PREFECTUL, SUBPREFECTUL , CONSILIUL JUDETEAN SI

PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN

I. PRFECTUL

1. Prefectul –scurt istoric al institutiei in Romania

Instituţia prefectului este o instituţie veche, tradiţională în administraţia publică din

România. O întâlnim în Muntenia şi Moldova încă înainte de Unirea principatelor
(1859) chiar dacă cei care o reprezentau purtau o altă denumire: “ispravnici de judeţe”
sau “ispravnici administratori” care erau numiţi de domn dintre doi candidaţi propuşi
de sfatul administrativ pe o perioadă de 3 ani şi aveau atribuţii administrative şi
poliţieneşti. Practic, funcţia de prefect a fost instituită, în ţara noastră, după Unirea
Principatelor prin legea pentru Consiliile judeţene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864 care în
articolul 91 prevedea că “prefectul, cap al administraţiei judeţene, dirige toate lucrările
acestei administraţiuni, îi execută hotărârile consiliului judeţean1”.
Prefectul era reprezentantul Guvernului pe lângă consiliul judeţean, fiind numit de
centru aşa cum prevede aliniatul 2 al articolului 3 din această Lege, prefectul era
“comisar al Guvernului pe lângă consiliul judeţean”. El asista la sesiunile consiliului, el
supraveghea legalitatea actelor adoptate de consiliul judeţean şi de delegaţia
permanentă, iar atunci când constata că acestea erau ilegale, avea dreptul şi datoria ca
în termen de 10 zile de la adoptarea actului respectiv, dacă a participat la şedinţa, sau
de la data la care i s-a adus actul la cunoştinţă, să facă recurs la Guvern. Recursul era
suspensiv de executare2.
Instituţia prefectului denumită în sensul prezentat mai sus apare şi în Legea
comunală din 1 aprilie 1864. Poziţia prefectului de comisar al Guvernului şi de
conducător al administraţiei judeţene s-a menţinut şi prin Legea pentru unificarea
administrativă din 19253
In perioada contemporana postdecembrista , aceasta institutie a aparut ca fiind
mentionata si reglementata de legea 215/2001, 340/2004, 188/1999, in prezent toate
aceste acte normative fiind abrogate de Codul administrativ .

2. Statutul si rolul prefectului la nivel local

1 Ana Elena Ranta, Elena Chereches, Institutia prefectului, Unele aspecte privind necesitatea ameliorarii cadrului
legislativ, in RTSA nr 1/2005, pp 109-110.
2 art. 95 alin. 3, din Legea pentru Consiliile judeţene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864
3 Ana Elena Ranta .. op cit, 2005, pp 110.

1
 In doctrina s-a opinat pentrt teza conform careia “prefectul trebuie să fi e un
înalt funcţionar public, profesionist, apolitic, care să asigure stabilitatea, legalitatea şi
funcţionalitatea administraţiei în momentul schimbărilor politice4”
A fost subliniat deasemenea, că, fiind reprezentantul Guvernului pe plan local
şi, în acelaşi timp, făcând parte din categoria înalţilor funcţionari publici5 , în realitate
prefectul a devenit un funcţionar politic şi politizat6 , numit şi schimbat din funcţie pe
baza unei puternice infl uenţe politice, aspect ce contravine condiţiei generale a
înalţilor funcţionari publici de a fi apolitici şi induce, totodată, în societate, ample
dezbateri despre politizarea excesivă a funcţiilor respective8 , despre pregătirea
profesională şi despre credibilitatea pe care o au funcţionarii care exercită aceste înalte
funcţii publice.
S-a mai spus, desemenea, ca persoanele respective trebuie să aibă atât o solidă
pregătire şi experienţă în administraţie, dar şi o oarecare simpatie ori cel puţin acceptare politică sufi
cientă încât să le permită exercitarea şi realizarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile în carepoziţia
înaltului funcţionar public nu este foarte bine delimitată, în raport cu puterile în stat7 şi, mai ales, cu
factorul politic8.
Prefectul este un reprezentant al Guvernului în teritoriu, motiv pentru care
este şi calificat ca administraţie de stat în teritoriu, răspunzând principiului
deconcentrării administrative.
Potrivit art.123 din Constituţia republicată :
“Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. (2). Prefectul este
reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi
ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. (3).
Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică. (4). Între prefecţi pe de-o parte, consiliile locale şi
primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de
subordonare. (5). Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al
consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul
atacat este suspendat de drept. 9”
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Guvernul numeşte câte
un prefect, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea ministrului
administraţiei şi internelor. Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la
nivel local. Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele din atribuţiile lor de

4 Irina Alexe, Prefectul și subprefectul în viziunea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei Românie,
Curierul judiciar 10/2014, pp 586.
5 Asa dupa cum reiese si dn art 250 NCA.
6 I. Alexe, Înalţii funcţionari publici, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 10.
7 Gh. Alexianu, Curs de drept constituţional, vol. II, fasci cula I, Ed. Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1931, p. 8,,

paud. I Alexe, op cit, 2014, pp 587.

8 Ioan Alexandru in ecesitatea dezbaterii publice a direcţiilor de reformare a instituţiilor statului, în Palatul de

Justiţie nr. 10/2012, p. 9, apud. I Alexe, op cit, 2014, pp 587

9
Dana Tofan, op. cit , 2008, pp 127.

2
conducere şi control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din
subordine
Conform art. 249 din NCA , ca rol principal prefectului ii este conferit acela de
a fi reprezentantul Guvernului pe plan local. Alte atributii deosebite derivate din acest articol sunt si
urmatoarele:
- Conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe
ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale
- Asigură conducerea comitetelor județene pentru situații de urgență.
- Asigură verificarea legalității actelor administrative ale autorităților
administrației publice locale și poate ataca în fața instanței de contencios
administrativ actele acestora pe care le consideră ilegale.
Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale Romaniei s-a constatat ca pe de o
parte rolul prefectului nu poiate fi limitat numai la conducator al serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte orgae ale administratiei publice din
unitatile administrativ-teritoriale pentru a se sustine ca prin descentralizarea acestor
servicii se goleste de continut institutia prefectului. Acesta exercita, de asemenea, si
functia de tutela administrativa si are si numeroase alte atributii stabilite prin lege
organica.10

a. Atribuții în exercitarea rolului constituțional de conducere a serviciilor

publice deconcentrate

In exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 252 alin. (1) lit. b) NCA prefectul:
- verifică, în condițiile art. 259, modul în care serviciile publice deconcentrate
ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale își
îndeplinesc atribuțiile de monitorizare și de control în domeniul în care activează;
- avizează proiectele bugetelor și situațiile financiare privind execuția bugetară
ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale
administrației publice centrale din subordinea Guvernului și le transmite
conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele
au caracter consultativ;
- poate propune ministrului, respectiv conducătorului organului administrației
publice în subordinea căruia aceste servicii publice își desfășoară activitatea cercetarea
disciplinară a conducătorului serviciului public deconcentrat în cazul în care apreciază
că acesta a săvârșit, în legătură cu realizarea atribuțiilor, o faptă ce constituie abatere
disciplinară sau, după caz, poate sesiza direct comisia de disciplină competentă;

10
Decizia CCR nr 1/2014, 19 02 2014, apud. Elena Emilia Stefan, Drept administrativ.Partea I. Curs universitar, ed
a III-a revazuta si actualizata, Universul Juridic, Bucurresti, 2019, pp 210.

3
 - desemnează prin ordin un reprezentant al instituției prefectului în comisia de
concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public deconcentrat
din județ.

b. Atribuții privind verificarea legalității: art 255 NCA

Prefectul verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale

consiliului local și ale primarului. Prefectul poate ataca actele autorităților prevăzute la alin.
(1) pe care le consideră ilegale, în fața instanței competente, în condițiile legii contenciosului
administrativ.
Tutela administrativă este o instituţie a dreptului public în baza căreia autoritatea
centrală a administraţiei publice (Guvernul sau Ministerul de Justiţie) şi reprezentanţii
locali ai acesteia, au dreptul de a controla activitatea autorităţilor aministraţiei publice
locale, autonome, descentralizate.
Problema tutelei administrative se pune numai între acele autorităţi administrative
între care nu există subordonare ierarhică între un subiect din sfera puterii executive şi
unul din afara acesteia. Nu poate fi vorba de tutelă administrativă între organele
centrale ale puterii executive – Guvern, ministere – şi cele ce exercită această putere la
nivel judeţean sau local – prefect şi serviciile descentralizate ale ministerelor11.
Tutela administrativă, în reglementarea din țara noastră, este concepută ca o
excepție de la acest principiu12 , o formă liberală de control asupra colectivităților
locale, în care autoritatea de tutelă nu are dreptul de a anula actul, ci doar de a-l ataca
în fața instanțelor judecătorești de contencios administrativ, care sunt singurele
instituții ce pot aplica o astfel de sancțiune .13
De altfel, acest drept conferit prefectului este reglementat de insasi Constitutia
Romaniei, la art 123, acolo unde la alin. 5 se mentioneaza si care sunt efectele juridice
ale atacarii acestor acte in contencios administrativ in urma actiunii initiate de prefect:
Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al
celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de
drept.

11CM Florica, apud www.portalweb.net, consultat la 12. 05. 2020, ora 16, 40.
12Dragoș, D.C., Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, București: All Beck, 2005., pp
134-145 apud. Alina Georgiana PROFIROIU Cristina TITIRIŞCĂ, UNELE CONSIDERAŢII CU
PRIVIRE LA CONTROLUL EXERCITAT DE PREFECT ASUPRA COLECTIVITĂŢILOR LOCALE,
RTSA nr. 2 (39) / 2016, pp. 168-183
13 Profiroiu, A., Știința administrativă, București: Editura Economică, 2007, apud. Alina Georgiana

PROFIROIU Cristina TITIRIŞCĂ, op. cit, 2016, pp 168-169.

4
 De remarcat ca acet drept-tutela administrativa- priveste doar controlul legalitatii actelor
adminisgtrative emise sau adoptate in plan local de consiliul local, judetean, primar, presedintele
Consiliului judetean.
Alte atributii :
Conform art 250 NCA “Miniștrii și conducătorii celorlalte organe ale
administrației publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele
atribuții de conducere și control, precum:
a) verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice
deconcentrate;
b) verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse în strategiile sectoriale;
c) analizarea modului de realizare a acțiunilor cu caracter interministerial care au ca
scop creșterea calității serviciilor publice;
d) reprezentarea în fața instanțelor judecătorești, în cazul în care serviciile publice
deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;
e) alte atribuții stabilite prin ordin al conducătorului instituției ierarhic superioare
serviciului public deconcentrat”.

3. Numirea și eliberarea din funcție a prefectului:

Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București.

Nu- mirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărâre
a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituția prefectului.
La numirea în funcție, prefectul depune următorul jurământ în fața
Guvernului, respectiv a prim-ministrului sau a unui ministru desemnat, în limba
română: "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac cu bună-credință tot ceea ce
stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor județului. . ./municipiului
București. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".
Formula religioasă de încheiere a jurământului va respecta libertatea
convingerilor religioase, jurământul putând fi depus și fără formula religioasă.Refuzul
depunerii jurământului atrage revocarea actului administrativ de numire în funcție14.
In ceea ce priveste raporturile sale cu celelalte autoritati publice locale trebuie sa remarcam
faptul ca “Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile
județene și președinții consiliilor județene, pe de altă parte, nu există raporturi de
subordonare; în relațiile dintre acestea există raporturi de colaborare15.”

14
Art 251, alin 1,2,3, din NCA.
15
Art 261 NCA.

5
 Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul poate solicita instituțiilor
publice, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale
administrației publice centrale și autorităților administrației publice locale din județul
respectiv sau din municipiul București, după caz, documentații, date și informații, iar
acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate și în mod gratuit16.
Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit
Constituției și altor legi se organizează și funcționează instituția prefectului, sub
conducerea prefectului.
Instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu buget propriu,
aflată în subordinea Guvernului.)
Prefectul este ordonator terțiar de credite.
Organigrama și modul de funcționare ale instituției prefectului se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
In fiecare județ, respectiv în municipiul București funcționează un colegiu
prefectural compus din prefect, subprefect și conducătorii serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice
centrale, care sunt organizate sau au sediul în județul respectiv sau în municipiul
București, după caz.Din colegiul prefectural în care sunt în funcție mai mulți
subprefecți face parte subprefectul desemnat prin ordin al prefectului.
La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate și alte persoane a căror
prezență este considerată necesară.Colegiul prefectural se convoacă de către prefect
cel puțin o dată pe lună și oricând se consideră că este necesar și este condus de
prefect.

4. Actele prefectului :

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite acte administrative cu

caracter individual sau normativ, numite ordine.
Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt
emise după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea
Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ- teritoriale, potrivit
competențelor proprii domeniilor de activitate.
Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publică potrivit
legii.Jurisprudență

16
Art 262 NCA.

6
 Ordinul cu caracter normativ emis de către prefect devine executoriu numai
după ce a fost adus la cunoștință publică17. Ordinul cu caracter individual emis de
către prefect devine executoriu de la data comunicării către persoanele interesate.
Ordinele emise de prefect în calitate de președinte al Comitetului județean pentru
situații de urgență produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoștință publică și
sunt executorii. Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată ministerului cu
atribuții în domeniul de resort18

II. SUBPRFCTUL

Pentru indeplinirea atributiilor ce le revin potrivit legii, prefectul este ajutat de

doi subprefecti, iar la nivelul municipiului Bucuresti de trei subprefecti.
Subprefectii indeplinesc in numele prefectului atributii in domeniul consucerii
serviciilor publice deconcentrate ( ex OJPC, Casa judeteana de pensii, ITM-
Inspectoratele judetene de Munca de la nivel teritorial, etc), al conducerii operative a
institutiei prefectului , precum si atributii prevazute de lege ori sarcini date de MAI19.
Conf art 250 din NCA, exact ca si prefectul si subprefectul este inatlt
functionar public. ‘
Acestora li se aplica o serie de incompatibilitati stabilite de legea nr 161/2003 ,
precum:
a) calitatea de deputat sau senator
b) functia de primar sau viceprimar
c) consilier local sau consilier judetean
reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor ( comerciale)
d) comercinat persoana fizica etc.
Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituția
prefectului.20

III. CONSILIUL JUDETEAN

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel

județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale,
în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este

17
Art 275 NCA.
18
Art 276 NCA.
19
Elena Emilia Stefan , op cit, 2019, pp …214.
20
Art 251 NCA.

7
compus din consilieri județeni aleși în condițiile legii pentru alegerea autorităților
administrației publice locale21.
Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al
prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, conform populației după
domiciliu raportate de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în
care se organizează alegerile, după cum urmează:
Nr. crt. Numărul locuitorilor județului Numărul consilierilor județen
1 1 2
2 până la 350.000, inclusiv 30
3 intre 350.001 și 500.000 32
4 între 500.001 și 650.000 34
5 peste 650.000 36

Consiliul județean se completează cu președintele consiliului județean, ales în

condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale, care are drept
de vot și conduce ședințele acestuia.
Funcția de președinte al consiliului județean și funcția de vicepreședinte al
consiliului județean sunt funcții de demnitate publică22.
In exercitarea atribuțiilor sale consiliul județean asigură, potrivit competențelor
sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes
județean privind: a) educația b) serviciile sociale pentru protecția copilului, a
persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau
grupuri aflate în nevoie socială; c) sănătatea; d) cultura; e) tineretul; f) sportul;
g) ordinea publică; h) situațiile de urgență.
Toata gama atributiilor sale specifice este prezentata de disp art 174, 175 NCA.

Mandatul consiliului județean

Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani în condițiile legii privind

alegerea autorităților administrației publice locale.

21
Art 170 NCA.
22
Art 171 NCA.

8
 Mandatul consiliului județean se exercită de la data la care consiliul județean
este legal constituit până la data la care consiliul județean nou-ales este legal constituit
Mandatul consiliului județean poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de
război sau catastrofă ori alte situații expres prevăzute de lege atunci când, datorită
acestor situații, nu pot fi organizate alegeri în condițiile alin. (1)23.

Sedintele Consiliului judetean :

‘ Consiliul județean se întrunește în ședință ordinară cel puțin o dată pe lună, la

convocarea președintelui consiliului județean.Consiliul județean se poate întruni și în
ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, pentru problemele urgente, care nu
pot fi amânate până la următoarea ședință ordinară, la cererea președintelui consiliului
județean sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului, ori, la
solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri
excepționale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea
sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
epizootiilor, pentru apărarea ordinii și liniștii publice24.
Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul secretarului
general al județului. in caz de forță majoră și de maximă urgență, pentru rezolvarea
intereselor locuitorilor județului, convocarea consiliului județean, prin excepție, se
poate face de îndată. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziție
consilierilor județeni materialele înscrise pe ordinea de zi25.
Conform art 180 din NCA sedințele consiliului județean se desfășoară legal în
prezența majorității consilierilor județeni în funcție. Prezența consilierilor județeni la
ședințele consiliului județean și ale comisiilor de specialitate este obligatorie.
Sedințele consiliului județean sunt conduse de președintele consiliului județean
sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele desemnat în condițiile art. 192 alin.
(1) sau (2) NCA.

Actele Consiliului judetean :

Acestea se numesc hotarari si pot fi de doua mari categorii: normative si
individuale.
Codul administrativ prevede ca in exercitarea atributiilor ce ii revin Consiliul
judetean adopta hatarari cu majoritate calificata, absoluta sau simpla.

23
Art 177 NCA.
24
Art 178 NCA
25
Art 179 NCA.

9
 Hotararile consiliului judetean se semneaza de catre presedinte sau , in lipsa
acestuia, de catre vicepresedinte, sau consilierul judetean care a condus sedinta si se
contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul judetului .
Potrivit legii, hotararile Consiliului GMB si dispozitiile cu caracter normativ ale
primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice locale
organizate in sectoarele municipiului Bucuresti26
Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri județeni, de președintele
consiliului județean, de vicepreședinții consiliului județean sau de cetățeni. Redactarea
proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul secretarului general al
unității administrativ-teritoriale și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
consiliului județean27.

Raspunderea Consiliului judetean :

Raspunderea Consiliului judetean intervine in cazurile in care alesii locali nu

demontreaza suficienta diligenta si seriozitate in exercitarea mandatului lor,
dezamagind, astfel, pe cei care le-au acordat votul si nu au manifestat intentii serioase
in ceea ce priveste aducerea la indeplinire a intereselor publice locale si a proiectelor
comunitatii pe care au garantat la alegeri ca o vor reprezenta.

Situațiile de dizolvare a consiliului județean:

a. Consiliul județean se dizolvă de drept, la fel ca si cel local, în condițiile art.

143 alin. (1), respectiv :
a. In cazul în care acesta nu se întruneşte cel puţin într-o şedinţă ordinară sau
extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive, deşi a fost convocat
conform prevederilor legale;
b) în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 şedinţe ordinare sau
extraordinare ţinute pe durata a patru luni calendaristice consecutive;
c) în cazul în care numărul consilierilor locali în funcţie este mai mic decât
jumătatea numărului membrilor consiliului local şi nu a putut fi completat cu supleanţi
în condiţiile art.122.
In acest caz, președintele consiliului județean, vicepreședinții consiliului
județean, secretarul general al județului, prefectul sau orice altă persoană interesată
sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin.
(1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea
consiliului județean. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului28.
26
Elena Emilia Stefan, op cit, 2019, pp 201.
27
Art 182 NCA.
28
Art 183 alin 2 NCA.

10
 Dizolvarea prin referendum: Referendumul se organizeaza inn conditiile legii
–a se vedea legea nr. 3/2000, cu modificari, ca urmare a cererii a cererii adresate
prefectului de cel putin 25% din cetatenii cu drept d evot inscrisi pe listele electorale.
Referendumul local, ca si cel judetean se organizeaza de catre o comisie numita prin
ordin al prefectului , compusa dintr-un reprezentant al prefectului, un judecator de la
tribunal, iar secretariatul este asigurat de institutia prefectului.
Referendumul este valabil daca la el s-au prezentat la urne cel putin 30% din
numarul local al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judetean va inceta
daca in favoarea dizolvarii s-a pronuntat jumatate plus unu din numarul total al celor
care au participat la vot29.

IV. PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN

Codul administrativ califica presdintele consiliului judetean ca fiind o

autoritate executiva, alaturi de primarii comunelor, oraselor, municipiilor, primarul
capitalei sau primarii de sector. Actualul art 123 alin 4 din Codul administrativ permite
loc afirmatiei conform careia in prezent presedintele consiliului judetean a devenit o
institutie de rang constitutional30.
Inca de cand statutul juridic al presedintelui consiliului judetean era unul
confuz, au existat autori care au argumentat in baza textelor de lege existente la acea
vreme de ce il incadrau pe acesta la “ autoritati publice locale” Astfel, unul dintre
acesti autori s-a exprimat astfel: “ Dacă, în forma sa iniţială, Constituţia României nu
prevedea instituţia președintelui consiliului judeţean, prin revizuirea Constituţiei în
anul 2003, președintele consiliului judeţean a devenit o autoritate de ordin
constituţional. Este adevărat că această autoritate nu este reglementată în art. 122 din
Constituţie, care este sediul materiei pentru autoritatea judeţeană autonomă, ci în art.
123 alin. (4), articol consacrat raporturilor dintre autorităţile autonome de la nivel de
baza și judeţean și prefect. Acest fapt nu afectează, însă, statutul constituţional al
președintelui consiliului judeţean.
In ceea ce privește critica conform căreia președintele consiliului judeţean nu
poate fi o autoritate a administraţiei publice locale pentru că nu este menţionat printre
autorităţile ale căror acte ilegale pot fi atacate de prefect la instanţa de contencios
administrativ, facem precizarea că actul fundamental trebuie privit atât în litera, cât și
în spiritul său. Atât timp cât beneficiază de o consacrare constituţională, președintele
consiliului judeţean este o autoritate a administraţiei publice locale și, ca orice

29
Verginia Vedinas, Drept administrativ, ed. 12, Universul juridic, 2020, pp 278.
30
M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. S. Muraru, E.S. Tanasescu, Constitutia Romaniei.Comentariu pe articole, ALL
Beck, Bucuresti, 2004, pp 262 apud, V. Vedinas, op. cit, 2020, pp 279.

11
autoritate a administraţiei publice locale, emite acte administrative (dispoziţii), care,
obligatoriu, trebuie să fie verificate din punct de vedere al legalităţii de către prefect,
iar dacă prefectul le consideră ilegale le atacă la instanţa de contencios administrativ.
O interpretare contrară ar conduce la un statut privilegiat al președintelui consiliului
judeţean în raport cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice, ar face inutil
controlul de legalitate exercitat de prefect și ar lipsi de substanţă principiul
legalităţii31”.
Astfel, conform art. 172 alin. 2 din N.C.A. “Consiliul județean se completează
cu președintele consiliului județean, ales în condițiile legii pentru alegerea autorităților
administrației publice locale, care are drept de vot și conduce ședințele acestuia”.
Pana la alegerile din 2008 , presedintele consiliului judetean se alegea in mod
indirect, la fel ca si vicepresedintii, din randul consilierilor deja alesi in functie., ceea ce
facea ca, in acel context legislativ, presedintele consiliului judetean sa nu mai poata fi
incadrat la autoritati publice locale ( judetene). Iata ca acum statutul sau juridic a fost
lamurit si Codul administrativ roman a enuntat explicit faptul ca presedintele
consiliului judetean este o autoritate aleasa la nivel local/judetean, prin vot secrdt,
personal si liber exprimat de catr cetatenii unitatii administrativ-teritoriale.
Dispozițiile art. 149 se aplică în mod corespunzător pentru validarea
mandatului de președinte al consiliului județean, validarea mandatului fiind realizată de
către tribunalul în a cărui circumscripție se află unitatea administrativ-teritorială.
Președintele consiliului județean depune jurământul prevăzut la art. 117 în prima
ședință privind ceremonia de constituire a consiliului județean sau în fața președintelui
tribunalului, în camera de consiliu, în cazul în care prima ședință privind ceremonia de
constituire a consiliului județean nu are loc în termen de 60 de zile de la data
alegerilor.
Durata mandatului președintelui și al vicepreședinților consiliului județean este
egală, de regulă, cu durata mandatului consiliului județean. În cazul în care mandatul
consiliului județean încetează înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează
de drept și mandatul vicepreședinților consiliului județean fără vreo altă formalitate32.

Alegerea și eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean:

Consiliul județean alege dintre membrii săi 2 vicepreședinți. Vicepreședinții consiliului

județean se aleg prin vot secret, cu majoritate absolută. Președintele consiliului

31 Mihai Cristian Apostolache, Chiar dacă este contestat, Președintele Consiliului Județean este o autoritate a
administrației publice locale, 11 .09. 2018, apud. www.juridice.ro, consultat la 12. 05. 2020, ora 10,05. a.m.
32 Art. 187 NCA.

12
județean desemnează prin dispoziție care dintre cei doi vicepreședinți exercită primul
atribuțiile sale în alte cazuri de absență.33
Pe durata exercitării mandatului, vicepreședinții consiliului județean își
păstrează statutul de consilier județean fără a beneficia de indemnizația aferentă
acestui statut. Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean se poate
face de consiliul județean, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul
consilierilor în funcție, la propunerea temeinic motivată a cel puțin unei treimi din
numărul acestora. Eliberarea din funcție34 a vicepreședinților consiliului județean nu
se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean35.

Rolul președintelui consiliului județean

Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte

autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în
justiție. Președintele consiliului județean răspunde în fața alegătorilor de buna
funcționare a administrației județene.
Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat președintelui
consiliului județean.. Președintele consiliului județean asigură respectarea prevederilor
Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum și a
altor acte normative36.
În caz de vacanță a funcției de președinte al consiliului județean, de suspendare
a mandatului președintelui consiliului județean, precum și în situațiile de imposibilitate
de exercitare a mandatului, atribuțiile acestuia sunt exercitate de drept de unul dintre
vicepreședinți, desemnat de consiliul județean, prin vot secret, cu majoritate absolută,
cu respectarea drepturilor și obligațiilor corespunzătoare funcției de președinte al
consiliului județean.
In situația în care sunt suspendați din funcție, în același timp, atât președintele
consiliului județean, cât și vicepreședinții consiliului județean, precum și în situațiile
de imposibilitate de exercitare de către aceștia a mandatului, consiliul județean deleagă

33
Art 188 alin 1 si 2 NCA.
34
Art 188 alin 4 NCA.
35 FOARTE IMPORTANT !! La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din
funcție a vicepreședintelui consiliului județean participă și votează consilierul județean care candidează la
funcția de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv vicepreședintele consiliului județean a cărui
eliberare din funcție se propune
36
Art 190 NCA.

13
un consilier județean care îndeplinește atât atribuțiile președintelui consiliului
județean, cât și pe cele ale vicepreședinților consiliului județean, până la încetarea
situației respective, cu respectarea drepturilor și obligațiilor corespunzătoare funcției
de președinte al consiliului județean. Pe perioada exercitării atribuțiilor de președinte
al consiliului județean, precum și de vicepreședinte al consiliului județean, consilierul
județean beneficiază de o unică indemnizație lunară egală cu cea a funcției de
vicepreședinte al consiliului județean.
Dacă devin vacante, în același timp, atât funcția de președinte al consiliului
județean, cât și cea de vicepreședinți ai consiliului județean, consiliul județean alege
alți vicepreședinți ai consiliului județean în condițiile art. 188, prevederile alin.
(1) și (3) aplicându-se până la alegerea unui nou președinte al consiliului județean37.

Actele Consiliului judetean si ale Presedintelui Consilului judetean

În exercitarea atribuțiilor ce le revin, autoritățile administrației publice locale

adoptă sau emit, după caz, acte administrative cu caracter normativ sau individual,
după cum urmează:
a) consiliul local și consiliul județean adoptă hotărâri;
b) primarul și președintele consiliului județean emit dispoziții.
(2) În organizarea executării sau executării în concret a legii, autoritățile deliberative și
cele executive adoptă, emit sau încheie, după caz, și alte acte juridice prin care se
nasc, se modifică sau se sting drepturi și obligații.
FOARTE IMPORTANT! Hotărârile și dispozițiile se aduc la cunoștința
publică și se comunică, în condițiile legii, prin grija secretarului general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. Hotărârile și dispozițiile,
documentele și informațiile financiare, precum și alte documente prevăzute de lege se
publică, pentru informare, în format electronic și în monitorul oficial local38.
Hotărârile și dispozițiile cu caracter normativ devin obligatorii de la data
aducerii lor la cunoștință publică. Aducerea la cunoștință publică a hotărârilor și a
dispozițiilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării
oficiale către prefect. In unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând
unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit
la ultimul recensământ, hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoștință
publică atât în limba română, cât și în limba minorității respective39.

37
Art. 192 NCA.
38
Art. 197 alin 4 si 5 NCA.
39
Art. 198 si 199 NCA.

14
 Comunicarea hotărârilor și dispozițiilor cu caracter individual către
persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării
oficiale către prefect. Hotărârile și dispozițiile cu caracter individual produc efecte
juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează.
FOARTE IMPORTANT! In unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii
aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, hotărârile cu caracter individual se
comunică, la cerere, și în limba minorității respective.
Presedintele CJ, care din punct de vedere al statutului ales este un organ
unipersonal si executiv al consiliului judetean40 emite dispozitii care pot avea atat
caracter normativ, cat si caracter individual. Aceste dispozitii devin executorii
numai dupa ce sunt aduse la cunsotinta publica ( cele normative) sau la cunostinta
celor interesati ( cele individuale)41.

40
Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Edit Hamangiu, 2009, pp. 222-223.
41
V Vedinas, op cit, pp 278.

15