Modul de elaborare a actelor normative adoptate de autoritățile publice locale*

Considerente generale
Având în vedere schimbările care au avut loc în administrația publică românească, se
impune abordarea de tip leadership și management strategic în managementul instituțiilor
publice, abordare care nu poate ocoli nici activitatea din administrația publică a comunei, fie
că este vorba de primărie, fie de consiliu local.
Ținând cont că principalul atribut al consiliului local, prevăzut în art. 36 alin (1) din
Legea 215/2001, este acela că are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate
problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competenta altor
autorități ale administrației publice locale sau centrale, în prezentul material mă voi referi la
modul de elaborare a hotărârilor consiliului local.
Hotărârile adoptate de către consiliului local sunt acte administrative adoptate în
limitele competentelor legale prin care se creează, se modifică sau se sting raporturi de drept
administrativ.
Ele constituie o voință unilaterală a consiliului local, dar au un caracter obligatoriu
și executoriu atât pentru persoanele fizice cât și cele juridice cărora li se adresează.
În conformitate cu dispozitiile legii organice consiliul local, în calitatea sa de autoritate
administrativă autonomă, deliberează și adoptă hotărâri. În acest sens art.46 din Legea
nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările
ulterioare prevede: „În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu
votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.”
Hotărârile consiliilor locale sunt norme juridice prin care acestea rezolvă treburile
locale și își manifestă autoritatea în comune și orașe.
Fiind acte de realizare a autorității administrative autonome, hotărârile consiliilor
locale sunt acte administrative obligatorii și executorii, cu condiția respectării legii, și care, ca
orice act juridic, trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de fond pentru valabilitatea
lor. Astfel în privința condițiilor de valabilitate, impune să se aibă în vedere, pe de o parte,
câmpul lor de aplicare, iar pe de altă parte, cerințele privitoare la adoptarea hotărârilor de către
consiliile locale și condițiile de fond ale legalității actelor juridice.
La elaborarea lor, inițiatorii vor avea în vedere caracterul de subordonare fată de toate
actele normative de nivel superior, limita competenței materiale instituită, precum și
respectarea principiilor din actul normativ care-i conferă acest drept.
 Reglementările cuprinse în hotărâri nu pot contraveni unor prevederi din acte
normative de nivel superior.
Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care
să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficientă legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde
trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica
legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne și ale
armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care
România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Hotărârile consiliului local reprezintă o modalitate juridică de organizare a executării
și de executare a legii, care trebuie să aibă întotdeauna o bază legală.
Proiectele de hotărâri se înscriu în ordinea de zi a ședinței prin menționarea titlului și a
inițiatorului, în ordinea înregistrării.
Inițiatorul poate să-și retragă proiectul de hotărâre până la aprobarea, de către ședință,
a ordinii de zi pe care este înscris.
În situații excepționale, când se impune adoptarea unor soluții imediate, în vederea
evitării unor grave atingeri aduse interesului public, proiectele de hotărâre se supun adoptării
în procedură de urgenta, potrivit art. 44 - 45 din Legea nr. 215/2001 privind administrația
publica locală. În această situație, inițiatorul proiectului de hotărâre va solicita primarului
comunei să facă mențiunea „Procedură de urgenta” pe referatul proiectului de hotărâre.
Situația excepțională trebuie să fie motivată în scris și nu poate constitui un abuz în vederea
eludării procedurilor anterioare elaborării actelor administrative.

Formele procedurale la elaborarea unui act administrativ

Elaborarea unui act administrativ, presupune, potrivit Dreptului administrativ, trei forme
procedurale și anume:
Formele procedurale anterioare care cuprind:
Inițiativa
Rapoartele și avizele
Avizele de legalitate
Acordurile prealabile
Formele procedurale concomitente, care se referă la:
cvorum
majorități
semnarea actelor
contrasemnarea
motivarea actelor administrative
Formele procedurale posterioare, adică:
comunicarea
publicarea aprobarea
confirmarea
În ceea ce privește pe inițiatorii unui proiect de hotărâre, importantă este doar forma
procedurală anterioară emiterii sau adoptării actului administrativ.

Dreptul la inițiativă și procedura de inițiere a proiectelor de hotărâri

Dreptul la inițiativă pentru proiectele de hotărâri ale consiliului local aparține
primarului, consilierilor, viceprimarilor sau cetățenilor.
Elaborarea proiectelor de hotărâri va fi precedată de o activitate de documentare și
analiză din partea inițiatorului a legislației în materie a realităților concrete ce urmează a fi
reglementate și a consecințelor prezumate.
Cu aceasta ocazie vor fi examinate și avute în vedere unele reglementări similare din
alte U.A.T.-uri din tara, a reglementărilor silire din legislația străină, în special a țârilor
Uniunii Europene.
Compartimentele de specialitate ale consiliului local, instituțiile și serviciile publice
aflate sub autoritatea sa, vor pune la dispoziția inițiatorului toate informațiile și datele
solicitate În etapa de analiză și documentare, inițiatorul poate apela și la sprijinul comisiilor
de specialitate ale consiliului local sau la sprijinul specialiștilor din cadrul consiliului
județean. Pentru alegerea unor soluții judicioase și durabile se pot elabora mai multe variante
posibile de proiecte, evaluând-se efectele previzibile ale fiecăruia. Obligația redactării și
semnării proiectului revine inițiatorilor lui.
La redactarea proiectului de hotărâre se va tine cont de respectarea normelor prevăzute
Legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nr.24/2000
republicată. În acest sens, inițiatorul proiectului de hotărâre poate solicita asistenta de
specialitate care va fi oferită de către secretarul unității administrativ-teritoriale. În
tehnoredactarea proiectului (care trebuie să aibă fuma standard: caractere Times New Roman
de mărimea 12) se solicită sprijinul serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
primarului.
 Proiectele de hotărâri trebuie redactate într-un stil concis, sobru, clar și precis, care să
excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și ortografice și de
punctuație ale limbii romane folosindu-se semnele diacritice.
Folosirea neologismelor este permisă numai dacă nu exista un sinonim de largă
răspândire în limba română, iar termenii de specialitate vor fi întrebuințați numai dacă sunt
consacrați și stăpâniți de cei cărora li se adresează.
Redactarea textelor se va face prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent în limba
română modernă, evitându-se folosirea regionalismelor. Exprimarea prin abrevieri a unor
denumiri sau termeni se poate face prin explicitare în text. Pentru accentuarea caracterului
imperative al dispoziției, la redactare, verbele vor fi utilizate la timpul prezent, forma
afirmativa.
Textul articolelor trebuie sa aibă un caracter dispozitiv, să prezinte norma instituită fără
explicații și justificări. Utilizarea unor norme imperative este permisă numai în măsura în care
ele sunt strict necesare pentru înțelegerea textului. Nu este permisă prezentarea unor explicații
prin folosirea parantezelor .
Referirea, în cuprinsul unei hotărâri sau dispoziții la un act normative, de același nivel
sau superior, se face prin precizarea categoriei juridice, a numărului, titlului și datei publicării
sau numai a categoriei juridice și a numărului, atunci când orice confuzie este exclusă. În
cadrul procedurii de inițiere și pregătire a hotărârilor sunt necesare anumite scripte de
fundamentare a proiectelor de hotărâre, fără de care o hotărâre poate fi ilegală. Materialele
de fundamentare pentru un proiect de hotărâre sunt următoarele:
 referat de aprobare ( nu expunere de motive cum greșit se folosește. A se vedea în acest
sens art. 30 alin. (1) lit. c) din L. 24/2000) redactat și semnat de inițiator, care va
cuprinde:
a) motivele de fapt care reclama reglementarea respectiva, cu alte cuvinte rațiunile care au
determinat inițierea proiectului, și, după caz, scopul urmărit; b) principiile de baza si
finalitatea;
c) efectele /consecințele in raport cu obiectul reglementarii ;
d) fazele parcurse in pregătirea proiectului ;
e) temeiul legal care sta la baza adoptării acelei reglementari;
f) modul de realizare și resursele necesare;
g) va preciza comisia de specialitate de la care se cere avizul.
Referatul de aprobare se depune și se înregistrează la registratura generală, după care,
primarul și secretarul, prin rezoluție, stabilesc, în termen de 10 zile, compartimentul care va
întocmi raportul de specialitate și care va redacta proiectul de hotărâre, termenele și, dacă este
cazul, comisia de specialitate care va analiza și aviza proiectul.
b) Raportul de specialitate al compartimentului de resort
Compartimentele de resort au obligația de a elabora raportul la proiectul de hotărâre,
în termen de 30 de zile de la solicitarea inițiatorului (art. 45 din L. 215/2001). Raportul nu
trebuie privind doar ca un material care, conform legii trebuie să însoțească proiectul de
hotărâre. Acesta trebuie privit ca un sprijin în adoptarea unei hotărâri viabile. De aceea în
cuprinsul său raportul va face referire la actele normative în materie, necesitatea și
oportunitatea adoptării hotărârii și de ce nu, propuneri pentru completarea și reformularea
articolelor din proiectul de hotărâre.
Raportul de specialitate al compartimentului de resort trebuie să asigure temeinicia
proiectului, prin stabilirea corectă a stării de fapt și legalitatea, prin corecta încadrare în drept
a stării de fapt. O atenție deosebită se acordă respectării competenței și concordanței
dispozițiilor propuse în proiect, cu prevederile legale și principiile de drept. Sintetic, acest tip
de raport trebuie să cuprindă:
a) elemente de specialitate de natură să conducă la fundamentarea proiectului de
hotărâre;
b) legalitatea și oportunitatea acestuia;
c) consecințele previzibile ale reglementarilor propuse.
Raportul va fi semnat de către șeful compartimentului de specialitate sau persoana
desemnată de către primar și secretarul unității administrativ-teritoriale și va fi depus,
împreună cu proiectul de hotărâre și referatul de aprobare secretarul unității administrativ
teritoriale.
Raportul de avizare al comisiei de specialitate din cadrul consiliului local Conform
Ordonanței Guvernului României privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare și
funcționare a consiliilor locale, nr.35/2002, aprobată de Legea nr.673/2002, comisiile de
specialitate întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri și asupra problemelor analizate, pe
care le prezintă consiliului local.
Ca și în cazul rapoartelor compartimentelor de resort avizele comisiilor de specialitate
se întocmesc în scris, și se înregistrează în registrul de intrare ieșire a corespondenței.
Referitor la conținutul avizului , considerăm că acesta cuprinde punctul de vedere al
comisiei de specialitate, propuneri de îmbunătățire a proiectului de hotărâre și amendamente,
acesta concretizându-se într-un material util adoptării unei hotărâri viabile.
 Avizele întocmite de comisiile de specialitate vor cuprinde separat, cu motivarea
necesară, atât amendamentele și propunerile acceptate cât și cele respinse. Ele sunt supuse la
vot în cadrul comisiei, fiind semnate de președinte și secretar comisiei.
Raportul trebuie să asigure oportunitatea proiectului, apreciază concordanța dintre scopul
urmărit de inițiator și interesele județului. Solicitarea raportului de avizare este obligatorie,
însă consiliul nu este obligat să i se conformeze.
Fac excepție :
a) proiectele de hotărâre cu grad redus de complexitate, care nu necesită o
fundamentare tehnică prealabilă, cum sunt cele privind alegerea unor consilieri în anumite
funcții, când este suficientă referatul de aprobare și acordul persoanei respective, care poate fi
și tacit;
b) proiectele de hotărâre inițiate de o comisie de specialitate sau de comisia de validare, privind
probleme din domeniul ei de activitate, când referatul de aprobare este, totodată, și raport de
avizare.
După obținerea avizelor inițiatorul actului definitivează proiectul, reținând sau
respingând motivat propunerile, recomandările sau observațiile formulate de avizatori. Dacă
în urma propunerilor, recomandărilor și observațiilor primite, se aduc modificări de esență
proiectului inițial, se pot solicita alte avize, note de fundamentare sau referate decât cele
inițiale, în funcție de schimbările intervenite.
După examinarea proiectului sau propunerii, comisia de specialitate a consiliului local
întocmește un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului ori propunerii
examinate.
Avizul se transmite secretarului unității administrativ-teritoriale, care va dispune
măsurile corespunzătoare difuzării lui către primar și către consilieri, cel mai târziu o dată cu
invitația pentru ședință.
Proiectele de hotărâri și celelalte propuneri, însoțite de avizul comisiei de specialitate și
de raportul compartimentului de resort din aparatul de specialitate al primarului, se înscriu pe
ordinea de zi și se supun dezbaterii și votului consiliului în prima ședință ordinară a acestuia.
Avizul reprezintă opinia de specialitate, solicitată de autoritatea administrativă
competentă să emită/adopte actul administrativ, cu privire la necesitatea și oportunitatea
emiterii/adoptării și la conținutul actului. Avizele de regulă, nu se pot solicita autorităților
administrative ierarhic superioare emitentului, iar revocarea avizului ulterior actului
administrativ emis/adoptat cu respectarea lui nu influențează valabilitatea actului
administrativ.
 Tipuri de avize:
Avizele sunt facultative, atunci când autoritatea administrativă care emite/adoptă
actul nu este obligată să le solicite. În cazurile în care avizul a fost solicitat și obținut,
inițiatorul actului nu este obligat să se conformeze acestuia;
Avizele sunt consultative, atunci când inițiatorul actului administrativ este obligat să
le solicite, dar nu este obligat să se conformeze conținutului acestora la emiterea/adoptarea
actului administrativ;
Avizele sunt conforme, atunci când inițiatorul actului administrativ este obligat, atât
să le solicite, cât și să le respecte. În această situație, actul administrativ emis nu poate fi
contrar conținutului avizului , în schimb, organul competent să emită actul, dacă nu este de
acord cu conținutul avizului, poate să renunțe la dreptul de a mai emit actul administrativ
respectiv.
În cazurile avizului facultativ și consultativ, actul administrativ poate fi emis/adoptat, dacă
avizul nu a fost emis în termenul prevăzut de lege sau stabilit de autoritatea administrativă
care l-a solicitat.
Potrivit legislației în vigoare, un consiliu local nu poate dezbate un proiect de
hotărâre dacă nu este însoțit de avizele comisiilor de specialitate ale consiliului. Dar,
consiliul local nu este obligat să urmeze acele avize, având deplina libertate în adoptarea
hotărârii. În acest caz , avizul este consultativ.
Avizele de legalitate
Proiectul de hotărâre este supuse controlului de legalitate, care se va executa de către
secretarul unității administrativ-teritoriale. În acest sens, acesta va primi, așa cum am
menționat mai sus, toate documentele care însoțesc proiectul de hotărâre.
Acesta va analiza proiectul de hotărâre sub aspectul îndeplinirii condițiilor de fond și
formă prevăzute de lege, putând propune completarea, modificarea sau chiar refacerea parțială
sau totală a acestuia.
Avizul secretarului se va solicita întotdeauna. Acest aviz se dă în formă scrisă și are
caracter consultativ.
Proiectul de hotărâre va fi însoțit de întreaga documentație de fundamentare și va cuprinde
întotdeauna numele inițiatorului, numărul și data înregistrării proiectului la registratura
generală, iar în ultimul articol elementele concrete privind comunicarea sau publicarea.
Secretarul analizează proiectele de hotărâre și documentația însoțitoare și își dă avizul în
termen de 2 zile.
 În cazul neavizării secretarul unității administrativ-teritoriale va formula în scris
opinia sa motivată pe care o va expune și în plenul ședinței consiliului local.
După exprimarea avizului de legalitate de către secretarul unității administrativ
teritoriale, proiectul de hotărâre poate fi cuprins în proiectul ordinii de zi de către primarul
comunei sau de consilierii care au convocat ședința de consiliu.

Măsuri privind transparența decizională în activitatea consiliului local

În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de hotărâri cu caracter normativ,
inițiatorul proiectului va trimite documentațiile persoanei desemnate de către primar pentru
relația cu societatea civilă. Această persoană are următoarele atribuții:
să publice un anunț referitor la proiectele de hotărâre care urmează a se discuta în

ședințele consiliului local în site-ul primăriei, să-l afișeze la sediul acesteia într-un spațiu
accesibil publicului și să-l transmită către mass-media locală. Operațiunile menționate se
realizează cu 30 de zile înainte de supunerea spre analiză și adoptare în plenul consiliului
local.
 Anunțul va cuprinde:
- referatul de aprobare privind necesitatea adoptării hotărârii consiliului
local;
- textul complet al proiectului de hotărâre;
- termenul limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în
scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotărâre;
- să transmită proiectele de hotărâre tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru
primirea acestor informații;
- în termen de zece zile de la publicarea anunțului, să primească și să înregistreze într-
un registru special sugestiile și opiniile persoanelor interesate, cu privire la proiectele
de hotărâre cu caracter normativ propuse;
- să primească solicitările asociațiilor legal constituite sau ale altor autorități publice cu
privire la organizarea unei dezbateri publice;
- să aducă la cunoștința inițiatorului proiectului toate sugestiile, opiniile și cererile
privind dezbaterile publice înregistrate.
Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de hotărâre cu caracter normativ cu relevanță
asupra mediului de afaceri va fi transmis de către inițiator secretarului unității administrativ
teritoriale, care îl va comunica persoanelor fizice și juridice interesate.
 Proiectul de hotărâre se transmite spre analiza și avizare autorităților publice
interesate, numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate în scris.
În situația în care o autoritate publică sau o asociație legal constituită solicită
dezbaterea publică a unui proiect, primarul prin compartimentul administrație publică locală
din cadrul aparatului său de specialitate, va organiza această dezbatere în cel mult 10 zile de la
publicarea datei și locului desfășurării dezbaterii publice.
Anunțul privind dezbaterea publică se afișează la sediul primăriei, se inserează în
soteul propriu și se transmite, după caz, în mass-media, cu cel mult zece zile înainte de
desfășurare.
Anunțul se aduce la cunoștința cetățenilor și asociațiilor legal constituite care au
prezentat sugestii și propuneri în scris și va conține data, ora, locul de desfășurare a ședinței
publice și ordinea de zi.
Difuzarea anunțului și invitarea specială a unor persoane la dezbaterea publică sunt în
sarcina persoanei responsabile cu societatea civilă.
La dezbateri participă obligatoriu inițiatorul proiectului și specialiști din aparatul de
specialitate al primarului, care au întocmit referatul și proiectul de hotărâre.
Dezbaterile se realizează într-un cadru organizat, asigurându-se dreptul la exprimare
tuturor participanților. Se acordă prioritate celor care au trimis recomandări în scris atât pe
suport electronic, cât și pe suport de hârtie - maximum două pagini, de format A4.
Participanții la dezbatere care se înscriu la cuvânt își vor susține punctele de vedere
exclusiv pe marginea proiectelor de hotărâre aflate pe ordinea de zi. În cadrul dezbaterii nu se
vor lua în considerare problemele personale ale participanților, precum și opiniile, sugestiile și
sesizările care nu au tangență cu subiectele aflate în discuție.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de cinci minute pentru fiecare
participant.
Propunerile, sugestiile și opiniile participanților la dezbatere se consemnează în
procesul-verbal al dezbaterii, se înregistrează pe bandă magnetică sau orice alt suport de
înregistrare de către persoana responsabilă cu societatea civilă și se transmit, împreună cu
recomandările scrise, inițiatorului proiectului și compartimentului administrație locală. În
situația în care inițiatorul proiectului, în urma analizării propunerilor formulate, își însușește o
parte dintre acestea și consideră necesară introducerea lor în proiectul de hotărâre, va
menționa acest lucru într-un referat-anexă și va modifica în mod corespunzător proiectul de
hotărâre, respectiv anexele acestuia.
 Proiectul de hotărâre și actele care stau la baza acestuia, precum și procesul-verbal al
dezbaterii publice însoțit de recomandările scrise, se supun dezbaterii consilierilor în comisiile
de specialitate ale consiliului local.
Consiliul local are competenta exclusivă de adoptare a hotărârilor, punctele de vedere
exprimate în cadrul dezbaterilor publice având valoare de recomandare.

Structura unei hotărâri/proiect de hotărâre (cu exemple concrete)

Proiectele de hotărâri vor avea următoarele parți constitutive:
- antetul: ROMÂNIA, JUDETUL CLUJ, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI
MOCIU;
- titlul; ,, Hotărâre privind ……… “
Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului. Se interzice ca
denumirea unui proiect de hotărâre să fie aceeași cu a altei hotărâri aflate în vigoare.
În cazul proiectelor de hotărâri prin care se modifică sau se completează o hotărâre,
titlul va exprima operațiunea de modificare sau completare a acestora în conformitate cu
prevederile Legii nr. 24/2000 .
După adoptarea hotărârilor de către consiliul local, acestea se completează cu numărul
de ordine și data ședinței din registrul de evidenta a hotărârilor.
Aceste mențiuni se înscriu pe partea stângă a paginii, după dispozitivul hotărârii și
semnăturile prevăzute de lege.
- Formula introductiva constă într-o propoziție care cuprinde denumirea autorității
emitente și exprimarea hotărârii de a decide: ,, Consiliul Local al Comunei Mociu”.
- Preambulul hotărârii succeda forma introductivă și enunță, în sinteză, scopul și,
după caz, motivarea în fapt și în drept a reglementării. El nu poate cuprinde nici directive, nici
reguli de interpretare și in cuprinsul lui. Vor fi menționate :
- referatul de aprobare al inițiatorului proiectului, după caz;
- articolele din hotărârile, ordonanțele și ordonanțele de urgenta ale Guvernului
României, legile speciale, legile organice etc. în baza și în exercitarea cărora hotărârea
respectivă a fost adoptată;
- rapoartele compartimentelor de resort și ale comisiilor de specialitate ale consiliului
local, care pot fi prezentate și sub forma: Fiind îndeplinite prevederile art. 44 alin. (1) din
Legea administrației publice locale, nr. 215/2001, (r1)cu modificările și completările
ulterioare;
- avizele prevăzute de lege, toate precedate de formula ,, Având în vedere...... “.
 În finalul preambulului se menționează, în toate cazurile prevederile art. 45 alin. ..., lit.
.... și . 115 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale, nr. 215/2001, (r 1)cu
modificările și completările ulterioare, care conferă acestei autorități dreptul ca, în exercitarea
atribuțiilor prevăzute de lege, să adopte hotărâri.
- Partea dispozitivă a hotărârii reprezintă conținutul propriu-zis al reglementării,
alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce se fac
obiectul reglementării.
Elementul structural de bază al pârții dispozitive îl constituie articolul. El cuprinde, de
regulă, o singură dispoziție normativă aplicabilă unei situații date.
În cazul în care o hotărâre are o anexă, acesta trebuie să aibă un temei-cadru și să se
refere exclusiv la obiectul determinat din textul de trimitere: Anexă la HCL nr. din …. “.
Dacă sunt mai multe anexe, acestea se vor numerota cu cifre arabe în ordinea în care au
fost enunțate în textul hotărârii.
În textul cadru de trimitere se va face, în final, mențiunea că anexa face parte integrantă
din hotărâre. Dacă sunt mai multe anexe, se va include un articol distinct, cuprinzând aceeași
mențiune, însoțită de nominalizarea expresă a tuturor anexelor. - formula de atestare a
autenticitate .
Hotărârea adoptată se semnează de președintele de ședință sau în caz de imposibilitate ori
refuz de către trei membrii ai consiliului, care au fost prezenți la dezbatere, se contrasemnează
de secretarul unității administrativ-teritoriale, se datează și se numerotează în ordinea datării
lor, separat pe fiecare an calendaristic.
Formula de atestare a legalității adoptării hotărârii este:
Prezenta hotărâre a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 45 din Legea 215/2001 (r1)
Nr. total al consilierilor = Voturi - pentru =
Nr. total al consilierilor prezenți = - contra =
Nr. total al consilierilor absenți = - abțineri =
Formula de atestare este urmată de semnăturile președinților celor două Camere sau ale
vicepreședinților care au condus ședințele.
- comunicarea actelor între autoritățile administrației publice locale
Comunicarea actelor între autoritățile administrației publice locale prefectului
județului are o importantă deosebită, mai ales datorită intrării acestora în vigoare.
Comunicarea se efectuează prin intermediul secretarului unității administrativ-
teritoriale în original și cu semnăturile de rigoare, astfel:
a) Dispozitiile primarului se comunică în mod obligatoriu prefectului județului, în cel
mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor, potrivit prevederilor art. 115 alin. 7 din Legea nr.
215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
b) Hotărârile consiliului local se comunică în mod obligatoriu prefectului județului,
potrivit prevederilor art. 115 alin. 3 lit. b din Legea nr. 215/2001 a administrației publice
locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Termenul de comunicare este
prevăzut în art. 48 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, text potrivit căruia „secretarul unității administrativ
teritoriale va comunica hotărârile consiliului local primarului și prefectului de îndată, dar nu
mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării”. Comunicarea hotărârilor cu caracter
normativ către prefect are o importantă deosebită, întrucât, în funcție de data comunicării se
va stabili data de la care acestea devin obligatorii și produc efecte. Astfel, potrivit prevederilor
art. 49 alin. 1 și 2 din actul normativ invocat mai sus „hotărârile cu caracter normativ devin
obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică”, iar „aducerea la
cunoștință publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data
comunicării oficiale către prefect”.
Unele considerente privind modificarea, completarea și abrogarea hotărârilor
După intrarea în vigoare, pe durata existentei unei hotărâri pot surveni evenimente ca
modificarea, completarea sau abrogarea.
Evenimentele pot fi dispuse prin hotărâri ulterioare adoptate sau emise de aceeași
autoritate, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar și prin acte normative care, în
principal, reglementează o anumită problematică, iar ca măsura conexa dispun asemenea
evenimente pentru a asigura corelarea lor.
Modificarea constă în schimbarea expresa a textului unuia sau mai multor articole ori
alineate, dându-le o nouă formulare .
Pentru exprimarea normativă a intenției de modificare se nominalizează expres
textul vizat, cu toate elementele de identificare. Se va utiliză sintagma: Se modifică și va avea
următorul cuprins, urmată de redactarea noului text.
Este interzis și se va evita procedeul utilizat de a se menționa generic, în finalul unei hotărâri,
ca o alta hotărâre conexă sau text din aceasta să se folosească sintagma Se modifica in mod
corespunzător.
Completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând
soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor
structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: După articolul ... se
introduce un nou articol,......, cu următorul cuprins:.
Actul de completare poate să dispună renumerotarea articolelor actului completat și
republicarea lui sau să dobândească numărul structurilor corespunzătoare din textul vechi
însoțit de un indice cifric pentru diferențiere.
Modificarea sau completarea unei hotărâri este admisă numai daca nu afectează
concepția generală sau caracterul unitar al acestora ori dacă nu privește întreaga sau cea mai
mare parte a reglementarilor. În caz contrar actul se înlocuiește cu o nouă reglementare,
urmând să fie în întregime abrogat.
Prevederile modificate sau care completează actul normativ trebuie să se integreze
armonios în actul supus modificării ori completării, asigurându-se unitatea de stil și de
terminologie, precum și succesiunea normală a articolelor.
Reglementările de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în
vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau
de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.
Prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același
nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totală sau parțială.
În cazul unor abrogări parțiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la
întregul act normativ, nu numai la textele rămase în vigoare.
Abrogarea unei hotărâri, parțial sau total, are caracter definitiv nemaiputându-se să se repună
în vigoare actul normativ inițial.
Dacă o normă de nivel inferior, cu același obiect, nu a fost abrogată expres de actul
normativ de nivel superior, această obligație îi revine autorității care a emis prima actul.
Abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ
abrogat parțial rămânând în vigoare prin dispozitiile sale neabrogate.
Hotarârea Consiliului Local al comunei Sărmaș privind stabilirea impozitelor si
taxelor locale pentru anul 2019
Deși impozitele și taxele locale sunt reglementate prin Codul Fiscal, valoare exactă a
acestora se stabilesc de fapt prin hotărâre de consiliu local, în limitele impuse de Codul
Fiscal.
As vrea să vă prezint mai jos cum pot autoritățile locale să influențeze sau nu impozitele
si taxele locale, pe care noi le plătim.
Activitatea consiliilor locale, în calitatea lor de autorități locale deliberative, se
concretizează în emiterea de hotărâri. Natura juridică a acestor hotărâri este aceea de acte
administrative deoarece prin adoptarea lor consiliile locale își exercita atribuțiile prevăzute de
Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale sau în alte legi. Activitatea de adăpare a
hotărârilor este una complexă pe parcursul căreia intervin numeroase operațiuni material-
tehnice care au menirea să atragă în procesul legislativ local structuri interne formate din
specialiști pentru ca adunarea deliberativa să decidă în cunoștința de cauză și conform legii.
Membrii consiliului local reprezintă un organ reprezentativ pentru populația din comuna sau
orașul care i-a ales și de aceea trebuie să răspundă intereselor comunităților respective. Altfel
spus, hotărârile de consiliu local trebuie să fie în interesul localității și a oamenilor care fac
parte din aceasta.
În Codul Fiscal, art. 288 este prevăzut faptul că, consiliile locale adoptă hotărârile
privind impozitele și taxele pentru anul fiscal următor. Ceea ce înseamnă că întâlnirea de
consiliu local care adoptă hotărârea privind impozitele și taxele locale trebuie sa aibă loc
înaintea anului fiscal pentru care se aplică acest act. Conform normelor metodologice de
aplicare a codului fiscal hotărârea de consiliu local va face referire la:
 stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, după caz, când acestea se
determina pe bază de cota procentuală, iar prin Codul fiscal sunt prevăzute limite minime si
maxime;
 stabilirea cuantumului impozitelor și taxelor locale, când acestea sunt
prevăzute în sumă fixă, în limitele prevăzute de Codul fiscal ori de hotărârea Guvernului prin
care nivelurile impozitelor si taxelor locale se indexează/ajustează/actualizează in condițiile
art. 292 din Codul fiscal;
 instituirea taxelor locale prevăzute la art. 283 din Codul fiscal;
 stabilirea nivelului bonificației de pana la 10% pentru plata integrala si cu
anticipație a impozitului pe clădiri, terenuri si autovehicule;
 majorarea, in termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, a
impozitelor si taxelor locale, conform art. 287 din Codul fiscal;
 delimitarea zonelor, atât in intravilan, cat si in extravilan;
 procedura de acordare a facilităților fiscale categoriilor de persoane fizice
prevăzute la art. 286 din Codul fiscal;
 adoptarea oricăror alte hotărâri in aplicarea Codului fiscal;
Acuma știm ce înseamnă o hotărâre de consiliu local si la ce se poate referii
hotărârea de consiliu local cu privire la impozitele si taxele locale. Pentru mai multe detalii
puteți citi aici acest articol foarte bun care detaliază foarte amănunțit despre forma si
procedurile adoptării hotarelor de consiliu local.
După cum citim mai sus, codul fiscal prevede limitele minime si maxime in care
consilierii pot sa stabilească cotele de impozitare. Conform art. 287 din Codul fiscal,
autoritatea deliberativa a administrației publice locale, la propunerea autorității executive,
poate stabili cote adiționale la impozitele si taxele locale prevăzute in prezentul titlu, in
funcție de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum si de necesitățile
bugetare locale, cote care nu pot fi mai mari de 20% fata de cele stabilite prin hotărâre de
guvern.
Deci consiliile locale pot stabili prin hotărâre de consiliu local majorarea sau
diminuarea impozitelor in funcție de dezvoltarea comunei sau de perspectiva de dizolvare pe
care o are comuna pe viitor. Se poate întâmpla ca doua comune, aflata una lângă alta si la
același nivel de dezvoltare sa plătească impozite diferite. Acest lucru tine de ceea ce se
stabilește in întâlnirile de consiliu local.