Legi Post Referent

O.U.G.
57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările

ulterioare, Partea a-III-a și Partea a -VI-a, Titlul I și Titlul III;
PARTEA III
Administraţia publică locală
TITLUL I
Dispoziţii generale
ART. 75
Principii specifice aplicabile administraţiei publice locale
(1) Administraţia publică locală din unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi
funcţionează în temeiul principiilor generale ale administraţiei publice prevăzute la partea I titlul
III şi al principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a
autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum şi a următoarelor
principii specifice:
a) principiul descentralizării;
b) principiul autonomiei locale;
c) principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local deosebit;
d) principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;
e) principiul cooperării;
f) principiul responsabilităţii;
g) principiul constrângerii bugetare.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat
naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al României.
TITLUL III
Regimul general al autonomiei locale
ART. 84
Dispoziţii generale aplicabile autonomiei locale
(1) Autonomia locală, definită la art. 5 lit. j), se exercită de autorităţile administraţiei publice
locale.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu aduc atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin
referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în
condiţiile legii.
(3) Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în
limitele prevăzute de lege.
(4) Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţa şi atribuţiile autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin
comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.
(5) Autonomia locală garantează autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele
legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa
altor autorităţi publice.
ART. 85 Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale

(1) Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe, municipii şi
autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţului se bazează pe principiile autonomiei
locale, legalităţii, cooperării, solidarităţii, egalităţii de tratament şi responsabilităţii.
(2) În relaţiile dintre consiliul local şi primar, consiliul judeţean şi preşedintele consiliului
judeţean, precum şi între autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe, municipii şi
autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean nu există raporturi de subordonare; în
relaţiile dintre acestea există raporturi de colaborare.
ART. 86 Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale
(1) Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt:
a) Asociaţia Comunelor din România;
b) Asociaţia Oraşelor din România;
c) Asociaţia Municipiilor din România;
d) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România;
e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale iniţiatoare ale unui proiect de act normativ au
obligaţia să consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1), cu cel puţin 15 zile lucrătoare
înainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care priveşte în
mod direct administraţia publică locală şi/sau care are impact asupra colectivităţilor locale. În
cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile
lucrătoare.
(3) Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale cu
privire la proiectele de acte normative asupra cărora au fost consultate se motivează în
concordanţă cu prevederile legale şi se pot transmite, prin grija preşedinţilor acestora, în termen
de 10 zile lucrătoare de la primire, la autoritatea administraţiei publice centrale iniţiatoare a
proiectului de act normativ, respectiv în 7 zile lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative
care au caracter urgent.
ART. 87 Resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale
(1) În cadrul politicii economice naţionale, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse
financiare proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează
şi le utilizează pentru exercitarea competenţei şi a atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
(2) Resursele financiare de care dispun autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie
corelate cu competenţa şi atribuţiile prevăzute de lege.
(3) În scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile deliberative ale administraţiei publice
locale au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să aprobe bugetele locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile legii.
(4) Stabilirea, constatarea, impunerea, inspecţia fiscală, încasarea, urmărirea şi executarea silită,
precum şi procedurile de administrare a creanţelor bugetare locale se realizează în condiţiile
legii.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele
financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale unităţilor administrativ-
teritoriale, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
ART. 88 Bugetul local al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale
Bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale se elaborează, se aprobă, se
execută şi se raportează în condiţiile legii care reglementează finanţele publice locale.
ART. 89 Formele de asociere a unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţei
autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii,
formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat.
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt persoane juridice de utilitate publică.
(2) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condiţiile legii, în scopul realizării
în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a
unor servicii publice. Zonele metropolitane şi aglomerările urbane constituite cu acordul expres
al consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea
infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autorităţile deliberative şi
executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi păstrează
autonomia locală, în condiţiile legii.
(3) Unităţile administrativ-teritoriale cooperează pentru organizarea şi exercitarea unor activităţi
în scopul realizării unor atribuţii stabilite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale, cu
precădere în domeniile ce privesc activităţile de control, audit, inspecţie, urbanism şi amenajarea
teritoriului, cadastru, precum şi în orice alte domenii în care hotărăsc consiliile locale respective,
pe principii de eficienţă, eficacitate şi economicitate, la nivelul asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară ai căror membri sunt sau la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică
ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, potrivit legii.
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 240 alin. (2)-(6), personalul de specialitate din cadrul
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sau al structurilor judeţene cu personalitate juridică ale
structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, care exercită activităţile prevăzute la alin. (3),
fundamentează, contrasemnează sau avizează din punct de vedere tehnic, după caz, actele
autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la alin.
(3).
(5) În situaţia în care asociaţiile de dezvoltare intercomunitară nu dispun de resurse financiare
suficiente pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secţiunii de funcţionare, acestea cooperează
în condiţiile alin. (3), care se aplică în mod corespunzător.
(6) Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţei autorităţilor lor
deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze şi cu unităţi administrativ-teritoriale din
străinătate, în condiţiile legii, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative de la nivelul acestora. De
asemenea, pot adera la organizaţii internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în
condiţiile legii. Cheltuielile ocazionate de participarea la activităţile organizaţiilor internaţionale
se suportă din bugetele locale respective.
(7) Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune, unităţile administrativ-teritoriale au
dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.
(8) Unităţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin
alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională,
în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative de la nivelul acestora, în condiţiile legii.
(9) Unităţile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele acorduri
de cooperare transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condiţiile legii.
(10) Iniţiativa unităţilor administrativ-teritoriale de a coopera şi de a se asocia cu unităţi
administrativ-teritoriale din străinătate, precum şi de a adera la o asociaţie internaţională a
unităţilor administrativ-teritoriale va fi comunicată, prin intermediul primarilor, respectiv al
preşedinţilor consiliilor judeţene, ministerului cu atribuţii în domeniul afacerilor externe şi
ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice. Proiectele de acord de cooperare pe
care unităţile administrativ-teritoriale intenţionează să le încheie cu unităţile administrativ-
teritoriale din alte ţări trebuie transmise spre avizare conformă ministerului cu atribuţii în
domeniul afacerilor externe şi ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice înainte
de supunerea lor spre adoptare de către autorităţile deliberative.
(11) Ministerul cu atribuţii în domeniul afacerilor externe şi ministerul cu atribuţii în domeniul
administraţiei publice emit avizele pentru proiectele de acorduri prevăzute la alin. (10) în termen
de 30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar, autorităţile administraţiei publice locale
consideră că nu sunt obiecţii şi proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare autorităţii
deliberative interesate.
(12) Prin acordurile de cooperare transfrontalieră pot fi create şi pe teritoriul României
organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au,
în sensul prezentului cod, competenţe administrativ-teritoriale.
(13) Unităţile administrativ-teritoriale care au încheiat acord de cooperare transfrontalieră au
dreptul să participe în alte state la organismele create prin respectivele înţelegeri, în limita
competenţelor ce le revin, potrivit legii.
(14) Autorităţile administraţiei publice locale din România pot încheia acorduri de
înfrăţire/cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale din alte state, prioritar cu
autorităţile administraţiei publice locale din statele în care se află comunităţi de români,
programe comune culturale, sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi
alte acţiuni care contribuie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie, inclusiv finanţarea acestora.
(15) Responsabilitatea privind acordurile de cooperare sau de asociere încheiate de unităţile
administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.
(16) Guvernul poate aproba programe de finanţare pentru activităţile prevăzute la alin. (1)-
(3), (6)-(9) şi (12)-(14).
ART. 90 Finanţarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară
(1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi din alte surse, în condiţiile legii.
(2) Guvernul sprijină asocierea unităţilor administrativ-teritoriale prin programe naţionale de
dezvoltare, finanţate anual prin bugetul de stat sau din alte surse şi prevăzute distinct în cadrul
bugetului ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice, în condiţiile legii care
reglementează finanţele publice locale.
(3) Judeţele pot sprijini asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin programe de dezvoltare
judeţene sau locale, finanţate anual din bugetul judeţului sau din alte surse, în condiţiile legii care
reglementează finanţele publice locale, inclusiv prin asigurarea finanţării acestora din bugetul
propriu al unităţii administrativ-teritoriale.
ART. 91 Organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară
(1) Organele asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sunt: adunarea generală a asociaţiei,
consiliul director şi comisia de cenzori.
(2) Organizarea şi modul de funcţionare a organelor asociaţiei de dezvoltare intercomunitară şi a
aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înfiinţare şi statutul asociaţiei de dezvoltare
intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv judeţene asociate.
(3) Adunarea generală este organul de conducere al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară,
format din reprezentanţii tuturor unităţilor administrativ-teritoriale asociate.
(4) Adunarea generală adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociaţiei. Hotărârile adunării
generale sunt asimilate actelor administrative şi intră sub incidenţa prevederilor legii
contenciosului administrativ.
(5) Adunarea generală alege dintre membrii săi preşedintele asociaţiei de dezvoltare
intercomunitară.
(6) Consiliul director este organul executiv de conducere a asociaţiei de dezvoltare
intercomunitară şi este format din preşedintele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară şi încă
cel puţin 4 membri aleşi din rândul membrilor adunării generale a asociaţiei. Prin statut, asociaţii
pot să prevadă şi un număr mai mare de membri, cu condiţia ca numărul total de membri în
consiliul director, inclusiv preşedintele, să fie impar.
(7) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul director poate propune adunării generale
înfiinţarea unui aparat tehnic, finanţat din resursele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară.
(8) Dispoziţiile prezentului cod privind asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se completează
cu prevederile de drept comun privind asociaţiile şi fundaţiile.
ART. 92 Participarea cu capital sau cu bunuri
(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu împrumuturi, capital
sau cu bunuri, după caz, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt
alese, la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi
de utilitate publică de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.
(2) În accepţiunea prezentului cod, în categoria organismelor prestatoare de servicii publice sau
de utilitate publică în unităţile administrativ-teritoriale se includ:
a) instituţii publice de interes local sau judeţean;
b) societăţi şi regii autonome înfiinţate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, denumite în
continuare societăţi şi regii autonome de interes local sau judeţean;
c) asociaţii de dezvoltare intercomunitară;
d) furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în condiţiile
prevăzute de lege;
e) asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condiţiile legii;
f) operatori de servicii comunitare de utilităţi publice locale sau judeţene;
g) operatori regionali, constituiţi în condiţiile legii.
ART. 93 Controlul administrativ şi financiar

(1) Controlul administrativ şi financiar al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale se
exercită în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii de control/audit asupra activităţii administraţiei
publice locale au obligaţia să asigure îndrumare, din oficiu sau la cererea autorităţilor
administraţiei publice locale, cu privire la aplicarea prevederilor legale din sfera lor de
competenţă.
(3) Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a
contravenţiilor au obligaţia, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, să
elaboreze şi să difuzeze materiale documentare şi ghiduri şi/sau să aloce pe pagina de internet
secţiuni special dedicate informării publice.
ART. 94 Folosirea limbii minorităţilor naţionale
(1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi
naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ,
autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum
şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii
minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului cod şi
ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide
asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care
cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).
PARTEA VI
Statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din
administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice
TITLUL I
Dispoziţii generale
ART. 365 Obiectul reglementării
(1) Prezenta parte reglementează normele generale privind:
a) regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi autorităţile şi instituţiile
publice prevăzute la art. 369;
b) regimul specific al personalului contractual din administraţia publică;
c) asigurarea evidenţei personalului plătit din fonduri publice.
(2) Dispoziţiile cuprinse în prezenta parte se aplică:

a) autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi altor persoane juridice în cadrul cărora îşi
desfăşoară activitatea categoriile de personal prevăzute în legislaţia-cadru privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice;
b) funcţionarilor publici, personalului angajat cu contract individual de muncă sau cu contract de
management, precum şi altor categorii de personal plătit din fonduri publice.
ART. 366 Dispoziţii privind completarea cu normele speciale
Prezenta parte constituie cadrul general în materia funcţiei publice şi a funcţionarilor publici şi se
aplică şi funcţionarilor publici cu statut special, acolo unde legea specială nu prevede altfel.
ART. 367 Dispoziţii privind completarea cu alte categorii de norme
Dispoziţiile prezentei părţi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu
reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz.
ART. 368 Principii aplicabile conduitei profesionale a funcţionarilor publici şi personalului
contractual din administraţia publică
Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi a personalului
contractual din administraţia publică sunt:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite
categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice,
principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a
aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii
au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă,
corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite
categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul
decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute;
f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de
funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii,
vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de
această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite
categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de
drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii
ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea
diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor;
j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite
categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de
serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.
TITLUL III
Personalul contractual din autorităţile şi instituţiile publice
CAP. I-Prevederi generale aplicabile personalului contractual din autorităţile şi instituţiile
publice
ART. 538-Obiectul de reglementare
(1) Dispoziţiile prezentului titlu se aplică personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice, încadrat în temeiul unui contract individual de muncă sau contract de management şi al
cărui rol este definit conform art. 541, denumit în continuare personal contractual.
(2) Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi cu alte legi speciale care reglementează regimul
aplicabil anumitor categorii de personal sau contractului de management, după caz.
(3) Prin legi speciale se pot reglementa aspecte privind drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi
specifice, cadrul legal special al raporturilor de muncă şi aspecte privind managementul carierei.
ART. 539-Clasificarea funcţiilor ce pot fi ocupate de personalul contractual
Personalul contractual poate ocupa următoarele categorii de funcţii:
a) funcţii de conducere;
b) funcţii de execuţie;
c) funcţii ocupate în cadrul cabinetelor demnitarilor şi aleşilor locali şi în cadrul cancelariei
prefectului.
ART. 540 Înfiinţarea postului
Pentru posturile prevăzute a fi înfiinţate în vederea ocupării cu personal contractual se
menţionează în mod distinct în actul de înfiinţare:
a) denumirea completă a funcţiei;
b) caracterul determinat sau nedeterminat al perioadei pentru care a fost înfiinţat postul, precum
şi, dacă este cazul, data până la care acesta urmează a se regăsi în statul de funcţii;
c) posibilitatea ocupării postului inclusiv prin executarea unui contract individual de muncă cu
timp parţial, caz în care trebuie specificată fracţiunea de normă;
d) posibilitatea ocupării postului inclusiv prin executarea unui contract individual de muncă la
domiciliu.
ART. 541-Rolul şi atribuţiile personalului contractual
(1) Rolul personalului contractual care ocupă funcţiile prevăzute la art. 539 lit. a) şi b) este acela
de realizare a activităţilor direct rezultate din exercitarea atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor
publice şi care nu implică exercitarea de prerogative de putere publică.
(2) Rolul personalului contractual care ocupă funcţiile prevăzute la art. 539 lit. c) este de a-l
sprijini pe demnitarul sau alesul local la cabinetul căruia este încadrat, respectiv pe prefectul în a
cărui cancelarie este încadrat, în realizarea activităţilor direct rezultate din exercitarea atribuţiilor
care îi sunt stabilite prin Constituţie sau prin alte acte normative.
(3) Scopul şi atribuţiile fiecărui tip de funcţii ocupate de personalul contractual se stabilesc în
raport cu categoria din care face parte după cum urmează:
a) pentru funcţiile exercitate în executarea unui contract individual de muncă, prin fişa postului;
b) pentru funcţiile exercitate în executarea unui contract de management, prin clauzele
contractului de management.
ART. 542-Contractul individual de muncă
(1) Contractul individual de muncă se încheie între persoana care îndeplineşte condiţiile pentru a
fi angajată pe o funcţie contractuală şi autoritatea sau instituţia publică, prin reprezentantul său
legal, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, cu respectarea următoarelor cerinţe specifice:
a) persoana să aibă cetăţenie română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a
statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;
b) persoana să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) persoana să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
d) persoana să îndeplinească condiţiile de studii necesare ocupării postului;
e) persoana să îndeplinească condiţiile de vechime, respectiv de experienţă necesare ocupării
postului, după caz;
f) persoana să nu fi fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii
naţionale, contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni de fals ori contra
înfăptuirii justiţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
g) persoana nu execută o pedeapsă complementară prin care i-a fost interzisă exercitarea
dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de
care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii sau faţă de aceasta nu s-a luat măsura de siguranţă a
interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii;
h) contractul să nu conţină clauze de confidenţialitate sau, după caz, clauze de neconcurenţă.
(2) Prin excepţie de la condiţia prevăzută la alin. (1) lit. a) pot fi angajaţi şi cetăţeni străini, cu
respectarea regimului stabilit pentru aceştia prin legislaţia specifică şi legislaţia muncii.
(3) Obligaţiile privind respectarea caracterului confidenţial al informaţiilor exceptate de la liberul
acces la informaţiile de interes public, precum şi cele referitoare la respectarea regimului
incompatibilităţilor nu pot fi interpretate drept clauze contractuale în sensul prevăzut la alin.
(1)lit. h).
ART. 543-Contractul de management
Contractul de management se încheie între persoana care ocupă funcţia pentru care legea prevede
obligativitatea unui astfel de contract şi autoritatea sau instituţia publică, prin reprezentantul său
legal, cu respectarea următoarelor cerinţe specifice:
a) evidenţierea expresă a obiectului contractului sub formă de activităţi de sine stătătoare,
identificabile şi verificabile, şi a indicatorilor de performanţă aferenţi acestora;
b) evidenţierea expresă a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin părţilor în executarea contractului;
c) indicarea expresă a modalităţilor şi termenelor de verificare pentru îndeplinirea obligaţiilor
asumate, precum şi a efectelor juridice produse de rezultatele verificării;
d) indicarea expresă a normelor generale de drept direct aplicabile raporturilor juridice, precum
şi modalitatea de soluţionare a eventualelor litigii apărute în legătură cu derularea şi executarea
contractului.
CAP. II-Personalul contractual încadrat la cabinetul demnitarilor şi aleşilor locali şi la
cancelaria prefectului
ART. 544-Persoanele care au dreptul de a avea cabinet sau cancelarie în subordine
(1) Au dreptul la organizarea unui cabinet care funcţionează în cadrul instituţiilor pe care le
conduc sau în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea:
a) prim-ministrul;
b) viceprim-ministrul;
c) ministrul de stat, ministrul şi ministrul delegat;
d) secretarul general al Guvernului, secretarul general adjunct al Guvernului şi şeful Cancelariei
Prim-Ministrului;
e) consilierul de stat, secretarul de stat şi subsecretarul de stat şi asimilaţii acestora din cadrul
aparatului de lucru al Guvernului, din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale;
f) conducătorul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu rang de secretar
de stat;
g) preşedintele consiliului judeţean;
h) primarii;
i) vicepreşedinţii consiliilor judeţene;
j) viceprimarii.
(2) În subordinea viceprim-ministrului care are şi calitatea de ministru funcţionează un singur

cabinet, cu numărul maxim de posturi stabilit pentru funcţia de viceprim-ministru cu portofoliu,
organizat în cadrul ministerului pe care îl conduce.
(3) În cadrul instituţiei prefectului se organizează şi funcţionează cancelaria prefectului.
ART. 545-Structura cabinetului şi a cancelariei
(1) Cabinetul şi cancelaria se constituie drept compartimente organizatorice distincte care pot
cuprinde funcţiile prevăzute pentru aceste structuri în cadrul legii privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice.
(2) Funcţia de secretar al cancelariei se asimilează din punctul de vedere al salarizării cu funcţia
de şef de cabinet. Pot fi numite în funcţia de secretar al cancelariei persoane cu studii superioare
sau medii, în condiţiile legii.
(3) Activitatea cabinetului, respectiv cancelariei prefectului este coordonată de către directorul de
cabinet, care răspunde în faţa demnitarului, alesului local, respectiv prefectului, după caz.
ART. 546-Numărul de posturi din cadrul cabinetului şi cancelariei
Numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei este:
a) 18 posturi pentru cabinetul prim-ministrului;
b) 12 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;
c) 8 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu;
d) 8 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelariei
Prim-Ministrului;
e) 8 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;
f) 4 posturi pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat şi
asimilatului acestuia din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului şi consilierului
de stat;
g) 4 posturi pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, cu rang de secretar de stat;
h) 2 posturi pentru cabinetul subsecretarului de stat şi asimilatului acestuia din cadrul aparatului
de lucru al Guvernului din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
i) 13 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti;
j) 6 posturi pentru cabinetul preşedintelui consiliului judeţean şi primarilor municipiilor reşedinţă
de judeţ şi primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi pentru cancelaria prefectului;
k) 2 posturi pentru cabinetele primarilor comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, altele decât
cele prevăzute la lit. j), vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, viceprimarilor municipiului
Bucureşti, municipiilor reşedinţă de judeţ şi viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucureşti;
l) un post pentru cabinetele viceprimarilor comunelor, oraşelor şi municipiilor, altele decât cele
prevăzute la lit. k).
ART. 547-Salarizarea personalului din cadrul cabinetului şi cancelariei
(1) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei se face potrivit legii
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(2) Fondurile necesare asigurării bunei desfăşurări a activităţii cabinetului, respectiv cancelariei
se asigură din bugetul anual aprobat instituţiei de către conducătorul acesteia.
ART. 548-Numirea şi eliberarea personalului din cadrul cabinetului şi cancelariei
(1) Personalul din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei este numit sau eliberat din funcţie
doar pe baza propunerii persoanelor prevăzute la art. 544 alin. (1).
(2) Eliberarea din funcţie a persoanelor prevăzute la alin. (1) intervine la propunerea
demnitarului, alesului local sau prefectului care a dispus numirea în următoarele situaţii:
a) în situaţiile în care mandatul persoanei care a propus numirea încetează, indiferent de cauza
încetării;
b) ca urmare a condamnării definitive pentru una dintre infracţiunile prevăzute la art. 542 alin.
(1) lit. f);
c) în situaţiile în care intervine încetarea de drept a raporturilor juridice contractuale, în condiţiile
legislaţiei muncii sau ale prezentului cod.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de
muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului persoanelor
prevăzute la art. 544 alin. (1).
(4) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc, în condiţiile legii, de către
persoanele în subordinea cărora funcţionează cabinetul, respectiv cancelaria.
(5) Pentru personalul prevăzut la alin. (1) perioada în care a desfăşurat activitate în această
calitate se consideră vechime în specialitate.
CAP. III-Drepturi şi obligaţii ale personalului contractual din administraţia publică, precum şi
răspunderea acestuia
ART. 549-Drepturi şi obligaţii ale personalului contractual în conformitate cu legislaţia muncii
(1) Personalul contractual încadrat în autorităţi şi instituţii publice în baza unui contract
individual de muncă exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile stabilite de legislaţia în vigoare
în domeniul raporturilor de muncă şi de contractele colective de muncă direct aplicabile.
(2) Personalul contractual încadrat în autorităţi şi instituţii publice în baza unui contract de
management exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile stabilite de dispoziţiile legale în
vigoare direct aplicabile, precum şi cele rezultate din executarea contractului.
ART. 550 Depunerea declaraţiilor de avere şi de interese
Personalul contractual depune declaraţii de avere şi de interese numai în condiţiile Legii
nr.176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 551-Alte drepturi şi obligaţii specifice personalului contractual
(1) Personalul contractual are dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi în mod continuu abilităţile şi
pregătirea profesională. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să elaboreze planul de
perfecţionare profesională a personalului contractual, anual, precum şi obligaţia să prevadă în
buget sumele necesare pentru plata programelor de pregătire, formare şi perfecţionare
profesională organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de alţi furnizori de formare şi
perfecţionare profesională, a cheltuielilor de transport, cazare şi masă, în condiţiile legii.
(2) Programele de formare specializată destinate dezvoltării competenţelor necesare exercitării
unei funcţii contractuale de conducere sunt organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în
condiţiile legii.
(3) Dispoziţiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 şi art. 506 alin. (1)-(9) se
aplică în mod corespunzător şi personalului contractual.
ART. 552-Salarizarea personalului contractual
(1) Salarizarea personalului contractual se face în condiţiile legii-cadru privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice şi în condiţiile legislaţiei muncii.
(2) Personalul contractual trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar beneficiază de drepturile prevăzute de reglementările specifice în domeniu.
ART. 553-Tipurile de răspundere a personalului contractual
(1) Încălcarea de către personalul contractual cu vinovăţie a îndatoririlor de serviciu atrage
răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.
CAP. IV-Încadrarea şi promovarea personalului contractual
ART. 554-Încadrarea şi promovarea personalului contractual
(1) Încadrarea şi promovarea personalului contractual se fac potrivit prevederilor din statute sau
alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului
sau act administrativ al ordonatorului principal de credite.
(2) În situaţia în care legea specială nu dispune altfel, promovarea personalului contractual se
face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii.
(3) În situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului contractual se poate face
prin transformarea postului din statul de funcţii în care acestea sunt încadrate întrunul de nivel
imediat superior.
(4) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza
criteriilor stabilite prin regulament-cadru, ce se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este
reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice.
(5) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în
funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul foarte bine, cel puţin
de două ori în ultimii 3 ani în care acesta s-a aflat în activitate, de către o comisie desemnată prin
dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte şi reprezentanţii organizaţiilor
sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, dacă în
statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
(6) Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanţelor profesionale
individuale, de către conducătorul instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic, prin acordare
de calificative: foarte bine, bine, satisfăcător şi nesatisfăcător. Ordonatorii principali de credite
stabilesc criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale prin raportare la nivelul
funcţiei deţinute de persoana evaluată, cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei muncii.
Ordonatorii principali de credite pot stabili şi alte criterii de evaluare în funcţie de specificul
domeniului de activitate.
(7) Ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen pe baza
regulamentului-cadru ce cuprinde principiile generale şi care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului sau alte acte normative specifice.
(8) Ordonatorul principal de credite, în raport cu cerinţele postului, poate stabili criterii de
selecţie proprii în completarea celor din hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (7).
(9) Prevederile alin. (2)-(7) nu se aplică personalului prevăzut în partea a VI-a titlul III la
capitolul II.
ART. 555- Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere de către personalul
contractual
Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere se realizează în condiţiile art.30 din
Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017, cu
modificările şi completările ulterioare.
ART. 556-Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea unor drepturi ale personalului
contractual
(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea unor drepturi care se acordă, în condiţiile
legii, personalului contractual este de competenţa ordonatorilor de credite.
(2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a
actului administrativ de stabilire, modificare ori comunicare a refuzului de acordare a drepturilor
în cauză, la sediul ordonatorului de credite.
(3) Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile lucrătoare.
(4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate
adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente
potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluţionării
contestaţiei în scris.
CAP. V-Managementul personalului contractual din administraţia publică şi gestiunea
raporturilor juridice
ART. 557-Gestiunea curentă a personalului contractual şi a funcţiilor exercitate de acesta
(1) Gestiunea curentă a personalului contractual şi a funcţiilor exercitate de acesta este
organizată şi realizată, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de către compartimentul de
resurse umane.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a transmite, în formatele/forma
stabilite/stabilită de instituţiile abilitate, informaţii cu privire la personalul contractual propriu
instituţiilor publice cu atribuţii în centralizarea sau gestionarea informaţiilor cu privire la
personalul din sectorul bugetar sau în elaborarea de politici publice cu privire la acesta.
ART. 558-Coordonarea şi controlul normelor de conduită pentru personalul contractual
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a coordona, controla şi monitoriza
respectarea normelor de conduită de către personalul contractual, din aparatul propriu sau din
instituţiile aflate în subordine, coordonare sau sub autoritate, cu respectarea prevederilor în
domeniul legislaţiei muncii şi a legislaţiei specifice aplicabile.
(2) Normele de conduită sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice.
(3) În scopul îndeplinirii corespunzătoare a activităţilor prevăzute la alin. (1) autorităţile şi
instituţiile publice:
a) urmăresc aplicarea şi respectarea în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice a prevederilor
prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;
b) soluţionează petiţiile şi sesizările primite privind încălcarea prevederilor prezentului cod
referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute sau le transmite
spre soluţionare organului competent, conform legii;
c) elaborează analize şi rapoarte privind respectarea prevederilor prezentului cod referitoare la
conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;
d) asigură informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se
aştepte din partea personalului contractual în exercitarea funcţiei;
e) asigură informarea personalului contractual propriu cu privire la conduita ce trebuie
respectată;
f) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea
intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu personalul din administraţia publică.
(4) Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa normele privind conduita
personalului propriu la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.
ART. 559-Soluţionarea sesizărilor cu privire la încălcarea normelor de conduită de către
personalul contractual
Sesizările cu privire la încălcarea normelor de conduită de către personalul contractual sunt
analizate şi soluţionate cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei muncii.
ART. 560-Asigurarea transparenţei cu privire la respectarea normelor de conduită
(1) Instituţiile şi autorităţile publice întocmesc rapoarte anuale cu privire la respectarea normelor
de conduită de către personalul contractual din aparatul propriu sau din instituţiile aflate în
subordine, coordonare ori sub autoritate.
(2) Raportul anual cu privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual
se transmite ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.
(3) Formatul şi informaţiile se stabilesc prin ordin al ministrului cu atribuţii în domeniul
administraţiei publice.
(4) Raportul trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:
a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită
profesională;
b) categoriile şi numărul de angajaţi contractuali care au încălcat normele de conduită morală şi
profesională;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor referitoare la conduita personalului
contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;
d) măsurile de prevenire şi/sau, după caz, sancţiunile aplicate.
(5) Raportul se publică pe pagina de internet a autorităţilor şi instituţiilor publice, iar publicarea
se anunţă prin comunicat difuzat printr-o agenţie de presă.
ART. 561-Personalul contractual din cadrul autorităţilor administrative autonome
Dispoziţiile prezentului titlu se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual din cadrul
autorităţilor administrative autonome.
ART. 562-Alte dispoziţii legale aplicabile personalului contractual
Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu
reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz.
ORDIN nr. 2.193 din 17 martie 2004

pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi
funcţionare a aşezămintelor culturale
Articolul 1
Se aprobă regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare a aşezămintelor culturale, prevăzute
în anexele nr. 1-7 care fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Direcţia instituţii de spectacole, cultură scrisă, tradiţii va lua toate măsurile necesare pentru
ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Articolul 3
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispoziţie contrară.
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
(1) Căminul cultural ..................., denumit în continuare cămin cultural, este o instituţie publică
de cultură, cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, care funcţionează sub autoritatea
consiliului local ..................., finanţată din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local.
(2) Căminul cultural poate avea filiale pe raza unităţii administrativ-teritoriale în care
funcţionează.
Articolul 2
Căminul cultural îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei române în
vigoare şi ale propriului regulament de organizare şi funcţionare, elaborat în temeiul
regulamentului-cadru.
Articolul 3
Căminul cultural are sediul în imobilul situat în ..................., str. ........................... nr. ....,
judeţul .......................... . Toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile etc. vor conţine
denumirea completă a instituţiei şi indicarea sediului.
Capitolul II Obiectul de activitate
Articolul 4
Căminul cultural iniţiază şi desfăşoară proiecte în domeniul educaţiei permanente (economică,
juridică, artistică, ecologică etc.), al culturii tradiţionale şi al creaţiei populare contemporane,
urmărind cu consecvenţă:
a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi cultural-artistice şi de educaţie permanentă;
b) conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, ale
patrimoniului cultural naţional şi universal;
c) organizarea sau susţinerea formaţiilor artistice de amatori, de concursuri şi festivaluri, inclusiv
a participării formaţiilor la manifestări culturale intercomunale şi interjudeţene;
d) organizarea sau susţinerea activităţii de documentare a expoziţiilor temporare sau permanente,
elaborarea de monografii şi lucrări de prezentare turistică;
e) difuzarea de filme artistice şi documentare;
f) organizarea cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de artă populară, plastică şi de gospodărie
ţărănească;
g) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională continuă;
h) organizarea şi desfăşurarea activităţilor de interes comunitar.
Articolul 5
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale căminul cultural are următoarele atribuţii principale:
a) organizează şi desfăşoară activităţi de educaţie permanentă;
b) organizează şi desfăşoară activităţi cultural-artistice;
c) promovează obiceiurile şi tradiţiile populare specifice zonei, precum şi creaţia populară
contemporană locală;
d) propune centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale obiceiuri,
tradiţii, creaţii populare, valori ale patrimoniului cultural naţional ce trebuie protejate, cu
respectarea prevederilor legale;
e) organizează şi desfăşoară activităţi, proiecte şi programe privind conservarea şi transmiterea
valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale şi/sau aparţinând patrimoniului
cultural naţional şi universal;
f) organizează şi/sau susţine formaţiile artistice de amatori, organizează concursuri şi festivaluri
folclorice, inclusiv susţinerea participării formaţiilor la manifestări culturale la nivel local, zonal
sau naţional;
g) organizează şi/sau participă la activităţi de documentare, expoziţii temporare sau permanente,
elaborarea de monografii şi lucrări de prezentare turistică;
h) difuzează filme artistice şi documentare;
i) organizează cercuri ştiinţifice şi tehnice, de artă populară şi de gospodărie ţărănească;
desfăşoară activităţi turistice şi tehnico-aplicative în cadrul unor cercuri ştiinţifice, tehnice şi
formaţii artistice;
j) organizează şi desfăşoară cursuri de educaţie civică şi de formare profesională continuă proprii
sau prin universităţile populare rurale;
k) asigură participarea la proiecte şi schimburi culturale interjudeţene, naţionale şi internaţionale;
l) organizează şi realizează alte activităţi în conformitate cu obiectivele instituţiei şi cu
prevederile legale în vigoare.
Articolul 6
Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin şi realizarea activităţilor specifice căminul cultural
colaborează cu instituţii de specialitate, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice de drept
public sau privat şi cu persoane fizice, fără a exprima nici un fel de interese de grup (etnice,
politice, religioase etc.).
Capitolul III Patrimoniul
Articolul 7
(1) Patrimoniul căminului cultural este format din drepturi şi obligaţii asupra unor bunuri aflate
în proprietatea publică sau privată a statului şi/sau a unităţii administrativ-teritoriale, pe care le
administrează în condiţiile legii, sau în proprietatea privată a instituţiei.
(2) Patrimoniul căminului cultural poate fi îmbogăţit şi completat prin achiziţii, donaţii, precum
şi prin preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părţilor, de bunuri din partea
unor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, a unor persoane juridice de drept
public şi/sau privat, a unor persoane fizice din ţară sau din străinătate.
(3) Bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea căminului cultural se gestionează potrivit
dispoziţiilor legale în vigoare, conducerea instituţiei fiind obligată să aplice măsurile de protecţie
prevăzute de lege, în vederea protejării acestora.
Capitolul IV Personalul şi conducerea

Articolul 8
În cadrul căminului cultural funcţionează personal de conducere, personal de specialitate,
personal didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, experţi din ţară şi străinătate,
după caz, precum şi personal auxiliar.
Articolul 9
(1) Structura organizatorică şi numărul de posturi, aprobate de consiliul local, sunt cele prevăzute
în anexa la Regulamentul de organizare şi funcţionare a căminului cultural.
(2) Atribuţiile personalului încadrat la căminul cultural sunt cele prevăzute în fişele postului.
Articolul 10
Personalul de specialitate şi, după caz, cel auxiliar, încadrat în căminul cultural, are obligaţia de a
absolvi un curs de perfecţionare o dată la 3 ani.
Articolul 11
Conducerea operativă a căminului cultural este asigurată de un director numit prin concurs,
potrivit legii.
Articolul 12
(1) Directorul căminului cultural are următoarele atribuţii:
a) asigură conducerea activităţii curente a instituţiei;
b) elaborează programele de activitate anuale şi pe etape;
c) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile de profil specifice;
d) este ordonator secundar de credite;
e) organizează personalul, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) hotărăşte măsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine în
concordanţă cu legislaţia în vigoare;
g) reprezintă şi angajează instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din
străinătate, precum şi în faţa organelor jurisdicţionale;
h) informează consiliul consultativ asupra realizării obiectivelor stabilite şi a prestaţiei
colectivului pe care îl conduce, stabilind împreună cu acesta măsuri corespunzătoare pentru
îmbunătăţirea activităţii.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale directorul emite decizii.
Articolul 13
(1) În exercitarea atribuţiilor sale directorul este ajutat de un contabil-şef, numit cu acordul
autorităţii tutelare, conform legii.
(2) Contabilul-şef se subordonează directorului şi îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
- coordonează activitatea financiar-contabilă şi de salarizare;
- exercită controlul financiar propriu, prin viza de control financiar preventiv propriu, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
- organizează şi răspunde de efectuarea înregistrărilor financiar-contabile;
- organizează şi răspunde de efectuarea inventarierilor periodice ale patrimoniului instituţiei;
- propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii financiar-contabile a instituţiei;
- participă în mod nemijlocit la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiei;
- îndeplineşte orice alte atribuţii specifice funcţiei pe care o ocupă, potrivit legii.
(3) În absenţa contabilului-şef, toate atribuţiile sale se exercită de persoana desemnată de acesta,
cu avizul directorului.
Articolul 14
(1) În cadrul căminului cultural se organizează un consiliu consultativ format din 5-11 membri,
care îşi desfăşoară activitatea pe bază de voluntariat; din acest consiliu fac parte reprezentanţi de
frunte ai comunei, din partea şcolii, cultelor, primăriei, tinerilor, pensionarilor, gospodarilor
agricoli sau a unor asociaţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei, precum şi
responsabilii filialelor căminului cultural.
(2) Componenţa consiliului consultativ este propusă de directorul instituţiei şi aprobată de
consiliul local, cu avizul centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii
tradiţionale.
(3) Componenţa consiliului consultativ se stabileşte pentru o perioadă de 4 ani.
(4) Consiliul consultativ se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie şi îndeplineşte
următoarele atribuţii principale:
- se pronunţă asupra programului anual de activitate şi a priorităţilor de finanţare;
- analizează trimestrial activitatea desfăşurată şi modul de finanţare a activităţilor;
- face propuneri privind schimbările necesare în structura instituţiei, care se înaintează spre
aprobare consiliului local.
(5) Dezbaterile consiliului consultativ se consemnează în procesul-verbal de şedinţă şi se
semnează de toţi participanţii la lucrările şedinţei.
Capitolul V Bugetul de venituri şi cheltuieli

Articolul 15
(1) Căminul cultural este finanţat din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local.
(2) Veniturile extrabugetare se obţin din activităţi realizate direct de căminul cultural, şi anume:
a) încasări din spectacole, proiecţii de filme, discoteci şi videodiscoteci;
b) închirieri de săli şi bunuri;
c) valorificarea unor lucrări realizate în cadrul cercurilor şi cursurilor aplicative;
d) taxe de înscriere la cercuri şi cursuri proprii sau ale universităţilor populare rurale;
e) difuzarea unor publicaţii din domeniul culturii populare, educaţiei permanente, ştiinţei şi
literaturii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
f) prestarea altor activităţi sau servicii culturale, de educaţie permanentă etc., în conformitate cu
obiectivele instituţiei şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Capitolul VI Dispoziţii finale
Articolul 16
(1) Căminul cultural dispune de ştampilă şi sigiliu proprii.
(2) Căminul cultural are arhivă proprie în care se păstrează, conform prevederilor legale:
- actul normativ de înfiinţare;
- documentele financiar-contabile, planul şi programul de activitate, dări de seamă şi situaţii
statistice;
- corespondenţa;
- alte documente, potrivit legii.
Articolul 17
Dacă în cadrul căminului cultural funcţionează universităţi populare şi/sau centre zonale pentru
educaţia adulţilor, prezentul regulament va fi completat cu dispoziţii referitoare la modul de
organizare şi desfăşurare a activităţii acestora.
Articolul 18
(1) Prezentul regulament se completează de drept cu actele normative în vigoare.
(2) Directorul căminului cultural, în baza prezentului regulament şi cu respectarea dispoziţiilor
legale în vigoare, elaborează Regulamentul de ordine interioară al instituţiei.
(3) Orice modificare şi completare a prezentului regulament vor fi propuse de director, în
vederea aprobării de către autoritatea tutelară.
Anexa 2
REGULAMENT – CADRU de organizare şi funcţionare a casei de cultură
Articolul 1
(1) Casa de cultură ..........., denumită în continuare casa de cultură, este o instituţie publică de
cultură, cu personalitate juridică, care funcţionează sub autoritatea consiliului local
.............../sindicatului ............../ organizaţiei neguvernamentale .........., fiind finanţată din
venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local.
(2) Casa de cultură poate avea filiale pe raza unităţii administrativ-teritoriale în care
funcţionează.
Articolul 2
Casa de cultură îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei române în
vigoare, cu cele ale propriului regulament de organizare şi funcţionare, elaborat în temeiul
Articolul 3
Casa de cultură are sediul în imobilul situat în ........................................, str. ..........................
nr. ....., judeţul ............... . Toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile etc. vor conţine
Capitolul II Scopul şi obiectul de activitate
Articolul 4
Casa de cultură iniţiază şi desfăşoară proiecte în domeniul educaţiei permanente (economică,
juridică, artistică, ecologică etc.), al culturii tradiţionale şi al creaţiei populare contemporane,
urmărind cu consecvenţă:
a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi cultural-artistice şi de educaţie permanentă;
b) conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, ale
patrimoniului cultural naţional şi universal;
c) organizarea sau susţinerea formaţiilor artistice de amatori, de concursuri şi festivaluri, inclusiv
a participării formaţiilor la manifestări culturale interjudeţene, naţionale şi internaţionale;
stimularea creativităţii şi talentului;
d) organizarea sau susţinerea activităţii de documentare a expoziţiilor temporare, elaborarea de
monografii şi lucrări de educaţie civică şi informare a publicului;
e) difuzarea de filme artistice şi documentare;
f) organizarea cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de artă populară, plastică şi de gospodărie
ţărănească;
g) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională continuă.
Articolul 5
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale casa de cultură are următoarele atribuţii principale:
b) organizează şi desfăşoară activităţi cultural-artistice;
contemporană locală;
d) organizează şi desfăşoară activităţi, proiecte şi programe de conservare şi transmitere a
valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale şi/sau aparţinând patrimoniului
naţional şi universal;
e) organizează şi/sau susţine formaţiile artistice de amatori, organizează concursuri şi festivaluri
folclorice, susţine participarea formaţiilor la manifestări culturale la nivel local, zonal sau
naţional;
f) propune centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale obiceiuri,
tradiţii, creaţii populare, valori ale patrimoniului cultural naţional ce trebuie protejate;
g) organizează şi/sau susţine participarea la expoziţii temporare sau permanente, elaborează
monografii şi lucrări de prezentare turistică;
h) difuzează filme artistice şi documentare;
i) organizează cercuri ştiinţifice şi tehnice, de artă populară şi de gospodărie ţărănească;
desfăşoară activităţi turistice, agroturistice, de turism cultural şi tehnico-aplicative în cadrul unor
cercuri ştiinţifice, tehnice şi formaţii/ ansambluri artistice;
j) organizează şi desfăşoară cursuri de educaţie civică şi de formare profesională continuă proprii
sau prin universităţile populare rurale;
k) asigură participarea la proiecte şi schimburi culturale interjudeţene, naţionale şi internaţionale;
l) alte activităţi în conformitate cu obiectivele instituţiei şi cu respectarea dispoziţiilor legale în
vigoare.
Articolul 6
Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin şi realizarea activităţilor specifice, casa de cultură
public sau privat, precum şi cu persoane fizice, fără a exprima nici un fel de interese de grup
(etnice, politice, religioase etc.).
Articolul 7
(1) Patrimoniul casei de cultură este format din drepturi şi obligaţii asupra unor bunuri aflate în
proprietatea publică sau privată a statului şi/sau a unităţii administrativ-teritoriale, după caz, pe
care le administrează în condiţiile legii, sau în proprietatea privată a instituţiei.
(2) Patrimoniul casei de cultură poate fi îmbogăţit şi completat prin achiziţii, donaţii, precum şi
prin preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părţilor, de bunuri din partea
unor instituţii publice ale administraţiei publice centrale şi locale, a unor persoane juridice de
drept public şi/sau privat, a unor persoane fizice din ţară sau din străinătate.
(3) Bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea casei de cultură se gestionează potrivit
prevăzute de lege în vederea protejării acestora.
Articolul 8
(1) Personalul casei de cultură se structurează în personal de conducere, de specialitate şi
personal auxiliar.
(2) Ocuparea posturilor, eliberarea din funcţie, precum şi încetarea raporturilor de muncă ale
personalului casei de cultură se realizează în condiţiile legii.
Articolul 9
(1) Structura organizatorică şi numărul de posturi, aprobate de autoritatea tutelară, sunt cele
prevăzute în anexa la Regulamentul de organizare şi funcţionare a casei de cultură.
(2) Atribuţiile personalului încadrat la casa de cultură sunt cele prevăzute în fişele postului.
Articolul 10
Personalul de specialitate şi, după caz, cel auxiliar, încadrat în casa de cultură, are obligaţia de a
absolvi un curs de perfecţionare o dată la 3 ani, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Articolul 11
(1) Conducerea operativă a casei de cultură este asigurată de un director numit prin concurs.
(2) Directorul casei de cultură are următoarele atribuţii:
b) elaborează programele de activitate anuale şi pe etape;
c) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile de profil specifice;
d) este ordonator secundar de credite;
e) angajează personal de specialitate şi auxiliar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) hotărăşte măsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în
h) informează trimestrial consiliul consultativ asupra realizării obiectivelor stabilite şi a prestaţiei
Articolul 12
(1) În exercitarea atribuţiilor sale directorul casei de cultură este ajutat de un contabil-şef, numit
cu acordul autorităţii tutelare, conform legii.
(3) În absenţa contabilului-şef, toate atribuţiile sale se exercită de către persoana desemnată de
acesta, cu avizul directorului casei de cultură.
Articolul 13
(1) În cadrul casei de cultură se organizează un consiliu consultativ format din 7-15 membri, care
îşi desfăşoară activitatea pe bază de voluntariat, din rândul personalităţilor culturale şi ştiinţifice
reprezentative, precum şi reprezentanţi ai filialelor casei de cultură.
(2) Componenţa consiliului consultativ este propusă de directorul instituţiei şi aprobată de
consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul direcţiei judeţene pentru
cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, şi al centrului
judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale.
(3) Componenţa consiliului consultativ se stabileşte pentru o perioadă de 4 ani.
(4) Consiliul consultativ se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie şi are următoarele
atribuţii principale:
- face propuneri referitoare la programul anual de activitate şi la priorităţile de finanţare;
- analizează trimestrial activitatea desfăşurată şi modul de finanţare a activităţilor;
- face propuneri privind schimbările necesare în structura instituţiei, care se înaintează spre
aprobare consiliului local.
(5) Dezbaterile consiliului consultativ se consemnează în procesul-verbal de şedinţă şi se
semnează de toţi participanţii la lucrările şedinţei.
Articolul 14
(1) Casa de cultură este finanţată din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local.
(2) Casa de cultură are plan propriu de venituri şi cheltuieli, care se elaborează anual şi se aprobă
de consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Articolul 15
Veniturile extrabugetare se obţin din activităţi realizate direct de casa de cultură, şi anume din:
a) încasări din spectacole, proiecţii de filme, discoteci şi videodiscoteci;
b) închirieri de săli şi bunuri;
c) valorificarea unor lucrări realizate în cadrul cercurilor şi cursurilor aplicative;
d) taxe de înscriere la cercuri şi cursuri proprii sau ale universităţilor populare;
e) difuzarea unor publicaţii proprii sau de altă producţie din domeniul culturii populare, educaţiei
permanente, ştiinţei şi literaturii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
f) încasări din expoziţii şi din valorificarea unor creaţii populare realizate pe orice fel de suport,
cu respectarea dispoziţiilor legale în materie;
g) prestarea altor servicii (culturale, de educaţie permanentă etc.) ori activităţi, în conformitate cu
obiectivele şi atribuţiile instituţiei, în condiţiile legii.
Articolul 16
(1) Casa de cultură dispune de ştampilă şi sigiliu proprii.
(2) Casa de cultură are arhivă proprie în care se păstrează, conform prevederilor legale:
- procesele-verbale ale şedinţelor consiliului consultativ;
statistice;
- corespondenţa;
Articolul 17
Dacă în cadrul casei de cultură funcţionează universităţi populare şi/sau centre zonale pentru
educaţia adulţilor, prezentul regulament va fi completat cu dispoziţii referitoare la organizarea şi
desfăşurarea activităţii acestora.
Articolul 18
(2) Directorul casei de cultură, în baza prezentului regulament şi cu respectarea dispoziţiilor
Anexa 3
REGULAMENT – CADRU de organizare şi funcţionare a universităţii populare
Articolul 1
(1) Universitatea populară ..................., denumită în continuare universitate populară, este
instituţie publică de cultură cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi din alocaţii
de la bugetul local, care funcţionează sub autoritatea consiliului judeţean
.........../local ............................................... .
(2) Activitatea universităţii populare face parte din sistemul de educaţie permanentă, adresându-
se îndeosebi adulţilor.
Articolul 2
Universitatea populară îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei române
în vigoare, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare, elaborat în temeiul
regulamentului-cadru şi avizat de direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural
naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, şi aprobat de autoritatea tutelară.
Articolul 3
Universitatea populară are sediul în imobilul situat în ...................., str. ............................
nr. ........, judeţul ..................... . Toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile etc. vor conţine
Articolul 4
Universitatea populară este o instituţie care elaborează şi desfăşoară proiecte în domeniul
educaţiei permanente (economică, juridică, artistică, ecologică etc.), al culturii tradiţionale şi al
creaţiei populare contemporane, urmărind cu consecvenţă:
a) dezvoltarea generală şi armonioasă a personalităţii umane;
b) transmiterea şi asimilarea valorilor ştiinţifice, culturale şi artistice, naţionale şi universale;
c) educarea civică, morală şi economică;
d) însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi pentru formarea, perfecţionarea şi/sau
reconversia profesională, în vederea integrării active pe piaţa muncii;
e) însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi artistico-culturale;
f) îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe în vederea asigurării de şanse egale pentru integrarea în
societate;
g) asimilarea standardelor sistemului informaţional în cadrul activităţilor organizate;
h) dezvoltarea, în cooperare cu autorităţile publice, cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai
sindicatelor şi ai patronatelor, de forme de pregătire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile
specifice ale comunităţii;
i) cultivarea meşteşugurilor, obiceiurilor şi tradiţiilor;
j) cooperarea cu instituţii cultural-artistice din ţară şi din străinătate.
Articolul 5
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, universitatea populară are următoarele atribuţii principale:
a) organizează şi desfăşoară activităţi de educaţie permanentă menite:
- să dezvolte armonios personalitatea umană;
- să îmbogăţească nivelul de cunoştinţe în vederea asigurării de şanse egale pentru integrarea în
societate;
- să asigure asimilarea standardelor sistemului informaţional în cadrul activităţilor organizate;
b) organizează şi desfăşoară activităţi, proiecte şi programe privind conservarea, transmiterea şi
însuşirea valorilor morale, socioeconomice, cultural-artistice, ştiinţifice şi tehnice ale comunităţii
şi/sau aparţinând patrimoniului naţional şi universal;
c) organizează şi/sau participă la activităţi de documentare, expoziţii temporare sau permanente,
elaborează şi promovează lucrări tehnico-ştiinţifice, turistice culturale;
d) organizează şi desfăşoară cursuri de educaţie civică, morală şi economică;
e) iniţiază cursuri şi/sau activităţi în vederea însuşirii de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi
artistico-culturale;
f) colaborează cu direcţiile de muncă, organizaţii sindicale şi profesionale, agenţi economici, pe
bază de contract, pentru organizarea de: cursuri de reconversie profesională pentru şomeri,
cursuri de calificare în domenii solicitate de piaţa muncii locală (universităţile populare pun la
dispoziţie baza materială şi specialişti, iar solicitanţii, tematica cursurilor);
g) eliberează atestate de absolvire a cursurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
h) asigură participarea la proiecte şi schimburi culturale interjudeţene, naţionale, internaţionale;
i) organizează şi realizează şi alte activităţi în conformitate cu obiectivele instituţiei şi cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
Articolul 6
Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin şi realizarea activităţilor specifice, universitatea
populară colaborează cu instituţii de specialitate, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice
de drept public sau privat şi cu persoane fizice, fără a exprima interesele nici unei formaţii ori
grupări politice.
Articolul 7
(1) Patrimoniul universităţii populare este format din drepturi şi obligaţii asupra unor bunuri
aflate în proprietatea privată sau publică a statului şi/sau a unităţii administrativ-teritoriale, pe
care le administrează în condiţiile legii, precum şi asupra unor bunuri aflate în proprietatea
privată a instituţiei.
(2) Patrimoniul universităţii populare poate fi îmbogăţit şi completat prin achiziţii, donaţii,
precum şi prin preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părţilor, de bunuri din
partea unor instituţii publice ale administraţiei publice centrale şi locale, a unor persoane juridice
de drept public şi/sau privat, a unor persoane fizice din ţară sau din străinătate.
(3) Bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea universităţii populare se gestionează
potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, conducerea instituţiei fiind obligată să aplice măsurile de
protecţie prevăzute de lege în vederea protejării acestora.
Articolul 8
În cadrul universităţii populare funcţionează personal de conducere, personal de specialitate,
personal didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, experţi din ţară şi din străinătate,
după caz, precum şi personal auxiliar.
Articolul 9
(1) Structura organizatorică şi numărul de posturi, aprobate de consiliul local sau judeţean, după
caz, sunt cele prevăzute în anexa la Regulamentul de organizare şi funcţionare a universităţii
populare.
(2) Atribuţiile personalului încadrat al universităţii populare sunt cele prevăzute în fişele
postului.
Articolul 10
Personalul de specialitate şi, după caz, cel auxiliar, încadrat în universitatea populară, are
obligaţia de a absolvi un curs de perfecţionare, o dată la 3 ani.
Articolul 11
(1) Conducerea operativă a universităţii populare este asigurată de un director numit prin
concurs.
(2) Directorul universităţii populare are următoarele atribuţii principale:
a) asigură conducerea curentă a instituţiei;
b) reprezintă şi angajează instituţia în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din
c) elaborează programele de activitate anuale şi pe etape;
d) este ordonator terţiar de credite;
e) angajează personal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) hotărăşte măsurile disciplinare şi de recompensare a personalului, potrivit legislaţiei în
vigoare;
g) face parte din consiliul ştiinţific al universităţii populare;
h) informează trimestrial consiliul ştiinţific asupra realizării obiectivelor stabilite şi a prestaţiei
Articolul 12
(1) În exercitarea atribuţiilor sale directorul universităţii populare este ajutat de un contabil-şef,
numit cu acordul autorităţii tutelare, conform legii.
cu avizul directorului universităţii populare.
Articolul 13
(1) Universitatea populară este condusă de un consiliu ştiinţific format din 5-7 membri, condus
de un rector.
(2) Componenţa consiliului ştiinţific este următoarea:
- rectorul, în calitate de preşedinte al consiliului;
- 1-3 prorectori;
- directorul universităţii populare, ca membru, dacă nu este prorector;
- unul dintre salariaţii permanenţi ai universităţii populare, în calitate de secretar ştiinţific;
- 2-4 membri - lectori şi/sau cursanţi.
(3) Componenţa consiliului ştiinţific se stabileşte astfel: rectorul, prorectorul/prorectorii,
secretarul ştiinţific sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani, membrii sunt aleşi în fiecare an.
(4) Consiliul ştiinţific se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, se pronunţă asupra
programului anual de activitate şi a priorităţilor de finanţare, analizează trimestrial activitatea
instituţiei.
Articolul 14
(1) Universitatea populară, când funcţionează de sine stătător, este finanţată din venituri proprii
şi din alocaţii de la bugetul local.
(2) În situaţia în care universitatea populară funcţionează pe lângă alte instituţii (case de cultură,
cămine culturale, cluburi etc.), finanţarea se face prin bugetele acestora.
(3) Universitatea populară are plan propiu de venituri şi cheltuieli, care se elaborează anual şi se
aprobă de către autoritatea tutelară, atunci când funcţionează de sine stătător.
(4) Cheltuielile şi veniturile universităţilor populare care funcţionează pe lângă alte instituţii de
cultură se regăsesc în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor respective.
Articolul 15
Veniturile extrabugetare se obţin din activităţi realizate direct de universitatea populară, şi anume
din: a) încasarea de taxe de înscriere ce se percep pentru frecventarea cursurilor universităţii
populare;
b) organizarea la cerere a diferite tipuri de manifestări cultural-ştiinţifice şi artistice;
c) organizarea în colaborare cu direcţiile pentru dialog, familie şi solidaritate socială judeţene şi a
municipiului Bucureşti, cu agenţi economici, cu organizaţii sindicale sau profesionale, pe bază
de contract, a unor cursuri de reconversie profesională a şomerilor, de calificare în domenii
solicitate pe piaţa muncii, de perfecţionare profesională;
d) valorificarea unor lucrări realizate de lectori şi/sau cursanţi;
e) difuzarea unor publicaţii din domeniul culturii populare, educaţiei permanente, ştiinţei şi
f) editarea şi comercializarea pe orice fel de suport a albumelor cu lucrările reprezentative şi a
înregistrărilor celor mai talentaţi elevi ai universităţii populare;
g) închirierea de săli şi bunuri;
h) alte activităţi realizate de aşezămintele culturale, în condiţiile legii.
Articolul 16
(1) Universitatea populară dispune de ştampilă şi sigiliu proprii.
(2) Universitatea populară are arhivă proprie în care se păstrează, conform prevederilor legale:
statistice;
- corespondenţa;
Articolul 17
Dacă în cadrul universităţii populare funcţionează centre zonale pentru educaţia adulţilor,
prezentul regulament va fi completat cu dispoziţii referitoare la modul de organizare şi
desfăşurare a activităţii acestora.
Articolul 18
(1) În temeiul prezentului regulament şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, directorul
universităţii populare elaborează Regulamentul de ordine interioară al instituţiei.
(2) Prezentul regulament este avizat de direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniul
cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, şi aprobat de autoritatea tutelară.
vederea aprobării de autoritatea tutelară.
REGULAMENT – CADRU de organizare şi funcţionare a şcolilor populare de arte şi meserii

Articolul 1
Şcoala populară de arte şi meserii ...................., denumită în continuare şcoala populară, este
instituţie publică de cultură, cu personalitate juridică, cu profil de învăţământ artistic şi de
însuşire a meşteşugurilor tradiţionale, care funcţionează sub autoritatea consiliului
judeţean ................/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Articolul 2
Şcoala populară funcţionează, în conformitate cu prevederile legislaţiei române în vigoare, ale
Normelor didactice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi de Ministerul
Culturii şi Cultelor şi cu prevederile propriului regulament de organizare şi funcţionare elaborat
în temeiul regulamentului-cadru.
Articolul 3
Şcoala populară are sediul în imobilul situat în ................, str. ................ nr. ..........,
municipiul ................, judeţul ............... . Toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile etc. vor
conţine denumirea completă a instituţiei şi indicarea sediului.
Articolul 4
Şcoala populară iniţiază şi desfăşoară programe de învăţământ în domeniul educaţiei
permanente, culturii tradiţionale şi al creaţiei populare, urmărind cu consecvenţă:
- păstrarea, prin programele de şcolarizare, a specificului zonal şi a cerinţelor populaţiei pe care o
deserveşte;
- conservarea, valorificarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii
locale, precum şi ale patrimoniului cultural naţional şi universal;
- stimularea creativităţii şi talentului;
- învăţarea şi promovarea meşteşugurilor şi îndeletnicirilor tradiţionale;
- cultivarea valorilor şi autenticităţii creaţiei populare contemporane şi artei interpretative
neprofesioniste în toate genurile - muzică, coregrafie, teatru etc.;
- dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi internaţional.
Articolul 5
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale şcoala populară are următoarele atribuţii principale:
a) organizează şi desfăşoară activităţi de învăţământ artistic, în toate domeniile (muzical, artă
plastică, coregrafie etc.) şi de însuşire a meşteşugurilor tradiţionale:
- întocmeşte şi asigură îndeplinirea planurilor anuale de şcolarizare, în concordanţă cu programa
analitică elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor;
- planifică activitatea instructiv-educativă a şcolii;
b) organizează şi desfăşoară activităţi cultural-artistice (spectacole, expoziţii, tabere de creaţie,
schimburi culturale etc.);
contemporană;
d) promovează tinere talente din rândul propriilor cursanţi;
e) poate avea propriile formaţii artistice, iniţiază, organizează, participă la concursuri şi
festivaluri judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale;
f) asigură participarea la proiecte şi schimburi culturale interjudeţene, naţionale, internaţionale;
g) organizează şi realizează şi alte activităţi în conformitate cu obiectivele instituţiei şi cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
Articolul 6
Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin şi realizarea activităţilor specifice, şcoala populară
public sau privat, precum şi cu persoane fizice, în vederea pregătirii, prin programul propriu de
şcolarizare, a diferitelor categorii de populaţie, indiferent de sex, vârstă, religie etc.
Articolul 7
(1) Patrimoniul şcolii populare este alcătuit din drepturi şi obligaţii asupra unor bunuri aflate în
proprietatea publică sau privată a statului şi/sau a unităţii administrativteritoriale, pe care le
administrează în condiţiile legii, precum şi în proprietatea privată a instituţiei.
(2) Patrimoniul şcolii populare poate fi îmbogăţit şi completat prin achiziţii, donaţii, precum şi
prin preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părţilor, de bunuri din partea
unor instituţii publice ale administraţiei publice centrale sau locale, a unor persoane juridice de
drept public şi/sau privat, a unor persoane fizice din ţară sau din străinătate.
(3) Bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea şcolii populare se gestionează potrivit
Articolul 8
În cadrul şcolii populare funcţionează personal de conducere, personal de specialitate, personal
didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, experţi din ţară şi din străinătate, după
caz, precum şi personal auxiliar.
Articolul 9
(1) Conducerea şcolii populare este asigurată de un director numit prin concurs.
(2) Directorul şcolii populare are următoarele atribuţii:
b) elaborează programele de activitate;
c) desfăşoară nemijlocit una dintre activităţile de profil;
d) este ordonator terţiar de credite;
e) angajează personal de specialitate şi auxiliar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) stabileşte măsurile disciplinare sau de recompensare, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
g) reprezintă instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate,
precum şi în faţa organelor jurisdicţionale;
h) prezintă anual un raport de activitate în faţa consiliului judeţean, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti.
Articolul 10
(1) În exercitarea atribuţiilor sale directorul şcolii populare este ajutat de un contabil-şef, numit
cu acordul autorităţii tutelare, conform legii.
Articolul 11
(1) Activitatea directorului şcolii populare este sprijinită de consiliul de administraţie, organ
colectiv de conducere cu caracter deliberativ.
(2) Componenţa consiliului de administraţie este următoarea:
- preşedinte - directorul şcolii populare;
- membri - contabilul-şef, şefii de compartimente;
- secretar - prin rotaţie, unul dintre membrii consiliului de administraţie, numit de preşedinte.
Articolul 12
Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea după cum urmează:
a) se întruneşte la sediul şcolii populare trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea
preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi;
b) este legal întrunit în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor săi şi ia hotărâri cu
majoritate simplă din numărul total al membrilor prezenţi;
c) consiliul de administraţie este prezidat de preşedinte;
d) dezbaterile consiliului de administraţie au loc potrivit ordinii de zi, comunicată membrilor săi
cu cel puţin 3 zile înainte, prin grija secretarului;
e) dezbaterile se consemnează în procesul-verbal de şedinţă, inserat în registrul de şedinţe,
semnat de toţi cei prezenţi la şedinţă;
f) procesul-verbal de şedinţă se semnează de toţi participanţii la lucrările consiliului de
administraţie.
Articolul 13
(1) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
- analizează şi aprobă programele de activitate şi repertoriile şcolii populare, hotărând direcţiile
de dezvoltare a acesteia;
- aprobă colaborările şcolii populare cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;
- aprobă proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiei, în vederea avizării acestuia de
către ordonatorul principal de credite, iar după avizarea lui, defalcarea pe activităţi specifice;
- supune anual aprobării autorităţii tutelare statul de funcţii al instituţiei, ţinând seama de scopul,
obiectivele şi atribuţiile principale ale acesteia;
- aprobă Regulamentul de ordine interioară al instituţiei;
- analizează şi propune modificări ale regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale structurii
organizatorice ale instituţiei;
- analizează şi aprobă măsuri pentru perfecţionarea, încadrarea şi promovarea salariaţilor, potrivit
legii;
- hotărăşte organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante şi aprobă tematica de
concurs;
- urmăreşte buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi financiare ale instituţiei, luând
măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii patrimoniului din administrare şi, după caz,
pentru recuperarea pagubelor pricinuite;
- stabileşte modul în care se utilizează bugetul şi sunt orientate sumele realizate din venituri
extrabugetare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
- alte atribuţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul de administraţie adoptă hotărâri.
Articolul 14
(1) Şcoala populară are un consiliu profesoral format din 5-11 membri.
(2) Componenţa consiliului profesoral este format, de regulă, din şefii de catedre, precum şi din
alte persoane propuse de directorul instituţiei.
(3) Componenţa consiliului profesoral se stabileşte la începutul fiecărui an şcolar.
(4) Consiliul profesoral se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie; se pronunţă
asupra programei şcolare anuale, a cuantumului şi modalităţilor de finanţare.
Articolul 15
(1) Şcoala populară este finanţată din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local.
(2) Şcoala populară are plan propriu de venituri şi cheltuieli, care se elaborează anual şi se
aprobă de către consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Articolul 16
Veniturile extrabugetare se obţin din activităţi realizate direct de şcoala populară, şi anume din:
a) taxele de şcolarizare ce se percep pentru frecventarea cursurilor şcolii populare de arte şi
meserii;
b) spectacole prezentate de formaţiile proprii;
c) valorificarea unor lucrări realizate de elevii şcolii;
d) difuzarea unor publicaţii, din domeniul culturii populare, educaţiei permanente, ştiinţei şi
e) editarea şi comercializarea pe orice fel de suport a albumelor cu lucrările reprezentative şi a
înregistrărilor celor mai talentaţi elevi ai şcolii populare;
f) închirierea de săli şi bunuri;
g) prestarea altor servicii ori activităţi, în conformitate cu obiectivele şi atribuţiile instituţiei şi cu
respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Articolul 17
(1) Şcoala populară dispune de ştampilă şi sigiliu proprii.
(2) Şcoala populară are arhivă proprie în care se păstrează, conform prevederilor legale:
statistice;
- corespondenţa;
Articolul 18
(2) Directorul şcolii populare, în baza prezentului regulament şi cu respectarea dispoziţiilor
(3) Orice modificare şi completare a prezentului regulament va fi propusă de director, în vederea
aprobării de către autoritatea tutelară.
REGULAMENT – CADRU de organizare şi funcţionare a centrului cultural
Articolul 1
Centrul cultural, denumit în continuare Centrul, este instituţie publică de cultură, cu personalitate
juridică, finanţată din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul de stat/judeţean/local, de
interes naţional/judeţean/local, care funcţionează sub autoritatea consiliului
judeţean....................../local............... .
Articolul 2
Centrul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei române în vigoare şi
cu cele ale propriului regulament de organizare şi funcţionare elaborat în temeiul regulamentului-
cadru.
Articolul 3
Centrul are sediul în imobilul situat în ................................, str. ....................... nr. ..........., judeţul
................ . Toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile etc. vor conţine denumirea completă a
instituţiei şi indicarea sediului.
Articolul 4
Centrul iniţiază şi desfăşoară proiecte şi programe culturale în domeniul educaţiei permanente şi
a culturii tradiţionale, urmărind cu consecvenţă:
- elaborarea unor proiecte atractive şi utile de educaţie permanentă;
- conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii pe raza căreia
funcţionează, precum şi ale patrimoniului cultural naţional şi universal;
- păstrarea şi cultivarea specificului zonal sau local;
- revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor specifice zonei în raza căreia
funcţionează şi susţinerea celor care le practică;
neprofesioniste, în toate genurile - muzică, coregrafie, teatru etc.;
Articolul 5
Centrul are următoarele atribuţii principale:
a) educarea ştiinţifică şi artistică a publicului prin programe specifice;
b) sprijinirea tinerilor cercetători şi artişti valoroşi în afirmarea lor;
c) elaborarea şi editarea de studii, publicaţii şi materiale documentare;
d) colaborarea cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu fundaţii, universităţi române
şi străine, în vederea cunoaşterii şi afirmării valorilor culturii şi civilizaţiei româneşti;
e) îmbogăţirea patrimoniului instituţiei prin donaţii, achiziţii, organizarea de tabere şi expoziţii
de artă şi alte forme;
f) acreditarea formaţiilor şi ansamblurilor artistice profesioniste.
Articolul 6
Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin şi realizarea activităţilor specifice, Centrul
public şi/sau privat, precum şi cu persoane fizice, fără a exprima nici un fel de interese de grup
(etnice, politice, religioase etc.).
Articolul 7
(1) Patrimoniului Centrului este format din drepturi şi obligaţii asupra unor bunuri aflate în
proprietatea publică sau privată a statului şi/sau a unităţii administrativteritoriale, după caz, pe
(2) Patrimoniul Centrului poate fi îmbogăţit şi completat prin achiziţii, donaţii, precum şi prin
preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părţilor, de bunuri, din partea unor
instituţii publice ale administraţiei publice centrale şi locale, a unor persoane juridice de drept
(3) Bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea Centrului se gestionează potrivit
Articolul 8
(1) Personalul Centrului se structurează în personal de conducere, personal de specialitate şi
personal auxiliar.
personalului Centrului se realizează în condiţiile legii.
Articolul 9
(1) Structura organizatorică şi numărul de posturi, aprobate de autoritatea tutelară, după caz, sunt
cele prevăzute în anexa la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului.
(2) Atribuţiile personalului încadrat în cadrul Centrului sunt cele prevăzute în fişele de post.
Articolul 10
(1) Centrul este condus de un director, numit prin concurs, conform legii.
(2) Directorul are următoarele atribuţii principale:
b) asigură condiţiile de îndeplinire şi respectare a criteriilor de autorizare a instituţiei;
c) elaborează programele de activitate;
d) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile specifice instituţiei;
e) este ordonator de credite;
h) informează trimestrial consiliul de administraţie asupra realizării obiectivelor stabilite şi a
prestaţiei colectivului pe care îl conduce, stabilind împreună cu acesta măsuri corespunzătoare
pentru îmbunătăţirea activităţii;
i) angajează personal de specialitate şi administrativ în concordanţă cu reglementările în vigoare;
j) întocmeşte fişele posturilor prevăzute în structura organizatorică şi urmăreşte îndeplinirea
sarcinilor şi respectarea atribuţiilor concrete ale personalului din subordine;
k) răspunde de înregistrarea proiectelor şi activităţilor în jurnalul anual al Centrului;
l) informează semestrial consiliul judeţean asupra realizării obiectivelor stabilite şi propune
măsurile necesare pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime şi asigurarea calităţii
proiectelor.
(4) În absenţa directorului Centrul este condus de o persoană din cadrul instituţiei, desemnată de
director prin decizie scrisă.
Articolul 11
autorităţii tutelare, potrivit legii.
(3) În absenţa contabilului-şef toate atribuţiile sale se exercită de persoana desemnată de acesta,
cu avizul directorului general.
Articolul 12
(1) Activitatea directorului este sprijinită de consiliul de administraţie, organ colectiv de
conducere cu caracter deliberativ.
- preşedinte - directorul Centrului;
Articolul 13
a) se întruneşte la sediul Centrului, trimestrial sau de câte ori este nevoie, la convocarea
preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi;
majoritatea simplă din numărul total al membrilor prezenţi;
semnat de către toţi cei prezenţi la şedinţă;
f) procesul-verbal de şedinţă se semnează de către toţi participanţii la lucrările consiliului.
Articolul 14
- analizează şi aprobă programele de activitate şi repertoriile instituţiei, hotărând direcţiile de
dezvoltare ale Centrului;
- aprobă colaborările Centrului cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;
- supune, anual, aprobării autorităţii tutelare, statul de funcţii al instituţiei, ţinând seama de
scopul, obiectivele şi atribuţiile principale ale acesteia;
- analizează şi propune modificări ale Regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale
structurii organizatorice a instituţiei;
legii;
concurs;
extrabugetare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale consiliul de administraţie adoptă hotărâri.
Articolul 15
Cheltuielile curente şi de capital ale Centrului se finanţează din venituri proprii şi din subvenţii
acordate de la bugetul de stat/judeţean/local, prin autoritatea tutelară.
Articolul 16
Veniturile extrabugetare se realizează din activităţi realizate direct de Centru, şi anume, din:
a) încasări din spectacole, proiecţii filme, expoziţii, alte manifestări culturale;
b) închirieri de spaţii şi bunuri mobile;
c) valorificarea unor lucrări realizate în cadrul taberelor de creaţie, cercurilor aplicative, altor
activităţi culturale şi de educaţie permanentă;
d) editarea şi difuzarea unor publicaţii proprii sau de altă producţie, pe orice fel de suport, din
domeniul culturii populare, educaţiei permanente, ştiinţei şi literaturii, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare;
e) prestarea unor servicii şi/sau activităţi culturale sau de educaţie permanentă, în conformitate
cu obiectivele şi atribuţiile instituţiei, potrivit legii;
f) derularea unor proiecte şi programe culturale în parteneriat sau în colaborare cu alte instituţii
din ţară şi din străinătate;
g) prestarea altor servicii ori activităţi, în conformitate cu obiectivele şi atribuţiile instituţiei şi cu
respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Articolul 17
(1) Centrul dispune de ştampilă şi sigiliu proprii.
(2) Centrul are arhivă proprie în care se păstrează, conform prevederilor legale:
statistice;
- corespondenţa;
Articolul 18
(1) Prezentul regulament se completează, de drept, cu actele normative în vigoare.
elaborează Regulamentul de ordine interioară al instituţiei.
(3) Orice modificare şi completare a prezentului regulament vor fi propuse de către director, în
Anexa 6
REGULAMENT – CADRU de organizare şi funcţionare a centrului judeţean pentru conservarea
şi promovarea culturii tradiţionale
Articolul 1
Centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale................................,
denumit în continuare Centrul, este instituţie publică de cultură, cu personalitate juridică,
finanţată din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local, care funcţionează sub autoritatea
consiliului judeţean............................ .
Articolul 2
Centrul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei române în vigoare şi
cu cele ale propriului regulament de organizare şi funcţionare elaborat în temeiul regulamentului-
cadru.
Articolul 3
Centrul are sediul în imobilul situat în ..............................., str. ....................... nr. .............,
judeţul ........................ . Toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile etc. vor conţine denumirea
completă a instituţiei şi indicarea sediului.
Articolul 4
Centrul iniţiază şi desfăşoară proiecte şi programe culturale în domeniul educaţiei permanente şi
al culturii tradiţionale, urmărind cu consecvenţă:
- cercetarea stadiului actual al tradiţiilor şi al creaţiei populare specifice fiecărei zone
etnofolclorice a judeţului;
- protejarea şi tezaurizarea valorilor reprezentative ale creaţiei populare contemporane,
constituind banca de date şi valori;
- coordonarea metodologică a activităţii aşezămintelor culturale de nivel judeţean, respectiv
cămine culturale, case de cultură, universităţi populare;
- elaborarea unor programe de valorificare a tradiţiilor locale şi stimularea creativităţii în toate
genurile artei interpretative neprofesioniste;
- iniţierea unor proiecte de sprijinire şi afirmare a creatorilor şi performerilor tradiţiei şi creaţiei
populare autentice, pentru protecţia acestora împotriva denaturărilor şi falsificărilor;
- conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, precum
şi ale patrimoniului cultural naţional şi universal;
- păstrarea şi cultivarea specificului zonal;
- revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor tradiţionale şi susţinerea celor care le
practică (meşteri populari şi mici meseriaşi etc.);
neprofesioniste în toate genurile - muzică, coregrafie, teatru etc.;
- desfăşurarea unor programe adecvate intereselor şi preocupărilor locuitorilor, de petrecere a
timpului liber, valorificând şi obiceiurile tradiţionale din comunitatea respectivă;
- antrenarea cetăţenilor în activitatea de cunoaştere, ocrotire şi întreţinere atât a mediului natural,
cât şi a mediului cultural tradiţional;
Articolul 5
Centrul are următoarele atribuţii principale:
a) coordonează şi îndrumă din punct de vedere metodologic, în plan judeţean, activitatea
aşezămintelor culturale;
b) sprijină activitatea aşezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor şi al
perfecţionării personalului de specialitate;
c) editează şi difuzează publicaţii în domeniul educaţiei permanente pentru reţeaua judeţeană a
aşezămintelor culturale;
d) realizează programe de educaţie permanentă în parteneriat cu instituţiile de specialitate din
ţară şi din străinătate;
e) iniţiază şi sprijină proiecte şi programe de promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor populare;
f) propune zone de obiceiuri şi tradiţii populare protejate din cadrul judeţului;
g) efectuează studii şi cercetări privind obiceiurile, tradiţiile populare şi meşteşugăreşti
tradiţionale;
h) iniţiază şi aplică programe pentru conservarea şi protejarea obiceiurilor, tradiţiilor populare şi
meşteşugăreşti tradiţionale;
i) asigură asistenţă de specialitate şi organizează cursuri de perfecţionare pentru personalul
încadrat în aşezămintele culturale care funcţionează la nivel local, cu avizul direcţiei judeţene
pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional.
Articolul 6
Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin şi pentru realizarea activităţilor specifice, Centrul
public sau privat şi cu persoane fizice, fără a exprima nici un fel de interese de grup (etnice,
politice, religioase ş.a.).
Articolul 7
(1) Patrimoniul Centrului este format din drepturi şi obligaţii asupra unor bunuri aflate în
proprietatea publică sau privată a statului şi/sau a unităţii administrativteritoriale, după caz, pe
(2) Patrimoniul Centrului poate fi îmbogăţit şi completat prin achiziţii, donaţii, precum şi prin
preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părţilor, de bunuri, din partea unor
instituţii publice ale administraţiei publice centrale şi locale, a unor persoane juridice de drept
(3) Bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea Centrului se gestionează potrivit
Articolul 8
(1) Personalul Centrului se structurează în personal de conducere, de specialitate şi personal
auxiliar.
personalului Centrului se realizează în condiţiile legii.
Articolul 9
(1) Structura organizatorică şi numărul de posturi, aprobate de consiliul judeţean, sunt cele
prevăzute în anexa la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului.
(2) Atribuţiile personalului încadrat la Centru sunt cele prevăzute în fişele postului.
Articolul 10
Personalul de specialitate şi, după caz, cel auxiliar, încadrat în Centru, are obligaţia absolvirii
unui curs de perfecţionare, o dată la 3 ani.
Articolul 11
(1) Centrul este condus de un director, numit prin concurs, conform legii.
b) asigură condiţiile de îndeplinire şi respectare a criteriilor de autorizare a instituţiei;
d) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile specifice instituţiei;
e) este ordonator terţiar de credite;
h) informează trimestrial consiliul de conducere asupra realizării obiectivelor stabilite şi a
i) angajează personal de specialitate şi administrativ în concordanţă cu reglementările în vigoare;
j) întocmeşte fişele posturilor prevăzute în structura organizatorică şi urmăreşte îndeplinirea
k) răspunde de înregistrarea proiectelor şi activităţilor în jurnalul anual al Centrului;
l) informează semestrial consiliul judeţean asupra realizării obiectivelor stabilite şi propune
măsurile necesare pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime şi asigurarea calităţii
proiectelor.
(3) În absenţa directorului Centrul este condus de o persoană din cadrul instituţiei, desemnată de
director prin decizie scrisă.
Articolul 12
autorităţii tutelare, potrivit legii.
(3) În absenţa contabilului-şef toate atribuţiile sale se exercită de persoana desemnată de acesta
Articolul 13
- preşedinte - directorul Centrului;
Articolul 14
a) se întruneşte la sediul Centrului lunar sau de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui
sau a unei treimi din numărul membrilor săi;
c) Consiliul de administraţie este prezidat de preşedinte;
Articolul 15
- analizează şi aprobă programele de activitate ale instituţiei, hotărând direcţiile de dezvoltare ale
Centrului;
- aprobă colaborările Centrului cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;
scopul, obiectivele şi atribuţiile principale ale acesteia;
- analizează şi aprobă măsuri pentru perfecţionarea, încadrarea şi promovarea salariaţilor potrivit
legii;
concurs;

Articolul 16
Cheltuielile curente şi de capital ale Centrului se finanţează din venituri proprii şi din subvenţii
acordate de la bugetul local, prin autoritatea tutelară.
Articolul 17
Veniturile extrabugetare se realizează din activităţi realizate direct de Centru, şi anume, din:
a) taxele pentru cursuri, inclusiv cele de perfecţionare;
b) închirieri de spaţii şi bunuri mobile;
c) spectacole organizate de instituţie;
d) organizarea unor manifestări culturale;
e) valorificarea unor lucrări realizate prin activităţi specifice;
f) editarea şi difuzarea unor publicaţii proprii sau de altă producţie, pe orice fel de suport, din
domeniul culturii populare, educaţiei permanente, ştiinţei şi culturii, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare;
g) derularea unor proiecte şi programe culturale în parteneriat sau în colaborare cu alte instituţii
din ţară şi din străinătate;
h) prestarea altor servicii şi/sau activităţi culturale sau de educaţie permanentă în conformitate cu
obiectivele şi atribuţiile instituţiei, potrivit legii.
Articolul 18
(1) Centrul dispune de ştampilă şi sigiliu proprii.
(2) Centrul are arhivă proprie în care se păstrează, conform prevederilor legale:
statistice;
- corespondenţa;
Articolul 19
(1) Prezentul regulament se completează, de drept, cu actele normative în vigoare şi se aprobă
prin ordin al ministrului culturii şi cultelor în termen de 30 de zile de la data elaborării.
elaborează Regulamentul de ordine interioară al instituţiei.
(3) Orice modificare şi completare a prezentului regulament vor fi propuse de consiliul de
administraţie, în vederea aprobării de către autoritatea tutelară.
Anexa 7
REGULAMENT - CADRU
de organizare şi funcţionare a formaţiei şi a
ansamblului profesionist pentru promovarea culturii tradiţionale
Articolul 1
Formaţia/ansamblul profesionist pentru promovarea culturii tradiţionale ....., denumită/denumit
în continuare formaţie/ansamblu, este instituţie publică sau privată de spectacol, cu personalitate
juridică.
Articolul 2
Formaţia/ansamblul, ca instituţie publică de spectacol, funcţionează sub autoritatea consiliului
judeţean ..... / sindicatului ..... / organizaţiei neguvernamentale ......
Articolul 3
Formaţia/ansamblul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei române în
vigoare, cu cele ale propriului regulament de organizare şi funcţionare elaborat în temeiul
Articolul 4
Formaţia/ansamblul are sediul în imobilul situat în ............, str. ......... nr. ....., judeţul ........ Toate
actele, facturile, anunţurile, publicaţiile etc. vor conţine denumirea completă a instituţiei şi
indicarea sediului.
Articolul 5
(1) Formaţia/ansamblul este o instituţie care îndeplineşte rolul de promovare şi valorificare a
culturii tradiţionale şi a creaţiei populare contemporane, printr-o riguroasă activitate artistică,
realizată prin spectacole, pe stagiuni.
(2) Formaţia/ansamblul iniţiază şi desfăşoară proiecte în domeniul educaţiei permanente, al
culturii tradiţionale şi al creaţiei populare contemporane, urmărind cu consecvenţă:
- conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, precum
şi ale patrimoniului cultural naţional şi universal;
- păstrarea şi cultivarea specificului spaţiului cultural în care îşi desfăşoară activitatea;
profesioniste (muzică, coregrafie);
- desfăşurarea unor programe adecvate intereselor şi preocupărilor, de petrecere a timpului liber
al populaţiei, valorificând şi obiceiurile tradiţionale;
Articolul 6
Formaţia/ansamblul are următoarele atribuţii principale:
b) organizează şi desfăşoară activităţii cultural-artistice;
c) efectuează culegeri de folclor în vederea îmbogăţirii repertoriului;
d) promovează obiceiurile şi tradiţiile populare autentice, precum şi valorile creaţiei populare
contemporane;
e) iniţiază şi desfăşoară proiecte şi programe de conservare şi transmitere a valorilor morale şi
artistice ale spaţiului cultural în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi ale patrimoniului
naţional şi universal;
f) sprijină formaţiile artistice de amatori prin organizarea şi/sau susţinerea concursurilor şi
festivalurilor folclorice;
g) participă la proiecte şi schimburi culturale interjudeţene, naţionale, internaţionale;
h) organizează şi realizează şi alte activităţi în conformitate cu obiectivele instituţiei.
Articolul 7
În vederea exercitării în condiţii optime a atribuţiilor ce-i revin, formaţia/ansamblul îşi
desfăşoară activitatea pe baza unor programe aprobate pe stagiuni şi pe luni calendaristice care
includ: numărul de premiere, numărul de spectacole şi numărul de repetiţii, precum şi obligaţiile
membrilor formaţiei/ansamblului.
Articolul 8
Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin şi pentru realizarea activităţilor specifice,
formaţia/ansamblul colaborează cu instituţii de specialitate, organizaţii neguvernamentale,
persoane juridice de drept public sau/şi privat şi cu persoane fizice, fără a exprima nici un fel de
interese de grup (politice, religioase şi altele).
Articolul 9
(1) Patrimoniul formaţiei/ansamblului cu statut de instituţie publică este format din drepturi şi
obligaţii asupra unor bunuri aflate în proprietatea publică sau privată a statului şi/sau a unităţii
administrativ-teritoriale, după caz, pe care le administrează în condiţiile legii, precum şi asupra
unor bunuri aflate în proprietatea privată a instituţiei.
(2) Patrimoniul formaţiei/ansamblului poate fi îmbogăţit şi completat prin achiziţii, donaţii,
precum şi prin preluarea în regim de comodat sau prin transfer, cu acordul părţilor, de bunuri, din
partea unor instituţii publice ale administraţiei publice centrale şi locale, a unor persoane juridice
de drept privat sau persoane fizice din ţară sau din străinătate.
(3) Bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea formaţiei/ansamblului se gestionează
potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, conducerea instituţiei fiind obligată să aplice măsurile de
protecţie prevăzute de lege în vederea protejării acestora.
Articolul 10
(1) Personalul formaţiei/ansamblului se structurează în personal de conducere, de specialitate şi
personal auxiliar.
personalului formaţiei/ansamblului se realizează în condiţiile legii.
Articolul 11
(1) Structura organizatorică şi numărul de posturi, aprobate de autoritatea tutelară, în cazul
formaţiilor/ansamblurilor cu statut de instituţie publică, sunt cele prevăzute în anexa la
Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora.
(2) Atribuţiile personalului încadrat în formaţie/ansamblu sunt cele prevăzute în fişele postului.
(3) Personalul de specialitate şi, după caz, cel auxiliar, încadrat în formaţie/ansamblu, are
obligaţia absolvirii unui curs de perfecţionare, o dată la 3 ani.
Articolul 12
(1) Formaţia/ansamblul este condus de un director, numit prin concurs, conform legii.
b) asigură condiţiile de îndeplinire şi respectare a criteriilor de acreditare a instituţiei;
d) aprobă programele stagiunilor, inclusiv repertoriile;
e) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile specifice instituţiei;
f) este ordonator de credite;
g) hotărăşte măsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în
h) reprezintă şi angajează instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din
i) informează trimestrial consiliul de conducere asupra realizării obiectivelor stabilite şi a
j) angajează personal de specialitate şi administrativ în concordanţă cu reglementările în vigoare;
k) întocmeşte fişele posturilor prevăzute în structura organizatorică şi urmăreşte îndeplinirea
l) informează semestrial consiliul local asupra realizării obiectivelor stabilite şi a prestaţiei
colectivului pe care îl conduce, propunând şi măsurile pentru desfăşurarea activităţii în condiţii
optime şi asigurarea calităţii proiectelor.
(4) În absenţa directorului formaţia/ansamblul este condus de o persoană din cadrul acestuia,
desemnată de director prin decizie scrisă.
Articolul 13
(1) În exercitarea atribuţiilor sale directorul este ajutat de un contabil-şef, după caz, numit cu
acordul autorităţii tutelare, conform legii.
(3) În absenţa contabilului-şef toate atribuţiile sale se exercită de persoana desemnată de acesta
Articolul 14
- preşedinte - directorul formaţiei/ansamblului;
Articolul 15
a) se întruneşte la sediul formaţiei/ansamblului, trimestrial sau de câte ori este nevoie, la
convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi;
d) dezbaterile consiliului de administraţie au loc potrivit ordinii de zi, comunicată membrilor său
Articolul 16
- analizează şi aprobă programele de activitate şi repertoriile instituţiei, hotărând direcţiile de
dezvoltare ale formaţiei/ansamblului;
- aprobă colaborările formaţiei/ansamblului cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;
scopul, obiectivele şi atribuţiile principale ale instituţiei;
- analizează şi propune modificări ale Regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale
structurii organizatorice a instituţiei;
legii;
concurs;
Articolul 17
Cheltuielile curente şi de capital ale formaţiei/ansamblului, cu statut de instituţie publică, se
finanţează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local, prin autoritatea
tutelară.
Articolul 18
Veniturile extrabugetare se realizează din activităţi realizate direct de formaţie/ansamblu, şi
anume, din:
a) încasări din spectacole;
b) încasări din turnee cu spectacole în străinătate;
c) închirieri de săli şi bunuri;
d) încasări din contracte încheiate între formaţie/ ansamblu şi unităţi economice şi/sau persoane
fizice în vederea prestării unor servicii artistice;
e) realizarea şi difuzarea unor lucrări şi publicaţii pe orice fel de suport (tipărituri, audio, video,
CD etc.) din domeniul culturii populare, educaţiei permanente, ştiinţei şi literaturii, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare;
f) prestarea şi a altor servicii (culturale, de educaţie permanentă etc.) ori activităţi, în
conformitate cu obiectivele şi atribuţiile instituţiei.
Articolul 19
(1) Formaţia/ansamblul dispune de ştampilă şi sigiliu proprii.
(2) Formaţia/ansamblul are arhivă proprie în care se păstrează, conform prevederilor legale:
statistice;
- corespondenţa;
Articolul 20
(1) Prezentul regulament se completează, de drept, cu actele normative în vigoare.
(2) În temeiul prezentului regulament şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare
directorul elaborează Regulamentul de ordine interioară al instituţiei.
(3) Orice modificare şi completare a prezentului regulament de organizare şi funcţionare vor fi
propuse de consiliul de administraţie, în vederea aprobării de către autoritatea tutelară, după caz.
ORDIN Nr. 471 din 25 septembrie 1990 pentru aprobarea Normelor

cu privire la organizarea spectacolelor, concertelor, a altor activităţi
artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare
În temeiul prevederilor Decretului nr. 12/1989 privind înfiinţarea Ministerului Culturii,
pentru asigurarea unui cadru legal organizării şi desfăşurării spectacolelor, concertelor, altor
activităţi artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare, pentru reglementarea modului
de contractare şi colaborare în relaţiile organizatorilor de manifestări artistice şi distractive cu
artiştii şi formatiile artistice aparţinînd tuturor genurilor interpretative, se dispun următoarele:
1. Se aprobă Normele cu privire la organizarea spectacolelor, concertelor, a altor activităţi
artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare. Acestea fac parte integrantă din prezentul
ordin.
2. Prevederile prezentului ordin intră în vigoare de la data de 15 octombrie 1990, data la care
Normele cu privire la organizarea manifestărilor şi programelor artistice, precum şi a
programelor de discoteca, aprobate prin dispoziţiile fostului C.C.E.S. nr. 523 şi 524/15.XII.1985,
ca şi alte reglementări contrare, se abroga.
3. Direcţia generală economică, organizare, dezvoltare va comunică prezentul ordin: Ministerului
Comerţului şi Turismului, Ministerului Învăţămîntului şi Ştiinţei, Radioteleviziunii Române,
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Uniunii Centrale a Cooperativelor
Meşteşugăreşti, Ministerului Tineretului şi Sportului, Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a
României, uniunilor, asociaţiilor, ligilor, societăţilor cu profil cultural artistic, "ROMSTAR" din
cadrul I.C.E. "ARTEXIM", Centrului de perfecţionare a personalului din cultura şi arta, de
pregătire postliceala şi postuniversitară din subordinea Ministerului Culturii, direcţiilor
specializate şi oficiului juridic din Ministerul Culturii, precum şi altor organisme centrale,
instituţii şi unităţi economice interesate.
Ministerul Culturii va lua măsuri, în acelaşi timp, pentru publicarea prezentului ordin, precum şi
a normelor care fac parte integrantă din acesta, în Monitorul Oficial.
NORME cu privire la organizarea spectacolelor, concertelor, a altor activităţi artistice şi
distractive la care se percep tarife de intrare
Articolul 1
Au dreptul sa organizeze spectacole, concerte, programe de discoteca şi alte activităţi artistice şi
distractive (denumite în continuare activităţi artistice şi distractive) cu percepere de tarife de
intrare:
- teatrele, instituţiile muzicale, formatiile folclorice şi ansamblurile artistice profesioniste, Circul
de stat;
- "ROMSTAR" din cadrul I.C.E. "ARTEXIM" şi alte unităţi specializate din subordinea
Ministerului Culturii;
- casele de cultura, cluburile, căminele culturale, centrele judeţene pentru conservarea traditiei şi
creatiei populare, precum şi şcolile de arta şi meserii;
- Radioteleviziunea Română;
- instituţiile de învăţămînt artistic de toate gradele;
- unităţile specializate din reţeaua comercială a Ministerului Comerţului şi Turismului (hoteluri,
baruri, restaurante).
Articolul 2
Au dreptul, de asemenea, sa organizeze activităţi artistice şi distractive, cu percepere de tarife de
intrare, uniunile, asociaţiile, ligile şi societăţile cu profil cultural-artistic înfiinţate în condiţiile
legii, unităţile de natura celor de la art. 1 cu caracter particular, agenţiile private de impresariat
artistic, alte persoane fizice sau juridice autorizate; categoria persoanelor fizice sau juridice
autorizate include şi interpreţii individuali sau grupurile de interpreţi, cu specificitate distinctă,
constituite din papusari, marionetisti, artişti de circ.
Articolul 3
Unităţile specializate din reţeaua comercială a Ministerului Comerţului şi Turismului pot
organiza activităţi distractiv-artistice specifice (programe de divertisment, muzicale, muzical-
coregrafice, discoteci), numai în clădirile proprii prevăzute cu spaţii destinate acestui scop
(hoteluri, baruri, restaurante).
Articolul 4
Organizatorii activităţilor artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare, de natura celor
la care se referă prezentele norme, răspund de pregătirea şi desfăşurarea acestora sub semnul
calităţii, după criterii profesionale de specialitate.
Articolul 5
Organizatorii de activităţi artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare precizati la art.
2 au obligaţia sa înregistreze, pentru fiecare activitate artistică şi distractiva în parte, la organele
fiscale pe teritoriul cărora îşi au sediul - în cazul persoanelor fizice, domiciliul -, contractele
încheiate cu salariaţii şi colaboratorii artistici, tehnici sau cu alte contribuţii la realizarea
programelor. De asemenea, organizatorii de la art. 2 percep tarife de intrare, pe bază de bilete
tipărite, cu aprobarea organelor fiscale pe teritoriul cărora îşi au sediul sau domiciliul, vizate,
după tipărire, de aceste organe. Obligaţia înregistrării, la organele fiscale pe teritoriul cărora îşi
au sediul sau domiciliul, a contractelor încheiate cu salariaţii şi colaboratorii artistici, tehnici sau
cu alte contribuţii la realizarea activităţilor artistice şi distractive la care se percep tarife de
intrare o au şi organizatorii menţionaţi la art. 1 din prezentele norme.
Articolul 6
Fără excepţie, organizatorii de activităţi artistice şi distractive, la care se percep tarife de intrare,
au obligaţia ca premergător trecerii la popularizarea şi desfăşurarea efectivă a acestora, în regim
de turneu sau numai în localităţile de reşedinţa, să prezinte inspectoratelor judeţene de cultura,
spre luare în evidenta, itinerariile cuprinzînd localităţile (localitatea), sălile (sala) şi datele (data)
la care vor avea loc reprezentatiile.
Anunţurile efectuate prin mijloacele mass-media, afisele, programele de sala, alte procedee de
reclama folosite pentru popularizarea activităţilor artistice şi distractive la care se percep tarife de
intrare vor trebui, obligatoriu, sa includă antetul sub care îşi desfăşoară activitatea organizatorii,
în cazul instituţiilor menţionate la art. 1, denumirea cu care s-au înregistrat juridic şi sub care au
fost autorizaţi sa funcţioneze, în cazul organizatorilor la care se referă art. 2 din prezentele
norme.
Prevederile acestui articol se aplică şi în cazul activităţilor artistice şi distractive la care se percep
tarife de intrare, care se prezintă (desfăşoară) în municipiul Bucureşti, indiferent de subordonarea
sau statutul organizatorilor menţionaţi în art. 1 şi 2 ale prezentelor norme.
Articolul 7
La susţinerea activităţilor artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare, iniţiate de
instituţiile culturale şi celelalte unităţi de stat menţionate la art. 1 şi de organizatorii precizati la
art. 2 din prezentele norme, pot colabora, cu plata, în condiţiile şi pe baza reglementărilor în
vigoare, următoarele categorii de artişti şi specialişti în domeniul artei interpretative:
a) interpreţi profesionisti încadraţi pe posturi de specialitate artistică în teatre sau instituţii
muzicale ori în alte unităţi, indiferent de profilul şi subordonarea acestora;
b) artişti liber profesionisti, posesori de atestate, eliberate de Comisia centrala de atestări de pe
lîngă Ministerul Culturii, care au dreptul la exercitarea acestei profesii în diferite specialităţi
interpretative;
c) cadre didactice din unităţile de învăţămînt artistic de toate gradele şi de la şcolile de arta şi
meserii, studenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior artistic, precum şi pensionari care au
ocupat posturi de specialitate artistică în teatre şi instituţii muzicale.
Articolul 8
Organizatorii de activităţi artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare, care utilizează
colaboratori cu plata, vor încheia contracte de colaborare după modelul anexat, direct cu
colaboratorii prevăzuţi la art. 7 din prezentele norme; contractele devin valabile numai după ce
au fost înregistrate de către aceştia la organele fiscale, potrivit art. 5.
Articolul 9
Instituţiile profesioniste de spectacole şi concerte, casele de cultura, căminele culturale,
cluburile, centrele pentru conservarea traditiei şi creatiei populare, precum şi şcolile de arta şi
meserii din reţeaua sistemului de stat, vor putea presta servicii artistice pentru agenţi economici
(de stat sau particulari), cît şi pentru populaţie (programe muzicale susţinute de formaţii şi
interpreţi individuali, programe de divertisment de diferite genuri interpretative etc.), în
condiţiile prevederilor prezentelor norme şi pe bază de contracte de prestări servicii încheiate cu
beneficiarii.
Articolul 10
Pentru prestările de servicii efectuate de unităţile prevăzute la articolul precedent, tariful se va
stabili pe bază de deviz (antecalculatie), care va cuprinde: cheltuielile directe (salariile
personalului, impozitul pe fondul de salarizare şi cote de asigurări sociale, plata colaboratorilor
utilizaţi, materialele, combustibilul şi energia consumate, cheltuielile de deplasare etc.), o cota de
regie de cel puţin 100% calculată asupra cheltuielilor cu salariile, precum şi un beneficiu de 5%
care se aplică la totalul cheltuielilor cuprinse în deviz.
Instituţiile prestatoare de servicii vor remite beneficiarilor devizul pentru a fi analizat şi acceptat.
După primirea acordului respectiv, devizul semnat de ambele părţi constituie temeiul legal al
tarifului prestaţiei.
Articolul 11
Remunerarea colaboratorilor, inclusiv a celor utilizaţi pentru susţinerea programelor artistice şi
de orchestra din discoteci, baruri şi restaurante, se face în funcţie de genul reprezentaţiilor, în
raport cu nivelul interpretativ al artiştilor, cu contribuţia adusă la pregătirea şi susţinerea
acestora, corespunzător tarifelor stabilite prin Ordinul nr. 375/1990 al Ministerului Culturii, în
baza Hotărîrii Guvernului României nr. 263/10.III.1990.
Articolul 12
Plata remuneraţiilor de colaborare se face direct colaboratorilor de către organizatorii care au
încheiat contractele de colaborare.
În cazul colaborarilor contractate de unităţile cultural-artistice de stat, ca prestări de servicii
pentru diferiţi beneficiari, remuneraţiile de colaborare ale artiştilor profesionisti se achită de către
organizatori, după cum urmează:
- unităţii prestatoare de servicii, odată cu celelalte plati cuvenite pentru prestaţia de serviciu, în
situaţia cînd artiştii profesionisti colaborează în cadrul obligaţiilor profesionale individuale de
muncă stabilite de conducerea unităţii pe baza reglementărilor în vigoare;
- direct artiştilor profesionisti, în situaţia cînd aceştia au fost contractati nemijlocit de către
organizatori.
Articolul 13
Colaborarile realizate între teatre şi instituţiile muzicale cu personalul artistic al acestora pentru
susţinerea de spectacole, concerte, recitaluri etc., cuprinse în planurile repertoriale ale unităţilor
respective, precum şi colaborarea personalului artistic al acestor unităţi cu Casa de discuri
"Electrecord", Radioteleviziunea Română şi studiourile cinematografice pentru imprimarea de
discuri, benzi magnetice, casete video, casete sau pentru turnarea unor filme etc., se realizează
corespunzător normelor emise în acest sens de către Ministerul Culturii.
Articolul 14
Pînă la apariţia unor noi reglementări, organizatorii de activităţi artistice şi distractive au
obligaţia de a respecta prevederile legale în vigoare cu privire la tarifele maxime de intrare
stipulate în Decretul nr. 295/1983. Cu aceasta precizare, tarifele de intrare la activităţile artistice
şi distractive se stabilesc după cum urmează:
- pentru activităţile artistice şi distractive organizate de instituţiile profesioniste de spectacole şi
concerte din sistemul Ministerului Culturii, de către unităţile respective, cu avizul inspectoratelor
judeţene de cultura sau al municipiului Bucureşti şi al direcţiei specializate a Ministerului
Culturii (în cazul instituţiilor de spectacole şi concerte şi alte unităţi subordonate direct acestuia);
- pentru activităţile artistice şi distractive organizate de căminele culturale, casele de cultura,
cluburile, şcolile de arta şi meserii, centrele judeţene pentru conservarea traditiei şi creatiei
populare, de alte instituţii şi aşezăminte culturale, de către acestea, cu avizul inspectoratelor
judeţene de cultura sau al municipiului Bucureşti;
- pentru programele organizate de unităţile specializate din reţeaua comercială şi a Ministerului
Comerţului şi Turismului, de către acestea, cu avizul forului tutelar judeţean sau al municipiului
Bucureşti;
- pentru activităţile artistice şi distractive iniţiate de organizatorii menţionaţi la art. 2, de către
aceştia, la nivelul tarifelor înscrise pe biletele tipărite, în scopul difuzării, cu aprobarea organelor
fiscale pe teritoriul cărora îşi au sediul sau domiciliul.
Articolul 15
Accesul la activităţile artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare, desfăşurate în
organizarea instituţiilor menţionate la art. 1, se face numai pe bază de bilete tipizate, care se
înregistrează, gestionează, difuzează şi decontează în conformitate cu reglementările legale.
Tipărirea biletelor de intrare pentru căminele culturale, cluburile, casele de cultura, centrele
judeţene pentru conservarea traditiei şi creatiei populare, precum şi şcolile de arta şi meserii, se
va face, la comanda inspectoratelor judeţene de cultura sau al municipiului Bucureşti, prin
D.P.P.T. (Direcţia pentru presa, publicitate şi tiparituri - fostul I.S.I.A.P., piaţa Presei Libere nr.
1, Bucureşti); celelalte instituţii din cuprinsul art. 1 îşi asigura biletele de intrare prin comenzi
proprii adresate aceleiaşi unităţi specializate.
Articolul 16
Accesul la activităţile artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare, desfăşurate sub
egida organizatorilor menţionaţi la art. 2, se face, de asemenea, numai pe bază de bilete tipizate.
Biletele se tiparesc numai prin Direcţia pentru presa, publicitate şi tiparituri (fostul I.S.I.A.P.), la
comanda şi pe cheltuiala organizatorilor, cu înscrierea antetului sub care aceştia funcţionează.
Comenzile de tipărire se vizează de organele fiscale pe teritoriul cărora organizatorii de la art. 2
îşi au sediul sau domiciliul, după caz, iar biletele tipărite, însoţite de facturile emise de unităţile
tipografice, se depun, pentru viza, la aceleaşi organe.
Numărul şi valoarea biletelor consumate se comunică trimestrial, de către organizatorii de
activităţi artistice şi distractive de la art. 2, organelor fiscale care le-au vizat.
Se interzice folosirea de bilete nevizate de organele fiscale sau pentru încasarea unor sume mai
mari decît cele tipărite pe bilet.
Biletele scoase din uz, ca urmare a încetării activităţii, modificării tarifelor etc., se prezintă de
către organizatorul de spectacole la organele financiare, pentru distrugere în prezenta sa.
Articolul 17
Organizatorii de activităţi artistice şi distractive la care se percep tarife de intrare, nominalizaţi în
art. 1 şi 2 din prezentele norme, precum şi cei menţionaţi în Dispoziţia nr. 452/1972, tabelul
tarifar nr. VIII, emisă pe baza H.C.M. nr. 632/24 aprilie 1957, capitolul III, secţiunea a III-a, art.
81, vor plati Uniunii compozitorilor remuneraţii de folosinţă pentru utilizarea lucrărilor muzicale
româneşti şi străine (a fonogramelor, în cazul discotecilor), cu sau fără texte literare, la tarifele
stabilite prin reglementările în vigoare.
O dată cu plata remuneraţiilor de folosinţă, unităţile respective vor inainta Uniunii
compozitorilor şi listele cuprinzînd titlurile lucrărilor interpretate, autorii acestora, precum şi,
după caz, autorii textelor literare.
Din remuneraţiile de folosinţă încasate corespunzător prevederilor acestui articol, Uniunea
compozitorilor va vira Uniunii scriitorilor remuneraţiile cuvenite pentru texte literare şi scenarii,
după reţinerea unui comision pentru acoperirea cheltuielilor de urmărire şi încasare a acestor
remuneraţii.
Nivelul comisionului se va stabili pe baza unor convenţii anuale încheiate între Uniunea
compozitorilor şi Uniunea scriitorilor.
Articolul 18
Instituţiile profesioniste de spectacole şi celelalte unităţi de la art. 1, precum şi organizatorii de la
art. 2, care plătesc remuneraţii de colaborare la activităţile artistice şi distractive la care se percep
tarife de intrare, vor retine şi vira operativ impozitele şi taxele cuvenite bugetului statului,
calculate potrivit normelor în vigoare.
Articolul 19
Instituţiile culturale de stat care au în folosinţă sali de spectacole sau spaţii în care se pot
desfăşura activităţi artistice şi distractive, la solicitarea altor organizatori decît cei menţionaţi la
art. 1, pot pune la dispoziţia acestora, prin închiriere, sălile de spectacole şi spaţiile respective.
Avîndu-se în vedere nivelul cheltuielilor efectuate de proprietarii salilor/spaţiilor pe durata
închirierii acestora (lumina, încălzire, apa, curăţenie, uzura instalaţiilor etc.), cuantumul chiriilor
se stabileşte contractual, prin înţelegerea părţilor, între 15-25% din venitul brut realizat de
organizatori ca urmare a vinzarii biletelor de intrare.
Personalul salariat al salilor (spaţiilor închiriate) pus la dispoziţia organizatorilor, în afară
programului sau de muncă, se va remunera de către aceştia în conformitate cu reglementările în
vigoare.
Pentru instituţiile culturale de stat de la art. 1 care efectuează turnee sau susţin reprezentaţii
artistice în localităţile de reşedinţa în alte sali din proprietatea statului decît cele care le aparţin,
cuantumul chiriei se stabileşte, prin înţelegerea părţilor, într-un procent de pînă la 15% din suma
bruta a încasărilor realizate.
În cazul instituţiilor profesioniste de spectacole şi concerte, venitul brut care se ia în calcul la
stabilirea chiriei nu cuprinde contravaloarea "timbrului teatral" şi a "timbrului muzical" instituite
prin decrete-lege promulgate în anul 1990.
Articolul 20
Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage după sine suspendarea reprezentaţiilor
(turneelor), discotecilor de către factorii cu atribuţii în acest sens (inspectoratele culturale
judeţene sau al municipiului Bucureşti, circumscripţiile financiare teritoriale, organele de stat
împuternicite), sancţiuni administrative, contravenţionale şi, după caz penale sau, în situaţia
artiştilor liber profesionisti, retragerea atestatelor pentru perioade limitate de timp ori ridicarea
definitivă a acestora.
Contestaţiile privitoare la ridicarea atestatelor se vor inainta inspectoratelor judeţene de cultura
sau al Municipiului Bucureşti, care vor referi Comisiei centrale pentru atestarea calităţii de artist
liber profesionist, de pe lîngă Ministerul Culturii, asupra oportunităţii măsurilor respective.
Articolul 21
Prevederile de la art. 20, mai puţin cele care se referă strict la artiştii liber profesionisti, se aplică
şi conducătorilor instituţiilor profesioniste de spectacole şi concerte, precum şi ai altor unităţi
culturale de stat care organizează sau gazduiesc manifestări artistice cu încălcarea prezentelor
norme, precum şi celor care aproba sau facilitează participarea sau plata ilegala a artiştilor care
susţin asemenea manifestări.
Articolul 22
Instituţiile profesioniste de spectacole şi concerte, celelalte unităţi de la art. 1, precum şi
organizatorii de la art. 2, pot folosi în reprezentaţii şi artişti individuali sau formaţii artistice din
străinătate, cu condiţia contractării acestora exclusiv prin intermediul instituţiilor sau agentiilor
româneşti autorizate să efectueze servicii în domeniul impresariatului artistic, cu respectarea
normelor legale privind plata şi impozitarea onorariilor convenite contractual.
Schimburile de formaţii artistice între localităţi din zona de frontieră, între oraşe infratite sau
judeţe şi localităţi care au relaţii traditionale de colaborare se desfăşoară, de regula, fără
perceperea unor taxe de intrare. În cazul în care se percep taxe de intrare, se va proceda
corespunzător prevederilor din prezentele norme.
Articolul 23
Inspectoratele judeţene de cultura şi al municipiului Bucureşti, instituţiile artistice profesioniste,
casele de cultura, căminele culturale, cluburile, alte aşezăminte culturale, unităţile din reţeaua
comercială sau a Ministerului Comerţului şi Turismului nu vor permite, sub nici un motiv,
desfăşurarea, pe teritoriul sau în sediile lor, a spectacolelor, concertelor şi altor activităţi artistice
sau distractive care nu sînt organizate corespunzător prevederilor din prezentele norme,
indiferent de organizatori şi subordonarea acestora.
Anexa 1
Circumscripţia financiară teritorială
......................................
Înregistrat cu nr. ..... din .........
Semnatura, L.S
..............
CONTRACT DE COLABORARE Nr. ......
din ...............
Între unitatea/organizatorul ......................................... cu sediul în localitatea .................,
strada ..............., nr. ......, judeţul (sectorul) ........, în calitate de beneficiar,
reprezentată/reprezentat prin ......................... funcţia (calitatea) ................, pe de o parte,
şi ............, cu domiciliul în localitatea ..........., strada ........... nr. ....., judeţul (sectorul) .............,
posesor al buletinului de identitate seria ...... nr. ..., eliberat de .................. la data de ............, cu
nr. ........, posesor al atestatului de artist liber profesionist nr. ......, specialitatea ..............., încadrat
la .............., cu sediul în localitatea ................., strada .............., nr. ........, judeţul
(sectorul) ..........., în funcţia de .............., în calitate de colaborator, a intervenit prezentul contract
de colaborare avînd ca obiect^1) ........................................................................
........................................................................
........................................................................
........................................................................
........................................................................
........................................................................
Pentru realizarea obiectului prezentului contract, colaboratorul se obliga:^2)
- să se preocupe de pregătirea repertoriului propriu, după criterii profesionale, în condiţii de
maxima exigenta interpretativa şi în total consens cu scenariul (programul) convenit cu
beneficiarul;
- prin repertoriul abordat, prin modalităţile interpretative adoptate în reprezentatiile pentru care a
fost contractat, să asigure calitatea, profesionalitatea prestaţiei;
- să fie prezent la locul desfăşurării reprezentatiei cu cel puţin 1/2 ora premergător începerii
acesteia;
- sa accepte modalităţile de reclama pe care beneficiarul le considera eficiente;
- în caz de forta majoră, sa recurgă la serviciile unor inlocuitori numai cu acordul beneficiarului;
- în reprezentaţii sa manifeste o conduita onorabila, demna de un reprezentant al specialitatii
artistice pe care o practica, să respecte regulamentele de ordine interioară ale salilor în care se va
produce, regulile de folosire a spaţiilor, normele de securitate a muncii şi de paza contra
incendiilor;
- în caz de imbolnavire sau în alte situaţii, independente de voinţa sa, care îl fac indisponibil la
una sau mai multe reprezentaţii, sa anunţe beneficiarul în timp util pentru a fi înlocuit, urmînd să
prezinte acestuia certificat medical sau alte acte de natura sa dovedească incapacitatea sau
indisponibilitatea sa de a se prezenta la program;
- să depună la beneficiar, în timpul derulării contractului de colaborare, atestatul de artist liber
profesionist pe care-l deţine;
- sa nu participe, pe durata contractului, la susţinerea altor programe artistice/reprezentaţii, chiar
cu titlu gratuit, fără acordul prealabil al beneficiarului.
Colaboratorul se mai obliga:^3)
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
Beneficiarul se obliga:^4)
- să asigure condiţii corespunzătoare desfăşurării activităţii colaboratorului în perioada
contractului, într-un regim de activitate artistică de ...... ore zilnic, din care ......... ore pentru
repetitii;
- sa pună la dispoziţia colaboratorului spaţiile şi dotările necesare pentru ca acesta să-şi poată
îndeplini integral obligaţiile asumate;
- să asigure, pe durata desfăşurării programului, potrivit practicii artistice curente, pauzele şi
timpul de odihnă necesar;
- sa programeze, săptămînal, ziua libera a colaboratorului, avînd în vedere specificul activităţii
artistice din unitatea de care a fost contractat, precum şi interesele profesionale, strict legale, ale
beneficiarului;
- sa organizeze, pe cheltuiala sa, cu consultarea colaboratorului, reclama programului artistic
(reprezentatiei) susţinut în exclusivitate sau la care contribuie acesta;
- sa restituie colaboratorului, la expirarea contractului de colaborare, atestatul de artist liber
profesionist;
- pentru perioada de colaborare sa elibereze colaboratorului o adeverinta din care să rezulte
durata contractului, precum şi veniturile brute şi nete realizate de către acesta;
- să efectueze plata drepturilor de colaborare/onorarii (pe reprezentatie, săptămînal, bilunar, lunar
- cum se convine) în suma de ........ lei brut, din care beneficiarul va vărsa la bugetul statului
impozitul pe venit datorat de colaborator şi stabilit potrivit reglementărilor în vigoare;
- în legătură cu plata drepturilor de colaborare, beneficiarul îşi mai asuma următoarele obligaţii
legate de efectuarea unor remuneraţii suplimentare ocazionale (pentru repetitiile cu public la care
se percep taxe de intrare, pentru a doua reprezentatie susţinută în aceeaşi zi, pentru condiţii de
desfăşurare speciale, neprevăzute, care pot aparea pe durata colaborării, pentru onorarea unor
prime de mare succes la public, cu influenţa asupra creşterii nivelului încasărilor pe parcursul
turneelor, în principal etc.)^5).
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
Beneficiarul se mai obliga: ^6)
........................................................................
........................................................................
........................................................................
........................................................................
Modificarea condiţiilor prezentului contract (inclusiv rezilierea lui înainte de termen) poate avea
loc numai cu acordul părţilor.
Nerespectarea prevederilor prezentului contract atrage după sine:
- în cazul colaboratorului, consecinţele care decurg din reglementările în vigoare;
- în cazul beneficiarului sau, după caz, al şefului de unitate, suportarea integrală a pagubelor
materiale pricinuite prin fapta lor, celelalte consecinţe care rezultă din legislaţia specifică.
Încheiat în 3 (trei) exemplare, cîte unul pentru fiecare dintre părţi şi al treilea pentru
circumscripţia financiară teritorială la care se face înregistrarea contractului.
Valabil pînă la data de ...................
BENEFICIAR, COLABORATOR,
Am luat la cunoştinţa,
(După caz, şef de unitate)
NOTĂ:
Prezentul contract se constituie într-un document cu clauze orientative, care pot fi detaliate,
restrînse sau dezvoltate numeric şi adaptate specificului colaborării.
---------------
^1) Se înscrie conţinutul colaborării, ca obiect al contractului.
^2) Se bareaza ceea ce nu corespunde.
^3) Se înscriu obligaţiile specifice asumate.
^4) Se bareaza ceea ce nu corespunde.
^5) Beneficiarul precizează modul în care se angajează sa procedeze avînd în vedere prevederile
clauzei respective.
^6) Se înscriu obligaţiile specifice asumate.

Legi Post Referent

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legi Post Referent

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O.U.G.

57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările

ART. 85 Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale

ART. 93 Controlul administrativ şi financiar

(2) Dispoziţiile cuprinse în prezenta parte se aplică:

(2) În subordinea viceprim-ministrului care are şi calitatea de ministru funcţionează un singur

ORDIN nr. 2.193 din 17 martie 2004

Capitolul IV Personalul şi conducerea

Capitolul V Bugetul de venituri şi cheltuieli

REGULAMENT – CADRU de organizare şi funcţionare a şcolilor populare de arte şi meserii

Capitolul VI Dispoziţii finale

Capitolul V Bugetul de venituri şi cheltuieli

ORDIN Nr. 471 din 25 septembrie 1990 pentru aprobarea Normelor

S-ar putea să vă placă și