Organizarea si structura autoritatilor administratiei publice locale

Cadrul general al organizarii si functionarii administratiei publice locale este descris n sectiunea a 2 a din capitolul V privind administratia public 111f53b ; din Constitutie. n acest scop, ea a prevazut ca
administratia public 111f53b ; din unitatile administrativ-teritoriale (judete, municipii, orase, comune,
sate)1[1], se ntemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si al deconcentrarii serviciilor
publice2[2], fara ca aplicarea principiilor enuntate sa aduca vreo atingere caracterului de stat national
unitar al Romniei (art. 2 din Legea nr. 215/2001 privind administratia public 111f53b ; locala) 3[3].
Pe lnga aceste principii, administratia public 111f53b ; se organizeaza si functioneaza si pe
principiile eligibilitatii, legalitatii si consultarii cetatenilor n problemele locale de interes deosebit. 4[4]
Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala n orase, comune si
municipii sunt: consiliile locale (organe alese) si primarii (organ ales). Prin consacrarea acestor doua
categorii de organe, practic legiuitorul constituant a consacrat si dubla natura a comunei si orasului, de
colectivitate teritoriala si de unitate administrativ-teritoriala. 5[5]
Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice. Ele au patrimoniu, un buget propriu si hotarasc n
tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale, exercitnd n conditiile legii autoritatea n
limitele administrativ-teritoriale stabilite.
Pentru coordonarea activitatii consiliilor locale comunale, orasenesti si municipale n domeniile
afectate serviciilor publice de interes judetean, se alege n fiecare judet un consiliu judetean, organ cu
dubla natura, de autoritate a autonomiei judetene si de autoritate a administratiei publice locale (art.
122 din Constitutie, art. 101 alin. 1 din Legea nr. 215/2001). 6[6] Consiliul judetean alege, din rndul
membrilor sai, pe presedinte si pe vicepresedinti.
Deci, n conceptul de administratie publica locala se cuprind att comuna, orasul si municipiul ct si
judetul.
Raporturile dintre administratia public 111f53b ; organizata la nivelul judetului si cea organizata la
nivel de comuna si oras au la baza principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si
eligibilitatii n rezolvarea problemelor ntregului judet (art. 6 din Legea nr. 215/2001). n relatiile
dintre autoritatile administratiei publice, organizate la diferite nivele ale unitatilor administrativteritoriale, nu exista nici un fel de raporturi de subordonare (art. 6 alin. 2 din Legea nr. 215/2001). Nici
autoritatile administratiei publice centrale nu pot interveni n domeniile care nu tin de competenta lor
exclusiva, dect, daca, si, n masura n care obiectivele actiunii nu pot fi realizate de autoritatile
administratiei publice locale, datorita dimensiunilor sau efectelor pe care ar urma sa le produca.
1[1] A se vedea Mircea Preda, op. cit., pag. 428; art. 2 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, modificata prin O.U.G. 22/1997, n M. Of. nr.
105/29 mai 1997.

2[2] A se vedea Mircea Preda, op. cit., pag. 430, Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin
Vasilescu, Ioan Vida, op. cit., pag. 269 si urm.; Antonie Iorgovan Tratat de drept administrativ, vol. II, 1996, pag. 532 si urm.

3[3] Publicata n M. Of. nr. 204 din 23 aprilie 2001.

4[4] A se vedea Mircea Preda, op. cit., pag. 434 si urm; art. 2 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
5[5] A se vedea Pierre Henri Chalvidan si Christine Houteer, op.cit., pag. 55 si urm. si Jean Rivero si Jean Waline, op.cit., pag.
287, vorbesc de colectivitate si circumscriptie.

6[6] A se vedea Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, op. cit., pag. 273, Antonie
Iorgovan, op. cit., pag. 539 - vorbeste de faptul ca art. 122 din Constitutie consacra principiul tutelei administrative.

Pentru reprezentarea pe plan local, pentru conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
si ale celorlalte organe centrale n unitatile administrativ teritoriale, Guvernul numeste un prefect n
fiecare judet si n municipiul Bucuresti. Institutia prefectului 7[7] are att o functie politica ct si una
administrativa. Prefectul exercita, n conditiile legii, si controlul legalitatii actelor adoptate sau emise
de autoritatile administratiei publice locale, putnd ataca actele acestora n fata instantei de contencios
administrativ, n cazul n care considera necesar. Aceasta pentru ca ntr-un stat de drept, este de
neconceput sa se nesocoteasca legea, invocndu-se autonomia locala. Autonomia locala nu poate fi
realizata dect n cadrul general si special oferit de statul de drept 8[8]. Dar, pe de alta parte Legea nr.
215/2001 stabileste si o raspundere administrativa, civila sau penala a prefectului n cazul n care actul
administrativ a fost atacat n mod abuziv.

7[7] Este de sorginte napoleoniana, creata n fiecare departament n Franta prin Legea din 17 februarie 1800, n Pierre Henri
Chalvidan, Christine Houteer, op. cit., pag. 53.

8[8] A se vedea n Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, op. cit., pag.
275.