Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor Administraie Public

Administraia public local Consiliul Judeean

Student Rciul Oana Georgiana An II, grupa II 31040605SL100135

Profesor coordinator Prep. univ. drd. Mihai-Bogdan-Petrior

I.

Introducere n administraia public. Noiuni generale

Constituirea unui spaiu administrativ separat este rezultatul unui proces ndelungat, derulat n dou etape: de diviziune i de autonomie. Naterea administraiei este legat mai nti de fenomenul diviziunii sociale prin intermediul cruia societatea pn atunci unificat i omogen, devine stratificat i eterogen.1 Adevrata cunoatere tiinific a fenomenului administrativ se contureaz abia n secolul al XIX-lea, o dat cu apariia tiinei administraiei i respectiv, a tiinei dreptului administrativ, dei construcii teoretice pasagere existau nc din antichitate. Apariia tiinei administraiei a ridicat nc de la nceput o serie de probleme cu privire la autonomia sa, la natura i medodele sale i n acest context, cu privire la delimitarea sa fa de tiina dreptului administrativ. Problema raportului dintre tiina administraiei i tiina dreptului administrativ nu este nou, dei ea se pune cu deosebit acuitate, n ultima vreme. Literatura de specialitate ne ofer mai multe modaliti cu privire la abordarea istoricului acestei tiine: spre exemplu, unii autori, inclusiv de manuale universitare, se rezum pur i simplu la o prezentare cronologic a diferitelor opinii, fcnd abstracie de natura acestora, de locul i mprejurimile emiterii lor. Alii, dimpotriv, se ocup de evoluia unor curente dominante ale tiinei administraiei, facnd abstracie de perioada n care s-au emis prerile respective. Un alt grup de autori face o prezentare structurat pe anumite perioade istorice a evoluiei, cutnd sa surprind elementele caracteristice respectivei perioade fr a insista n cadrul aceleiai perioade pe nuanele din doctrinele naionale. Direciile de cercetare cu privire la obiectul i natura tiinei administraiei sunt foarte variate, ele mergnd de la exacerbarea rolului acesteia i considerarea ei ca o filozofie a administraiei, pn la negarea total a acestei tiine.

Mihaela Onofrei, suport de curs Elemente de tiina administraiei,Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor, specializarea Administraie Public, Iai, 2010, pag. 1

Astfel, de-a lungul timpului, tiina administraiei a fost considerat ca fiind o tiin social, o tiint economic, o tiin politic, o tiin de gradul al II-lea, o introducere la tiina dreptului administrativ, o tiin tehnic, o ramur a tiinei conducerii etc. Important este de subliniat i varietatea de opinii cu privire la denumirea acesteia, avnd astfel n vedere nu numai diferenele inerente ale expresiei tiina administraiei ntr-o limb sau alta, ci orientrile terminologico-conceptuale n cadrul aceleiai doctrine naionale. Expresia cea mai frecvent folosit n literatura francez, de exemplu, este de science administrative. Cu toate acestea sunt i autori de limb francez care folosesc pluralul sciences administratives, dorind s evoce existena unui ansamblu de discipline unite prin obiectul comun- studiul administraiei. n limba englez, se folosete de regul, termenul de public administration, iar n limba german, cel de verwaltungslehre.2 Constituiile contemporane se deosebesc foarte mult n ceea ce privete modalitatea tehnic de reglementare a organizrii administraiei locale. Dac unele se rezum la inserarea unei norme de trimitere (de exemplu, art. 72 din Constituia Franei), altele cuprind titluri ntregi (de exemplu, Titlul VII din Constituia Spaniei, Titlul V din Constituia Italiei, Titlul VIII din Constituia Portugaliei). Legiuitorul nostru constituant s-a oprit la o formulare intermediar, reinnd n Seciunea a 2-a, Administraia public local a Cap. V Administraia Public din Titlul III Autoritile Publice, numai un numr de 4 articole , strict necesare pentru a reflecta autoritile comunale, oreneti i respectiv judeene, autoritile statale la nivelul judeelor si bineneles, principiile care stau la baza raporturilor dintre acestea. Aceast concepie are n vedere evoluiile extrem de rapide n domeniul autonomiei locale, pe msura dezvoltrii economice i sociale a comunitilor locale, care nu poate fi dect conform legii.3

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, volumul I, editia 4, editura All Beck, Bucureti, 2005, pag. 155157 3 Ibidem 2, pag. 458-459

II.

Consiliul Judeean- statutul constituional. Raporturile dintre autoritile locale i cele judeene.

n articolul 122 din Constituia Romniei este reglementat Consiliul Judeean, autoritate a administraiei publice, constituit la nivelul judeului. Verginia Vedinas ne atrage atentia asupra faptului c trebuie s "semnalm tehnica diferit de reglementare a autorittilor administratiei publice locale constituite la nivelul de baz (comun, oras) si la cel intermediar (judet). Astfel, pentru nivelul de baz, constituantul consacr reglementri att pentru autoritatile deliberative (Consiliul Local), ct si pentru autorittile executive (Primarul). n schimb, pentru nivelul intermediar, legea fundamental vine cu reglementri numai pentru autoritatea deliberativ, respectiv Consiliul Judetean. Rolul executiv la nivelul administratiei judetene l are Presedintele Consiliului Judetean, despre care, pn la revizuirea din 2003, nu exista nicio dispozitie care s-l prevad. Abia n 2003 el a fost consacrat, ns nu n articolul ce reglementeaz Consiliul Judetean, ci n cel care reglementeaz Prefectul4. Constituia, n art. 122, alin. 1, specific faptul c Consiliul Judeean este autoritatea administraiei publice pentru coordonarea activitii consiliilor comunale i orsenesti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean. n art. 122 alin. 2,se menioneaz doar principiul alegerii consiliului judeean, trimind la lege, fr s spun i cum s fie aceast alegere: Consiliul Judeean este ales i funcioneaz n condiiile legii..5 Legea numrul 215/2001- Legea Administraiei Publice Locale- prevede c raporturile dintre autoritile administraiei publice locale din comune, orae i municipii i autoritile administraiei publice de la nivel judeean se bazeaz pe principiile autonomiei, legalitii, responsabilitii, cooperrii i solidaritii, n rezolvarea problemelor ntregului jude."

4 5

Verginia Vedinas, Drept administrativ, ed. Universul Juridic, Bucureti, 2007, pag. 379. Constituia Romniei, art. 122, alin. 1 i 2

III.

Componena, alegerea i constituirea Consiliului Judeean

Consiliul judeean este autoritate a administraiei publice judeene i se compune din consilieri alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat n condiiile legii privind alegerile locale. Numrul consilierilor fiecrui consiliu judeean se stabilete in raport cu populaia judeului, existent la data de 1 ianuarie a anului n care au loc alegerile sau, dup caz, la data de 1 iulie a anului care preced alegerile, astfel: la 350.000 locuitori ai judeului, numrul consilierilor este de 31, ntre 350.001 i 500.000 locuitori ai judeului numrul consilierilor este de 33, ntre 500.000 i 650.000 locuitori ai judeului numrul consilierilor este de 35, iar la peste 650.000 de locuitori, numrul consilierilor este de 37.6 n baza reglementrilor actuale n vigoare i pentru consiliul judeean se depun liste de candidai de partide, aliane politice, aliane electorale sau candidaturi independente la birourile electorale de circumscripie, cel trziu cu 30 de zile nainte de data alegerilor. Desemnarea candidailor alei se face dup acelai sistem de scrutin ca n cazul alegerii consiliului local. Constituirea consiliului judeean se face n termen de 20 de zile de la data alegerii acestuia. Convocarea consiliului judeean n edina de constituire se face de ctre prefect. La constituirea consiliului judeean se aplic n mod corespunztor i prevederile din lege referitoare la constituirea consiliilor locale (incompatibiliti, convocarea edinei, validarea, jurmntul, ncetarea mandatului, formarea de comisii), dup cum se menioneaz n art. 103 din Legea nr. 215/2001 (cu precizarea c iniiativa pentru hotrrea de constatare a ncetrii de drept a mandatului de consilier aparine preedintelui consiliului judeean)7.

6 7

Scar introdus de art. 102 din Legea nr. 215/2001 Ibidem 2, pag. 530-531

IV.

Atribuiile Consiliului Judeean

Consiliul judeean, ca autoritate deliberativ a administraiei publice locale constituit la nivel judeean, ndeplinete urmtoarele atribuii principale: a) alege din rndul consilierilor un preedinte i 2 vicepreedini; b) aprob, la propunerea preedintelui, regulamentul de organizare i funcionare a consiliului judeean, numrul de personal n limitele normelor legale, organigrama, statul de funcii, regulamentul de organizare i funcionare a aparatului propriu de specialitate, a instituiilor i serviciilor publice, precum i a regiilor autonome de interes judeean; c) adopt strategii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social a judeului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprob i urmrete, n cooperare cu autoritile administraiei publice locale comunale i oreneti interesate, msurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora; d) coordoneaz activitatea consiliilor locale ale comunelor i oraelor n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean; e) aprob bugetul propriu al judeului, mprumuturile, virrile de credite i modul de utilizare a rezervei bugetare; aprob contul de ncheiere a exercitiului bugetar; stabilete impozite i taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii; f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului; g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii; h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;

i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean; exercita in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti implicate; k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate; l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, in limitele si in conditiile legii; m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii; n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive; o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare; p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului inconjurator; q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean; r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
7

s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean; t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice; u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii. De asemenea, consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege. 8

Legea nr. 215/2001, art. 104

V. Funcionarea i mandatul consiliului judeean

Consiliul judeean i desfoar activitatea n edine ordinare o dat pe lun, precum i n edine extraordinare ori de cte ori este nevoie. Convocarea edinelor ordinare se face de ctre preedintele consiliului judeean, cu 5 zile naintea acestora. edinele extraordinare au loc la cererea preedintelui, ori a cel puin unei treimi din numrul consilierilor, precum i la solicitarea prefecctului adresat preedintelui consiliului judeean. edinele extraordinare se convoac de ctre preedintele consiliului judeean cu cel putin 3 zile nainte de data acestora. Convocarea consiliului judeean n edine extraordinare poate avea loc n cazuri excepionale, care necesit adoptarea de msuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau nlaturarea urmrilor calamitilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, precum si pentru aprarea ordinii i linitii publice. n caz de fort major i de maxim urgen pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeului, convocarea consiliului judeean se face de ndata, nefiind obligatorie respectarea termenului de minim 3 zile prevzut de lege pentru convocarea edinelor extraordinare. Convocarea consiliului n edine ordinare i extraordinare se face prin dispoziie scris a preedintelui su, dispoziie care se pune n aplicare prin intermediul secretarului judeului. n toate cazurile, convocarea consiliului judeean se consemneaz n procesul verbal de edin. n situaia n care preedintele consiliului judeean se afl n imposibilitatea de a convca consiliul n edin, convocarea se va face de ctre vicepreedintele desemnat de consiliul judeean, n condiiile legii. n invitaia la edin se vor preciza data, ora, locul desfurarii edinei i ordinea de zi a acestora. Ordinea de zi a edinei consiliului judeean se aduce la cunotina locuitorilor judeului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. n judeele n care cetenii aparinnd unei
9

minoriti naionale, au pondere de cel puin 20% din numrul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunotina public i n limba matern a cetenilor aparinnd minoritii respective. edinele consiliului judeean sunt legal constituite dac este prezent majoritatea consilierilor n funcie. Prezena consilierilor la edin este obligatorie. n regulamentul de organizare i funcionare a consiliului judeean se vor prevedea cazurile n care se consider c absena consilierilor este motivat, precum i sanciunile aplicabile acelor consilieri care absenteaz de dou ori consecutiv de la edinele consiliului judeean, fr motive temeinice. edinele consiliului judeean sunt conduse de preedintele su ( care are i drept de vot) ori, n lipsa acestuia, de ctre vicepreedintele desemnat de consiliu, n condiiile legii. Dac, din motive ntemeiate, lipsete i vicepreedintele desemnat de consiliul judeean, edina va fi condus de cellalt vicepreedinte sau de ctre un consilier ales cu votul majoritii consilierilor prezeni.9 Consiliul Judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit numai prin lege organic si numai n caz de rzboi sau catastrof,exercitndu-se de la data constituirii pn la declararea, ca legal constituit, a consiliului nou-ales. Alegerea Consiliului Judetean, ca si a celui Local sau a Primarului, se face prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Anton Trilescu, Drept administrativ, ediia 3, ed. Beck, Bucuresti, 2008, pag. 63-64

10

VI.

Actele Consiliului Judeean i ale Preedintelui Consiliului Judeean

Actele consiliului judeean sunt hotrrile. n urma modificrilor care au fost aduse Legii 215/2001, prin Legea 286/2006, a fost adugat un nou capitol, denumit Actele administraiei publice locale i comunicarea acestora. Potrivit art. 97, alin. 2, din Legea 215/2001, proiectele de hotrri pot fi propuse de consilieri, de preedinte, de vicepreedinte sau de ceteni. Redactarea proiectelor se face de ctre cei care le propun, cu sprijinul secretarului i al serviciilor din cadrul aparatului propriu al consiliului judeean. Hotrrile consiliului judeean trebuie adoptate pentru a fi valabile, cu aceeai majoritate ca i hotrrile consiliilor locale. Hotrrile consiliului judeean se semneaz de ctre preedintele su sau, n lipsa acestuia, de ctre vicepreedintele sau consilierul care a condus edina i se contrasemneaz pentru legalitate de ctre secretarul judeului. Hotrrile consiliului judeean pot avea caracter normativ sau individual. Regulile privitoare la publicarea i comunicarea hotrrilor consiliilor locale sunt aplicabile i n cazul hotrrilor consiliilor judeene.10 Hotrrile Consiliului Judeean se comunic, n mod obligatoriu Prefectului, prin grija secretarului judeului. Ele sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanele judectoreti de contencios administrativ i controlului de legalitate al Prefectului. n exercitarea atribuiilor sale preedintele consiliului judeean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dup ce sunt aduse la cunotina public sau dup ce au fost comunicate persoanelor interesate, dup caz.11

10 11

Ibidem 8, pag. 65 Legea 215/2001, art. 117, alin. 1

11

VII. Rspunderea Consiliului Judeean

Dizolvarea de drept Articolul 111 din Legea nr. 215/2001 prevede instituia dizolvrii de drept a Consiliului Judeean, n urmtoarele cazuri, care sunt comune celor n care are loc dizolvarea de drept a Consiliului Local, condiii care au suferit modificri prin Legea nr 286/2006, dup cum urmeaz: a) Consiliul Judeean nu se ntrunete timp de dou ori consecutiv; n situatia n care, n trei edine ordinare consecutive nu a adoptat nicio hotarre; b) n cazul n care numrul consilierilor s-a redus sub jumtate plus unul i nu se poate completa prin supleani. Secretarul judeului sau orice persoan interesat va sesiza instana de contencios administrativ, cu privire la intervenia cazului de dizolvare de drept. n cazul n care dizolvarea privete Consiliul Local, sesizarea poate fi adresat i de Primar sau Viceprimar, pe lng secretarul unitii teritoriale sau orice persoan interesat. Instana analizeaz situaia de fapt i se pronun cu privire la dizolvarea Consiliului, printr-o hotrre definitiv, care se comunic Prefectului. Aceast procedur, care implic instana de contencios administrativ, a fost consacrat prin Legea nr. 286/2006. Anterior ei, dizolvarea se realiza prin hotarre de Guvern, la propunerea Prefectului. Pn la constituirea noului Consiliu Judeean sau, dup caz, a noului Consiliu Local, problemele judeului vor fi rezolvate de secretarul unitii administrativteritoriale sau, dup caz, de Preedinte. Dizolvarea prin referendum Posibilitatea dizolvrii prin referendum a consiliului judeean, ca si a celui local, este una din modificrile de substan pe care le aduce Legea nr. 286/2006, de modificare a Legii nr. 215/2001. Referendumul se organizeaz n conditiile legii ( este vorba despre Legea nr. 3/2000 privind organizarea i desfurarea evenimentului), ca urmare a cererii adresate prefectului de cel putin 25% din numrul cetenilor cu drept de vot nscrii pe listele electorale ale judeului, sau,
12

n cazul dizolvrii consiliului local, ale localitii. Referendumul judeean, ca si cel local, se organizeaz de ctre o comisie numit prin ordin al prefectului, compus dintr-un reprezentant al prefectului, un judector, iar secretariatul este asigurat de instituia prefectului. El este valabil dac s-au prezentat la urne cel puin jumtate plus unu din numrul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judeean, ca si a consiliului local, nceteaz dac, n favoarea dizolvrii s-au pronunat jumtate plus unu din numrul total al voturilor exprimate.

13

VIII. Serviciile publice ale Consiliului Judeean

Romulus Iulian Gheorghiu subliniaz faptul c "Legea Administratiei Publice Locale, prin Articolul 59, litera b, confer dreptul Consiliului Judetean de a organiza si conduce Serviciile Publice Judetene si de a aproba regulamentul de functionare a acestora. Ca urmare, Consiliul Judetean, n vederea realizrii atributiilor sale, organizeaz servicii publice. Serviciul Public e mijlocul prin care administratiunea isi exercit activitatea, dup cum l definea profesorul Paul Negulescu. Aceste servicii sunt conduse de Consiliul Judetean, iar activitatea lor se va desfsura n baza regulamentului de functiune aprobat de acesta. De remarcat e faptul c legea organic stabileste urmtorul lucru: Serviciile Publice urmeaz a fi organizate potrivit specificului si nevoilor judetului, dar cu respectarea prevederilor legale, si n limita mijloacelor financiare de care dispune Consiliul Judetean. n acest sens, putem ntelege aprobarea statutului personalului din Serviciile Publice, aorganigramelor si a numrului de personal. Deci, serviciile publice ale Consiliului Judetean sunt acele compartimente functionale, care realizeaz activitatea Consiliului, prin acte si operatiunitehnico-materiale, si care nu au competent distinct a Consiliului, n numele cruia actioneaz. De aceea, ele sunt subordinate Consiliului Judetean, prin Presedintele acestuia, care numeste si elibereaz personalul acestor servicii: Serviciul de evident informatizat a persoanei; Serviciul de eliberare a pasapoartelor turistice; Serviciul de eliberare a permiselor auto.

14

IX.

Preedintele i vicepreedintele Consiliului Judeean

Consiliul judeean este condus de un preedinte ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal. n contextul legislativ actual, preedintele consiliului judeean a dobndit acelai statut pe care l are i primarul, adic acela de autoritate public executiv a administraiei publice judeene. El este ajutat de 2 vicepreedini alei de ctre consiliul judeean dintre membrii si, pe toata durata mandatului acestui consiliu. Vicepreedinii se aleg cu votul secret al majoritii consilierilor n funcie i i pstreaz calitatea de consilieri judeeni. Preedintele consiliului judeean reprezint judeul n relatiile cu autoritile publice, cu persoanele fizice i juridice romne i strine, precum i n justiie. El este eful aparatului propriu al consiliului judeean pe care l conduce i controleaz i rspunde de buna funcionare a acestuia. Coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate al consiliului judeean va fi delegat vicepreedinilor sau secretarului judeului prin dispoziie a preedintelui. n exercitarea atribuiilor sale, preedintele consiliului judeean emite dispoziii cu caaracter normative sau individual. Acestea devin executorii numai dup ce au fost aduse la cunotin public, n cazul celor normative sau au fost communicate persoanelor interesate, n cazul celor individuale. Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale: a) asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative;

15

b) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean; c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii a lucrarilor consiliului judetean; d) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si functionare a acestuia; e) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora; f) conduce sedintele consiliului judetean; g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judetean; h) exercita functia de ordonator principal de credite; i) intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, in conditiile si la termenele prevazute de lege; j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen; k) propune consiliului judetean spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia; l) prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de indeplinire a atributiilor proprii si a hotararilor consiliului; m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia; n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege; o) indruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare civila si autoritate tutelara, desfasurate in comune si orase; p) acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale consiliului judetean, sprijin si consultanta tehnica si juridica pentru autoritatile administratiei publice locale, comunale si orasenesti, la solicitarea acestora; q) coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia drepturilor copilului12.

12

Legea 215/2001, art. 116

16

Durata mandatului preedintelui i al vicepreedinilor este egala cu cea a mandatului consiliului judeean. Mandatul preedintelui consiliului judeean se suspend i nceteaz de drept n aceleai cazuri i condiii n care au loc suspendarea i ncetarea de drept a mandatului primarului. n cazul ncetrii nainte de drept a mandatului preedintelui consiliului judeean, prefectul ia act prin ordin despre aceast situaie, ntiineaz consiliul judeean i face demersurile legale n vederea alegerii unui nou preedinte. Mandatul vicepreedinilor consiliului judeean se suspend i nceteaz de drept n aceleai condiii i situaii n care au loc suspendarea i ncetarea de drept a mandatului consilierilor judeeni. n cazul ncetrii de drept a mandatului vicepreedinilor, consiliul judeean va constata o astfel de situaie i va proceda la completarea locurilor vacante cu supleani, dac e posibil, precum i la alegerea noilor vicepreedini. n cazul schimbrii sau eliberrii din funcie a vicepreedinilor consiliului judeean, acetia vor rmne membri ai consiliului,ntruct, potrivit art. 108, alin. 1 din Legea nr. 215/2001, ei i pstreaz calitatea de consilieri judeeni. n cazul suspendrii mandatului preedintelui consiliului judeean, atribuiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreedini, desemnat de consiliul judeean cu votul secret al majorittii consilierilor n funcie. n acest caz, are loc o nlocuire de drept al preedintelui consiliului judeean de ctre unul dintre vicepreedini, hotrrea consiliului judeean interesnd doar n privina desemnrii unuia din cei doi vicepreedini ai si pentru preluarea atribuiilor preedintelui. n celelalte cazuri de absen a preedintelui, atribuiile sale vor fi exercitate, n numele acestuia, de ctre de unul dintre vicepreedini, desemnat de preedinte prin dispoziie. n aceste cazuri are loc o nlocuire a preedintelui consiliului judeean printr-un act administrativ de autoritate, emis de ctre preedinte, care are dreptul s i desemneze singur nlocuitorul, cu respectarea legii. Astfel de situaii pot fi : deplasarea n strintate a preedintelui consiliului judeean n interes de serviciu, plecarea n concediu de odihn, imposibilitatea exercitrii mandatului din motie de boal pe o perioad mai mic de 6 luni etc.

17

Potrivit art. 18, alin. 4 din Legea nr. 393/2004, mandatul vicepreedinilor poate nceta i prin intermediul unui act juridic prin care se poate dispune revocarea sau eliberarea acestora din funcie n condiiile Legii nr. 215/2001. Aceast din urm lege prevede, n art. 101, alin. 3, c eliberarea din funcie a vicepreedinilor se poate dispune dup aceeai procedura i n aceleai condiii ca i schimbarea din funcie a viceprimarului, adic cu votul secret al majorittii consilierilor n funcie, la propunerea a cel puin unei treimi din numrul acestora. n schimb, revocarea din funcie a vicepreedinilor consiliului judeean este doar enunat n art. 18, alin. 4 din Legea 393/2004, care, fr a-i rezerva o reglementare distinct, face doar trimitere la dispozitiile Legii nr. 215/2001, privind administraia public local13.

13

Ibidem 8, pag. 65-67

18

X.

Concluzii

Consiliul judeean reprezint autoritatea administraiei publice judeene pentru coordonarea activitii consiliilor comunale i oreneti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean. Numrul consilierilor judeeni poate varia, n funcie de numrul locuitorilor din respectivul jude. Acesta este stabilit n condiiile legii, ntre 31 i 37 de consilieri pe jude. n exercitarea atribuiilor date de lege, un consiliu judeean adopt hotrri. Pe durata unui mandat, consiliul judeean alege un preedinte i doi vicepreedini, care mpreuna cu ali 4-6 consilieri, alctuiesc o delegaie permanent. Competena consiliului judeean, este determinat prin lege, potrivit cu necesitile i specializarea autoritii, ea fiind material, teritorial i temporar. Competena teritorial a consiliului judeean se exercit la nivelul unitii administraiei teritoriale n care funcioneaz.

19

Bibliografie
Mihaela Onofrei, suport de curs Elemente de tiina administraiei,Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor, specializarea Administraie Public, Iai, 2010 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, volumul I, editia 4, editura All Beck, Bucureti, 2005 Verginia Vedinas, Drept administrativ, ed. Universul Juridic, Bucureti, 2007 Anton Trilescu, Drept administrativ, ediia 3, ed. Beck, Bucuresti, 2008 Constituia Romniei Legea nr. 215/2001

20

Cuprins

1. Introducere n administraia public- Noiuni generale 2. Consiliul judeean- Statutul constituional. Raportul dintre autoritile locale i cele judeene 3. Componena, alegerea i constituirea consiliului judeean 4. Atribuiile consiliului judeean 5. Funcionarea i mandatul consiliului judeean 6. Actele consiliului judeean i ale preedintelui consiliului judeean 7. Rspunderea consiliului judeean 8. Serviciile publice ale consiliului judeean 9. Preedintele i vicepreedintele consiliului judeean 10. Concluzii

Bibliografie

21