Nume: Cacoveanu Lorena-Cristina

Grupa: 1, AP

Legea nr. 2 din 4 ianuarie 2021, privind unele măsuri pentru prevenirea si combaterea
antitigănismului

I. INTRODUCERE- PARTEA TEORETICĂ A LEGII

Legea, în sens restrâns, este un act normativ cu forţă juridică superioară, faţă
de cea a celorlalte acte normative. în principiu, legea, concepută în acest sens, emană de la
autoritatea supremă în stat. Celelalte acte normative sunt elaborate şi de alte autorităţi publice.
Legea reglementează cele mai importante relaţii sociale şi are un caracter obligatoriu, fiind
rezultatul voinţei generale. în sensul larg şi comun al termenului, legea - însemnând orice regulă
de drept obligatorie - cuprinde orice izvor de drept (în acest sens, şi obiceiul este o lege, din
moment ce este obligatoriu).
În prezent, legea, în sens restrâns, ocupă locul central în sistemul actelor
normative, care este compus din legi, decrete, ordonanţe şi hotărâri ale guvernului, regulamente
şi ordine ale miniştrilor, decizii ale organelor administrative locale etc.1
Cadrul juridic din România include următoarele instrumente juridice:

Constituția reprezintă legea supremă în România. Aceasta reglementează

structura României ca stat național, unitar și indivizibil, raporturile dintre puterea executivă,
legislativă și judecătorească, precum și dintre organismele Statului, cetățeni și persoanele
juridice.
 legile constituționale emană de la puterea constituantă – adică de la
adunarea constituantă care a fost aleasă şi convocată în acest scop.

 legile organice reglementează domeniile de importanță majoră pentru Stat,

cum ar fi frontierele țării, cetățenia română, stema țării și sigiliul statului, regimul juridic al
proprietății și al moștenirii, organizarea și desfășurarea referendumului; infracțiunile, pedepsele

1
https://legeaz.net/dictionar-juridic/lege , accesat in data de 20.01.2021, ora: 08:45

1
și regimul executării acestora, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, drepturile persoanelor
vătămate de o autoritate publică, apărarea țării, organizarea organismelor guvernamentale,
partidele politice.
 legile ordinare reglementează toate celelalte domenii care nu sunt
acoperite de legea organică. O lege ordinară nu poate amenda sau modifica o normă superioară,
cum ar fi o lege organică sau Constituția.
 în cazuri speciale (vacanță parlamentară) anumite domenii, stabilite de
Parlament, pot fi reglementate, pe baza delegării legislative, prin ordonanțe ale Guvernului.
Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute
de aceasta. În situații de urgență, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență în orice domeniu,
dacă se consideră necesar.
 hotărârile Guvernului stabilesc modul în care legile vor fi efectiv puse în
aplicare sau alte aspecte organizatorice privind implementarea acestora.
 acte normative emise de administrația publică centrală (ordine și
instrucțiuni) se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor
Guvernului.
 acte ale autorităților administrative autonome
 acte normative emise de autoritățile administrației publice
locale (Consiliul Județean, Consiliul Local, Consiliul General al Municipiului București)
reglementează domenii care intră în aria de competență a autorităților administrației publice
locale.2

Din Constituţie nu rezultă expres obligaţia de a cunoaşte legea, dar ea rezultă

indirect dintr-o serie de prevederi constituţionale. Astfel, art. 1 alin. 5 prevede că: „În România,
respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“.

De aici se deduce că pentru a respecta o lege trebuie să îi cunoşti prevederile,

iar obligativitatea respectării supremaţiei legii se răsfrânge şi asupra cunoaşterii legii.

2
https://e-justice.europa.eu/content_member_state_law-6-ro-ro.do?member=1, accesat in data de 20.01.2021, ora
09:10

2
 De asemenea, art. 16, alin. 2 prevede că „Nimeni nu este mai presus de lege”.
Şi de aici se deduce obligaţia cunoaşterii legii pentru a putea determina limitele în care legea ne
permite să ne manifestăm. Art. 17 stipulează faptul că „cetăţenii români se bucură în străinătate
de protecţia statului român”, ceea ce înseamnă că statul român îşi asumă obligaţia, în primul
rând, de a-l informa pe cetăţean cu privire la legislaţia altor state. Această obligaţie de informare
nu trebuie să se epuizeze prin art. 31 din Constituţie, intitulat „Dreptul la informare”.

Această prevedere constituţională este dezvoltată prin Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informaţiile de interes public [publicat în Monitorul Oficial nr. 663/23
oct. 2001], însă într-un sens aproape inutil şi lipsit de interes şi utilitate pentru majoritatea
populaţiei. Astfel, art. 2, punctul b) defineşte informaţia de interes public ca fiind „orice
informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii
publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei“, formulare
din care, cu puţină indulgenţă, se putea desprinde o umbră a posibilităţii cetăţeanului de a apela
şi la informaţii privind universul legislativ în general.

Însă această speranţă este spulberată prin prevederile art. 5 care restrânge
obligaţia de informare a autorităţii sau a instituţiei publice la actele normative care
reglementează organizarea şi funcţionarea sa. Care este acea autoritate publică obligată să
asigure cetăţeanului accesul la cea mai importantă informaţie de interes public: legea? Art. 78
din Constituţie arată că „legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare de
la data publicării sau la o altă dată ulterioară prevăzută în textul ei“, înţelegându-se de aici că
faptul material juridic al publicării reprezintă premisa primordială a cunoaşterii legii, în
consecinţă aceasta devine opozabilă faţă de toţi. 3

Aşezate pe trepte ierarhice, în fruntea ierarhiei se află legile, urmate de

ordonanţele Guvernului, hotărârile Guvernului, ordinele şi instrucţiunile miniştrilor, ordinele
prefectului, dispoziţiile reprezentanţilor autorităţilor publice locale.4

Parlamentul reprezintă una dintre instituţiile primordiale ale unei democraţii

constituţionale.

3
https://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2007/a28.pdf, accesat in data de 21.01.2021, ora 12:34
4
I. Vida, op. cit., p. 39.

3
 Potrivit art.61 alin.(1) din Constituţia României, "(1) Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării." Prin urmare,
Parlamentul României are un dublu rol, şi anume acela de a fi organul reprezentativ suprem al
poporului român şi de a fi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Aşadar, în rândul atribuţiilor pe care le are Parlamentul, cea mai importantă

este legiferarea. Această activitate este supusă unor norme constituţionale şi regulamentare, care
reglementează "traseul" legii din momentul exercitării dreptului de iniţiativă legislativă şi până la
publicarea legii în Monitorul Oficial al României, norme ce formează conţinutul procedurii
legislative parlamentare.

Într-o definiţie succintă, precizăm că procedura legislativă parlamentară

cuprinde totalitatea regulilor pentru pregătirea dezbaterii, dezbaterea şi votarea unui proiect de
lege sau a unei propuneri legislative în Parlament. În conformitate cu principiul
bicameralismului, ea se desfăşoară în fiecare Cameră şi, dacă este cazul, în Camerele reunite, în
şedinţă comună.

Procedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape:

1. Inițiativa legislativă

2. Examinarea și avizarea proiectelor de lege sau propunerilor legislative în

cadrul comisiilor permanente

3. Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi

a camerei competente să o dezbată

4. Dezbaterea proiectlui de lege sau a propunerii legislative în cadrul

Camerei competente

5. Votarea proiectlui de lege în plenul Camerei

6. Întoarcerea legii la  care are competenţă decizională în condiţiile art.75

alin.(4) şi (5) din Constituţie;

7. Semnarea legii de către preşedinţii Camerelor;

8. Promulgarea şi publicarea legii.

4
 Cu privire la etapele procedurii legislative câteva precizări se impun în
legătură cu medierea şi reexaminarea legii.

 a) Medierea ca fază a procedurii legislative, a fost înlăturată prin Legea de

revizuire a Constituţiei nr.429/2003, aceasta fiind  menţinută, ca o procedură specială, pentru
procedura revizuirii Constituţiei României, în condiţiile art.150 şi 151.

De asemenea, procedura medierii urmează să se aplice şi pentru proiectele de

lege aflate în procedură anterior intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei, respectiv
data de 29 octombrie 2003.

b) Faza "parlamentară" a procedurii se încheie în momentul trimiterii legii

spre promulgare. În cazul reexaminării solicitate fie de Preşedintele României, fie ca urmare a
deciziei Curţii Constituţionale, procedura legislativă se reia, în condiţiile stabilite de Constituţie
şi de regulamentele parlamentare. Considerată drept o procedură complementară, procedura
reexaminării legii prezintă o importanţă deosebită, întrucât face parte nemijlocit din adoptarea
legii.

a) Inițiativa legislativă

Declanşarea procedurii parlamentare legislative se face prin sesizare.

Principala modalitate de sesizare constă în exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă.

 Potrivit art.74 alin.(1) din Constituţie, iniţiativa legislativă aparţine

Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de
vot.

 Iniţiativele legislative care aparţin Guvernului poartă denumirea de proiecte

de lege. Acestea se transmit către Camera competentă să le adopte, ca primă Cameră sesizată.

 Propunerile legislative pot fi iniţiate fie de către senatori sau deputaţi, fie de

către cetăţeni. Senatorii şi deputaţii pot exercita dreptul de iniţiativă legislativă individual sau
colectiv, prin grupul parlamentar de care aparţin.

Conform art.74 alin.(5) din Constituţie, propunerile legislative se supun

dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.  Senatorii,
deputaţii şi cetăţenii, care îşi exercită dreptul de iniţiativă legislativă, pot prezenta propuneri

5
legislative numai în forma cerută pentru proiectele de lege (art.74 alin.(3) şi (4) din Constituţie).
Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare, pentru a se
pronunţa şi în  ceea ce priveşte aplicarea art.111 alin.(1) din Constituţie.

b) Avizarea proiectului de lege sau a propunerii legislative

O problemă distinctă, prealabilă examinării proiectelor şi propunerilor

legislative, o constituie avizarea acestora de către Consiliul Legislativ. Cadrul general privind
competenţa acestuia este dat de art.79 din Constituţie, care stabileşte că este un organ consultativ
de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea
sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii.

Potrivit art.11 din Legea nr.73/1993, propunerile legislative făcute de deputaţi

sau de senatori se înaintează Consiliului Legislativ, spre avizare, de către secretarul general al
Camerei la care au fost depuse, în ziua înregistrării. Senatorii şi deputaţii, autori de propuneri
legislative, precum şi miniştrii pot lua parte, din proprie iniţiativă sau, la invitaţia  preşedintelui
Consiliului Legislativ, la examinarea, în secţiile acestuia, a proiectelor de acte normative supuse
avizării.De asemenea, iniţiatorii sau autoritatea care a solicitat avizul pot cere Consiliului
Legislativ lămuriri suplimentare sau pot invita preşedintele acestuia ori reprezentantul său la
dezbaterea propunerilor legislative sau a proiectelor avizate.

c) Examinarea și avizarea proiectelor și a propunerilor legislative în

cadrul comisiilor permanente ale fiecărei camere

În vederea dezbaterii şi adoptării iniţiativelor legislative de către plenul

fiecărei Camere, proiectele de lege şi propunerile legislative sunt analizate în cadrul comisiilor
permanente. Potrivit art.37 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile permanente sunt
organe de lucru ale Camerei Deputaţilor, înfiinţate în scopul de a îndeplinii însărcinările care le
sunt încredinţate în vederea pregătirii lucrărilor Camerei Deputaţilor.

d) Dezbaterea în plen

Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în plenul

Senatului se face succesiv, potrivit ordinii de zi adoptate, şi presupune trei faze distincte:
dezbaterea generală, dezbaterea pe texte şi votul final.

6
 Potrivit Regulamentului fiecărei Camere, până la momentul începerii
dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului, la Senat (art.88) şi până la înscrierea pe ordinea de
zi, la Camera Deputaţilor (art.90) iniţiatorul îşi poate retrage proiectul sau propunerea, acest
drept fiind corolarul dreptului de iniţiativă legislativă. În cazul în care proiectul sau propunerea
legislativă a fost adoptată de una dintre Camere, retragerea nu mai poate fi cerută din momentul
sesizării celeilalte Camere.

e) Votarea legii

Conform art.121 din Regulamentul Senatului şi art.114 din Regulamentul

Camerei Deputaţilor, votul senatorului este personal, ceea ce presupune că acesta nu poate fi
exercitat prin reprezentant. În ceea ce priveşte modalităţile de exprimare, votul  poate fi deschis
sau secret.

f) Întoarcerea legii la prima Cameră sesizată

Potrivit actualelor dispoziţii constituţionale, prima Cameră sesizată este

obligată să adopte un proiect de lege cu 30, 45 sau 60 de zile, după cum este vorba despre o
ordonanţă de urgenţă, un proiect de lege circumscris domeniilor de la art.75 alin.(1) sau despre
coduri ori alte legi complexe.

II. ETAPELE DE INIȚIERE, ELABORARE ȘI ADOPTARE

(STUDIU DE CAZ)

Proiectul de Lege nr. 648/2019 privind unele măsuri pentru prevenirea şi

combaterea antiţigănismului este iniţiat de 27 deputati, care aparţin următoarelor partide politice:

PS Ciofu Tamara-Dorina, Cojocaru Petru-Bogdan, 
D: Dunava Costel
Neculai, Gilia Claudia, Hărătău Elena, Lupaşcu Costel, Manole Pet
re-Florin, Nicolae Andrei, Oteşanu Daniela, Petric Octavian, Popa 
Ştefan-Ovidiu, Pop Andrei, Rotaru Răzvan-Ilie, Simonis Alfred -
Robert, Vîrză Mihăiţă, Vrăjitoru Sorinel-Marian

Dan Nicuşor Daniel

7
USR:

Kulcsár-Terza József-György
UDMR:

Cucşa Marian-Gheorghe
ALDE:

Moise Costin-Sebastian
PMP:

Ampleev Andrian, Ibram Iusein, Longher Victo
Minorităţi: : ria, Pambuccin Varujan, Popescu Mariana-Venera, Stoica Bogdan-
Alin, Vasile Daniel

Printre primele acte normative adoptate la începutul acestui an regăsim Legea

nr. 2 din 4 ianuarie 2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I, din 5 ianuarie 2021. Actul normativ urmărește
combaterea rasismului structural și instituțional împotriva romilor, considerată de legiuitor ca
fiind „o cauză principală a excluderii în Europa”, întrucât „combaterea acestuia și eliminarea
prejudecăților sunt elemente esențiale pentru a asigura romilor un statut de cetățeni egali cu
drepturi depline, în societățile europene”.5

Pentru aprobarea legii privind unele măsuri pentru prevenirea si combaterea

antitigănismului, au fost parcurse urmatoarele etape:

1.În data de 02.12.2019, proiectul de lege este adoptat de Senat, ca urmare a

depasirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia României
republicata

2. În data de 04.12.2019, proiectul este prezentat în Biroul Permanent al

Camerei Deputatilor, apoi
înregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere. Următoarea etapă este evidențiată de
trimiterea acestui proiect pentru raport la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele
minorităţilor naţionale, respectiv la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

5
http://www.cdep.ro/proiecte/2019/600/40/8/em868.pdf, accesat la data de 21.01.2021, ora 08:23

8
 Termenul de depunere a amendamentelor este 12.12.2019, urmat de termenul
depunerii raportului, care este 19.12.2019.

De asemenea, acest proiect de lege este trimis pentru aviz la: trimis pentru
aviz la: Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masa, respectiv la Comisia pentru
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

3. În data de 05.02.2020, se primește un aviz de la Comisia pentru apărare,

ordine publică şi siguranţă naţională.
4. În data de 29.05.2020, se primește un punct de vedere de la Guvern - cu
nr.3746/28.05.2020 (negativ).
5. . În data de 02.11.2020, proiectul este înscris pe ordinea de zi a plenului
Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului) din 3 noiembrie 2020 (CLGP online - 2
noiembrie 2020).

6. . În data de 09.11.2020, proiectul este înscris pe ordinea de zi a plenului

Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului) din 10 noiembrie 2020 (CLGP online - 9
noiembrie 2020).

7. În data de 16.11.2020, este înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei

Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului) din 17 noiembrie 2020 (CLGP online - 16
noiembrie 2020).

8. În data de 23.11.2020, este înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei

Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului) din 24 noiembrie 2020 (CLGP online - 23
noiembrie 2020).

9. În data de 14.12.2020, este înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei

Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului) din 15 decembrie 2020 (CLGP online - 14
decembrie 2020).

10. La data de 15.12.2020 se primește un raport favorabil de la Comisia

pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale si de la Comisia juridică, de
disciplină şi imunităţi.

9
 Acest raport face parte din categoria legilor organice și este dezbătut în
plenul  Camerei Deputatilor, fiind înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor.
11. La data de 15.12.2020, acest proiect de lege este adoptat de Camera
Deputatilor, rezultat vot pentru=244, contra=1, abtineri=20, nu au votat=8.
Tot la aceeași data, se depune la Secretarul general pentru exercitarea
dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii.
12. La data de 21.12.2020, se trimite la Presedintele României pentru
promulgare
13. La data de 04.01.2021, legea este promulgate prin Decret nr.2/2021,
devenind Legea nr.2/2021.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind unele măsuri
pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului.

III. CONCLUZII FINALE

Conform legii, prin "antiţigănism" se înţelege atât percepţia referitoare la
romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură
împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva
instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi
limbii romani. O organizaţie cu caracter antiţigănist se defineşte ca orice grup format din trei sau
mai multe persoane care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării
ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste.
Consider că în zilele noastre, această problemă este des întâlnită.
Conform celor prezentate mai sus, această lucrare urmărește procesul
legislativ al Legii nr. 2 din 4 ianuarie 2021 , lege privind unele măsuri pentru
prevenirea și combaterea antitigănismului. Sunt prezentate etapele prin care acest proces
legislativ se transformă în lege.

Introducerea lucrării abordează noțiunea de lege, tipurile de legi existente în

România și cum sunt ele adoptate conform Constituției României. Partea a ll-a evidențiază
principalele etape de elaborare, inițiere și adoptare ale prezentei legi. Este prezentat pe larg întreg

10
proces de adoptare a legii, de la inițiatorii acesteia, până la promulgarea ei de către Președintele
României.ii, de la inițiatorii acesteia, până la promulgarea ei de către Președintele României.

Bibliografie:

I. LITERATURĂ DE SPECIALITATE:

1. Ioan Vida, Ioana Cristina Vida- Curtea Constituțională a României: justiția

politicului sau politica justiției?, Ediția a lI-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic,
martie 2020, p. 39

II. LEGISLAȚIE

1. Conform art.74 alin.(5) din Constituţie

2. Conform art.121 din Regulamentul Senatului şi art.114 din Regulamentul
Camerei Deputaţilor
3. Comform art. 1 alin. 5 din Constituţie
4. Art.74 alin.(3) şi (4) din Constituţie
5. Art.111 alin.(1) din Constituţie
6. Art. 31 din Constituţie, intitulat „Dreptul la informare”.

III. SITEOGRAFIE:

1. http://www.cdep.ro/proiecte/2019/600/40/8/em868.pdf, accesat la
data de 21.01.2021, ora 08:23

2. https://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2007/a28.pdf,
accesat in data de 21.01.2021, ora 12:34

3. https://e-justice.europa.eu/content_member_state_law-6-ro-ro.do?
member=1, accesat in data de 20.01.2021, ora 09:10
4. https://legeaz.net/dictionar-juridic/lege , accesat in data de 20.01.2021,
ora: 08:45

11
12