Tema 5: Autorităţile administraţiei publice locale

I. Noţiuni generale privind administraţia publică locală

Unitatea administrativ-teritorială este persoana juridică de drept public cu un
sistem de organe și un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unități
administrativ-teritoriale.

Spre deosebire denAPC, competentă la nivelul întregii țări, APL este competentă
numai în limitele administrative-teritoriale în care funcționează.

Trăsăturile cacacteristice ale administraţiei publice locale:

⁃ este organizată și fucționează având la bază principiile constituționale
prevăzute la art. 109 din Constituția RM;
⁃ realizează împuternicirile de putere publică doar pe teritoriul determinat;
⁃ desfășoară activitate administrativă;
⁃ controlul asupra activității APL se exercită de către autoritățile centrale în
formele și prin metodele stabilite de lege.
⁃ dispune de competențe depline care nu pot fi limitate de o altă autoritate
publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege
⁃ dispune în condițiile legii de mijloace financiare proprii și de un patrimoniu
distinct de cel al statului
⁃ raporturile dintre autoritățile APL și autoritățile APC, precum și autoritățile
administrației publice de nivelul I și de nivelul II sunt raporturi de colaborare.

Principiile administraţiei publice locale:

1. Principiul autonomiei locale- principiul fundamental de a funcționa
independent;
2. Principiul descentralizării serviciilor publice.
3. Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale, prevede că
autoritățile administrației publice, prin care se exercită autonomia locală în sate și
orate, sunt consiliile locale alese și primarii aleși.
4. Principiul consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit.
(Art. 109 din Constituție)
Aceste principii au un impact ft mare, dat fiind faptul ca în cazul în care nu se respectă
celelalte principii, nu se respectă nici principiul autonomiei locale.

Raporturile dintre APC şi APL au la bază principiile:

1. autonomiei,
2. legalităţii,
3. transparenţei
4. colaborării în rezolvarea problemelor comune.
Clasificarea autorităţilor administraţiei publice locale:

I. După competența teritorială:

1. Autorități ale APL de nivelul întâi - autorităţile publice, luate în ansamblu, care se
constituie şi activează pe teritoriul:
a) satului (comunei);
b) oraşului (municipiului);
- pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale.

2. Autorități ale APL de nivelul al doilea - autorităţi publice, luate în ansamblu, care
se constituie şi activează pe teritoriul:
a) raionului,
b) municipiului Chişinău,
c) municipiului Bălţi,
- unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special
-pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populației unităţii
administrativ-teritoriale respective.

II. După modul de activitate și competența materială:

1. Autorități deliberative (consiliile locale);
2. Autorități executive (primarii);

II. Statutul juridic al autorităţilor APL deliberative.

Statutul juridic al autorităţilor APL reprezintă atribuțiile, luate în ansamblu, cu care
sunt învestite pentru a activa în domeniile proprii de competență, în condițiile legii.

În calitate de autorităţi ale APL deliberative putem evidenția următoarele:

1. în sate (comune), oraşe (municipii) sunt consiliile locale;
2. în raioane sunt consiliile raionale;

Elementele statutului juridic:

⁃ mandatul și durata lui;
⁃ locul și rolul;
⁃ atribuțiile;
⁃ reorganizarea și încetarea mandatului;
⁃ răspunderea juridică;

III. Statutul juridic al autorităţilor APL executive.

În calitate de autorități APL executive putem evidenția următoarele:
1. în sate (comune), oraşe (municipii) sunt primarii și aparatul lor de lucru
(primăria);
2. în raioane sunt preşedinţii de raioane și aparatul lor de lucru;

Primarul :
◈ Este şeful administraţiei publice locale.
El participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să se pronunţe asupra tuturor
problemelor supuse dezbaterii.

Președintele raionului
◈ Exercită conducerea operativă a serviciilor publice de interes raional.
El reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorităţi publice centrale, cu
persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în instanțe
judecătorești.
◈ Preşedintele raionului este coordonator al serviciilor publice descentralizate din
cadrul raionului şi exercită atribuțiile de preşedinte al comisiei pentru situații
excepționale.

IV. Controlul administrativ al activităţii autorităţilor APL

Activitatea autorităţilor APL este supusă controlului administrativ.

Controlul administrativ al activităţii autorităților administrației publice locale

vizează respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte şi a altor acte normative atât de către autorităţile administraţiei publice
locale de nivelurile întâi şi al doilea, cât şi de către funcţionarii acestora.

Principiile controlului administrativ:

- exercitarea acestuia numai potrivit procedurilor şi în cazurile prevăzute de legislaţia
în vigoare;
- respectarea proporţionalităţii între amploarea intervenţiei autorităţii de control şi
importanţa intereselor pe care le protejează;
- neadmiterea limitării dreptului autorităţii administraţiei publice locale de a
administra în mod autonom, în condiţiile legii, afacerile ce ţin de propria competență.

Formele controlului administrativ:

•controlul legalității:
a) obligatoriu
b) facultative

• controlul oportunității:

Controlului de legalitate obligatoriu pot fi supuse următoarele acte ale autorităților

administraţiei publice locale:
a) deciziile consiliilor locale de nivelurile întîi şi al doilea;
b) actele normative ale primarului, ale preşedintelui raionului şi ale pretorului;
c) actele privind organizarea licitaţiilor şi actele privind atribuirea de terenuri;
d) actele de angajare şi cele de încetare a raporturilor de serviciu sau de muncă ale
personalului administraţiei publice locale;
e) actele care implică cheltuieli sau angajamente financiare de peste 30
mii lei - în unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi şi de peste 300 mii lei - în
unitatea administrativ-teritorială de nivelul al doilea;
f) actele emise în exercitarea unei atribuţii delegate de stat autorităţilor administraţiei
publice locale.

Controlul administrativ vizează, în principal, legalitatea activităţii autorităţilor

administraţiei publice locale.
Exercitarea controlului administrativ de oportunitate (de către autorităţi de
nivel superior) se admite doar în cazul realizării competenţelor delegate de
către stat autorităţilor administraţiei publice locale.

Anual, până la sfîrşitul lunii martie, Cancelaria de Stat elaborează şi prezintă

Guvernului un raport privind controlul actelor autorităţilor administraţiei
publice locale din anul precedent.
Rapoartele oficiilor teritoriale al Cancelariei de Stat se vor publica periodic
în presa locală. În acelaşi mod este publicată lista actelor administrative
abrogate ale autorităţilor publice locale.