Sunteți pe pagina 1din 11

Student: Cacoveanu Lorena-Cristina

Grupa: 1, AP
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.57 din 3 iulie 2019
privind Codul administrativ

I. INTRODUCERE-PARTEA TEORETICĂ A ORDONANȚEI DE


URGENȚĂ

Ordonanţa de urgenţă, este actul normativ care poate fi adoptat de


Guvern în situaţii excepţionale, conform dispoziţiilor art.114 din Constituţie.
Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea ei spre abrobare la
Parlament. În prezent se realizează un abuz prin emiterea nejustificată de ordonaţe de
urgenţă. Prin această practică toate Guvernele şi-au acordat putere de legiferare pe
domenii care sunt în atributul de relglementare exclusivă a Paralamentului. Prin
această tactică puterea executivă se substituie puterii legislative, sporindu-şi artificial
puterea de reglementare. Ordonanţele de urgenţă au putere de lege pentru perioada în
care activează.1
Conform articolului 115, alineatul 5 din Constituția României ,,
Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în
procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în
Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în
mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen
de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra
ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care
decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme
de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul
(1).’’ Alineatul 6 menționează că ,, Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în
domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale

1
https://www.juristnet.ro/documentatie/legis/ordonanta-simpla-si-ordonanta-de-urgenta/ ,accesat la data de
21.01.2021, ora 15:00

1
statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile
electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.’’2
În cazul ordonanţelor de urgenţă trebuie precizat că legea
fundamentală nu se pronunţă cu privire la domeniile care pot forma obiectul de
reglementare a acestei categorii de ordonanţe. În tăcerea constituţiei doctrina şi
jurisprudenţa constituţională a avut sarcina de a interpreta textele constituţionale. În
literatura juridică majoritatea autorilor consideră că nu se poate justifica intervenţia
prin ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor organice. Astfel unii explică ordonanţa
în contextul stării de necesitate şi prin aceasta fundamentează ideea respingerii
reglementării prin ordonanţe de urgenţă domeniilor ce aparţin legilor organice.
(Tudor Drăganu) Alţii susţin că sunt „excluse prin Constituţie din spaţiul delegării
legislative acele domenii care fac obiectul legilor organice”, considerând că natura
juridică a ordonanţei de urgenţă nu este în esenţă alta decât a unei ordonanţe simple,
doar că art.114 (4) instituie o procedură specială de emitere a ordonanţelor, dar nu
alte reglementări substanţiale. (Ion Deleanu). De asemenea în argumentarea idei
menţionate se invocă şi aspecte de tehnică legislativă, menţionând că atât legile de
abilitare cât şi legile de adoptare sau de respingere sunt legi ordinare întrucât nu
figurează în cadrul legilor organice enumerate exhaustiv în legea fundamentală. Din
punct de vedere procedural şi a tehnicii legislative ar fi de neconceput ca o lege de
adoptare sau respinge ce se votează cu o majoritate simplă să reglementeze în fond
domenii ce trebuiau în procedura obişnuită votată cu majoritate absolută. (Dana Tofan
Apostol).
Guvernul poate legifera prin ordonanțe de urgență pentru a depăși
situațiile în care există o nevoie imperioasă de reglementare, pe care Parlamentul nu
ar putea-o satisface eficient la un moment dat.
Această excepție de la separația puterilor în stat și de la echilibrul
sistemului de „checks and balances” este justificată pentru a salvgarda interesul
public în „situații extraordinare”.
Curtea Constituțională a statuat (prin Decizia nr. 15 din 25
ianuarie 2000) că posibilitatea recunoscută executivului de a adopta ordonanțe de

2
Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, op. cit. p.162

2
urgență cu titlu excepțional „nu poate echivala cu un drept discreţionar al Guvernului
şi, cu atât mai mult, această abilitare constituţională nu poate justifica abuzul în
emiterea ordonanţelor de urgenţă”. Guvernul este ținut să respecte limitele delegării
legislative stabilite de articolul 115 din Constituție și dezvoltate în practica Curții
Constituționale..3
Elaborarea Codului Administrativ a vizat în mod expres ușurarea
procesului decizional de „derulare a procedurilor interne la nivelul unor unităţi
administrativ-teritorialei , în vederea punerii în aplicare a principiului subsidiarităţii”,
având drept consecință imediată asigurarea accesului colectivităților locale la servicii
publice de calitate.
În acest context, revederea în profunzime a structurilor
organizatorice ale colectivităților locale, organizate sub forma Unităților
Administrativ-Teritoriale (UAT), a devenit o prioritate de primă necesitate pentru
primarii și secretarii-generali, prioritate nu tocmai ușor de îndeplinit, deoarece
entitățile administrative care trebuie să se adapteze exigențelor Codului Administrativ
funcționează deja într-o anume logică administrativă, dar anacronică după aprobarea
Codului. Prezentul studiu se adresează conducerilor colective și executive ale
unităților administrativ-teritoriale, în primul rând celor de tip Comună, însă modul de
lucru propus se poate adapta, ținând seama de particularități și complexitate, și
celorlalte forme de organizare administrativ-teritorială. În momentul de față, relațiile
de subordonare, coordonare și autoritate care s-au dezvoltat și au funcționat într-un
orizont de timp destul de îndelungat la nivelul subunităților constitutive ale UAT-
urilor constituie o serioasă „frână” în procesul de schimbare a paradigmei
administrației publice locale, care, începând cu adoptarea Codului Administrativ, au
devenit obligatorii pentru toate categoriile de UAT. 4

II. ETAPELE DE INIȚIERE, ELABORARE ȘI ADOPTARE


(STUDIU DE CAZ)

3
https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=4f60e794-3364-4163-8422-69d668f07e8b, accesat la data de
21.01.2021, ora 15:40
4
http://acormm.ro/wp-content/uploads/2020/06/ARTICOL-RMEE-MANAGEMENT-PUBLIC-converted.pdf, accesat
la data de 27.01.2021, ora 09:10

3
Act de bază : Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019.

Prin această Ordonanţa de urgenţă s-a adoptat Codul Administrativ, un act


mult asteptat de mediul politic si administrativ. Această ordonanţa vine de la Guvern si se
depune ulterior la Parlament.

In ceea ce priveste ,,ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.57 din 3 iulie 2019


privind Codul administrativ’’, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Bucuresti, 3 iulie 2019. Nr. 57. -in temeiul art. 115 alin. (4) din
Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de
urgenta
Prezentul cod se aplica in activitatea autoritatilor si institutiilor
administratiei publice, in raporturile dintre autoritatile si institutiile administratiei
publice, precum si in raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau privat.

,, (1) Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează


în temeiul votului de încredere acordat de Parlament în baza programului de guvernare. Guvernul
asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a
administrației publice.

(2) În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcționarea


echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social.’’ 5

În realizarea funcţiilor sale Guvernul îndeplineşte atribuţii principale, prima


fiind de a iniţia proiecte de lege şi a le transmite către Camera competentă, ca primă Cameră
sesizată, şi spre informare către Camera decizională.

Procesul legislativ

Şedinţele Guvernului se convoacă şi sunt conduse de prim-ministru.

5
Articolul 14 Rolul Guvernului

4
Guvernul se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, pentru a
dezbate problemele politicii interne şi externe sau aspecte de conducere generală a administraţiei
publice..6

,,Proiectele de lege inițiate de Guvern și propunerile legislative inițiate de


senatori, de deputați sau de cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă trebuie să fie
însoțite de expunere de motive, să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole și,
după caz, pe capitole și secțiuni.’’ 7

Avand in vedere ordonanta de urgenta nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul
Administrativ, functia activa constituie urmatoarele etape:

1. Abrogări:
a) Decretul nr.478 din 22 noiembrie 1954, emis de Prezidiul Marii
Adunări Naţionale, publicat in B.Of. nr. 46/10 dec. 1954. ( Decret cu privire la donatiile
facute statului).
b) ORDONANŢĂ nr.32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea
cabinetului demnitarului din administratia publică centrala, emisa de Guvern si postata in
M.Of. nr. 42/30 ian. 1998. Totodata, aceasta abroga si Ordonanta de urgenta nr.19 din 24
februrie 2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea
cabinetului demnitarului din Administratia Publica Centrala.
c) Se abroga Lege nr.188 din 8 decembrie 1999, emisa de Parlament
si publicata in M.Of. nr. 600/8 dec. 1999 privind Statutul funcţionarilor publici,  cu
excepţia prevederilor art. 20, 201—2010, ale art. 60 alin. (3), ale art. 60 1—604,621—6213 şi
ale anexei nr. 2 care se aplică pentru realizarea evaluării performanţelor profesionale
individuale ale funcţionarilor publici pentru activitatea desfăşurată în anul 2019.

2. Modificări:

6
https://www.gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ , accesat la 29.01.2020, ora 23:36
7
Desfășurarea lucrărilor Senatului -SECȚIUNEA a 3-a, Procedura legislativă-Art.88

5
-Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia- abrogă art. 3—4, 8—10, 12,
14—16, 18—27 şi anexa
- Legea. privind Statutul funcţionarilor
nr.188/1999 publici (abrogata prin O.U.G. nr.57/2019)
- modifică art. 202 alin. (1) lit. b), art. 203 alin. (2) lit.
b)-d), art. 203 alin. (3), art. 624 alin. (1) lit. a) si b), art.
626 alin. (4) si art. 6213 alin. (2); abrogă art. 203 alin.
(2) lit. a)
-Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea
funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea
altor acte normative
- modifică art. 26 alin. (1) lit. h); abrogă art. 26 alin. (1)
lit. i)

Functie pasiva:

-D.C.C. DECIZIA nr. 240 din 3 iunie 2020


nr.240/2020 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor
administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-
2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale
din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 44/2020
- admite obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că
Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

6
Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor
autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în
perioada 2016—2020, unele măsuri pentru organizarea
alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, precum şi Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 44/2020, în ansamblul lor, sunt
neconstituţionale

Curtea Constituțională - CCR


Decizia nr. 60/2020 referitoare la respingerea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 369 din 08 mai 2020.
În vigoare de la 08 mai 2020

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată direct de


Avocatul Poporului și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale în raport cu criticile de
neconstituționalitate formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Avocatului Poporului și se publică în Monitorul Oficial


al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 februarie 2020.

Presedintele Curtii Constitutionale- prof. univ. dr, Valer Dorneanu

Magistrat- asistent-sef Claudia- Margareta Krupenschi

7
La șase luni după ce a fost sesizată de Avocatul Poporului cu privire la OUG
57/2019, prin care guvernul Dăncilă a modificat Codul administrativ, CCR dă câștig de cauză
fostului premier PSD și constată că ordonanța este constituțională.

 „În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a


respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate şi a constatat că prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale,
în raport de criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică
Avocatului Poporului”, transmite Curtea Constituțională.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională pe 28 august 2019 cu


excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
Administrativ, invocând în principal trei motive:

 contravine exigențelor Constituției privind delegarea legislativă;

 contravine prevederilor constituționale privind mandatul reprezentativ, cu


privire la răspunderea membrilor guvernului și privind controlul parlamentar al activității
guvernului;

 afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, în speță guvernul.

Avocatul Poporului a constatat că în cuprinsul ordonanței sunt reglementate


„aspecte care nu au legătură și nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în
susținerea urgenței și situației extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe”.

Renate Weber i-a reproșat guvernului inclusiv inadecvarea soluției găsite


pentru soluționarea situației administrației publice centrale și locale din România, atrăgând
atenția că nu se impunea emiterea unei ordonanțe de urgență pentru o situație care nu era nici
urgentă, nici extraordinară.

„(...) mecanismul legislativ al ordonanței de urgență prezintă un regim aparte,


care ar trebui să fie folosit în situații extraordinare, urgente și a căror reglementare nu poate fi

8
amânată. Or, situația care a generat adoptarea acestei ordonanțe de urgență este deja de
notorietate și a cunoscut anterior mai multe inițiative legislative”, spunea Avocatul Poporului în
sesizarea sa.

De asemenea, Avocatul Poporului a constatat că „se tinde la inversarea


raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern”, niciodată situația extraordinară si
urgența unui demers legislativ delegat neputând fi „acceptate ca o sancțiune a eșecului procesului
de legiferare derulat de Parlament, acesta fiind reprezentantul poporului și unica autoritate
legiuitoare”.

Principiul colaborării loiale dintre instituțiile și autoritățile statului nu înlătură


funcția de control pe care Parlamentul o are asupra Guvernului și nu inversează acest control,
spunea Renate Weber în sesizarea adresată CCR.

De asemenea, analizând textul ordonanțe, Avocatul Poporului a constatat că,


din condițiile generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului a fost înlăturată
condiția incompatibilității, „ceea ce produce consecințe negative prin fragilizarea statutului
membrilor Guvernului și a instituției în ansamblu.”

Eliminarea condiției de ocupare a funcției de către o persoană aflată într-unul


din cazurile de incompatibilitate poate conduce la situații de fapt în care o persoană decăzută din
dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică în aplicarea Legii nr. 176/2010, să fie
numită în funcția de membru al Guvernului doar pentru ca mai apoi, când se constată interdicția,
să înceteze calitatea de membru, spunea Weber.

Ordonanța mai conține prevederi precum introducerea pensiilor speciale


pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate
absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până
acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii
publici.

9
III. Concluzii finale:

Comform celor prezentate mai sus, aceasta lucrare urmareste procesul


legislative la Ordonantei de Urgenta nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ.

Introducerea lucrarii se bazeaza pe partea teoretica, abordeaza notiunea de


ordonanta de urgenta, fiind urmata de partea a ll-a a lucrarii care evidentiaza etapele de initiere,
elaborare si adoptare marcate de site-ul cdep.

În urma analizei detaliate a prevederilor OUG 57 /2019 și altor acte nomative


conexe problematicii analizate, se pot conchide următoarele:

1. Reglementările prevăzute la delegarea de responsabilități descurajează


delegarea acestora unui singur angajat prin limitarea duratei delegării responsabilității aferente
acestor posturi neîncadrate la o durată de maximum 6 luni, concomitent cu împărțirea
responsabilităților aferente posturilor vacante la minimum două persoane;

2. Organigrama unei Comune trebuie să aibă în vedere obținerea unei viteze


mari de răspuns a participanților în procesul implementării sau rezolvării deciziilor conducerilor
colective (Consiliile Locale), respectiv a dispozițiilor conducătorului instituției publice
(ordonatorul principal de credite). În acest sens, organigrama de tip „stat major” fiind modul de
organizare cel mai eficace a unei Comune;

Bibliografie :

I. Literatura de specialitate:
1. Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, op. cit. p.162
II. Decizii ale CCR:
2. Decizia nr. 60/2020 referitoare la respingerea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ
III. Legislatie:
1. Conform articolului 115, alineatul 5 din Constituția României
2. Desfășurarea lucrărilor Senatului -SECȚIUNEA a 3-a, Procedura
legislativă-Art.88

10
3. Articolul 14 Rolul Guvernului
IV. Siteografie:
1. https://www.gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ , accesat la
20.01.2020, ora 23:36

2. https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=4f60e794-3364-4163-
8422-69d668f07e8b, accesat la data de 21.01.2021, ora 15:40
3. http://acormm.ro/wp-content/uploads/2020/06/ARTICOL-RMEE-
MANAGEMENT-PUBLIC-converted.pdf, accesat la data de 27.01.2021, ora 09:10
4. https://www.juristnet.ro/documentatie/legis/ordonanta-simpla-si-
ordonanta-de-urgenta/ ,accesat la data de 21.01.2021, ora 15:00
5. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=159134,
accesat la data de 21.01.2021, ora 07:45

11