2020.
ab) autoritățile urbane, ca structuri specializate, înființate în cadrul primăriilor
municipiilor reședință de județ, care duc la îndeplinire atribuția delegată de către
Autoritatea de management pentru POR, prin intermediul unui acord scris, de
selectare strategică a fișelor de proiecte propuse spre finanțare în cadrul axei
prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, a POR 2014-2020, respectiv
Alba Iulia, Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Bistrița, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău,
Reșița, Călărași, Cluj-Napoca, Constanța, Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Craiova,
Galați, Giurgiu, Târgu Jiu, Miercurea-Ciuc, Deva, Slobozia, Iași, Baia Mare,
Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra-Neamț, Slatina, Ploiești, Satu Mare,
Zalău, Sibiu, Suceava, Alexandria, Timișoara, Vaslui, Râmnicu Vâlcea, Focșani;

3.1.2.1. Autoritățile de Management

În procesul de implementare, în îndeplinirea prevederilor art.125 din
Regulamentul nr.1303/2013, autoritățile de management (AM):
a) monitorizează operaţiunile din cadrul programelor operaționale în ceea ce
priveşte îndeplinirea rezultatelor şi indicatorilor aprobaţi pentru acestea, pe tot
parcursul perioadei de implementare a proiectului, inclusiv pe perioada de
122
 valabilitate a contractului de finanţare, prin analiza rapoartelor de monitorizare
şi a celor de vizită ale Organismelor Intermediare (OI), rapoartelor de progres
ale Beneficiarilor şi prin verificarea în SMIS a datelor, în scopul urmăririi
stadiului îndeplinirii indicatorilor proiectelor, potrivit contractelor de finanţare,
prin efectuarea de vizite de verificare la faţa locului pe teren atât la beneficiarii
contractelor de finanţare, cat si la entităţile implicate în implementarea
proiectelor, potrivit procedurilor interne de monitorizare și prin efectuarea de
vizite de monitorizare (ex post) pe teren, potrivit procedurilor interne de
monitorizare (art.93 lit.b din Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr.2417
din 18.11.2019 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare
pentru aparatul propriu al Ministerului Fondurilor Europene142)
b) elaborează, modifică și emite instrucțiunile aferente specificului activității și
asigură respectarea acestora și actualizează şi menţine procedurile privind
monitorizarea/implementarea proiectelor (art.93 lit.c din Ordinul Ministrului
Fondurilor Europene nr. 2417 din 18.11.2019 privind aprobarea Regulamen-
tului de organizare și funcționare pentru aparatul propriu al Ministerului
Fondurilor Europene);
c) colaborează cu Organismele Intermediare în vederea respectării procedurilor
de monitorizare şi asigurării implementarii adecvate a proiectelor (art.93 lit.g
din Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr.2417 din 18.11.2019 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare pentru aparatul propriu
al Ministerului Fondurilor Europene);
d) autorizează cheltuielile declarate de către beneficiar, efectuează, după caz,
plățile către beneficiar, în urma verificărilor efectuate în conformitate cu
prevederile art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului și ale
art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 1.828/2006, respectiv cu prevederile art. 125
alin. (4) lit. a) și alin. (5)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, și
elaborează și transmite autorității de certificare declarații de cheltuieli;(art.9
alin.(1) pct.41 din Hotărârea Guvernului nr.398/2015;
e) verifică furnizarea de produse și de servicii cofinanțate și faptul că cheltuielile
declarate de beneficiari au fost plătite, precum și faptul că sunt în conformitate
cu legislația aplicabilă, cu programul operațional și cu condițiile de acordare a
contribuțiilor pentru operațiunea în cauză (art.125 alin. (4) lit. a din
Regulamentul nr.1303/2013);
f) realizează verificări în scopul de a se asigura că normele europene și naționale
privind achizițiile publice au fost respectate în efectuarea cheltuielilor declarate
de beneficiar (art.26 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.398/2015)
g) garantează că beneficiarii care participă la implementarea operațiunilor ram-
bursate pe baza costurilor eligibile suportate în mod real dispun fie de un
142 http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2019/12/e2bc6b9ecd8e14d811ed247e5d603fe8.pdf

123
 sistem contabil separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacțiile
referitoare la o operațiune (art.125 alin. (4) lit. b din Regulamentul
nr.1303/2013);
h) semnalează eventuale nereguli intervenite în procesul de monitorizare a
proiectelor către responsabilul cu nereguli (art.93 lit.h din Ordinul Ministrului
Fondurilor Europene nr.2417 din 18.11.2019 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare pentru aparatul propriu al
Ministerului Fondurilor Europene);
i) instituie măsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor, luând în
considerare riscurile identificate (art.125 alin. (4) lit. c din Regulamentul
nr.1303/2013);
j) stabilește proceduri pentru a se asigura de păstrarea tuturor documentelor
privind cheltuielile și auditurile necesare pentru a se garanta o pistă de audit
adecvată (art.125 alin. (4) lit. d din Regulamentul nr.1303/2013);
Din interpretarea dispozițiilor art.125 din Regulamentul nr.1303/2013 se
poate observa că activitatea de monitorizare organizată de AM se desfășoară pe trei
paliere și anume tehnic, fizic și financiar.
Din punct de vedere tehnic, AM analizează și prelucrează datele cuprinse
în rapoartele tehnice de progres întocmite de beneficiar trimestrial cu ocazia
depunerii cererilor de rambursare precum și datele cuprinse în raportul final,
rapoarte ce conțin informaţii privind modul de respectare a graficului de
desfăşurare a activităţilor prevăzut în contractul de finanţare, gradul de îndeplinire
a indicatorilor şi a rezultatelor proiectului. În secțiunea 3.2. sunt detaliate infor-
mațiile cuprinse în rapoartele tehnice ce fac obiectul verificărilor efectuate de AM.
Din punct de vedere fizic, AM realizează vizite în teren, vizite în cadrul
cărora se monitorizează existența fizică a proiectului, dovada practică a
desfășurării activităților proiectului coroborată cu veridicitatea informațiilor
privind executarea financiară a contractului de finanțare. În acest sens, AM
controlează modul de reflectare în contabilitate a cheltuielilor efectuate cu desfășu-
rarea activităților proiectului inclusiv a celor efectuate cu achizițiile publice,
respectiv reflectarea lor în registrele contabile (registrul de casă, registrul jurnal,
registrul mijloacelor fixe privind achizițiile efectuate în cadrul proiectului etc.)
ocazie cu care verifică și conformitatea cu informațiile cuprinse în rapoartele
tehnice de progres.
Frecvența și gradul de acoperire a verificărilor la fața locului sunt
proporționale cu suma contribuției publice pentru o operațiune și cu nivelul de risc
identificat prin astfel de verificări și prin audituri efectuate de către autoritatea de
audit pentru sistemul de gestiune și control, în ansamblu. (art.125 alin. (5) paragr.2
din Regulamentul nr.1303/2013).

124
 Aceste verificări la fața locului sunt de trei tipuri: vizite de monitorizare în
perioada de implementare, vizite de monitorizare destinate asigurării sustena-
bilității rezultatelor și a indicatorilor, vizite care au loc în timpul desfășurării
activităților proiectului și vizite de monitorizate destinate asigurării sustenabilității
proiectului ce sunt realizate după finalizarea acestuia cu scopul de a se asigura
continuitatea efectelor sale şi după încetarea asistenței financiare.
Iar din punct de vedere financiar, AM monitorizează existența și
corectitudinea documentelor justificative care însoțesc cererile de plată și
rambursare înaintate de beneficiari în vederea decontării cheltuielilor efectuate
pentru desfășurarea activităților proiectelor, cu precădere realizând controale asu-
pra modului de organizare și desfășurare a procedurilor de atribuire a contractelor
de achiziție publică și asupra implementării contractelor de achiziție publică.
În general, obiectivul controalelor privind modul de organizare și
desfășurare a procedurilor de achiziție publică vizează:
● caietul de sarcini/cerințele angajatorului/clauze contractuale;

● modul de prezentare a propunerii tehnice;

● criteriile de atribuire și factori de evaluare;

● experții cheie;

● metodologia de acordare a punctajului;

● natura contractului;

● descrierea succintă a contractului de achiziție ( cantitatea totală, ajustarea

preţului contractului, garanția de participare, garanția de bună execuție)
● conflictul de interese;
● capacitatea de exercitare a activității profesionale;
● experiența similară;
● utilaje, instalații și echipamente tehnice și măsuri de asigurare a calității;
● calificările educaționale și profesionale;
● măsuri de management de mediu;
● cerinţe privind deţinerea de autorizaţii specifice necesare derulării contractului;

125
● cerințe privind apartenența la o organizație profesională;
● cerințe privind subcontractarea;
● sisteme de asigurare a calității;
● standarde de management de mediu
● dovada neîncadrării în situațiile de excludere și a îndeplinirii cerințelor de
calificare, respectiv a situațiilor de excludere așa cum sunt ele reglementate în
prevederile art.164 din Legea nr. 98/2016 unde operatorul economic participant
la procedurile de achiziție publică nu trebuie să se facă vinovat de săvârșirea
următoarelor infracțiuni:
a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 din Legea
nr. 286/2009 privind Codul penal143, cu modificările şi completările ulteri-
oare, sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în
care respectivul operator economic a fost condamnat;
b) infracţiuni de corupţie, prevăzute de art. 289 - 294 din Legea nr. 286/2009
şi infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute de art. 10 - 13 din
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie144 sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului
în care respectivul operator economic a fost condamnat;
c) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale U.E. prevăzute de art. 18 1 - 185
din Legea nr. 78/2000 sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei
penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
d) acte de terorism, prevăzute de art. 32 - 35 şi art. 37 - 38 din Legea nr.
535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului145 sau de dispoziţiile
corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care respectivul operator
economic a fost condamnat;
e) spălarea banilor, prevăzută de art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor
măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului 146 sau finanţarea
terorismului, prevăzută de art. 36 din Legea nr. 535/2004 sau de dispoziţiile

143 Publicată în M.Of. al României nr.510 din 24.07.2009, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/109854
144 Publicată în M.Of. al României nr. 219 din 18.05.2000, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361
145 Publicată în M.Of. al României nr. 1161 din 08.12.2004, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/57494
146 Publicată în M.Of. al României nr. 702 din 12.10.2012, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/40569

126
 corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care respectivul operator
economic a fost condamnat;
f) traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, prevăzute de art. 209 - 217 din
Legea nr. 286/2009 sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale
a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
g) fraudă, în sensul articolului 1 din Convenţia privind protejarea intereselor
financiare ale Comunităţilor Europene din 27 noiembrie 1995.
● justificarea utilizarea procedurii de atribuire selectate;
● cerințe privind măsurile de publicitate.
În ceea ce privește controlul asupra procedurilor de atribuire a contractelor
de achiziție publică și asupra implementării contractelor de achiziție publică se
urmărește constatarea:
Abaterilor de la criteriile privind conținutul, transmiterea și publicarea
anunțului de participare și a documentației de atribuire147, anume:
● Nepublicarea unui anunț de participare;

● Divizarea artificială a contractelor de lucrări/produse/servicii;

● Nerespectarea (de către beneficiar) a termenului-limită de depunere a ofertelor

sau a datei de primire a candidaturilor (din partea potențialilor ofertanți);
● Potențialii ofertanți/candidați au la dispoziție un termen prea scurt pentru
obținerea documentației de atribuire;
● Nepublicarea prin erată a prelungirii termenelor de depunere a ofertelor sau a
prelungirii termenului de primire a candidaturilor;
● Cazul în care nu se justifică atribuirea unui contract prin procedura de
negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
● În cazul în care se organizează o procedură de atribuire în domeniul apărării
sau al securității naționale pentru care se aplică prevederile Directivei
2009/81/CE/legislației naționale și nu este elaborată o justificare adecvată
pentru nepublicarea unui anunț de participare;

147 Ordonanţa de Urgenţă nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în
obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în M.Of.
al României nr. 461 din 30.06.2011, cu modificările și completările ulterioare, Anexa 1,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/129701

127
● În anunțul de participare și/sau în documentația de atribuire nu sunt menționate
criteriile de selecție și/sau criteriile de atribuire, după caz;
● Prin anunțul de participare sau prin documentația de atribuire sunt stabilite
criterii de selecție/atribuire ilegale și/sau discriminatorii;
● Criteriile de selecție nu sunt nici în legătură și/sau nu sunt proporționale cu
obiectul contractului;
● Specificații tehnice discriminatorii;

● Definirea insuficientă a obiectului contractului.

Abaterilor de la regulile impuse procedurilor de evaluare a ofertelor 148:
● Modificarea criteriilor de selecție după deschiderea ofertelor, determinând
selectarea incorectă a unui participant sau respingerea incorectă a unui
participant;
● Evaluarea ofertelor pe baza unor criterii de selecție sau atribuire ilegale;
● Nerespectarea principiilor transparenței și al tratamentului egal;
● Modificarea unei oferte în cursul evaluării;
● Negocierea în cursul procedurii de atribuire;
● Procedură de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în
urma căreia condițiile enunțate în anunțul de participare sau în documentația de
atribuire au fost modificate substanțial;
● Respingerea unei oferte cu preț neobișnuit de scăzut;
● Conflictul de interese.
Abaterilor de la regulile de implementare a contractelor149:
● Modificarea substanțială a contractului în raport cu anunțul de participare
sau cu documentația de atribuire;
● Reducerea obiectului contractului;

148 Ibidem
149 Ibidem

128
● Atribuirea de contracte de lucrări/servicii/bunuri suplimentare (dacă o astfel de
atribuire constituie o modificare substanțială a condițiilor inițiale ale contrac-
tului, fără o procedură competitivă în cazul în care nu au fost respectate urmă-
toarele condiții): o situație de urgență care rezultă dintr-un eveniment impre-
vizibil; o circumstanță neprevăzută în cazul lucrărilor, serviciilor sau bunurilor
suplimentare;
● Lucrări sau servicii suplimentare a căror valoare depășește limita fixată de
dispozițiile legale aplicabile.
Atunci când, în urma verificărilor privind achiziţiile publice, AM constată
încălcarea reglementărilor legale aferente achiziţiilor publice este obligată să aplice
reduceri procentuale/corecţii financiare.

3.1.2.2. Autoritatea de Certificare

În conformitate cu prevederile art.11 din Hotărârea Guvernului nr.398/2015,
Autoriatea de Certificare din structura Ministerului Finanțelor Publice îndeplinește
în principal următoarele atribuții:
a) asigură îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 26 și 137 din Regulamentul
(UE) nr. 1.303/2013 pentru perioada de programare 2014-2020;
b) asigură deschiderea și gestionarea contului/conturilor necesar/necesare primirii
de la C.E. a prefinanțării, plăților intermediare și finale aferente programelor
operaționale pentru care autoritatea de management se află în România, cu
excepția PO "Pescuit și afaceri maritime";
c) efectuează plățile către beneficiari din instrumente structurale și din
cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat, în cazul PO sectorial "Transport",
pentru perioada de programare 2007-2013;
d) efectuează transferul sumelor din FEDR, FSE, FC și IPA aferente operațiunilor
selectate în cadrul programelor operaționale, cu excepția PO Transport,
specifice perioadei de programare 2007-2013, și efectuează transferul sumelor
din FEDR, FSE și FC specifice perioadei de programare 2014-2020 către
unitățile de plată ale autorităților de management care se află în România;
e) asigură aplicarea corecțiilor financiare la nivel de program, axă, domeniu major
de intervenție, beneficiar, după caz, în conformitate cu prevederile legislației
europene și naționale;
f) contribuie la elaborarea legislației și propune modificarea legislației privind
managementul financiar al fondurilor europene pentru perioada de programare
2014-2020;
g) contribuie la elaborarea și actualizarea descrierii sistemelor de management și
control pentru programele operaționale pentru care a fost desemnată autoritate

129
 de certificare, conform competențelor;
h) centralizează și comunică Departamentului pentru Lupta Antifraudă neregulile
ce i-au fost raportate de către autoritățile de management;
i) realizează activitățile închiderii programelor operaționale pentru perioada de
programare 2014-2020, conform cerințelor legislației U.E. și naționale.

3.1.2.3. Autoritatea de Audit

În conformitate cu dispozițiile art.14 alin.(2) din Hotărârea Guvernului
nr.398/2015 Autoritatea de Audit aflată în structura organizatorică a Curții de
Conturi a României asigură îndeplinirea atribuțiilor ce decurg din prevederile art.
127 din Regulamentul nr. 1303/2013, respectiv:
a) se asigură că se efectuează audituri ale bunei funcționări a sistemului de
gestiune și control din cadrul programului operațional și ale unui eșantion
adecvat de operațiuni pe baza cheltuielilor declarate. Cheltuielile declarate sunt
auditate pe baza unui eșantion reprezentativ și, ca regulă generală, a metodelor
de eșantionare statistice.( art.127 alin.(1) din Regulamentul nr. 1.303/2013 );
b) se asigură că lucrările de audit respectă standardele de audit recunoscute la
nivel internațional (art.127 alin.(3) din Regulamentul nr.1303/2013);
c) elaborează un raport de control în care sunt precizate principalele rezultate ale
auditurilor desfășurate în conformitate cu alin. (1), inclusiv rezultatele cu
privire la deficiențele constatate în sistemele de gestiune și control și măsurile
corective propuse și implementate (art.127 alin.(5) lit.b din Regulamentul
nr.1303/2013);
Deși Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 nu inserează în categoria instituțiilor
implicate în coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor ESI în perioada de
programare 2014-2020 Agenția Națională pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.) și
nici Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) totuși aceaste două instituții au un rol
important în monitorizarea și controlul procedurilor de achiziție publică efectuate
în cadrul proiectelor finanțate din fonduri ESI.

3.1.2.4. Agenția Națională pentru Achiziții Publice

În conformitate cu prevederile art.3 alin.(1) lit.e din Hotărârea Guvernului
nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achizi-
ții Publice150, ANAP are obligația de a efectua controale ex-ante, respectiv înainte
de transmiterea spre publicare a invitaţiei de participare sau anunţului de partici-
pare, privind asigurarea conformității documentaţiei de atribuire aferente contrac-
telor de achiziţie publică cu legislaţia națională și europeană aplicabilă în materie.
3.1.2.5. Agenția Națională de Integritate
150 Publicată în M.Of. al României nr.645 din 25.08.2015, cu modificările și completările ulterioare,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/195294

130
 Una din obligațiile principale care îi incumbă A.N.I.vizează prevenirea
conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică
( art.6 lit.c din Regulamentul privind organizare și funcționare al Agenției Națio-
nale de Integritate151). În acest scop, A.N.I. utilizează Sistemul informatic integrat
pentru prevenirea şi identificarea potenţialelor conflicte de interese 152, sistemul
prevenţie, așa cum este el denumit, funcționând ca mecanism de verificare ex ante
a situaţiilor care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor iniţiate prin
sistemul electronic de achiziţii publice, astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi
afectate respectivele proceduri (art.1 din Legea nr.184/2016 privind instituirea unui
mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a
contractelor de achiziţie publică). Sistemul prevenţie funcționează pe baza datelor
înscrise de beneficiari în formularele de integritate înregistrate în Sistemul infor-
matic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare a achizițiilor publice
(S.I.C.A.P.) cu ocazia derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie
publică, formulare ce sunt prelucrate de inspectorii de integritate în condiţiile legii
(art.4 alin. (3) din Legea nr.184/2016). Formularul de integritate întocmit în cadrul
mecanismului de prevenire a conflictului de interese face parte din documentaţia
de atribuire a contractelor de achiziţie publică și trebuie completat de către benefi-
ciarii proiectelor finanțate din fonduri ESI începând cu data publicării în S.I.C.A.P.
a documentaţiei de atribuire și actualizat pe tot parcursul derulării procedurii până
la publicarea anunţului de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Formularul
de integritate este accesibil, în format electronic, şi se completează în sistemul
electronic.(art.5 din Legea nr.184/2016). Prin interconectarea cu S.I.C.A.P.,
Sistemul prevenţie preia automat informaţiile cuprinse în formularele de integritate
şi, după caz, emite notificări privind potenţialele conflicte de interese. În cazul în
care inspectorii de integritate din cadrul A.N.I. detectează un potenţial conflict de
interese, aceştia sunt obligaţi să transmită beneficiarului avertismentul de integri-
tate în maximum 3 zile lucrătoare de la data emiterii de către Sistemul prevenţie,
dată de la care beneficiarul este obligat la aplicarea de măsuri de remediere a situa-
ției conflictului de interese. Lipsa unui avertisment de integritate sau lipsa unei
măsuri dispuse de beneficiar ca urmare a emiterii unui avertisment de integritate nu
împiedică desfăşurarea de proceduri de identificare şi angajare a răspunderii civile,
disciplinare, administrative, contravenţionale sau penale a persoanelor faţă de care
se constată încălcări ale prevederilor legale (art.7 din Legea nr.184/2016).

151 Aprobat prin Ordinul Agenției Naționale de Integritate nr. 14.409 din 10 octombrie 2019 pentru
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Naționale de Integritate, publicat în M.Of.al
României nr.841 din 16.10.2019, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/218947
152 Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de
atribuire a contractelor de achiziţie publică, publicată în M.Of.al României nr.841 din 16.10.2019,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/182744

131
 Ceea ce este important de subliniat este faptul că avertismentul de integritate
este pus, prin intermediul S.I.C.A.P., atât la dispoziția beneficiarului și a A.N.I. cât
și la dispoziția autorităţilor cu atribuţii de verificare, monitorizare şi control a
procedurii de achiziţie publică. (art.8 din Legea nr.184/2016).

3.2. Beneficiarul
Beneficiarul are obligația și poartă răspunderea pentru implementarea
proiectului aprobat, în conformitate cu regulamentele financiare europene în
vigoare, cu legislația națională incidentă și cu prevederile contractului de finanțare.
Pentru o mai bună înțelegere a obligațiilor ce incumbă beneficiarului de
finanțare din fondurile ESI în procesul de implementare a proiectelor în perioada
de programare 2014-2020 le vom structura, pornind de la prevederile stipulate în
contractele de finanțare153, în obligații de ordin tehnic, obligații de ordin financiar
și în obligații ce țin de respectarea reglementărilor specifice achizițiilor publice.
Din punct de vedere tehnic, beneficiarul are obligația:
a) să asigure managementul şi implementarea proiectului în concordanţă cu
prevederile acestui contract, ale legislaţiei europene şi naţionale, aplicabile;
b) să implementeze proiectul pe propria răspundere în conformitate cu prevederile
contractului de finanțare (inclusiv anexele acestuia) şi ale legislaţiei comunitare
şi naţionale în vigoare. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa AM şi OI
pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de finanțare, pentru
implementarea proiectului şi pentru realizarea activităților, indicatorilor și
obiectivelor acestuia. În acest sens, beneficiarul are obligaţia de a respecta
calendarul activităţilor și achiziţiilor publice, prevăzute în cererea de finanţare,
precum și de a asigura un management eficient al proiectului prin asigurarea
resurselor umane şi materiale necesare implementării acestuia;
c) să înceapă executarea contractului în cel mult șase luni de la intrarea în vigoare
a acestuia și de a realiza toate activitățile prevăzute în cererea de finanțare fără
a depăși perioada de implementare;
d) să solicite în scris punctul de vedere al AM/OI, cu privire la aspectele survenite
de natură să afecteze buna implementare a proiectului;
e) să respecte instrucțiunile emise de AM;
f) să pună la dispoziția AM/OI, sau oricărui alt organism abilitat de lege docu-
mentele și/sau informațiile necesare pentru verificarea modului de utilizare a
finanțării nerambursabile, la cerere și în termen de maximum cinci zile lucră-
153 Ghidul solicitantului - condiții specifice de accesare a fondurilor, Programul Operaţional Regional 2014-2020,
Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 –
Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea
creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri, Contract de finanțare - Model standard orientativ,
www.fonduri-structurale.ro › descarca-document

132
 toare, și să asigure condițiile pentru efectuarea verificărilor la fața locului.
g) în vederea efectuării verificărilor prevăzute la lit.f beneficiarul se angajează să
acorde dreptul de acces la locurile și spațiile unde se implementează proiectul,
inclusiv acces la sistemele informatice care au legătură directă cu proiectul, și
să pună la dispoziție documentele solicitate privind gestiunea tehnică și finan-
ciară a proiectului, atât pe suport hârtie, cât și în format electronic. Documen-
tele trebuie sa fie ușor accesibile și arhivate astfel încât, să permită verificarea
lor. Beneficiarul este obligat să informeze AM/OI cu privire la locul arhivării
documentelor în termen de trei zile de la transmiterea solicitării în acest sens și
să asigura accesul neîngrădit la documentație în locul respectiv ;
h) să mențină investiția realizată din contribuția din fonduri ESI pe o perioadă de
trei/cinci ani (după caz) de la efectuarea plății finale;
i) să nu înstrăineze obiectele/bunurile, fie ele mobile sau imobile până la finalul
perioadei de sustenabilitate (3 sau 5 ani), dar poate ipoteca obiectele/bunurile,
fie ele mobile sau imobile finanţate prin prezentul contract de finanțare, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare, astfel: (a) în perioada de implemen-
tare a activităților efectuate după semnarea contractului de finanțare, exclusiv
în scopul realizării proiectului (b) în perioada de sustenabilitate a proiectului,
după caz, exclusiv pentru asigurarea sustenabilităţii investiţiei;
j) să se asigure că în contractele/acordurile încheiate cu terțe părți se prevede
obligația acestora de a asigura disponibilitatea informațiilor și documentelor
referitoare la proiect cu ocazia misiunilor de control desfășurate de AM/OI sau
de alte structuri cu competențe în controlul și recuperarea debitelor aferente
fondurilor comunitare și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora;
k) să îndosarieze și să păstreze toate documentele proiectului în original precum şi
copii ale documentelor partenerilor, dacă este cazul, inclusiv documentele
contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei
piste de audit adecvate, în conformitate cu legislația comunitară şi naţională.
Toate documentele vor fi păstrate până la închiderea oficială a PO;
l) să asigure arhivarea electronică a documentației aferente proiectului ce face
obiectul prezentului contract de finanțare și de a o transmite AM la solicitarea
acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea
documentelor în formă electronică, republicată154.
m) în cazul nerespectării prevederilor de la lit.k beneficiarul este obligat să
restituie suma aferentă documentelor lipsă, rambursată în cadrul proiectului,
iar in cazul nerespectării prevederilor de la lit.f beneficiarul este obligat să
restituie întreaga sumă rambursată aferentă proiectului, inclusive
dobânzile/penalizările aferente;
154 Republicată în M.Of. al României nr.138 din 25.02.2017,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/155770#?

133
n) să întocmească rapoartele de progres şi cererile de rambursare și, după caz,
cererile de plată şi să pună la dispoziţia AM/OI documentele justificative ce
însoţesc cererea de rambursare/plată, spre a fi verificate de către AM/OI în
vederea efectuării rambursării/plătii.
Din punctul nostru de vedere rapoartele tehnice de progres, așa cum sunt ele
enumerate la lit.n, se constituie în instrumente pentru măsurarea îndeplinirii tuturor
obligațiilor instituite beneficiarului prin contractul de finanțare, în acest sens, bene-
ficiarul fiind obligat să cuprindă în aceste documente toate informaţiile privind
modul de respectare a graficului de desfăşurare a activităţilor prevăzut în contractul
de finanţare și gradul de îndeplinire a indicatorilor şi a rezultatelor proiectului.
Astfel, în principiu, AM solicită ca rapoartele tehnice să cuprindă155:
● descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic;

● activităţile derulate de la începutul perioadei de implementare până în prezent

și rezultatele obținute;
● valorile realizate ale indicatorilor în perioada de raportare și valorile cumulate
ale indicatorilor;
● măsurile de informare și publicitate derulate de la începutul proiectului și
rezultatele acestora;
● stadiul achizițiilor în cadrul proiectului, inclusiv cumpărările directe;

● rapoartele financiare aferente perioadelor de referință raportate.

Exemplu! Model Raport de Progres al Beneficiarului 156

155 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Manual
de implementare a proiectelor finanţate din Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative,
versiunea revizuită Februarie 2015,
https://www.fonduri-ue.ro/files/programe/CAPACITATE_ADMIN/PODCA/Manual-implementare.pdf
156 Ghidul solicitantului - condiții specifice de accesare a fondurilor, Programul Operaţional Regional 2014-2020,
Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 –
Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea
creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri, Contract de finanțare - Model standard orientativ,
www.fonduri-structurale.ro › descarca-document

134
135
136
137
 Totodată, tot din punct de vedere tehnic, beneficiarilor le incumbă și:
o) obligația comunicării problemelor întâmpinate în perioada de raportare;
p) obligația asigurării disponibilității şi prezenţei personalului implicat în
implementarea proiectului, precum şi a managerului proiectului verificat sau
auditat, pe întreaga durată a verificărilor;
q) obligația realizării, la termenele specificate, a tuturor măsurilor incluse în
planurile de acţiune pentru implementarea recomandărilor rezultate ca urmare a
misiunilor de audit ale Comisiei Europene şi/sau ale Autorităţii de Audit de pe
lângă Curtea de Conturi a României, astfel cum aceste planuri de acţiune sunt
agreate cu AM;
r) obligația respectării prevederilor referitoare la asigurarea conformităţii cu
politicile Uniunii Europene şi naţionale privind ajutorul de stat, egalitatea de
şanse, dezvoltarea durabilă, informarea şi publicitatea;
s) obligația furnizării AM/OI, C.E. şi/sau agenţilor lor autorizaţi a oricărui
document sau informaţie solicitată, în termenul indicat, în vederea realizării
evaluării proiectului implementat;
t) obligația asigurării resurselor necesare desfășurării activităților proiectului,
conform cererii de finanțare, în termenele stabilite prin contractul de finanțare;
u) obligația realizării măsurilor de informare şi publicitate în conformitate cu
obligaţiile asumate prin cererea de finanţare;
v) obligația informării AM/OI despre orice situaţie care poate determina încetarea
sau întârzierea executării contractului de finanțare, în termen de maximum
cinci zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă despre o astfel de situaţie,
urmând ca AM sa decidă cu privire la masurile corespunzătoare ;
w) obligația informării AM/OI în termen de maximum trei zile lucrătoare cu
privire la următoarele aspecte, care nu vor face obiectul aprobării AM/OI:
schimbarea denumirii, schimbarea adresei sediului beneficiarului, schimbarea
contului special deschis pentru Proiect, înlocuirea reprezentantului legal;
x) obligația asumării integrale a răspunderii pentru prejudiciile cauzate terților din
culpa sa, pe durata contractului. AM și OI vor fi degrevate de orice respon-
sabilitate pentru prejudiciile cauzate terților de către beneficiar, ca urmare a
executării prezentului Contract de Finanțare, cu excepția celor care pot fi direct
imputabile acestora;
y) în cazul în care nu finalizează proiectul în perioada de implementare, obligația
suportării din bugetul propriu a sumelor necesare finalizării proiectelor după
încheierea perioadei de implementare a proiectului;
În îndeplinirea obligațiilor, beneficiarul trebuie să respecte și prevederile
Legii nr. 363 din 28 decembrie 2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la
prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul
138
prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau
al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind
libera circulație a acestor date 157.
Din punct de vedere financiar, beneficiarul este obligat:
a) să deschidă contul/conturile de proiect în sistemul Trezoreriei Statului, în cazul
în care fac parte din categoria instituţiilor publice, indiferent de sistemul de
finanţare şi de subordonare. Celelalte categorii de beneficiari/parteneri pot opta
pentru deschiderea contului/conturilor speciale de proiect în sistemul Trezore-
riei Statului sau la o bancă comercială în conformitate cu legislația aplicabilă;
b) să plătească sumele necesare asigurării cofinanţării eligibile şi a finanţării
cheltuielilor neeligibile în vederea implementării proiectului;
c) să ţină o evidenţă contabilă analitică a proiectului, utilizând conturi analitice
distincte pentru reflectarea tuturor operaţiunilor referitoare la implementarea
proiectului, în conformitate cu dispoziţiile legale;
d) în situaţia în care implementarea proiectului presupune achiziţionarea de
bunuri, servicii ori lucrări, beneficiarul are obligaţia să respecte prevederile
legislaţiei naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice sau ale
dispozițiilor legale privind achizițiile efectuate de beneficiarii privați, în cazul
în care Beneficiarul nu reprezintă autoritate contractantă, în sensul legislaţiei
naţionale privind atribuirea contractelor de achiziţii publice;
e) nerespectarea de către beneficiar a prevederilor legislaţiei naţionale/comunitare
aplicabile în domeniul achiziţiilor conduce la neeligibilitatea cheltuielilor astfel
efectuate sau aplicarea de corecţii financiare/reduceri procentuale conform
legislaţiei în vigoare;
f) pentru asigurarea finanţării cheltuielilor necesare implementării proiectului,
precum si pentru asigurarea durabilității, să constituie garanţii, în favoarea unei
instituţii de credit, sub forma instituirii unei ipoteci asupra activelor fixe care
fac obiectul Contractului de Finanţare, în condiţiile legii. Beneficiarul este
obligat să transmită AM/OI, o copie a Contractului de Credit şi Ipotecă în
termen de maximum zece zile lucrătoare de la semnarea acestuia; în cazul
imobilelor, aceasta va fi însoţită de raportul de evaluare a imobilului finanţat în
cadrul prezentului Contract de Finanțare, realizat de către un evaluator bancar
sau independent;
g) să includă în bugetul propriu sumele necesare finanţării proiectului, inclusiv
asigurarea co-finanţării şi a finanţării cheltuielilor neeligibile în vederea
implementării Proiectului;
h) să restituie AM/OI orice sumă ce constituie plată nedatorată/sume necuvenite
plătite în cadrul contractului de finanţare, în termen de 5 zile lucrătoare de la
data primirii notificării.
157 Publicată în M.Of. al României nr.13 din 07.01.2019, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/209627

139
i) în cazul în care se realizează verificări la fata locului, să participe și să invite
persoanele care sunt implicate în implementarea proiectului și care pot furniza
informațiile și documentele necesare verificărilor, conform solicitărilor
AM/OI.
Acestor obligații de ordin financiar instituite în sarcina beneficiarului prin
contractul de finanțare li se adaugă și un set de obligații specifice reglementate de
legislația națională aplicabilă în materie.
Atât la debutul cât și pe perioada implementării proiectelor beneficiarul este
îndreptățit la prefinanțări în conformitate cu prevederile art.15 alin.(1) din
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a
fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, prefinanțările
reprezentând “sume transferate din fonduri europene, în tranșe, de către unitățile de
plată către beneficiari/lider de parteneriat/parteneri pentru cheltuielile necesare
implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, fără depășirea valorii
totale eligibile a contractului de finanțare” (art.2 alin.(2) lit.l).
În conformitate cu dispozițiile articolului mai sus amintit ”pentru proiectele
finanțate din FEDR, FC, FSE, Fondul de ajutor european destinat celor mai
defavorizate persoane se acordă prefinanțare în tranșe de maximum 10% din
valoarea eligibilă a proiectului, fără depășirea valorii totale eligibile a contractului
de finanțare, beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor”.
În acest sens beneficiarul” depune cererea de prefinanțare, iar autoritatea de
management virează valoarea cheltuielilor solicitate în conturile acestuia sau a
liderului de parteneriat/partenerilor care urmează să le utilizeze, conform
contractului de finanțare și prevederilor acordului de parteneriat, parte integrantă a
acestuia/acesteia” (art.15 alin.(2)).
Însă pentru acordarea prefinanțării beneficiarul trebuie să respecte anumite
obligații, anume:
● să respecte procentul de acordare a prefinanțării de 10% din valoarea eligibilă a
proiectului;
● să deschidă un cont special pentru primirea prefinanţării din care vor fi efectuate
cheltuielile pentru care a fost solicitată;
● să depună extrase de cont din care să reiasă situația prefinanțării rămase

● neutilizată din tranșa anterioară, pentru fiecare entitate, respectiv

beneficiar/partener (cu excepția primei tranșe de prefinanțare);
● să depună cererea de rambursare aferentă prefinanțării, în vederea justificării
prefinanţării acordate anterior (cu excepția primei tranșe de prefinanțare).

140
Exemplu! FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară.............
Obiectiv specific...............
Titlul proiectului: .............
Contract POCU…………………….
Nr. înreg. (Beneficiar)/ Data Nr. înreg. (OI/OIR)/ Data
……………./…………….
……………./…………
CERERE DE PREFINANȚARE
NR……………
Numele Beneficiarului: …………………………………………………………………………………
Adresa Beneficiarului: …………………………………………………………………………………
Cod Identificare Fiscala: ………………………………………

Subsemnatul/a, …….................... (nume reprezentant legal), prin prezenta cerere, solicit plata
prefinanţării în cadrul contractului POCU .......................... .
Suma cerută este în valoare de ………………………... lei reprezentând ....% din valoarea
eligibilă a contractului și este repartizată astfel:
Beneficiar: suma ............. reprezentând ....% din valoarea eligibilă a contractului aferentă Beneficiarului
Partener 1: suma ............. reprezentând ....% din valoarea eligibilă a contractului aferentă Partenerului 1
Partener (n): suma ......... reprezentând ....% din valoarea eligibilă a contractului aferentă Partenerului (n)
Se anexează următoarele documente suport:
● formularul de identificare financiară (FIF);

● scrisoarea de deschidere a contului special pentru prefinanţare emisa de către banca/trezorerie,

pentru fiecare entitate în parte (Beneficiar, Partener 1, Partener 2, …, Partener n)
Vă rugăm să efectuați plata în conturile:

Beneficiar…………........................……...deschis la: ............................................ ;

Partener 1…………........................……....deschis la: ............................................ ;
Partener 2…………........................……....deschis la: ............................................ ;

Cu stimă, ( nume și prenume, funcția, semnătura )

Ulterior verificărilor cererilor de prefinanțare înaintate, AM notifică

beneficiarul prin intermediul unei Scrisori de informare dacă cererea de finanțare
este autorizată sau nu la plată.
Pe toată perioada implementării proiectului beneficiarul care a depus cerere
de prefinanțare are obligația depunerii de cereri de rambursare158 care să cuprindă
cheltuielile efectuate din tranșa de prefinanțare acordată, în cuantum cumulat de

158 Cererea de rambursare reprezintă cererea depusă de către un beneficiar/lider al unui parteneriat prin care se
solicită autorității de management virarea sumelor aferente cheltuielilor eligibile efectuate conform
contractului/deciziei/ordinului de finanțare sau prin care se justifică utilizarea prefinanțării (art.2 alin.(2) lit.l din
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.40/2015).

141
minimum 50% din valoarea acesteia, în termen de maximum 90 de zile calenda-
ristice de la data la care autoritatea de management a virat tranșa de prefinanțare în
contul beneficiarului, fără a depăși durata contractului de finanțare.(art.15 alin.(4)).
În cazul în care beneficiarul nu a depus cererea/cererile de rambursare în
termenul de 90 de zile calendaristice este obligat să justifice utilizarea prefinan-
țării, prin cereri de rambursare, înaintea depunerii unei alte cereri de prefinanțare
(art.15 alin.(41)).
Pentru a justifica prefinanțarea primită beneficiarul trebuie să anexeze cererii
de rambursare următoarele documente justificative159:
a) formularul de identificare financiară sau scrisoarea de deschidere a contului
special pentru rambursare/prefinanțare, emisă de către bancă, pentru fiecare
entitate în parte;
b) extrasul de cont aferent contului deschis special pentru rambursare/
prefinanțare;
c) dovada plății contribuției proprii a Beneficiarului și/sau partenerilor aferentă
cheltuielilor eligibile incluse în documentele cererii de rambursare;
d) declarație pe propria răspundere a beneficiarului/partnerului din care să rezulte
caracterul nedeductibil al TVA aferente cheltuielilor eligibile cuprinse în
cererea de rambursare aferentă cererii de plată;
e) documente justificative aferente cheltuielilor efectuate ce vor fi aranjate pe
categorii/subcategorii de cheltuieli conform bugetului aprobat (Fig.7)
f) evidența cheltuielilor;
g) raportul tehnic care cuprinde progresul tehnic al activităților pentru care se
solicit rambursarea cheltuielilor, raport depus cu cel puțin cu cel puțin 10 zile
înaintea depunerii cererii de rambursare.

Exemplu! Fig.7. Lista orientativă a documentelor justificative financiare160

Categoria de Modulul “Documente de
Documente justificative
cheltuială plată”
Cheltuieli - statul de salarii lunar și stat de plată onorarii - ordin de plată/cotor fila
salariale - fișa colectiva pontaj lunar, fișe de post CEC/foaie de vărsământ,
- CIM (sau echivalent) pe perioada determi-nată/ borderou virare în cont de card,
nedeterminată întocmite în conformitate cu registru de casa;
legislatia aplicabilă; - chitanța, dispoziţia de plata (în
- acte adiţionale la CIM (sau echivalent); cazul plăţilor în numerar);
- CV Europass, dacă este cazul; - extras de cont din care să

159 Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației și Fondurilor Europene, Manualul Beneficiarului, Programul
Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Versiunea septembrie 2018, pp.33-34,
http://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-pocu/
160 Ibidem, Anexa 6

142
Categoria de Modulul “Documente de
Documente justificative
cheltuială plată”
- contract civil de prestări servicii în baza
prevederilor Codului Civil; rezulte viramentele și/sau
- rapoarte de activitate pentru experţii proiectului; extragerile

Transport, cazare și diurnă pentru personalul

propriu
- bon fiscal de combustibil, cu înscrierea pe verso a
numărului de înmatriculare a autoturis-mului și a
persoanei care efectuează deplasarea (în cazul
deplasării cu autoturismul propriu);
-B.C.F.-uri cu înscrierea pe verso a numărului de
înmatriculare a autoturismului și a persoanei care
efectuează deplasarea; (în cazul deplasării cu
autoturismul de serviciu sau comodat);
- foaie de parcurs (pentru autoturismele în comodat
sau ale instituţiei);
- centralizatorul privind consumul lunar de - ordin de plata/cotor fila
carburant în cadrul instituţiei/entităţii; CEC/foaie de vărsământ,
-ordinul de deplasare și decont de cheltuieli borderou virare în cont de card,
Cheltuieli cu completat în conformitate cu prevederile OMFP nr. registru de casa;
deplasarea 3512/2008 privind documentele financiar- -chitanța, dispoziţia de plată (în
contabile; cazul plătiților în numerar);
- biletele/tichetele de călătorie (în condiţiile - extras de cont din care sa
prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare) rezulte viramentele și/sau
- factura fiscală; extragerile;
- tabel centralizator cu menționarea numelor
tuturor persoanelor cazate, a duratei cazării și a
tarifului perceput, anexat la factura de cazare.
- tabel semnat și stampilat de beneficiarul
finanţării sau partenerul/acestuia, care sa cuprindă
numele si prenumele persoanelor care efectuează
transportul (in cazul deplasării personalului propriu
in grup) - Transport materiale şi echipamente
-factura emisa de către prestator/locator;
-avizul de însoţire a mărfii (daca este cazul);
-proces verbal de recepție (daca este cazul)

- factura fiscală;
-ordin de plata/cotor fila
- garanția de buna execuţie (daca este cazul);
CEC/foaie de vărsământ,
- procese verbale de recepție (daca este cazul);
borderou virare în cont de card,
- raport de activitate aferent serviciului prestat sau
Cheltuieli cu registru de casa;
raport de activitate lunar pentru fiecare din
servicii -chitanța, dispoziţia de plata (în
activitaţile externalizate, completat de către repre-
cazul plățiIor în numerar);
zentantul legal al contractorului responsabil de
-extras de cont din care sa rezulte
acele activităţi (sau completat de catre PFA (în
viramentele si/sau extragerile;
cazul externalizarii activitatilor catre PFA).

143
Categoria de Modulul “Documente de
Documente justificative
cheltuială plată”

Cheltuieli cu
- ordin de plata/ cotor fila
taxe/ acorduri
-factura fiscală emisă de instituţia CEC/foaie de vărsământ,
abonamente
abilitata/documentul emis de instituţia abilitata borderou virare în cont de card,
cotizații/
prin care se adeverește plata taxei; registru de casa;
autorizații
-Certificatele obţinute; - chitanța, dispoziţia de plata (în
necesare
-avize; cazul plăţilor în numerar);
pentru
-autorizații; - extras de cont din care sa
implemen-
-acreditari; rezulte viramentele și/sau
tarea
extragerile;
proiectului

- ordin de plată/cotor fila

CEC/foaie de vărsământ,
- factură fiscală / bon fiscal;
Cheltuieli cu borderou virare în cont de card,
- aviz de însoţire marfă (daca este cazul);
achiziția de registru de casă;
- bon consum pentru materiale consumabile;
active fixe - chitanța, dispoziţia de plată (în
- PV recepție (daca este cazul);
corporale cazul plăţilor în numerar);
- etc.
- extras de cont din care să re-
zulte viramentele și extragerile;
- ordin de plata / cotor fila
CEC/foaie de vărsământ,
borderou virare în cont de card,
Cheltuieli cu
- factură fiscală / bon fiscal; registru de casa;
achiziția de
- PV recepție (daca este cazul); - chitanța, dispoziţia de plata (în
active
- etc. cazul plăţilor în numerar);
necorporale
- extras de cont din care sa
rezulte viramentele si/sau
extragerile;

-ordin de plata/cotor fila

CEC/foaie de vărsământ,
- factură fiscală / bon fiscal;
borderou virare în cont de card,
- PV recepție;
registru de casa;
Cheltuieli cu - borderou/lista participanţi;
-chitanța, dispoziţia de plata (în
hrana
cazul plătiților în numerar);
-extras de cont din care sa rezulte
viramentele si/sau extragerile;

Cheltuieli - factura fiscală; - ordin de plata / cotor fila

pentru - decizia interna emisa de reprezentantul legal al CEC/foaie de vărsământ,
asigurarea beneficiarului/partenerului, privind cota propusa borderou virare în cont de card,
utilităților pentru decontarea prin proiect (în procente din registru de casa;
necesare valoarea totala a cheltuielii), fundamentată - chitanța, dispoziţia de plata (în
funcționarii corespunzător; cazul plăţilor în numerar);
structurilor - fundamentarea procentului propus spre decontare. - extras de cont din care sa
operaționaliza rezulte viramentele si/sau
te in cadrul extragerile;

144
Categoria de Modulul “Documente de
Documente justificative
cheltuială plată”
proiectului
- ordin de plata / cotor fila
Cheltuieli cu
- factura fiscala CEC/foaie de vărsământ,
închirierea,
- decizia interna emisa de reprezentantul legal al borderou virare în cont de card,
altele decât
beneficiarului/partenerului, privind cota propusa registru de casă;
cele prevăzute
pentru decontarea prin proiect (în procente din - chitanța, dispoziţia de plata (în
la cheltuielile
valoarea totala a cheltuielii fundamentata cazul plăţilor în numerar);
generale de
corespunzător). - extras de cont din care sa
administrație
rezulte viramentele / extragerile;
- factura fiscala - ordin de plata/cotor fila
- decizia interna emisa de reprezentantul legal al CEC/foaie de vărsământ,
Cheltuieli de beneficiarului/partenerului, privind cota propusa borderou virare în cont de card,
leasing pentru decontarea prin proiect (în procente din registru de casă;
valoarea totala a cheltuielii fundamentata -extras de cont din care sa rezulte
corespunzător) viramentele și/sau extragerile.
- borderou de plata a subvențiilor/premiilor/
burselor purtând semnăturile beneficiarilor
subvențiilor/premiilor/burselor;
- ordin de plata/cotor fila
- Regulament de organizare concurs premii / Nota
CEC/foaie de vărsământ,
de fundamentare privind criteriile de acordare a
Cheltuieli cu subvențiilor/burselor; borderou virare în cont de card,
registru de casa;
subvenții/ -decizia reprezentantului legal/persoanei abilitate
-chitanța, dispoziţia de plată (în
burse/premii privind acordarea subvenției/premiului/bursei; cazul plăţilor în numerar);
- dosarul de solicitare a subvenției/premiului/bursei
-extras de cont din care sa
sau contract (ex contract de studii) daca este cazul;
rezulte viramentele si/sau
- procesul verbal de analiza a dosarului, (daca este
extragerile;
cazul);
- contract individual semnat cu
persoana din grupul țintă (daca este cazul);
-ordin de plata/cotor fila
CEC/foaie de vărsământ,
- factura fiscală;
Cheltuieli de borderou virare în cont de card,
- procesele verbale de recepție.
tip FEDR registru de casă;
-extras de cont din care sa rezulte
viramentele si/sau extragerile;
-ordin de plata/cotor fila
CEC/foaie de vărsământ,
Cheltuieli de - factura fiscală;
borderou virare în cont de card,
informare si - procese verbale de recepție (daca este cazul);
registru de casă;
publicitate - bonul de consum (daca este cazul).
-extras de cont din care sa rezulte
viramentele si/sau extragerile;
Cererile de rambursare se depun în termen de maximum trei luni de la
efectuarea cheltuielilor, cu excepția cheltuielilor efectuate înainte de semnarea
contractului de finanțare (art.21 alin.(1)).Termenul maxim de verificare și aprobare
a cererii de rambursare este de 20 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia la
AM sau organismul intermediar, plata sumelor validate urmând a se efectua în

145
termen de 3 zile lucrătoare de la momentul de la care autoritatea de management
dispune de resurse în conturile sale (art.21 alin.(3)).
În cazul în care, pe parcursul evaluării cererii de rambursare se impun
clarificări, AM transmițând beneficiarului solicitări în acest sens, termenul de
verificare și aprobare de 20 de zile lucrătoare se suspendă, fără ca această
întrerupere să depășească 10 zile lucrătoare (art.21 alin.(3)). Nerespectarea
obligației de depunere în termen a clarificărilor solicitate atrage după sine
respingerea parțială sau totală, după caz, a cererii de rambursare (art.21 alin.(7)).
După validarea cererilor de rambursare autoritățile de management virează
sumele din fonduri europene și cofinanțare în conturile de venituri ale
beneficiarului. (art.22 alin.(1)).
În procesul de implementare al proiectelor beneficiarul poate opta și pentru
utilizarea mecanismului decontării cererilor de plată în baza dispozițiilor art.19 din
Ordonanță. Cererea de plată reprezintă cererea depusă de către un beneficiar sau
liderul unui parteneriat prin care se solicită AM virarea sumelor necesare pentru
plata cheltuielilor eligibile, rambursabile, conform contractului de finanțare, în
baza facturilor, facturilor de avans, statelor de plată a salariilor, a statelor de plată a
burselor, subvențiilor, premiilor și onorariilor. (art.2 alin.(2) lit.i)).
Fac excepție beneficiarii prevăzuți la art.6 alin.(1)- (4) și (6) din Ordonanță,
respectiv Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor, Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Ministerul
Fondurilor Europene deoarece au cuprinse în buget creditele de angajament și
creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii finanțate din fonduri
europene. Cererea de plată se soluționează în aceleași condiții și termene ca și
cererea de rambursare cu obligația ca în termen de 10 zile lucrătoare de la data
încasării sumelor virate de către AM, beneficiarul să depună cererea de rambursare
aferentă cererii de plată în care să includă sumele din facturile decontate prin
cererea de plată. (art.20 alin.(8)).
Ca și în cazul cererii de rambursare, cererea de plată trebuie să fie însoțită de
documente justificative, anume:
a) formularul de identificare financiară sau scrisoarea de deschidere a contului
special pentru rambursare/prefinanțare, emisă de către bancă, pentru fiecare
entitate în parte;
b) documente justificative aferente cheltuielilor efectuate (documentele vor fi
aranjate pe categorii/subcategorii de cheltuieli conform bugetului (Fig.8);
c) ordine de plată care atestă plata contribuției proprii;
d) raportul tehnic care cuprinde progresul tehnic al activităților pentru care se
solicit rambursarea cheltuielilor, raport depus cu cel puțin cu cel puțin 10 zile
înaintea depunerii cererii de rambursare.

146
 Exemplu! Fig.8 Lista orientativă a documentelor justificative care
vor însoți cererea de plată161
Tip contract Documente justificative
- Contract/acte adiționale după caz;
- Factura fiscală/ Factura de avans/bon fiscal;
Pentru contractele de lucrări/ - Dosarul achiziției;
echipamente/materiale consumabile - Garanția de bună execuție, dacă este cazul;
necesare derulării proiectului - Avizul de însoțire a mărfii, dacă este cazul;
- Procesul verbal de recepție, dacă este cazul;
- Bon de consum, dacă este cazul;
- Alte documente justificative relevante.
- Contract/acte adiționale după caz;
- Factura fiscală/ Factura de avans;
Pentru contractele de servicii
- Dosarul achiziției;
- Procesul verbal de recepție, dacă este cazul;
- Alte documente justificative relevante.
Pentru contractele de muncă
- Contracte de muncă și ștatul de plată

Pentru subvenții/premii - Borderou de plată a subvențiilor/premiilor/ burselor

- Alte documente justificative relevante

Exemplu! Model Cerere de Rambursare/Plată 162

161 Ibidem, p.41

162 Ghidul solicitantului - condiții specifice de accesare a fondurilor, Programul Operaţional Regional 2014-2020,
Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 –
Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea
creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri, Contract de finanțare - Model standard orientativ,
www.fonduri-structurale.ro › descarca-document

147
148
149
150
 Beneficiarul poartă răspunderea cheltuirii fondurilor potrivit destinaţiilor
specificate în contractul de finanțare și, pe cale de consecință, poartă și
răspunderea pentru restituirea fondurilor pentru care nu se justifică utilizarea lor
(art.20 alin.(9)).
În acest sens, beneficiarul are obligaţia restituirii integrale sau parţiale a
cheltuielilor neconforme cu respectarea prevederilor art.16 alin.(2) din Ordonanță
care instituie un termen de 15 zile de la data la care beneficiarul a fost notificat de
către AM privind această obligație, nerespectarea acestui termen atrăgând după
sine emiterea de decizii de recuperare ce constituie titlu de creanță, decizii în baza
cărora beneficiarii sunt obligați la restituirea sumelor în termen de 30 de zile de la
emitere. Recuperarea sumelor se efectuează cu respectarea Ordonanţei de Urgenţă
a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea
neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor
publice naţionale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.
Nu în ultimul rând, o altă categorie de obligații ce incumbă beneficiarului o
reprezintă obligațiile instituite de legislația națională ce reglementează
derularea procedurilor de achiziție publică așa cum sunt ele cuprinse în
prevederile Legii nr. 98/2016 și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 395/2016
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea Contractului de achiziţie publică/acordului-cadru163.
Astfel, în calitatea sa de autoritate contractantă, beneficiarul trebuie, în
primul rând, să se asigure că a luat toate măsurile necesare pentru a evita apariţia
unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau
împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei.(art.1 alin.(2) din Hotărârea
Guvernului nr.395/2016).
În aplicarea acestei dispoziții, contractul de finanțare prevede că beneficiarul
este obligat să depună toate diligenţele necesare pentru a evita orice conflict de
interese şi să informeze AM, în termen de maxim cinci zile calendaristice de la
luarea la cunoştinţă, în legătură cu orice situaţie care dă naştere sau este posibil să
dea naştere unui astfel de conflict, AM rezervându-și dreptul de a verifica aceste
situaţii şi de a lua măsurile necesare, dacă este cazul164.
În înțelesul Legii nr.98/2016 conflictul de interese reprezintă orice situaţie în
care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de
achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în
desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în
163 Publicată în M.Of. al României nr.423 din 06.06.2016,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/179009
164 Programul Operaţional Regional 2014-2020 ,Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor
mici şi mijlocii Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de
afaceri, Contract de finanțare, Model standard orientativ

151
mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal,
care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori
independenţa lor în contextul procedurii de atribuire.
În acest cadru ce garantează integritatea și existența procesului competitiv,
beneficiarul, prin compartimentul specializat de achiziții publice, este obligat să:
a) întreprindă demersurile necesare pentru înregistrarea/ reînnoirea/recuperarea
înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului
digital, dacă este cazul;
b) elaboreze şi, după caz, să actualizeze, pe baza necesităţilor transmise de cele-
lalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi
programul anual al achiziţiilor publice;
c) elaboreze sau, după caz, să coordoneze activitatea de elaborare a documentaţiei
de atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de
soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de
compartimentele de specialitate;
d) îndeplinească obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea
prevăzute de Lege;
e) aplice şi să finalizeze procedurile de atribuire;
f) realizeze achiziţiile directe;
g) constituie şi să păstreze dosarul achiziţiei publice.(art.2 alin.(3)).
În organizarea tuturor acestor activități ce țin de derularea procedurilor de
achiziție publică, beneficiarul trebuie să respecte concomitent principiile care stau
la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică reglementate de Legea
nr.96/2016 așa cum au fost ele transpuse din Directiva UE nr.24/2014 165 și anume
principiul nediscriminării și principiul tratamentului egal, principiul recunoașterii
reciproce, principiul transparenței, principiul proporționalității și principiul
asumării răspunderii (art.2 alin.(2)).
Respectarea principiului nediscriminării și a principiului asigurării
tratamentului egal decurge chiar din prevederile art.18 alin.(1) al TFUE conform
căruia “în domeniul de aplicare a tratatelor și fără a aduce atingere dispozițiilor
speciale pe care le prevede, se interzice orice discriminare exercitată pe motiv de
cetățenie sau naționalitate.”
În aplicarea dispozițiilor TFUE, Strategia Națională în domeniul Achizițiilor
Publice166 precizează că asigurarea respectării celor două principii obligă
beneficiarul, în calitatea sa de autoritate contractantă, să asigurare condițiile de
165 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile
publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în JO L nr. 94 din 28.03.2014,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014L0024&from=RO
166 Hotărârea Guvernului nr. 901 din 27 octombrie 2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul
achizițiilor publice, publicată în M.Of. al României nr.881 din 25 noiembrie 2015,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/173379

152
manifestare a concurenței reale, prin stabilirea și aplicarea, în orice etapă a
derulării procedurii de atribuire, de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți
operatorii economici, inclusiv prin protejarea informațiilor confidențiale atunci
când este cazul, pentru ca oricare dintre operatori să poată participa la atribuirea
contractului și să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți (furnizori de
produse, prestatori de servicii sau executanți de lucrări). În concluzie beneficiarul
trebuie să se asigure ca prin regulile, cerințele și criteriile impuse nu se favorizează
sau dezavantajează nejustificat anumiți operatorilor economici (art.18 alin.(2) din
Directiva 2014/24/UE).
Respectarea principiului recunoașterii reciproce în contextul achiziţiilor
publice impune beneficiarilor obligația acceptării produselor, serviciilor, lucrărilor
oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene, acceptării diplomelor, certificatelor
și a oricăror documente emise de autorităţile competente din alte state precum și a
specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.
Respectarea principiului transparenţei obligă beneficiarul la asigurarea
unei informări adecvate și rezonabile a tuturor operatorilor economici participanţi
la procedurile de achiziții publice privind criteriile și modalitățile care vor fi
aplicate în decizia de atribuire a contractului (considerentul 90 din Directiva
2014/24/UE).
Respectarea principiului proporționalității obligă beneficiarul ca în
procedurile de achiziție publică să se asigure că cerințele impuse operatorilor
economici sunt corelate și direct proporționale cu obiectul și complexitatea
contractului atribuit (considerentul 83 din Directiva 2014/24/UE).
Respectarea principiului asumării răspunderii incumbă beneficiarului
obligația atribuirii sarcinilor personalului responsabil cu achizițiile publice în
considerarea garantării profesionalismului, imparțialității și independenței acestora
pe parcursul derulării acestui proces.
Înțelegem să inserăm în categoria principiilor ce trebuie respectate de
beneficiar în procesul de organizare și derulare a achizițiilor publice și principiul
asigurării eficienței utilizării fondurilor publice care era prevăzut în Ordonanța
de Urgență a Guvernului nr.34/2006167 ce a reglementat achizițiile publice până la
intrarea în vigoare a Legii nr.98/2016. Astfel, conform acestui principiu
beneficiarul este obligat să se asigure ca procesul de atribuire a contractelor de
achiziție publică contribuie la obținerea celui mai bun raport calitate-preț, dar și a
unor beneficii economice, societale și de mediu mai ample (considerentul 47 din
Directiva 2014/24/UE).

167 Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006privind atribuirea contractelor de achiziție
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în
M.Of. al României nr.418 din 15 mai 2006, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71663

153
 Pentru că am abordat principiile ce guvernează procedurile de atribuire a
contractelor de achiziție publică considerăm oportună definirea categoriilor de
contracte de achiziție publică, contracte de fac obiectul reglementărilor în materie.
Contractul de achiziţie publică reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat,
potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi
operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect
execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii (art.3 alin.(1)
lit.l din Legea nr.98/2016).
Contractul de achiziţie publică de lucrări este contractul de achiziţie publică
care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea cât şi execuţia de
lucrări (ex. lucrări de construcţii, de pregătire a șantierelor, de demolare clădiri și
terasamente, lucrări de foraj și sondaj, lucrări de geniu civil, ridicarea de șarpante
și acoperișuri,construcții de autostrăzi, șosele, aerodromuri și complexe sportive,
lucrări hidrotehnice, etc. ); fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia
unei construcţii; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care
corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă
determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei (art.3 alin.(1) lit.m din
Legea nr.98/2016).
Contractul de achiziţie publică de produse este contractul de achiziţie
publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în
rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte
modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de
aceste produse, indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora;
contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări
ori operaţiuni de amplasare şi de instalare (art.3 alin.(1) lit.n din Legea
nr.98/2016).
Contractul de achiziţie publică de servicii reprezintă contractul de achiziţie
publică care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul
unui contract de achiziţie publică de lucrări potrivit lit. m) (art.3 alin.(1) lit.n din
Legea nr.98/2016).
În procesul de implementare a proiectelor, urmarea a organizării
procedurilor de achiziție publică, în conformitate cu prevederile art.217 din Legea
nr.98/2016, ultima obligație importantă la care dorim să facem referire este aceea
ce vizează imperativitatea întocmirii dosarelor de achiziție publică pentru fiecare
contract de achiziție publică atribuit.
În acest sens, în considerarea faptului că dosarul achiziției publice este un
document cheie în procesul de gestiune și control a proiectelor fie ele finanțate din
fonduri publice comunitare sau naționale, beneficiarul trebuie să se asigure că
acesta cuprinde următoarele documente:
a) strategia de contractare;
154
b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este
cazul;
c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
d) erata, dacă este cazul;
e) documentaţia de atribuire;
f) documentaţia de concurs, dacă este cazul;
g) decizia/dispoziţia/ordinul de numire a comisiei de evaluare şi, după caz, a
experţilor cooptaţi;
h) declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate;
i) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, dacă este cazul;
j) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
k) documentele de calificare, atunci când acestea au fost solicitate;
l) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de autoritatea
contractantă;
m) raportul intermediar privind selecţia candidaţilor, dacă este cazul;
n) procesele-verbale de evaluare, negociere, dialog, după caz;
o) raportul procedurii de atribuire, precum şi anexele la acesta;
p) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
q) contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, semnate, şi, după caz, actele
adiţionale;
r) dacă este cazul, contractele atribuite în temeiul unui acord-cadru;
s) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
ș) dacă este cazul, contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, însoţite
de deciziile motivate pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor;
t) hotărâri ale instanţelor de judecată referitoare la procedura de atribuire;
ț) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea
u) obligaţiilor contractuale de către contractant;
v) dacă este cazul, decizia de anulare a procedurii de atribuire.(art.148 din
Hotărârea Guvernului nr.395/2016)
Dosarul achiziţiei se depune la AM sau OI responsabil de către beneficiar
cu cel puțin 10 zile ȋnaintea depunerii cererii de rambursare care conține facturile
aferente contractelor de achiziție şi se păstrează pe o perioadă de cinci ani calculată
de la finalizarea programului operațional.

3.3. Managementul riscurilor

Apariția riscurilor este inerentă oricărui domeniu de activitate inclusiv
domeniului managementului de proiecte. Numai dacă analizăm cadrul dinamic de
desfășurare a proceselor de implementare, monitorizare și control ajungem la

155
concluzia ca tot acest complex de activități este organizat în scopul gestionării
riscurilor ce pot apărea în derularea activităților proiectului.
Dacă ar fi să dăm o definiție managementului riscului în proiecte, pornind de
la definiția pe care Dicționarul explicativ al Limbii Române a dat-o noțiunii anume
“posibilitatea de a suporta o pagubă”168 putem spune că managementul riscului în
proiecte reprezintă totalitatea metodelor sau sistemelor de control aplicate pentru
a gestiona neregulile apărute în procesul de implementare a proiectelor cu scopul
atingerii obiectivelor, indicatorilor și rezultatelor stabilite și în condițiile unei
utilizări judicioase a fondurilor ESI.
După cum se poate observa în definiție am folosit conceptul de neregulă
pentru că neregula în accepțiunea legiuitorului european are drept efect
producerea de prejudicii ea însemnând “orice încălcare a dreptului Uniunii sau a
dreptului național în legătură cu aplicarea sa care rezultă dintr-un act sau dintr-o
omisiune a unui operator economic implicat în implementarea fondurilor ESI,
care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin
imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului Uniunii.” (art.2 pct.36 din
Regulamentul nr.1303/2013).
În acest registru interpretativ, dorim să prezentăm și celelalte categorii de
nereguli care pentru legiuitorul european se constituie în riscuri la adresa gestiunii
judicioase a proiectelor finanțate din fonduri ESI așa cum sunt ele definite de
Regulamentul nr.1303/2013 și Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului
European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate
împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal 169 și
anume neregula sistemică, frauda care aduce atingere intereselor financiare ale
Uniunii, corupția activă și corupția pasivă, deturnarea de fonduri, spălarea de bani.
Neregula sistemică înseamnă orice neregulă, care poate avea o natură
recurentă, cu o probabilitate ridicată de apariție în tipuri de operațiuni similare,
care decurge dintr-o deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemelor
de gestiune și control, inclusiv din neinstituirea unor proceduri adecvate în
conformitate cu prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor. (art.2
pct.38 din Regulamentul nr.1303/2013). Prin deficiență semnificativă în
funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control se înțelege “o deficiență
pentru care sunt necesare îmbunătățiri semnificative ale sistemului, care expune
fondurile ESI la riscuri ridicate de nereguli și a căror existență este incompatibilă
cu o opinie de audit fără rezerve referitoare la funcționarea sistemului de gestiune
și control”. (art.2 pct.39 din Regulamentul nr.1303/2013).
În sensul art.3 din Directiva 2017/1371 sunt considerate fraude care aduc
168 https://dexonline.ro/definitie/risc
169 Publicată în JO L nr.198 din 28.07.2017, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32017L1371&from=EN

156
atingere intereselor financiare ale Uniunii următoarele:
(a) în legătură cu cheltuielile care nu sunt aferente achizițiilor, orice acțiune sau
inacțiune cu privire la:
(i) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau
incomplete, având ca efect deturnarea sau reținerea necuvenită de fonduri sau
active de la bugetul Uniunii ori de la bugetele gestionate de Uniune sau în numele
acesteia;
(ii) nedivulgarea de informații, cu încălcarea unei obligații specifice, având
același efect; sau
(iii) utilizarea necorespunzătoare a unor astfel de fonduri sau active în alte
scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial;
(b) în legătură cu cheltuielile aferente achizițiilor, cel puțin dacă este săvârșită
pentru a obține un profit ilegal pentru autor sau pentru altă persoană, prin
cauzarea unei pierderi în ceea ce privește interesele financiare ale Uniunii, orice
acțiune sau inacțiune cu privire la:
(i) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau
incomplete, având ca efect deturnarea sau reținerea necuvenită de fonduri sau
active de la bugetul Uniunii ori de la bugetele gestionate de Uniune sau în numele
acesteia;
(ii) nedivulgarea de informații, cu încălcarea unei obligații specifice, având
același efect; sau
(iii) utilizarea necorespunzătoare a unor astfel de fonduri sau active în alte
scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial, care prejudiciază interesele
financiare ale Uniunii;
(c) în legătură cu alte venituri decât cele obținute din propriile resurse de TVA
menționate la litera (d), orice acțiune sau inacțiune cu privire la:
(i) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau
incomplete, având ca efect diminuarea ilegală a resurselor bugetului Uniunii sau
ale bugetelor gestionate de Uniune ori în numele acesteia;
(ii) nedivulgarea de informații, cu încălcarea unei obligații specifice, sau
(iii) utilizarea necorespunzătoare a unui beneficiu obținut în mod legal, având
același efect;
(d) în ceea ce privește veniturile obținute din propriile resurse de TVA, orice
acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter
transfrontalier în ceea ce privește:
(i) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau
incomplete privind TVA, având ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii;
(ii) nedivulgarea de informații privind TVA, încălcându-se astfel o obligație
specifică, având același efect; sau
(iii) prezentarea unor declarații corecte privind TVA pentru a masca în mod
157
fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.
Corupția pasivă înseamnă acțiunea unui funcționar public care, în mod
direct sau printr-un intermediar, solicită sau primește avantaje de orice fel, pentru
sine sau pentru o terță parte, ori acceptă o promisiune referitoare la un astfel de
avantaj pentru a acționa sau a se abține de la a acționa în conformitate cu sarci-
nile sale sau în exercitarea atribuțiilor sale, într-un mod care prejudiciază sau
este susceptibil să prejudicieze interesele financiare ale Uniunii (art.4 alin.(2)
lit.a).
Corupția activă înseamnă acțiunea unei persoane care, în mod direct sau
printr-un intermediar, promite, oferă sau acordă avantaje de orice fel unui
funcționar public, pentru sine sau pentru o terță parte, pentru a acționa sau a se
abține de la a acționa în conformitate cu sarcinile sale sau în exercitarea
atribuțiilor sale, într-un mod care prejudiciază sau este susceptibil să prejudicieze
interesele financiare ale Uniunii (art.4 alin.(2) lit.b).
Deturnarea de fonduri înseamnă acțiunea unui funcționar public căruia îi
este încredințată în mod direct sau indirect gestionarea de fonduri sau de active,
în sensul angajării sau plății fondurilor ori al însușirii sau utilizării activelor
contrar scopului preconizat în orice mod care prejudiciază interesele financiare
ale Uniunii (art.4 alin.(3)).
Spălarea de bani înseamnă oricare din următoarele fapte comise cu intenție:
(a) schimbul sau transferul de bunuri, cunoscând că bunurile provin dintr-o
activitate infracțională sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în
scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a bunurilor sau al sprijinirii
oricărei persoane implicate în comiterea activității respective pentru a se sustrage
consecințelor legale ale acțiunii persoanei respective;
(b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi, a sursei, a localizării, a
amplasării, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra
acestor bunuri, cunoscând că bunurile provin dintr-o activitate infracțională sau
dintr-un act de participare la o astfel de activitate;
(c) dobândirea, deținerea sau utilizarea de bunuri, cunoscând, la data primirii lor,
că acestea provin dintr-o activitate infracțională sau dintr-un act de participare la
o astfel de activitate;
(d) participarea la oricare dintre acțiunile menționate la literele (a), (b) și (c),
asocierea în vederea comiterii acestora, tentativa de comitere și asistența,
instigarea, facilitarea și consilierea în vederea comiterii acțiunilor menționate.
(art.1 alin.(3) din Directiva (UE) 2015/849170).
170 Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea
utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a
Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în JO L nr.141 din
05.06.2015, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015L0849&from=RO

158
 Din interpretarea dispozițiilor celor două acte normative se poate trage cu
ușurință concluzia că managementul de risc este un proces caracterizat de
regularitate ce implică o desfășurare constantă la ambele niveluri de implementare
a proiectelor, instituțional național și al proiectelor individuale, permanență ce
asigură un control riguros și eficient asupra factorilor de risc.
Dacă ne raportăm la nivelul instituțional de gestiune a proiectelor
riscurile ce pot prejudicia buna gestiune a fondurilor ESI, riscuri ce sunt
caracterizate de interdependență, potențându-se reciproc, le putem clasifica în patru
categorii: riscuri privind resursele umane, riscuri de ordin tehnic, riscuri de ordin
fizic și riscuri de ordin financiar.
● Riscurile privind resursele umane vizează lipsa de pregătire profesională a
personalului autorităților de gestiune și control naționale implicat în
monitorizarea și verificarea procesului de implementare a programelor
operaționale și implicit a proiectelor individuale a căror efecte se repercutează
asupra funcționării eficace a sistemelor de control intern;
● Riscurile de ordin tehnic vizează verificarea defectuoasă a rapoartelor tehnice
de progres întocmite de beneficiar ce însoțesc cererile de rambursare sau de
plată precum și a rapoartelor finale ce au un impact major asupra gradului de
îndeplinire a indicatorilor şi a rezultatelor stabilite în programele operaționale.
● Riscurile de ordin fizic vizează frecvența redusă și un grad de acoperire scăzut
a verificărilor la fața locului ceea ce poate facilita apariția situațiilor de fraudă
în desfășurarea activităților proiectelor aici referindu-ne cu precădere la
nerespectarea graficului activităților și la neasigurarea sustenabilității
rezultatelor și a indicatorilor proiectului;
● Riscurile de ordin financiar vizează absența verificărilor sau verificări
defectuoase efectuate asupra modului de organizare și desfășurare a
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică și asupra
implementării contractelor de achiziție publică, riscuri de altfel identificate și
calificate de Autoritatea de Audit în Rapoartele Anuale de Activitate 171 ca
recurente la nivelul sistemelor de gestiune și control al AM naționale.
Cu titlu de exemplu dorim să amintim aici că lipsa de verificare a
procedurilor de achiziție publică poate conduce la apariția unor situații potențial
generatoare de conflict de interese așa cum sunt ele prevăzute de art.60 din Legea
nr.98/2016 și anume:

171 Curtea de Conturi a României, Rapoartele Publice pe anii 2007-2018,

http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii.aspx?niv1=1

159
a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/
ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul
subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi
propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de
conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori
subcontractanţi propuşi;
b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/
ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea
inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de
conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori
subcontractanţi propuşi;
c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare /
ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii
rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes perso-
nal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură
să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare;
d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractan-
tul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administra-
ţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi
semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea
inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în
cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în
procedura de atribuire;
e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane
desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau
afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu
persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului
de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.
(2) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. d), prin acţionar sau asociat semnificativ se
înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate
reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă deţinătorului cel puţin
10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
Tot cu titlu de exemplu dorim să amintim că lipsa verificărilor privind
procedurile de achiziție publică așa cum au fost identificate în rapoartele anuale ale
Autorității de Audit au condus la încălcarea condițiilor de eligibilitate ale cheltuie-
lilor, efectul negativ imediat, cu impact financiar major la nivelul programelor
operaționale și proiectelor individuale, constituidu-l decontarea de cheltuieli cu
lucrări și servicii neefectuate sau inexistente, efectuate parțial sau la standarde de
calitate minime.

160
 Nu în ultimul rând, un alt risc major identificat de Autoritatea de Audit la
nivelul sistemelor de control interne ale AM-urilor îl reprezintă constatarea crean-
țelor și recuperarea prejudiciilor, activitate reglementată în dispozițiie art.6 din
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.66/2011 care dispune imperativ:
(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a
exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și
declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate,
regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și
comunitare în vigoare, în situația în care în procesul de verificare a solicitărilor de
plată acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.
(2) Excluderea integrală sau parțială de la plată, în situația prevăzută la alin. (1), se
aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor de plată a drepturilor
beneficiarilor instrumentelor de finanțare a politicii agricole comune și a politicii
comune pentru pescuit.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritățile cu competențe în gestionarea
fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele
solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată cel puțin una
dintre abaterile prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezenta
ordonanță de urgență ( tipurile de abateri prezentate în secțiunea 3.1.2.1), în raport
cu:
a) reglementările naționale aplicabile în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor
sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii;
b) reglementările europene aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte
prevederi decât  Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și
a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioa-
re, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările
ulterioare, și Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de
servicii, cu modificările și completările ulterioare;
c) procedurile sau instrucțiunile specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor
privați, alții decât autoritățile contractante.
Și dacă ne raportăm la nivelul de gestiune al proiectelor individuale
riscurile ce pot prejudicia judicioasa absorbție a instrumentelor financiare
europene, păstrează același caracter de interdependență, încadrându-se în aceleași
categorii și anume riscuri privind resursele umane, riscuri de ordin tehnic, riscuri
de ordin fizic și riscuri de ordin financiar.
Cel mai important factor de risc din categoria riscurilor ce vizează
resursele umane, pe lânga slaba pregătire profesională și expertiză a membrilor
161
echipei de management și a echipei de proiect, îl constituie lipsa de competențe a
managerului de proiect care va înregistra efecte negative asupra gestiunii eficiente
a tuturor activităților proiectului. Vom detalia aceste aspecte în cuprinsul
Capitolului IV.
Riscurile de ordin tehnic vizează incapacitatea beneficiariarilor de a
asigura o gestiune riguroasă a documentelor justificative ce însoțesc rapoartele
tehnice de progres, cererile de rambursare sau de plată precum și a rapoartelor
finale ce au un impact major asupra gradului de îndeplinire a indicatorilor şi a
rezultatelor stabilite în contractele de finanțare.
Riscurile de ordin fizic vizează incapacitatea echipei de management a
proiectului de a respecta graficul de desfășurare a activităților ceea ce conduce la
neîndeplinirea obiectivelor propuse, a indicatorilor și a rezultatelor stabilite în
proiect.
Și, nu în ultimul rând, riscurile de ordin financiar, ce vizează cu precădere
acțiunile ilicite apărute în procesul de atribuire și implementare a contractelor de
achiziție publică. Amintim cu titlu de exemplu sistemele de fraudare ce trebuie
avute în vedere de AM în procesul de control asupra modului în care beneficiarii
decontează cheltuielile ce rezultă din executarea contractelor de achiziție publică
așa cum sunt ele încadrate în Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea
neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor
publice naționale aferente acestora:
a) Corupția - mită și comisioanele ilegale
Descrierea sistemului: Mita și comisioanele ilegale semnifică darea sau
primirea de "obiecte de valoare" în vederea influențării unui act oficial sau a unei
decizii de natură comercială.
Oferirea de mită."Obiectele de valoare" nu trebuie să fie și, adesea, nu sunt
bani (ambiguitatea se menține, ceea ce permite autorului să invoce diferite scuze,
dacă este necesar). Orice beneficiu tangibil oferit sau primit în vederea coruperii
primitorului poate constitui mită. "Obiecte de valoare" specifice care au fost date
sau primite ca mită includ, între altele: cadouri a căror valoare depășește pragurile
stabilite de către organizații/societăți, "împrumuturi" (indiferent dacă au fost sau nu
rambursate), utilizarea unor carduri de credit, plata în exces a achizițiilor (de
exemplu, o plată de 500.000 EUR pentru un apartament în valoare de 200.000
EUR), utilizarea gratuită sau în schimbul unei chirii preferențiale a unui
apartament, utilizarea gratuită a unui autoturism închiriat, plățile în numerar, plata
prin cecuri sau transfer bancar a unor "taxe sau onorarii" fictive, reprezentând
adesea un procent stabilit în prealabil din contractul obținut și plătite printr-un

162
intermediar sau societate-paravan înființată de către destinatar, precum și deținerea
de participații secrete în cadrul societății contractante sau vânzătoare corupte).
Darea de mită facilitează mai multe alte tipuri de fraudă, cum ar fi falsificarea
de facturi, înregistrarea de cheltuieli fictive sau neîndeplinirea specificățiilor
contractuale.
Traficul de influență în domeniul contractelor și achizițiilor publice se
reflectă adesea în: selecția părtinitoare, de exemplu achizițiile nejustificate dintr-o
singură sursă (pot exista mai multe contracte atribuite sub plafonul pentru achiziții
publice), prețurile excesive nejustificate, produsele achiziționate în număr excesiv,
acceptarea calității scăzute și întârzierea sau inexistența livrărilor.
Indicatori de fraudă: Cel mai frecvent indicator al oferirii de mită și comisioane
ilegale este tratamentul favorabil nejustificat acordat unui contractant de către un
responsabil pentru contractare într-o perioadă de timp.
b) Nedeclararea conflictelor de interese
Descrierea sistemului. O situație de conflict de interese poate apărea atunci
când un angajat al organizației contractante are un interes financiar ascuns în ceea
ce privește un contract sau un contractant. Un potențial conflict de interese nu
poate fi urmărit în instanță dacă este dezvăluit în întregime și aprobat cu
promptitudine de către angajator. De exemplu, un angajat poate deține în secret un
furnizor sau un contractant, poate înființa o societate-paravan prin intermediul
căreia achiziționează produse la un preț majorat artificial sau are un interes ascuns
în vânzarea sau închirierea de proprietăți.
Indicatori de fraudă: favorizarea inexplicabilă sau în mod excepțional a unui
anumit contractant sau vânzător; acceptarea continuă a unor lucrări la prețuri
ridicate și de calitate scăzută etc.; responsabilul pentru contractare nu depune sau
nu completează declarația privind conflictele de interese; responsabilul pentru
contractare refuză predarea responsabilităților legate de contractul în cauză și
preluarea altor atribuții similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au
legătură cu experiența nu este relevantă); există indicii potrivit cărora responsabilul
pentru contractare efectuează o activitate paralelă.
c) Practici de cooperare secretă
Descrierea sistemului. Contractanții dintr-o anumită zonă sau regiune geografică
sau dintr-o anumită industrie pot încheia acorduri în vederea înlăturării concurenței
și majorării prețurilor prin diferite sisteme de cooperare secretă.
Depunerea de oferte de curtoazie. Ofertele de curtoazie, cunoscute și ca "oferte
fantomă", au scopul de a asigura aparența unei licitații concurențiale, fără a se
urmări câștigarea acesteia. Mai mulți ofertanți care cooperează convin să depună
oferte la prețuri excesive sau conținând condiții inacceptabile, pentru a favoriza
selectarea unui contractant preferat la un preț majorat artificial (în aceste situații ar
trebui să se verifice atent valoarea estimată a contractului). Câștigătorul împarte o
163
cotă din profituri cu ofertanții respinși, îi angajează ca subcontractanți sau le
permite să câștige alte contracte la prețuri avantajoase. Ofertele de curtoazie pot fi
depuse inclusiv de societăți-paravan sau firme afiliate.
Abținerea de la participare. Pentru ca manipularea procedurilor de cerere de
oferte să reușească, numărul ofertanților trebuie să fie limitat și toți trebuie să
participe la conspirație. Dacă la licitație se alătură un ofertant nou sau necooperant
(un așa-numit "sabotor"), majorarea artificială a prețului devine evidentă. Pentru a
preveni o astfel de posibilitate, conspiratorii pot oferi mită societăților străine
pentru ca acestea să nu își depună ofertele sau pot utiliza mijloace mai agresive
pentru a le împiedica să participe la licitație. De asemenea, în încercarea de a-și
proteja monopolul, conspiratorii pot constrânge furnizorii și subcontractanții pentru
ca aceștia să evite relațiile comerciale cu societățile necooperante.
Rotația ofertelor. Conspiratorii depun oferte de curtoazie sau se abțin să liciteze
pentru a permite fiecărui ofertant să depună, prin rotație, oferta cea mai ieftină. Ro-
tația poate avea loc în funcție de zona geografică, un contractant în domeniul cons-
trucțiilor de drumuri primește toate lucrările dintr-o regiune, altă societate primește
lucrări în regiunea învecinată sau în funcție de tipul de activitate, perioadă etc.
Împărțirea piețelor. Întreprinderile participante la înțelegere pot împărți piețe sau
linii de producție sau pot conveni fie să nu concureze în propriile zone de influență,
fie să o facă prin măsuri de cooperare secretă, precum depunerea de oferte de
curtoazie exclusiv. Uneori, la sistemele de cooperare secretă participă angajați -
având uneori interese financiare în întreprinderea "concurentă" care primesc o cotă
din prețurile majorate artificial.
Indicatori de fraudă: oferta câștigătoare are un preț prea mare în raport cu
estimările de costuri, listele de prețuri publicate, lucrările sau serviciile similare sau
mediile la nivel de industrie și prețurile de piață corecte; toți ofertanții mențin
prețuri ridicate; prețul ofertelor scade atunci când la licitație se alătură un ofertant
nou; rotația ofertanților câștigători în funcție de regiune, tip de activitate, tip de
lucrări; ofertanții respinși sunt angajați ca subcontractanți; configurație anormală a
ofertelor (de exemplu, ofertele sunt separate de procentaje exacte, oferta câștigă-
toare este cu puțin sub pragul de preț acceptat, se încadrează exact în bugetul
alocat, este prea mare, prea apropiată, diferența este excesivă, sumele sunt rotun-
jite, incomplete etc.); legături aparente între ofertanți, cum ar fi adrese, angajați sau
numere de telefon comune etc.; în oferta contractantului sunt incluși subcontract-
tanți aflați în competiție pentru contractul principal; contractanții calificați se abțin
de la depunerea unei oferte și devin subcontractanți, sau ofertantul cu cel mai
scăzut preț se retrage și devine subcontractant; unele societăți licitează întotdeauna
una împotriva celeilalte, în timp ce altele nu o fac niciodată; ofertanții respinși nu
pot fi localizați pe internet sau în nomenclatoarele de societăți, nu au adrese etc.
(cu alte cuvinte, sunt societăți fictive); există corespondență sau alte indicii potrivit
164
cărora contractanții efectuează schimburi de informații privind prețurile, își alocă
teritorii sau încheie alte tipuri de acorduri neoficiale; practicile de ofertare prin
cooperare secretă au fost constatate în următoarele sectoare și sunt relevante și
pentru fondurile structurale: asfaltări, construcții de clădiri, activități de dragare,
echipamente electrice, construcții de acoperișuri, eliminarea deșeurilor.
d). Oferte discrepante
Descrierea sistemului. În acest sistem de fraudare, personalul responsabil pentru
contractare furnizează unui ofertant favorit informații confidențiale indisponibile
celorlalți ofertanți, potrivit cărora, de exemplu, una sau mai multe activități prevă-
zute într-o cerere de oferte nu vor fi realizate în cadrul contractului (unele activități
pot fi formulate în termeni vagi sau pot fi prea dificile, iar ofertantul favorit este
instruit cum să liciteze). Astfel de informații permit firmei favorizate să depună o
ofertă având un preț mult mai redus față de cel al celorlalți participanți, oferind un
preț foarte scăzut pentru activitatea care nu va fi inclusă în contractul final.
Depunerea de oferte discrepante este unul dintre cele mai eficiente sisteme de
trucare a licitațiilor, manipularea nefiind atât de evidentă precum în alte sisteme
utilizate frecvent, cum ar fi achizițiile nejustificate dintr-o sursă unică.
Indicatori de fraudă: oferta pentru anumite activități pare a fi nejustificat de
scăzută; după atribuirea contractului au loc modificări sau eliminări ale cerințelor
privind activitățile; activitățile pentru care se primesc oferte sunt diferite față de
contractul propriu-zis; ofertantul are legături apropiate cu personalul responsabil cu
achizițiile sau a participat la redactarea specificațiilor.
e). Manipularea specificațiilor
Descrierea sistemului. Cererile de oferte sau propuneri pot conține specificații
adaptate pentru a corespunde calificărilor sau competențelor unui anumit ofertant.
Această situație este frecventă în special în cazul contractelor din domeniul IT și al
altor contracte tehnice. Specificațiile care sunt prea restrictive pot fi utilizate pentru
a exclude alți ofertanți calificați sau pentru a justifica achiziții dintr-o singură sursă
și pentru a evita orice concurență. Un ansamblu de specificații manipulate care
favorizează un anumit contractant sugerează corupție.
Indicatori de fraudă: doar un singur ofertant sau foarte puțini ofertanți răspund la
cererile de oferte; există similitudini între specificații și produsele sau serviciile
contractantului câștigător; se primesc reclamații din partea celorlalți ofer-
tanți; specificațiile sunt semnificativ mai restrânse sau acoperă o sferă mai largă
decât în cazul cererilor de oferte anterioare; specificații neobișnuite sau nerezona-
bile; acordarea unui număr ridicat de contracte avantajoase unui singur furni-
zor; socializare sau contacte personale între personalul responsabil cu contractarea
și ofertanți pe durata procedurii de atribuire; cumpărătorul definește un articol
folosind denumirea unei mărci comerciale în locul unei descrieri generice fără să

165
folosească sintagma "sau echivalent" sau fără să justifice necesitatea prin prisma
unei incompatibilități tehnice.
f) Divulgarea datelor referitoare la licitații
Descrierea sistemului. Personalul însărcinat cu contractarea, redactarea proiectului
sau evaluarea ofertelor poate divulga unui ofertant favorit informații confidențiale,
precum bugete estimate, soluții preferate sau date privind ofertele concurente,
permițându-i astfel să formuleze o propunere tehnică sau financiară.
Indicatori de fraudă: metode ineficiente de control al procedurilor de atribuire,
reducerea nejustificată a termenelor legale; oferta câștigătoare are un preț cu foarte
puțin mai scăzut decât următoarea ofertă cu preț scăzut; unele oferte sunt deschise
în avans; sunt acceptate oferte care depășesc termenul-limită; ofertantul care
depune oferta după expirarea termenului este câștigător; toate ofertele sunt
respinse, iar contractul este relicitat; ofertantul câștigător comunică în privat cu
personalul însărcinat cu contractarea, prin e-mail sau alte mijloace, în timpul
perioadei de atribuire.
g) Manipularea ofertelor
Descrierea sistemului. Într-o procedură de atribuire controlată insuficient, persona-
lul însărcinat cu contractarea poate manipula ofertele după depunere, în vederea
selectării unui contractant favorit (modificarea ofertelor, "pierderea" unor oferte,
anularea unor oferte pe motivul unor presupuse erori conținute în specificații etc.).
Indicatori de fraudă: reclamații din partea ofertanților; metode de control deficiente
și proceduri de licitație inadecvate; indicii privind modificarea ofertelor după
recepție (pot proveni și din observarea recepției unor produse inferioare din punct
de vedere calitativ prin raportare la oferta depusă în cadrul procedurii și în lipsa
unui act adițional); anularea unor oferte pe motivul unor erori; un ofertant calificat
este descalificat din motive suspecte; activitatea nu este relicitată, deși numărul
ofertelor primite a fost inferior minimului necesar.
h) Atribuiri nejustificate unui singur ofertant
Descrierea sistemului. Acest sistem este adesea rezultatul corupției, în special dacă
metoda este repetată și suspectă. Aceste atribuiri pot avea loc prin fragmentarea
achizițiilor, în scopul evitării plafoanelor de ofertare concurențială, falsificarea
justificărilor achizițiilor din sursă unică, redactarea unor specificații foarte
restrictive, prelungirea contractelor atribuite anterior în locul relicitării acestora.
Indicatori de fraudă: atribuiri în favoarea unui singur ofertant la prețuri superioare
sau puțin inferioare plafoanelor de atribuire concurențială; achiziții publice
desfășurate anterior în condiții concurențiale au devenit neconcurențiale; 
fragmentarea achizițiilor, pentru a evita plafonul de ofertare concurențială; cererea
de ofertă este transmisă unui singur furnizor de servicii.
i) Fragmentarea achizițiilor

166
Descrierea sistemului. Personalul însărcinat cu contractarea poate fragmenta o
achiziție în două sau mai multe comenzi ori contracte de achiziție în scopul evitării
concurenței sau a unei investigații efectuate de o autoritate de management de
nivel superior. De exemplu, dacă plafonul este de 125.000 euro, o achiziție pentru
atribuirea unui contract de bunuri și servicii în valoare estimată de 245.000 euro
poate fi fragmentată în două achiziții pentru atribuirea a două contracte - unul
pentru bunuri, în valoare de 121.000 euro, iar altul pentru servicii, în valoare de
124.000 euro în scopul evitării unei proceduri concurențiale. Fragmentarea
achizițiilor (denumită de multe ori salami slicing) poate indica un caz de corupție
sau alte sisteme de fraudare la nivelul unei organizații contractante.
Indicatori de fraudă: două sau mai multe achiziții consecutive și asemănătoare de
la același contractant, situate imediat sub plafoanele de acordare concurențială sau
sub limita de la care se efectuează investigații de către cadrele de conducere; sepa-
rarea nejustificată a achizițiilor, de exemplu contracte separate pentru manoperă și
materiale, fiecare având o valoare inferioară plafoanelor de ofertare; achiziții
consecutive la valori situate imediat sub plafoane.
j) Combinarea contractelor
Descrierea sistemului. Un contractant având mai multe comenzi similare poate
percepe aceleași costuri de personal, onorarii sau cheltuieli similare pentru mai
multe comenzi care ar putea avea de fapt volume de activitate diferite, ceea ce
determină suprafacturarea.
Indicatori de fraudă: facturi similare prezentate pentru activități sau contracte
diferite; contractantul facturează mai mult de o activitate pentru aceeași perioadă
de timp.
k) Stabilirea incorectă a costurilor
Descrierea sistemului. Un contractant poate comite o fraudă prin facturarea cu
intenție a unor costuri care nu sunt permise sau rezonabile sau care nu pot fi
alocate în mod direct sau indirect unui contract. Costurile de manoperă sunt mai
susceptibile să fie utilizate abuziv decât costurile materialelor deoarece, în teorie,
costurile cu forța de muncă pot fi percepute pentru orice contract. Costurile cu
forța de muncă pot fi manipulate prin crearea de fișe de pontaj fictive, modificarea
fișelor de pontaj sau a documentației aferente ori simpla facturare a unor costuri
majorate artificial pentru forța de muncă, fără documente justificative.
Indicatori de fraudă: sume excesive sau neobișnuite percepute pentru forța de
muncă; sumele percepute pentru forța de muncă nu sunt reflectate de evoluția
lucrărilor prevăzute de contract; modificări evidente ale fișelor de pontaj; nu se
găsesc fișele de pontaj; pentru aceleași costuri ale materialelor se percep sume în
mai multe contracte; costurile indirecte sunt facturate drept costuri directe.
l) Manipularea prețurilor

167
Descrierea sistemului. Manipularea prețurilor în cadrul contractelor are loc atunci
când contractanții nu pun la dispoziție date curente, complete și exacte privind
costurile sau prețurile în propunerile de prețuri, ceea ce are ca rezultat creșterea
prețului contractului.
Indicatori de fraudă: contractantul refuză, amână sau nu poate furniza documente
justificative privind costurile; contractantul furnizează documente incorecte sau
incomplete; informațiile privind prețul nu mai sunt valabile; prețuri ridicate
comparativ cu contracte similare, liste de prețuri sau medii la nivel de industrie.
m). Neîndeplinirea specificațiilor contractului.
Descrierea sistemului. Contractanții care nu îndeplinesc specificațiile contractului
și apoi declară în mod fals și cu bună știință că le-au îndeplinit comit o fraudă.
Exemple de astfel de sisteme includ utilizarea de materiale de construcție care nu
respectă standardele, componente de calitate inferioară, fundații necorespunzătoare
în cazul lucrărilor de construcție a drumurilor etc. Motivul este, în mod evident,
creșterea profiturilor prin reducerea costurilor, evitarea penalizărilor pentru
nerespectarea termenelor-limită etc. Multe astfel de sisteme sunt dificil de detectat
în absența unor inspecții sau teste amănunțite efectuate de experți independenți în
domeniu. Există totuși posibilitatea ca autorii fraudelor să încerce să mituiască
inspectorii.
Indicatori de fraudă: discrepanțe între rezultatele testelor și inspecțiilor, pe de o
parte, și clauzele și specificațiile contractului, pe de altă parte; absența certifica-
telor sau a documentelor de testare ori inspecție; calitate inferioară, activitate
nesatisfăcătoare și număr mare de reclamații; în documentele contabile ale
contractantului există indicii potrivit cărora contractantul nu a achiziționat
materialele necesare lucrărilor, nu deține sau nu a închiriat echipamentul necesar
pentru efectuarea lucrărilor ori nu dispune de suficienți lucrători pe șantier. (NB:
Această verificare încrucișată se poate dovedi utilă.)
n) Facturi false, duble sau cu prețuri excesive
Descrierea sistemului. Un contractant poate prezenta cu bună știință facturi false,
duble sau cu prețuri excesive, acționând pe cont propriu sau în cooperare cu
angajați responsabili cu procesul de contractare, în urma coruperii acestora.
Indicatori de fraudă: mărfuri sau servicii facturate nu se află în inventar sau nu pot
fi localizate; nu există confirmări de primire a unor bunuri sau servicii factura-
te; comenzile de achiziție pentru unele bunuri sau servicii facturate sunt inexistente
sau suspecte; registrele contractantului nu indică finalizarea lucrărilor sau efectua-
rea cheltuielilor necesare; prețurile de facturare, sumele, descrierile sau datele
privind articolele depășesc sau nu corespund cu prevederile contractuale, comanda
de achiziție, fișele de magazie, inventarul sau rapoartele de producție; facturi
multiple cu suma, număr, dată etc. identice; subcontracte în cascadă; plăți în
numerar;– plăți către societăți off-shore.
168
o) Furnizori de servicii fictive
Descrierea sistemului.
1. Un angajat poate autoriza plăți către un vânzător fictiv, urmărind în acest fel să
deturneze fonduri. Sistemul este utilizat frecvent în situațiile în care nu există o
separare a atribuțiilor de întocmire a cererii, recepție și plată.
2. Contractanții pot înființa societăți fictive pentru a depune oferte de curtoazie în
cadrul unor sisteme de cooperare secretă, în vederea majorării artificiale a
costurilor sau, pur și simplu, a emiterii de facturi false. Experiența a arătat că
autorii fraudelor au tendința de a utiliza denumiri de societăți similare denumirilor
unor societăți reale.
Indicatori de fraudă: furnizorul de servicii nu poate fi găsit în nomenclatoarele de
societăți, pe internet, cu ajutorul motorului de căutare Google sau al altor motoare
de căutare etc.; adresa furnizorului de servicii nu poate fi găsită; adresa sau
numărul de telefon ale furnizorului servicii sunt incorecte; este folosită o societate
off-shore.
p) Substituția produsului
Descrierea sistemului. Substituția produsului se referă la înlocuirea, fără știința
cumpărătorului, a produselor prevăzute în contract cu unele de calitate inferioară.
În cel mai rău caz, substituția produselor poate pune în pericol viața, de exemplu
deficiențe ale infrastructurii sau clădirilor. Substituția este o opțiune atractivă în
special în cazul contractelor care prevăd utilizarea de materiale costisitoare, de
calitate superioară, care pot fi înlocuite cu produse mult mai ieftine, cu aspect
similar. Substituția implică de multe ori componente care nu pot fi detectate cu
ușurință. De asemenea, atunci când au loc inspecții pot fi prezentate eșantioane
special create, pentru a induce în eroare.
Indicatori de fraudă: ambalaje neobișnuite sau generice: ambalajul, culorile sau
forma diferă de norme; discrepanțe între aspectul așteptat și cel real; numerele de
identificare a produsului diferă de numerele publicate sau cele de catalog ori de
sistemul de numerotare; număr de defecțiuni înregistrat în cadrul testelor sau în
utilizare peste medie, înlocuiri anticipate ori costuri ridicate de întreținere și de
reparație; certificatele de conformitate sunt semnate de persoane necalificate sau
neautorizate; diferențe semnificative între costurile estimate și cele reale ale
materialelor; contractantul nu a respectat graficul lucrărilor, dar recuperează
întârzierile cu rapiditate; numere de serie atipice sau șterse; numerele de serie nu
corespund sistemului de numerotare al producătorului autentic; numerele sau
descrierile facturii sau ale obiectelor de inventar nu corespund datelor din ordinul
de achiziție.
q) Frauda în domeniul sumelor percepute pentru forța de muncă și al
serviciilor de consultanță

169
Acest capitol prezintă sisteme de fraudare comune și recurente, împreună cu o
descriere a sistemului și indicatorii de fraudă relevanți în domeniul serviciilor de
consultanță. Cel mai important mijloc de control din sistemul de contabilitate a
costurilor pentru forța de muncă este angajatul individual și acceptarea de către
acesta a responsabilității de a înregistra cu exactitate timpul de lucru efectuat.
Aceasta este o listă neexhaustivă a unor sisteme general recunoscute:
⮚ Costurile suportate cu forța de muncă
Descrierea sistemului. Fără o verificare externă independentă și la fața locului,
costurile cu forța de muncă sunt foarte ușor de manipulat. Un angajator poate
pretinde, cu bună știință, perioade de lucru fictive, directe sau indirecte. Aspectul
esențial de urmărit este dacă sumele pentru timpul de lucru al angajatului sunt
percepute în mod adecvat pentru proiectul la care s-a lucrat efectiv. (Nu pot exista
documente ale unor părți terțe care să ateste costurile cu forța de muncă, cum ar fi
facturi, comenzi de achiziție etc.)
Indicatori de fraudă: moduri diferite de percepere a sumelor; modificări neașteptate
și semnificative ale modului de percepere a sumelor; scăderea sumelor percepute
pentru proiecte/contracte cu plafoane depășite sau urmând a fi depășite; procentajul
angajaților pentru care se înregistrează costuri indirecte este disproporționat; un
număr mare de angajați sunt transferați de la costuri directe la costuri indirecte sau
viceversa; aceiași angajați sunt transferați în mod constant de la costuri directe la
costuri indirecte sau viceversa; sisteme deficitare de control intern al sumelor
percepute pentru timpul de lucru, precum semnarea în avans a fișelor de pontaj ale
angajaților, completarea fișelor de pontaj ale angajaților de către supraveghetor,
completarea fișelor de pontaj cu creionul sau la finalul perioadei de plată; orele de
lucru și sumele reale se află constant la limita bugetului sau imediat sub
aceasta; utilizarea unor intrări în registrele zilnice prin care se efectuează
modificări, în vederea transferării costurilor între contracte, cercetare și dezvoltare,
activități comerciale; creșteri și descreșteri semnificative ale sumelor percepute
unor conturi sensibile; sumele pentru timpul de lucru al angajaților sunt percepute
diferit în raport cu costurile de călătorie asociate.
⮚ Neplata orelor suplimentare.
Descrierea sistemului. Un angajator poate pretinde, cu bună știință, efectuarea de
ore suplimentare false atunci când acestea nu sunt compensate în mod neoficial
prin, de exemplu, acordarea de concedii suplimentare. Aspectul esențial de urmărit
este dacă sumele pentru timpul de lucru al angajatului sunt percepute în mod
adecvat pentru proiectul la care s-a lucrat efectiv. Nu există documente ale unor
părți terțe.

170
Indicatori de fraudă: personalul este obligat să desfășoare activități suplimentare
neplătite în cadrul mai multor proiecte directe și indirecte; angajații salariați
înregistrează doar orele de lucru normale efectuate în fiecare zi, pentru o perioadă
mai lungă de timp; neplata orelor suplimentare și acordarea de bonusuri pe baza
orelor suplimentare lucrate, potrivit indicațiilor conducerii; lucrările pentru
contractele/proiectele al căror plafon de cheltuieli a fost depășit se desfășoară doar
în timpul suplimentar neplătit.
⮚ Servicii de consultanță/profesionale
Descrierea sistemului (pe baza unui caz real).Serviciile erau însoțite de contracte
de consultanță detaliate, cu facturile și rapoartele aferente. Aspectele acoperite erau
relevante pentru operațiunile contractantului și ofereau recomandări adecvate
privind eficientizarea anumitor activități. Contractantul a pus în aplicare
majoritatea recomandărilor. Contractele aplicabile conțineau toate explicațiile
necesare, iar onorariile au fost considerate rezonabile. Cu toate acestea, serviciile
unora dintre societățile contractate nu fuseseră utilizate anterior. Contractele nu
descriau serviciile care urmau a fi furnizate de către societăți, dar prezentau în
detaliu persoanele care urmau să ofere serviciile și onorariile pe oră percepute. CV-
urile persoanelor nu erau disponibile. Onorariile societăților noi erau mai ridicate.
Reprezentanții societății nu au putut explica onorariile mai mari sau natura servi-
ciilor care urmau să fie oferite. În plus, facturile emise de aceste societăți pentru
serviciile suplimentare prestate nu descriau caracteristicile acestora, menționând
doar numărul contractului. Costurile erau reprezentate sub formă de sumă forfe-
tară, fără o defalcare în funcție de orele lucrate, tariful orar, cheltuielile de călătorie
sau alte cheltuieli. Nu existau rapoarte de călătorie sau rapoarte de sinteză. Nu
existau informații suplimentare privind aceste societăți; angajatorul nu a putut oferi
decât asigurări verbale privind serviciile furnizate. În sfârșit, adresa de
corespondență de pe facturi era o căsuță poștală, iar societățile nu apăreau în lista
abonaților telefonici.
Indicatori de fraudă: nu există acorduri sau contracte încheiate oficial; cu toate
acestea, se plătesc sume mari pentru "servicii prestate", pe baza unor facturi conți-
nând date insuficiente; există acorduri sau contracte oficiale, dar acestea sunt vagi
în ceea ce privește serviciile care urmează a fi prestate, și nu există facturi detali-
ate, rapoarte de călătorie sau studii care să justifice cheltuielile; serviciile plătite au
fost utilizate pentru obținerea, distribuirea sau utilizarea unor informații ori date
protejate prin legi sau regulamente; serviciile plătite aveau scopul de a influența în
mod ilegal conținutul unei cereri, evaluarea unei propuneri sau estimări de preț,
selecția de surse pentru atribuirea de contracte ori negocierea unui contract, a unei
modificări sau a unei revendicări. Nu este important dacă atribuirea se face de către
contractantul principal ori un subcontractant de la orice nivel; serviciile plătite au

171
fost obținute sau efectuate prin încălcarea unui statut ori a unui regulament care
interzice practicile antreprenoriale neloiale sau conflictele de interese.
⮚ Categorii de forță de muncă
Descrierea sistemului (pe baza unui caz real).
Propunerea unui contractant privind reînnoirea unui contract de tip "timp și
materiale" (T M), care fusese atribuit anual în ultimii 2 ani, arăta că tarifele orare
suportate erau semnificativ mai reduse decât tarifele propuse, cu excepția celor
administrative. La momentul depunerii ofertelor, propunerea inițială prevedea un
număr complet de angajați. După atribuirea contractului, contractantul a angajat/
utilizat personal remunerat la un nivel inferior celui propus. Calificările unora
dintre noii angajați nu îndeplineau cerințele din cererea de ofertă. Contractantul
plasase mai mulți dintre noii angajați în categorii de forță de muncă pentru care nu
erau calificați.
Indicatori de fraudă: diferențe semnificative între costurile sau cantitățile unitare
propuse și cele reale, fără modificarea corespunzătoare a sferei lucrărilor sau a
descrierii posturilor;facturarea fiecărui serviciu se făcea constant la nivelul maxim
stabilit în contract. Specificarea în contract/comandă a numărului de ore care
trebuie facturate reprezintă o excepție; anumite persoane propuse ca "angajați-
cheie" nu lucrează în cadrul contractului; personalul propus nu corespunde forței
de muncă existente. Este necesară angajarea unui număr considerabil de persoane.
Numărul persoanelor nou-angajate este semnificativ mai redus decât în propunerile
inițiale;– competențele angajaților nu satisfac cerințele specifice pentru categoria
de forță de muncă sau cerințele contractuale; timpul de lucru al angajaților este
înregistrat ca indirect de către societate, dar este înregistrat ca direct în scopul
contractului; sumele percepute pentru timpul de lucru al partenerilor,
funcționarilor, supraveghetorilor și al altor angajați nu respectă termenii
contractuali sau politicile și procedurile contabile ale societății.

172
173
 CAPITOLUL IV
PROCESUL DE CONDUCERE ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR.
ECHIPA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI

După cum am subliniat și în cadrul secțiunii 3.2. lipsa de competențe a

echipei de management a proiectului reprezintă un factor de risc major pentru
asigurarea unei gestiunii eficiente a tuturor activităților proiectului și a unui
management financiar solid al cheltuielilor aferente desfășurării acestor activități.
Având în vedere acest risc major, autoritățile de gestiune ale programelor
operaționale impun beneficiarilor încă de la depunerea cererii de finanțare ca
pentru asigurarea unui proces eficient și riguros de conducere echipa de
management a proiectului să îndeplinească anumite cerințe specifice ce vizează
atât pregătirea cât și experiența profesională, cerințe pe care le prezentăm în
secțiunile următoare.
Conform ghidurilor solicitantului elaborate de autoritățile de management
echipa de management a proiectului trebuie să dețină o structură minimă de
personal în componența căreia să intre un manager de proiect, un expert financiar,
după caz, un expert tehnic și un responsabil cu achizițiile publice, structură care nu
poate fi externalizată. Personalul echipei de management trebuie să fie anagajat al
beneficiarului.

4.1. Managerul de proiect

Standardul Ocupațional172 elaborat în cadrul programului Phare/2004/016-
772.04.02.803 Managerul de proiect – principalul factor de absorbţie eficientă a
fondurilor comunitare de către Fundaţia Acţiunea Civică București stabilește care
sunt acele componente cheie ale performanţei managerului de proiect și anume:

172 http://site.anc.edu.ro/lista_so

174
● Stabilirea scopului şi a obiectivelor proiectului;

● Stabilirea specificaţiilor proiectului;

● Stabilirea criteriilor de succes ale proiectului;

● Stabilirea activităţilor specifice proiectului şi eşalonarea lor în timp;

● Estimarea şi asigurarea resurselor necesare realizării proiectului;

● Estimarea şi bugetarea costurilor;

● Estimarea şi asigurarea resurselor;

● Gestionarea şi controlul utilizării resurselor;

● Planificare şi controlul achiziţiilor şi contractelor;

● Managementul contractelor de achiziție publică;

● Managementul financiar al proiectului;

● Identificarea, documentarea, prioritizarea , cuantificarea riscurilor;

● Urmărirea şi controlul riscurilor;

● Selectarea şi managementul echipei de proiect;

● Stabilirea unui sistem de comunicare dedicat proiectului;

● Stabilirea nivelului de calitate pentru activităţi şi rezultate;

● Managementul implementării.
Tot același standard stabilește și competențele managerului de proiect prin
raportare la funcțiile managementului proiectului, respectiv:
● autorizarea şi delegarea;

● stabilirea echipei proiectului;

● identificarea factorilor interesaţi în proiect;

● stabilirea planului proiectului;

175
● stabilirea sarcinilor de realizat;

● elaborarea structurii proiectului, pe activităţi;

● stabilirea rolurilor şi responsabilităţilor în cadrul echipei de proiect;

● elaborarea unui plan de lucru pentru fiecare sarcină de realizat;

● alcătuirea graficului de derulare a proiectului,

● stabilirea resurselor necesare, a costurilor, identificarea şi înregistrarea

riscurilor;
● contractarea serviciilor, bunurilor şi/ sau lucrărilor necesare în desfăşurarea
proiectului;
● comunicarea planului proiectului şi obţinerea aprobării din partea factorilor
interesaţi;
● pregătirea unui buget pentru finanţarea proiectului;

● asigurarea de rezerve şi eliberarea de fonduri; pregătirea lucrărilor pentru

începere, întrerupere, sau continuare;
● monitorizarea progresului proiectului;

● analizarea şi comunicarea rezultatelor;

● negocierea schimbărilor, indiferent de sursa acestora;

● modificarea planurilor (atât fizic, cât şi financiar).

Din interpretarea competențelor stabilite în sarcina managerului de proiect
putem concluziona că managerul de proiect poartă responsabilitatea implementării
și, ceea ce este foarte important, a succesului proiectului.
Însă succesul unui proiect nu poate fi asigurat decât dacă managerul de
proiect este specializat în domeniul vizat de proiect, deține acea pregătire
profesională și experiență în utilizarea de tehnici de management al proiectelor și
în gestiunea eficientă a asistenței financiare pentru dezvoltare și, nu în ultimul
rând, deține competențe de leadership necesare coordonării relațiilor dintre mem-
brii echipei de management.

176
 Acesta este și motivul pentru care autoritățile de gestiune ale programelor
operaționale dar și beneficiarii de finanțare au impus condiții specifice persoanelor
care doresc să ocupe această poziție în echipa de management.

POCA, Ghidul Solicitantului, Cererea de proiecte IP 1/2015 Sprijin pentru acțiunile din
Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 – 2020, anexa 3 și măsurile privind
dezvoltarea capacității administrative din condiționalitățile ex-ante enumerate în Acordul de
parteneriat cu România 2014 – 2020 sau în cadrul fiecărui program operațional
Managerul de proiect să aibă atribuții menționate în fișa postului în domeniul în care urmează
să acționeze proiectul propus spre finanțare, de cel puțin 6 luni, preferabil, sau să fi deținut orice
poziție într-un proiect cu finanțare din fonduri U.E., cel puțin 1 an, sau să fie absolvent cu diplo-
mă al unui curs autorizat ANC sau echivalent pentru ocupația Manager de proiect sau absolvent
cu diplomă al unui program studii universitare de licență (studii superioare de lungă/scurtă
durată) sau studii universitare de master sau postuniversitare, acreditat sau autorizat să funcți-
oneze provizoriu, în care să fi studiat cel puțin un semestru disciplina management de proiect.

Exemplu! POCU, AP. 4 Incluziunea socială și combaterea sărăciei, O.T.9: Promovarea

incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de
investiții 9.iv: Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv
asistență medicală și servicii sociale de interes general, O.S. 4.8: Îmbunătățirea nivelului de
competențe al profesioniștilor din sectorul medical, Proiectul: Consolidarea controlului
tuberculozei în România prin creșterea competențelor profesioniștilor în domeniul TB.
Beneficiar: Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” București173
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului vacant de Manager de Proiect persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
deverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) experiență profesională de minim 5 ani vechime în management;
b) curs de manager, studii superioare;
c) competențe și abilități de comunicare; capacitate de analiză și sinteză;
d) exepriență în implementarea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă.
Exemplu! POCU, AP. 6 Educaţie şi competenţe, O.S.6.13 şi 6.14 Stagii de practică pentru
elevi şi studenţi, în sectorul agroalimentar, industrie şi servicii, Proiect „Stagii de practicti

173 https://marius-nasta.ro

177
pentru studenți în economie și administrație publică ECOPRAC - POCU/90/6.13/6.14/107884,
Beneficiar: Academia de Studii Economice București174

Pentru participarea la concurs, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale

și condiții specifice:
Condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului
ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru fals sau
fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu
exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea
Condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare finalizate cu diplomă de licență;
b) domeniul studiilor: științe economice, domeniul management;
c) vechime în specialitatea postului: experiență în activitate didactică universitară de manage-
ment general, managementul serviciilor, managementul educației la distanță - minimum 4 ani;
d) experiență în activități de management de proiect, experiență în derularea proiectelor
finanțate din fonduri europene nerambursabile POSDRU/POCU - minimum 4 ani;
e) alte condiții specifice: disponibilitate pentru deplasări în regiunile de implementare ale pro-
iectului; realizează atribuțiile din cererea de finanțare și fișa postului, anume: coordonează im-
plementarea proiectului, planifică activitățile proiectului, coordonează realizarea procedurilor și
metodologiilor din cadrul proiectului, asigură elementele necesare luării deciziilor de alocare a
resurselor necesare prevăzute în proiect, monitorizează atingerea indicatorilor proiectului și gra-
ficul de implementare a proiectului, controlează și evaluează activitatea experților și aprobă
rapoartele de activitate, analizează elementele/informațiile provenite din monitorizare, convoacă
și prezidează ședințele de proiect, stabilește și aplică corecții în caz de abatere de la ceea ce era
prevăzut în proiect, participă la activitatea de raportare a progresului proiectului, răspunde pentru
gestionarea procesului de implementare a proiectului inclusiv de oportunitatea, realitatea și lega-
litatea cheltuielilor efectuate, propune angajarea cheltuielilor aferente proiectului, în
conformitate cu condițiile din contractul de finanțare și cu reglementările legale în vigoare,
notifică AM POCU cu privire la modificările care intervin, pe durata proiectului, față de
condițiile prevăzute în contractul de finanțare, întocmește documente de modificare a
contractului de finanțare, asigură disponibilitatea documentelor legate de managementul și
implementarea proiectului, răspunde solicitărilor AM POCU și a altor organisme abilitate.
f) capacitate de planificare;
g) capacitate de analiză și sinteză;
h) capacitate de coordonare;

174 http://fondurieuropene.ase.ro/Media/Default/Anunturi/107884%20ECOPRAC%20Anunt
%20concurs_15.10.2018.PDF

178
i) capacitate de control;
j) asumarea responsabilităților;
k) asumarea riscului decizional;
l) capacitatea de a delega;
m) capacitate de lucru în echipă;
n) spirit de inițiativă și rezistență la stres.

Exemplu! POCU, AP.6 Educație și competențe, Prioritatea de investiții – 10.iv. Îmbunătățirea

utilității sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, facilitarea trecerii de la
educație la muncă și consolidarea sistemelor de educație și formare profesională și a calității
lor, inclusiv prin mecanisme pentru anticiparea competențelor, adaptarea programelor de
învățământ și crearea și dezvoltarea de sisteme de învățare bazate pe muncă, inclusiv sisteme
de învățare duale și de ucenicie O.S.6.13. Creșterea numărului absolvenților de învățământ
terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la
activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele
economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare
inteligentă conform SNCDI, Proiect: Excelență în Cercetarea interdisciplinară doctorală și
postdoctorală, alternative de carieră prin inițiativă antreprenorială (EXCIA), Beneficiar:
Academia de Studii Economice București175
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului vacant de Manager de Proiect persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale:
g) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
h) cunoaște limba română scris și vorbit;
i) are capacitate deplină de exercițiu;
j) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
k) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
l) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare finalizate cu diplomă de doctor;
b) domeniul studiilor: științe economice;
c) vechime în specialitatea postului: experiență într-o instituție de învățământ superior și
conducător de doctorat - minimum 10 ani;
d) capacitate de analiză și sinteză, bune abilități de comunicare și relaționare, foarte bune abilități
de negociere, diplomație, toleranță, tehnici de abordare și negociere;
Alte condiții specifice:
a) elaborare decizii cu caracter strategic pentru implementare proiect,
b) putere de decizie și asumare a responsabilității,
c) competențe în luarea deciziilor,
175 http://fondurieuropene.ase.ro/Media/Default/Anunturi/15.03.2019%20125245%20anunt%20selectie%20m.p.
%2015.03.2019.pdf

179
d) tehnici și metode de analiză comparativă,
e) ușurință în comunicare,
f) corectitudine și flexibilitate,
g) rezistență la efort și stres,
h) preocupare pentru ridicarea nivelului profesional individual.

În cazul proiectelor desfășurate în parteneriat, fiecare partener în parte

trebuie să-și desemneze un coordonator de proiect care nu este altceva decât un
manager de proiect al partenerului.

Exemplu! POCA, AP. 1 Administrație publică și sistem judiciar eficiente, O.S. 1.1
Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce
optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță
cu SCAP, Proiect: Noi perspective în educație, Beneficiar: Unitatea executivă pentru
finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării - Centrul pentru
Politici Publice în Invățământul Superior, Știință, Inovare și Antreprenoriat din cadrul
Ministerului Educației și Cercetării în parteneriat cu Asociația pentru implementarea
democrației și Asociația "C4C Communication for Community"176
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului vacant de Coordonator de Proiect persoana
care îndeplinește următoarele condiții generale și condiții specifice:
Condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului
ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru fals sau
fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu
exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
Condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare de lungă durată finalizate cu diplomă de licență; absolvirea
studiilor în domeniul economic constituie un avantaj
b) domeniul studiilor: experiență în managementul proiectelor;
c) vechime în specialitatea postului: experiență specifică de minimum 5 ani; experiență în
managementul și implementarea proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile;
d) cunoașterea limbii engleze nivel avansat;
Atribuții:
a) stabilirea strategiilor de abordare a activităților implementate de partener;
b) coordonarea activității experților partenerului;
c) reprezentarea partenerului în întâlnirile de management;

176 https://uefiscdi.gov.ro/

180
d)supervizarea/verificarea/monitorizarea/evaluarea modului și stadiului implementării activită-
ților partenerului și a documentelor elaborate de partener;
e) stabilirea principalelor acțiuni de realizat în vederea îndeplinirii rezultatelor/obiectivelor
proiectului;
f) implementarea prevederilor documentelor privind modul de implementare a proiectului;
g) participare la elaborarea rapoartelor sau altor documente necesare implementării proiectului în
colaborare cu membrii echipei de management/implementare a proiectului;
h) organizarea internă a resurselor partenerului;
i) participarea în cadrul reuniunilor/ședințelor;
j) verificarea activității documentelor elaborate de partener.

Exemplu! POCU, AP.6 Educație și competențe, Prioritatea de investiții – 10.iv. Îmbunătățirea

utilității sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, facilitarea trecerii de la
educație la muncă și consolidarea sistemelor de educație și formare profesională și a calității
lor, inclusiv prin mecanisme pentru anticiparea competențelor, adaptarea programelor de
învățământ și crearea și dezvoltarea de sisteme de învățare bazate pe muncă, inclusiv sisteme
de învățare duale și de ucenicie O.S.6.13. Creșterea numărului absolvenților de învățământ
terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la
activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele
economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare
inteligentă conform SNCDI, Proiect: Doctoranzi și cercetători pregătiți pentru piața muncii,
Beneficiar: Academia de Studii Economice București177
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului de Coordonator de Proiect persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare – 5 ani;
b) domeniul studiilor: științe economice;
c) vechime în specialitatea postului: experiență relevantă în organizarea de conferințe științifice
sau alte evenimente/manifestări destinate mediului academic, în managementul proiectelor
finanțate din fonduri naționale și europene, inclusive POSDRU/POCU – minim 3 ani;

177 http://fondurieuropene.ase.ro/Media/Default/Anunturi/15.03.2019%20123623%20anunt%20selectie
%20c.p..pdf

181
d) capacitate de analiză și sinteză, bune abilități de comunicare și relaționare, foarte bune abilități
de negociere, diplomație, toleranță, tehnici de abordare și negociere;
Alte condiții specifice:
a) organizare și derulare sesiuni de instruire acces la infrastructură,
b) realizează atribuțiile din cererea de finanțare și fișa postului,
c) capacitate de analiză și sinteză,
d) bune abilități de comunicare și relaționare,
e) foarte bune abilități de negociere, diplomație, toleranță,
f) tehnici de abordare și negociere,
g) putere de decizie și asumare a responsabilității,
h) competențe în luarea deciziilor,
i) tehnici și metode de analiză comparativă,
j) ușurință în comunicare,
k) corectitudine și flexibilitate,
l) rezistență la efort și stres,
m) preocupare pentru ridicarea nivelului profesional individual,
n) cunoștințe de limba engleză.

Exemplu! POCA, AP. 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente O.S. 1.1: Dezvolta-
rea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează
procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri, în concordanță cu SCAP
Scopul proiectului: Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Educației Naționale
și Cercetării Științifice de a elabora politici bazate pe evidențe, pentru îmbunătățirea ofertelor
educaționale ale instituțiilor de învățământ superior, precum și o mai bună corelare a
acestora cu nevoile pieței muncii, Proiect: Dezvoltarea capacității Ministerului Educației
Naționale și Cercetării Științifice de monitorizare și prognoză a evoluției învățământului
superior în raport cu piața muncii, Beneficiar: Ministerul Educației Naționale și Cercetării
Științifice în parteneriat cu Academia Română178.
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului de Coordonator Proiect Partener persoana
care îndeplinește următoarele condiții:
a) studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență sau studii superioare tip
Bologna I, completate cu studii de masterat, în domeniul economic;
b) vechime în specialitatea studiilor de minim 5 ani;
c) certificat de absolvire CNFPA – specializarea manager de proiect;
d) competențe/cunoștințe: capacitatea de a lucra în echipă, de a comunica verbal și în scris,
flexibilitate și adaptabilitate la schimbări:
e) aptitudini/deprinderi: capacitatea de a reacționa rapid, de comunicare, de calcul, de a lucra cu
documente ordonat și organizat;
f) experiență în coordonarea unor echipe de lucru/ implementarea unor proiecte cu finanțare din
fonduri naționale sau internaționale dovedită cu documente.

178 https://acad.ro/proiecteFSE/anunturi2017/a0515-AnuntConcursCoordonator-SIPOCA3.pdf

182
 Ca și în cazul managerului de proiect și în cazul ocupării pozițiilor de
responsabil tehnic, financiar și în achiziții publice, autoritățile de management și
beneficiarii cererilor de finanțare impun îndeplinirea unor cerințe specifice de
pregătire și experiență profesională.

4.2. Responsabil financiar

POCA, Ghidul Solicitantului, Cererea de proiecte IP 1/2015 Sprijin pentru acțiunile din
Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 – 2020, anexa 3 și măsurile privind
dezvoltarea capacității administrative din condiționalitățile ex-ante enumerate în Acordul de
parteneriat cu România 2014 – 2020 sau în cadrul fiecărui program operațional
Responsabilul financiar să aibă atribuții menționate în fișa postului în domeniul financiar al
proiectelor, cel puțin 1 an, preferabil, sau să fie absolvent cu diplomă al unui program studii
universitare de licență (inclusiv studii superioare de lungă sau scurtă durată) sau studii
universitare de master sau postuniversitare, acreditat sau autorizat să funcționeze provizoriu, în
care să fi studiat cel puțin un semestru, disciplina management financiar.

Exemplu! POC, AP. 2 Tehnologia Informațiilor și comunicațiilor (TIC) pentru o economie

digital competitivă, Acțiunea 2.3.3 Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC
sistemice în domeniul e‐educație, e‐incluziune, e‐sănătate și e‐cultură, Proiectul: E-cultura:
Biblioteca Digitală a României  (E-cultura), Beneficiar: Ministerul Culturii179

Poate participa la concursul pentru ocuparea postului persoana care îndeplinește următoarele
condiții generale și condiții specifice:

Condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
Condiții specifice:
a) studii superioare de lungă durată sau studii in regim Bologna ciclul 1 și 2 - științe economice;

179 https://www.umpcultura.ro/oportunitati-de-angajare_doc_1092_anunt-concurs-pentru-ocuparea-postului-de-
responsabil-financiar-in-cadrul-proiectului-e-cultura-biblioteca-digitala-a-romaniei_pg_0.htm

183
b) certificatele și atestatele recunoscute de CNFPA sau alte specializări universitare (licență,
master, postuniversitare) în domeniul managementului de proiect constituie un avantaj;
c) minimum 2 ani experiență în implementarea de proiecte cu finanțare externă;
d) minimum 3 ani experiență în domeniul financiar dovedită prin atribuții menționate în fișa
postului;
e) cunoștințe de lb. engleză (citit, scris, vorbit) nivel avansat;
f) deține cunoştinţe solide de operare pe calculator, în special procesare de text şi tabelare şi este
eficient în utilizarea resurselor şi instrumentelor TIC;
g) experiență în prelucrarea informațiilor și relația cu experții externi, precum și abilități de
mediator;
h) disponibilitate pentru lucru în program prelungit în condițiile legii;
i) disponibilitate pentru delegări frecvente, inclusiv internațional.

Alte cerințe:
a) capacitate de evaluare, analiză, sinteză,
b) asumare de responsabilități,
c) capacitate de organizare și planificare,
d) capacitate de lucru individual și în echipă;
e) capacitate de lucru sub stres;
f) capacitate de transpunere în practică a cunoștințelor dobândite;
g) abilități de comunicare și de relaționare interpersonale;
h) abilități de a lucra în situații bine definite și structurate în contextul unor echipe
multidisciplinare;
i) abilitatea de a lucra în context multidisciplinar și intercultural;
j) integritate, asumarea responsabilității,
k) punctualitate, promptitudine,
l) inițiativă, confidențialitate.

Responsabilități:
1.Întocmește documentele financiar-contabile aferente proiectului;
2.Verifică documentele justificative depuse de contractanți în vederea efectuării plăților;
3.Întocmește ordine de plată după aprobarea ordonanțării;
4. Întocmește statele de plată pentru personalul care lucrează în proiectul E-Cultura;
5.Urmărește respectarea bugetului, încadrarea cheltuielilor în buget, propune modificări;
6. Arhivează documentele contabile justificative aferente proiectului în ordine cronologică;
7.Participă la elaborarea documentelor administrative și procedurale necesare derulării
proiectului.
8. Contribuie la întocmirea documentelor suport aferente raportărilor din proiect;
9. Colaborează cu AM pentru verificarea cheltuielilor și elaborează documentele solicitate de
aceste instituții: rapoarte, clarificări, etc.

Exemplu! POC, AP.1 Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității

economice și dezvoltării afacerilor, Prioritatea de investiții 1.2. Îmbunătățirea
infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a dezvolta excelența în
materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european,
prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de clusterizare care urmăresc

184
inovarea și dezvoltarea economică, într ‐un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în care
sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă, O.S. Creșterea transferului de
cunoștințe, tehnologie și personal cu competențe CDI între mediul public şi cel privat , Proiect
Parteneriate pentru competitivitate in vederea transferului de cunoștințe prin dezvoltarea unor
modele computaționale inovative pentru creșterea economica si sustenabilitatea sectorului de
afaceri din România”  (ASECOMP), Beneficiar: Academia de Studii Economice180

Poate participa la concursul pentru ocuparea postului persoana care îndeplinește următoarele
condiții generale și condiții specifice:

Condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.

Condiții specifice:
a) nivelul studiilor: superioare finalizate cu diplomă de licență;
b) domeniul studiilor: științe economice;
c) vechime în specialitatea postului în domeniul economic de minim 3 ani;

Alte condiții specifice:

a) realizează atribuțiile din cererea de finanțare și fișa postului;
b) oferă suport pentru evidența contabilă distinctă a documentelor proiectului;
c) capacitate de analiză și sinteză;
d) ușurință în comunicare;
e) corectitudine, flexibilitate;

Exemplu! POCA, AP. 1 Administrație publică și sistem judiciar eficiente, O.S. 1.1 -
Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce
optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță
cu SCAP, Proiect: Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Cercetării si Inovării
prin optimizarea proceselor decizionale in domeniul de cercetare-dezvoltare si inovare,
Beneficiar: Ministerul Cercetării și Inovării în parteneriat cu Universitatea Dunărea de Jos

180 https://asecomp.ro/

185
Galați,Academia de Studii Economice și Institutul Național de Cercetare pentru Mecatronică
și Tehnica Măsurării181
Poate participa la concursul pentru ocuparea postului persoana care îndeplinește următoarele
condiții generale și condiții specifice:
Condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
Condiții specifice:
a) nivelul studiilor: superioare;
b) domeniul studiilor: științe economice;
c) vechime în specialitatea postului 1 an;
Alte condiții specifice:
a) cunoașterea unei limbi străine;
b) cunoștințe operare PC;
c) carnet conducere;
d) să fi avut atribuții specific responsabilului financiar într-un proiect cu finanțare europeană cel
puțin 1 an;

4.3. Responsabil achiziții publice

POCA, Ghidul Solicitantului, Cererea de proiecte IP 1/2015 Sprijin pentru acțiunile din
Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 – 2020, anexa 3 și măsurile privind
dezvoltarea capacității administrative din condiționalitățile ex-ante enumerate în Acordul de
parteneriat cu România 2014 – 2020 sau în cadrul fiecărui program operațional

Responsabilul cu achiziții - să aibă atribuții menționate în fișa postului în domeniul scrierii

caietelor de sarcini pentru procedurile de achiziție publică sau derulării unor proceduri de
achiziție publică, de cel puțin 1 an, preferabil, sau să fie absolvent cu diplomă al unui curs
autorizat ANC (inclusive CNFPA) sau echivalent pentru ocupația Expert achiziții publice sau
absolvent cu diplomă al unui program studii universitare de licență (inclusiv studii superioare de
lungă sau scurtă durată) sau studii universitare de master sau postuniversitare, acreditat sau
autorizat să funcționeze provizoriu, în care să fi studiat cel puțin un semestru, disciplina achiziții
publice.

181 http://fondurieuropene.ase.ro/Media/Default/Anunturi/16.01.2019_SIPOCA%20393_Anunt%20R%20F
%20P2.PDF

186
Exemplu! POCA, AP. 2 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie
digitală competitivă, Acțiunea 2.3.1. ”Consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor
informatice dedicate serviciilor de e‐guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața
cetățenilor și întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental și a comunicării
media sociale, a Open Data şi Big Data – Secțiunea E-Guvernare și Open Data”, O.S. 2.3
”Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare”, Proiectul: Sistem Național de Management
privind Dizabilitatea–SNMD, Beneficiar: Autoritatea Națională pentru Persoanele cu
Dizabilități în parteneriat cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale 182

Poate participa la concursul pentru ocuparea postului de expert achiziții publice persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale și condiții specifice:
Condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
Condiții specifice:
a) studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă superioare;
b) certificat de absolvire curs în domeniul achizițiilor publice, acreditat în condițiile legii;
c) experiență în derularea procedurilor de achiziție public de minimum 5 ani;
d) experiență în derularea procedurilor de achiziție publică de tip licitație deschisă și procedură
simplificată-constituie avantaj;
e) cunoașterea și utilizarea sistemului informatic SICAP;
f) cunoștințe avansate de operare PC (Microsoft Office).

Atribuții principale ale postului:

a) participă, pe domeniul de competenţă, împreună cu responsabilii tehnici la elaborarea caietului
de sarcini;
b) elaborează Programul anual al achizițiilor publice;
c) întocmește documentele necesare iniţierii procedurilor/modalităţilor de achiziţii;
d) întocmeşte dosarele achiziţiilor publice și derulează procedurile de achiziţie în cadrul
proiectului;
e) asigură publicarea și derularea achiziţiilor în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice pe
https://sicap-prod.e-licitatie.ro;

182 http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/10/Anunt-recrutare-expert-achizitii-publice.pdf

187
f) completează Formularul de integritate, în SICAP, pe tot parcursul derulării procedurii de
atribuire;
g) elaborează răspunsuri la solicitările de clarificare ale ofertanţilor;
h) organizează evaluarea ofertelor depuse;
i) elaborează documentele de finalizare a procedurilor de atribuire;
j) publică în SICAP documentele constatatoare.

Exemplu! POCU, AP.3. Locuri de muncă pentru toţi , O.S.3.7. Creșterea ocupării prin
susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană, Proiect: Dezvoltarea
spiritului antreprenorial în rândul tinerilor întreprinzători, susținerea angajării durabile și a
antreprenoriatului social în cadrul regiunii Sud-Est SE - Social-Biz I, Beneficiar: Academia
de Studii Economice București183
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului de Coordonator de Proiect persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare finalizate cu diplomă de licență;
b) domeniul studiilor: științe economice/ științe juridice/ științe inginerești;
c) vechime în specialitatea postului: minim 6 luni în domeniul achizițiilor;

Alte condiții specifice:

a) cunoștințe sisteme informatice de gestionare a resurselor umane și salarizare,
b) capacitate de analiză și sinteză,
c) abilități de comunicare interpersonală,
d) abilități de lucru cu membrii echipei și grupul țintă,
e) abilități de planificare, coordonare și organizare,
f) putere de decizie și asumare a responsabilității,
g) orientare către rezultate,
h) atenție la detalii,
i) abilități de gestionare a termenelor limită,
j) atitudine pozitivă, creativitate și spirit de inițiativă,
k) corectitudine, flexibilitate,

183 http://fondurieuropene.ase.ro/Media/Default/Anunturi/26.11.2018_105333_Anunt%20responsabil
%20achizitii_105333.PDF

188
l) rezistență la efort și stres,
m) abilitatea de a efectua sarcinile de lucru cu supervizare minimă .

Exemplu! POCU, AP. 4 Incluziunea socială și combaterea sărăciei, O.T.9: Promovarea

incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de
investiții 9.iv: Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv
asistență medicală și servicii sociale de interes general, O.S. 4.9: Creșterea numărului de
persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii de orientare către prevenție,
depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii,
Proiectul: Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic si tratament
precoce al tuberculozei, inclusive al tuberculozei latente. Beneficiar: Institutul de
Pneumoftiziologie “Marius Nasta” București184
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului vacant de Expert Achiziții persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
g) Candidatul trebuie să facă dovada experienței relevante în domeniul de activitate specifică
cu durata minimă prevăzută în fișa de post.

184 https://marius-nasta.ro

189
190
191
192
193
 În funcție de complexitatea proiectelor, beneficiarii pot opta pentru
extinderea echipei de proiect inserând și poziții precum expert raportare,
responsabil juridic, responsabili comunicare și informare, responsabil organizare
evenimente și logistic.

4.4. Expert Raportare

Exemplu! POCA, AP. 1 Administrație publică și sistem judiciar eficiente, O.S. 1.1
Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce
optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță
cu SCAP, Proiect: Creșterea capacității sistemului CDI de a răspunde provocărilor globale.
Consolidarea capacități anticipatorii de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi ,
Beneficiar: Unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării,
dezvoltării și inovării - Centrul pentru Politici Publice în Invățământul Superior, Știință,
Inovare și Antreprenoriat din cadrul Ministerului Educației și Cercetării185
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului vacant de Expert raportare persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale și condiții specifice:
Condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului
ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru fals sau
fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu
exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
Condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare;
b) domeniul studiilor: constituie avantaj pregătirea (master, doctorat, cursuri perfecționare/
specializare) financiar-contabilă;
c) vechime în specialitatea postului: derulare și raportare tehnică și financiară în proiecte
finanțate din fonduri structurale; derulare și raportare tehnică și financiară de proiecte strategice/
de dezvoltare/de capacitate administrativă; coordonare/participare în proiecte finanțate din
Fonduri Structurale;
Atribuții:
a) asigură raportarea tehnică și financiară a proiectului;
b) asigură respectarea legislației în domeniul financiar aferentă fondurilor europene 2014-2020;
c) asigură întocmirea raportărilor financiare către POCA;
d)participă la întâlnirile de management a proiectului;

185 https://uefiscdi.gov.ro

194
4.5. Responsabil juridic

Exemplu! POCU, AP.3. Locuri de muncă pentru toţi , O.S.7/ 8.iii Activități independente,
antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microintreprinderi și a unor
întreprinderi mici ți mijlocii inovatoare, Proiect: Creșterea ocupării în Regiunea Sud-
Muntenia prin dezvoltarea formării antreprenoriale, sprijinirea implementării de noi afaceri
și a angajării pe cont propriu, în spiritual dezvoltării durabile și inovării sociale, Beneficiar:
Academia de Studii Economice București186
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului de Responsabil juridic persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare finalizate cu diplomă de licență;
b) domeniul studiilor: științe juridice;
c) vechime în specialitatea postului: minim 3 ani;

Alte condiții specifice – abilități necesare:

a) capacitate de analiză și sinteză,
b) abilități de comunicare interpersonală,
c) abilități de lucru cu membrii echipei și grupul țintă,
d) abilități de planificare, coordonare și organizare,
e) putere de decizie și asumare a responsabilității,
f) orientare către rezultate,
g) atenție la detalii,
h) abilități de gestionare a termenelor limită,
i) atitudine pozitivă, creativitate și spirit de inițiativă,
j) corectitudine, flexibilitate, rezistență la efort și stres,
k) abilitatea de a efectua sarcinile de lucru cu supervizare minimă .

186 http://fondurieuropene.ase.ro/Media/Default/Anunturi/105308%20Responsabil%20juridic.pdf

195
4.6. Responsabili comunicare și informare

Exemplu! POCU, AP.6 Educație și competențe, Prioritatea de investiții – 10.ii. Îmbunătățirea

calității și eficienței și accesul la învățământul terțiarși a celui echivalent în vederea creșterii
participării și a nivelului de educație în special pentru grupurile defavorizate, O.S. 6.8  -
Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar
organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea
la cerințele pieței muncii, Proiect: Calitate în învățământul superior: internaționalizare și
baze de date pentru dezvoltarea învățământului românesc, Beneficiar: Ministerul Educației
Naționale187
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului de Responsabil PR persoana care îndeplinește
următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare de lungă durată în domeniul științelor sociale/științelor
comunicării;
b) experiență specifică: 4 ani;
c) vechime în specialitatea postului: experiență relevantă în poziții similare,;
d) coordonare/implicare în derularea de activități de comunicare în cadrul proiectelor cu
finanțare europeană și internațională;
e) experiență în organizare de evenimente;
Alte condiții specifice:
a) abilitate de comunicare și lucru în echipă,
b) abilitate de încadrare în termene,
c) creativitate.
Atribuții principale ale postului:
a) coordonează activitățile privind promovarea proiectului;
b) coordonează și răspunde de organizarea și derularea evenimentelor din cadrul proiectului;
c) asigură menținerea unei legături permanente cu reprezentanții mass-media;
d) asigură menținerea unei legături permanente cu reprezentanții direcției de specialitate din
cadrul ministerului;
e) participă la reuniunile echipei de proiect și la reuniunile cu echipa de implementare.

187 https://uefiscdi.gov.ro

196
Exemplu! POCU, AP.6 Educație și competențe, Prioritatea de investiții – 10.ii. Îmbunătățirea
calității și eficienței și accesul la învățământul terțiar și a celui echivalent în vederea creșterii
participării și a nivelului de educație în special pentru grupurile defavorizate, O.S. 6.8  -
Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar
organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea
la cerințele pieței muncii, Proiect: Calitate în învățământul superior: internaționalizare și
baze de date pentru dezvoltarea învățământului românesc, Beneficiar: Ministerul Educației
Naționale188
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului de Asistent comunicare persoana care
îndeplinește următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare de lungă durată în domeniul științelor sociale/științelor
comunicării;
b) experiență specifică: 4 ani;
c) vechime în specialitatea postului: experiență relevantă în poziții similare,;
e) cunoașterea unei limbi străine minim nivel B1;
Alte condiții specifice:
a) abilitate de comunicare și lucru în echipă,
b) abilitate de încadrare în termene,
c) creativitate.
Atribuții principale ale postului:
a) realizarea materialelor scrise, video sau audio;
b) organizarea de evenimente și campanii integrate;
c) evaluarea eficienței programelor de relații publice;
d) eficientizarea comunicării în organizație;
e) menținerea relațiilor cu mass-media;
f) pregătirea întâlnirilor de lucru;
g) participare la activitățile privind promovarea proiectului;
h) organizarea și derularea conferințelor/atelierelor de lucru/ workshop-urilor prevăzute în cadrul
proiectului;
i) participare la reuniunile echipei de proiect și la reuniunile cu echipa de implementare.

Exemplu! POCU, AP.6 Educație și competențe, Prioritatea de investiții – 10.ii. Îmbunătățirea

188 https://uefiscdi.gov.ro

197
calității și eficienței și accesul la învățământul terțiarși a celui echivalent în vederea creșterii
participării și a nivelului de educație în special pentru grupurile defavorizate, O.S. 6.8  -
Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar
organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea
la cerințele pieței muncii, Proiect: Calitate în învățământul superior: internaționalizare și
baze de date pentru dezvoltarea învățământului românesc, Beneficiar: Ministerul Educației
Naționale189
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului de Responsabil design material proiect
persoana care îndeplinește următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare de lungă durată;
b) experiență specifică: 4 ani;
Alte condiții specifice:
a) cunoștințe PHP, MySQL, HTML,CSS, Javascript,
b) cunoștințe AdobePhotoshop, Adobe Illustrator,
c) adaptabilitate pentru încadrare proiect în termene prestabilite
d) capacitate de a dezvolta, documenta și implementa un design de la un nivel de concept până la
codul sursă,
e) construcție website-uri și dezvoltare,
f) portofoliu minim 5 website-uri în calitate de designer.
Atribuții principale ale postului:
a) pregătirea design-ului materialelor informative aferente proiectului conform identității POCU;
b) asigurarea și adaptarea permanentă a design-ului tuturor livrabilelor și documentelor rezultate
în urma derulării activităților proiectului;
c) colectarea materialelor de informare și publicitate și diseminarea acestora la toate
evenimentele organizate în cadrul proiectului;
d) participarea la toate evenimentele proiectului;
h) orice altă activitate de promovare/publicitate necesară bunei desfășurări a proiectului,
i) participare la reuniunile echipei de proiect și la reuniunile cu echipa de implementare.

189 https://uefiscdi.gov.ro

198
4.7. Responsabil organizare evenimente și logistic

Exemplu! POCU, AP.6 Educație și competențe, Prioritatea de investiții – 10.ii. Îmbunătățirea

calității și eficienței și accesul la învățământul terțiar și a celui echivalent în vederea creșterii
participării și a nivelului de educație în special pentru grupurile defavorizate, O.S. 6.8  -
Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar
organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea
la cerințele pieței muncii, Proiect: Calitate în învățământul superior: internaționalizare și
baze de date pentru dezvoltarea învățământului românesc, Beneficiar: Ministerul Educației
Naționale190
Poate participa la selecția pentru ocuparea postului de Responsabil organizare evenimente și
logistică persoana care îndeplinește următoarele condiții generale:
a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale U.E. sau a statelor aparținând
Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) cunoaște limba română scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit
cerințelor specifice postului scos la selecție;
f) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra
statului ori pentru infracțiuni în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, pentru
fals sau fapte de corupție sau pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă
cu exercitarea funcției, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.
și următoarele condiții specifice:
a) nivelul studiilor: studii superioare de lungă durată în domeniul științelor sociale/științelor
comunicării;
b) experiență specifică: 4 ani;
c) vechime în specialitatea postului: experiență relevantă în poziții similare,;
e) cunoașterea unei limbi străine minim nivel B1;
Alte condiții specifice:
a) abilitate de comunicare în limba engleză
b) capacitate de lucru în echipă,
b) coordonare de echipe,
c) participare în organizarea de evenimente complexe,
d) experiență în organizarea simultană a mai multor evenimente.
Atribuții principale ale postului:
a) organizarea evenimentelor în cadrul proiectului;
b) asigurarea suportului logistic necesar organiării de evenimente;
c) pregătirea agendei evenimentelor și elaborarea rapoartelor post-eveniment;
d) colaborarea cu furnizorii de servicii specific și asigurarea coordonării acestora;
e) asigurarea promovării corespunzătoare a evenimentelor;
f) pregătirea materialelor pentru participanții la evenimente;
g) coordonarea personalului responsabil cu organizarea logistică;

190 https://uefiscdi.gov.ro

199
200
 BIBLIOGRAFIE

A. ACTE NORMATIVE
Legislație europeană

Legislație primară
1. Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica
Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei,
Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica
Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica
Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica
Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă,
Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România
privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană,
publicat în JO L nr. 157 din 21.06.2005
2. Tratatul privind Uniunea Europeană, Versiunea Consolidată, publicat în JO C
nr. 202 din 07.06.2016
3. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, Versiunea Consolidată,
publicat în JO C nr. 202 din 07.06.2016
4. Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, Versiunea
Consolidată, publicat în JO C nr.203 din 07.06.2016

Legislație secundară
5. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26
februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei
2004/18/CE, publicată în JO L nr. 94 din 28.03.2014
6. Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai
2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor
sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE
a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a
Comisiei, publicată în JO L nr.141 din 05.06.2015
7. Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie
2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare
ale Uniunii prin mijloace de drept penal, publicată în JO L nr.198 din
28.07.2017
8. Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea
Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare
201
 teritorială europeană, publicat în JO L nr.347 din 20.12.2013, cu modificările și
completările ulterioare
9. Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1084/2006, publicat în JO L nr.347 din 20.12.2013, cu
modificările și completările ulterioare
10.Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și
dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru
creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1080/2006, publicat în JO L nr.347 din 20.12.2013, cu modificările și
completările ulterioare
11.Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru
pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale
privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european,
Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, publicat în JO L
nr. 347 din 20.12.2013, cu modificările și completările ulterioare
12.Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului, publicat în JO L nr.347 din
20.12.2013, cu modificările și completările ulterioare
13. Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, publicat în JO L nr.347 din
20.12.2013, cu modificările și completările ulterioare
14. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al
Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile
bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr.
1605/2002 al Consiliului, publicat în JO L nr. 298 din 26.10.2012, cu
modificările și completările ulterioare
15. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie
2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare
rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR),
publicat în JO L nr.227 din 31.07.2014, cu modificările și completările ulterioare
202
16. Regulamentul Delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de
completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și
al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de introducere a unor
dispoziții tranzitorii, publicat în JO L nr.227 din 31.07.2014
17. Regulamentul delegat (UE) 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie 2019 de
modificare a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului în
ceea ce privește pragurile de aplicare pentru contractele de achiziții publice de
lucrări, de bunuri și de servicii și pentru concursurile de proiecte, publicat în JO
L nr.279 din 31.10.2019

Alte documente comunitare de specialitate

18. European Commission, Aid Delivery Methods, Project Cycle Management
Guidelines, Vol.I, March 2004
19. Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei, Europa 2020, O strategie
europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii,
Bruxelles, 03.03.2010, COM(2010) 2020 final
20. Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor,
Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, Bruxelles, COM(2010)
715/4
21. Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, Un buget
pentru Europa 2020 - Partea a II-a: fișe de politică, Bruxelles, 29.6.2011
COM(2011) 500 final
22. Comisia Europeană, Document de lucru al serviciilor Comisiei, Elemente ale
unui cadru strategic comun 2014 – 2020 pentru Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime, Partea I, Bruxelles, 14.03.2012, SWD(2012) 61 final
23. Comisia Europeană, Document de lucru al serviciilor Comisiei, Raportul de
țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la
prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice, care însoţeşte documentul
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European,
Consiliu, Banca Centrală Europeană și Eurogrup, Semestrul european 2019:
evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale,
prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele
bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr.
1176/2011, Bruxelles, 27.02.2019, SWD(2019) 1022 final

203
Alte documente internaționale de specialitate
24.O.E.C.D., Integrating climate change adaptation into development co-
operation, A User Guide for Practitioners Working at the Project Level, 2009
25.Organisation for Economic Co-operation and Development, Glossary of Key
Terms in Evaluation and Results Based Management
26.United Nations, United Nations Office on Drugs and Crime, Evaluation
Handbook, Guidance for Designing, Conducting and using independent
evaluation at UNDOC, United Nations, Vienna, 2017
27.United Nations, United Nations Procurement Division, Programmes and
Projects, November 2011
28. United Nations University, Programme and Project Management Manual
(PPMM)

Legislație națională
29.Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie, publicată în M.Of. al României nr. 219 din 18.05.2000, cu
modificările și completările ulterioare
30.Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, publicată în
M.Of. al României nr. 1161 din 08.12.2004, cu modificările și completările
ulterioare
31.Legea nr.339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de
proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, publicată
în M.Of. al României nr.839 din 07.12.2007, cu modificările și completările
ulterioare
32.Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în M.Of. al
României nr.510 din 24.07.2009 cu modificările și completările ulterioare
33.Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a
conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie
publică, publicată în M.Of.al României nr.841 din 16.10.2019
34.Legea 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției
Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru completarea
și modificarea unor acte normative, publicată în M.Of. al României nr. 961 din
24.12.2016
35.Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările
ulterioare, publicată în M.Of. nr.390 din 23.05.2016
36.Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările
ulterioare, publicată în M.Of. nr.391 din 23.05.2016
37.Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a
conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie
publică, publicată în M. Of. al României nr.831 din 20.10.2016
204
38.Legea nr. 363 din 28 decembrie 2018 privind protecția persoanelor fizice
referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile
competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și
combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de
siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, publicată în M.Of.
al României nr.13 din 07.01.2019
39.Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind
prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi
utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora, publicată în M.Of. al României nr. 659 din 15.09.2011, cu
modificările și completările ulterioare
40.Hotărârea Guvernului nr. 218/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind
gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru
obiectivul convergenţă, publicată în M.Of. al României nr. 193 din 23.03.2012,
cu modificările și completările ulterioare
41.Hotărârea Guvernului nr.1071/2013 privind aprobarea Strategiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pe
perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale, publicată în
M.OF. al României nr.75 din 30.01.2013
42.Hotărârea Guvernului nr.1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a
Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020, publicată în
M.OF. al României nr.55 din 22.01.2014
43.Hotărârea Guvernului nr.859/2014 privind aprobarea Strategiei guvernamentale
pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătățirea
mediului de afaceri din România ‐ Orizont 2020, publicată în M.OF. al
României nr.743 din 13.10.2014
44.Hotărârea Guvernului nr.909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru
consolidarea administrației publice 2014-2020 și constituirea Comitetului
național pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea
administrației publice 2014-2020, publicată în M.Of. al României nr.834 din
17.11.2014
45. Hotărârea Guvernului nr.929 /2014 privind aprobarea Strategiei Naționale de
Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020, publicată în M.OF. al României
nr.785 din 28.10.2014
46.Hotărârea Guvernului nr.245/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind
Agenda Digitală pentru România 2020, publicată în M.OF. al României nr.340
bis din 19.05.2015

205
47.Hotărârii Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de
coordonare și gestionare a fondurilor europene, structurale și de investiții și
pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare
a instrumentelor structurale 2007-2013, publicată în M.Of. al României nr.488
din 03.07.2015
48.Hotărârea Guvernului nr.399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor
efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020, publicată
în M.Of. al României nr.413 din 11.06.2015
49.Hotărârea Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției
Naționale pentru Achiziții Publice, Publicată în M.Of. al României nr.645 din
25.08.2015, cu modificările și completările ulterioare
50. Hotărârea Guvernului nr.775/2015 privind aprobarea Strategiei naționale
pentru competitivitate 2015-2020, publicată în M.Of. al României nr. 756 din
09.10.2015
51.Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în
domeniul achizițiilor publice, publicată în M.Of. al României nr.881 din
25.11.2015
52.Hotărârea Guvernului nr.93/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind
gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare
2014-2020, publicată în M.Of. al României nr.133 din 19.02.2016
53.Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea Contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru, publicată în M.Of. al României nr.423 din 06,06. 2016
54.Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006privind atribuirea
contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice
și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în M.Of. al României
nr.418 din 15.05.2006
55.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a
instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă,
publicată în M.Of. al României nr. 413 din 16.06.2009, cu modificările și
completările ulterioare
56.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea
şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene
şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în M.Of. al
României nr. 461 din 30.06.2011, cu modificările și completările ulterioare
57.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 85/2014 pentru aprobarea unor măsuri
de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale,
publicată în M.Of. al României nr. 940 din 22.12.2014
206
58.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a
fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu modificările
şi completările ulterioare, publicată în M.Of. al României nr.746 din 06.10.2015
59.Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri
de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale şi de investiții
europene, publicată în M.Of. al României nr. 460 din 21.06.2016
60.Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.49/2017 privind unele măsuri în vederea
accelerării implementării proiectelor de infrastructură de transport de interes
național, pentru modificarea și completarea pentru completarea Legii nr.
105/2011 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a
cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul "Cooperare Teritorială
Europeană", precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței
Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și
modificarea și completarea unor acte normative, publicată în M.Of. al României
nr. 507 din 30.06.2017
61. Ordinul Agenției Naționale de Integritate nr. 14.409 din 10 octombrie 2019
pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției
Naționale de Integritate, publicat în M.Of.al României nr.841 din 16.10.2019
62.Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr.1298 din 29.10.2018
63.Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr.2417 din 18.11.2019 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare pentru aparatul propriu
al Ministerului Fondurilor Europene

Alte documente naționale de specialitate

64. Acord de Parteneriat România, 2014RO16M8PA001.1.2
65.Administrația Prezidențială, Strategiei Naţională de Apărare a ţării pentru
perioada 2015 ‐ 2019, O Românie puternică în Europa şi în lume, București,
2015
66.Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea
Capacităţii Administrative, Manual de implementare a proiectelor finanţate
din Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, versiunea
revizuită Februarie 2015
67.Curtea de Conturi a României, Rapoartele Publice pe anii 2007-2018
68.Guvernul României, Manual Exert implementare fonduri structurale, realizat
în cadrul proiectului “Instruire aplicată pentru continuarea întăririi capacității
instituționale a administrației publice din România pentru o gestionare eficientă
a fondurilor structurale” Cod SMIS 48159, Proiect co-finanțat din Fondul
European de Dezvoltare Regioanală prin POAT 2007-2013, 2015

207
69.Ministerul Apelor, Mediului și Pădurilor, Strategia națională privind
schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de
carbon pentru perioada 2015-2020, Noiembrie 2015
70.Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ghid de Bune
Practici în Management de Proiecte, Material elaborat in cadrul proiectului:
„Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților
administrației publice locale ale orașelor din România”, cod SMIS 27520,
cofinanţat prin Fondul Social European, Programul Operaţional Dezvoltarea
Capacităţii Administrative 2007-2013, 2015
71.Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional
Capital Uman 2014-2020, Mai 2019
72. Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia 2014-
2020
73.Programul Interreg V-A Romania-Bulgaria 2014-2020
74.Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020
75.Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020
76.Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020
77.Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020
78.Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
79.Programul Operațional Competitivitate 2014-2020
80.Programul Operaţional Comun "Bazinul Mării Negre" 2014 – 2020
81.Programul Operaţional Comun România - Republica Moldova 2014-2020
82.Programul Operaţional Comun România - Ucraina 2014-2020
83.Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020
84.Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020
85.Programul Operațional Regional 2014-2020
86. Programul Transnaţional "Dunărea" 2014-2020
87.Programul Ungaria - Slovacia - România - Ucraina 2014 - 2020

B. Articole și publicaţii
88.Georgeta ILIE, Managementul Proiectelor cu finanţare europeană, Ediţia a II-a,
revizuită şi adăugită, Editura Pro Universitaria, 2012
89.Roman PAPADIMITROV, Igor NIKOLOVSKI, Handbook for EU project
design and project cycle management, Institute for Democracy “Societas
Civilis”, March 2017
90.Warren C. BAUM, The Project Cycle, International Bank for Reconstruction
and Development/The World Bank 1818 H Street., N.W., Washington, D.C.
20433, U.S.A. Revised Edition December 1989

208
C. Resurse bibliografice web

http://www.anfp.gov.ro
https://asecomp.ro/
http://www.curteadeconturi.ro/
http://documents.worldbank.org
https://eur-lex.europa.eu
https://ec.europa.eu
http://fondurieuropene.ase.ro
https://www.fonduri-structurale.ro
https://www.fonduri-ue.ro
https://idscs.org.mk
http://i.unu.edu
http://mfe.gov.ro
http://legislatie.just.ro
https://marius-nasta.ro
https://www.mdrap.ro
https://www.oecd.org
https://www.presidency.ro
http://www.ruxmed.ro/obiective_obiectiv_general.php
http://site.anc.edu.ro/lista_so
https://uefiscdi.gov.ro/
https://www.ujmag.ro
https://www.undp.org
https://www.unodc.org

209