Sunteți pe pagina 1din 4

Stoica Marius

Anul III, ID, AP, Sibiu


PRACTICA DE SPECIALITATE

TEMA DE CONTROL

ANALIZA RELATIEI DINTRE AUTORITATILE DELIBERATIVE SI CELE


EXECUTIVE , DE LA NIVEL LOCAL SI JUDETEAN, PE BAZA OUG 57/2019
PRIVIND CODUL ADMINISTRATIV, CU MODALITATILE SI COMPLETARILE
ULTERIOARE

Din Constituţia României, se poate aprecia că rolul administraţiei publice locale constă în
principal în a rezolva treburile publiceşi de a asigura, în acest cadru, interesele colectivităţilor
locale, conform nevoilor şi cerinţelor exprimate de acestea, strâns legate de specificul unităţii
administrativ-teritoriale de care ele parţin.Din analiza dispoziţiilor generale ale Legii 215/2001 şi
în mod deosebit din art. 3 alin.1, rezultă că menirea administraţiei publice locale este de a
rezolva şi de a gestiona, prinautorităţile sale autonome, în nume propriu şi sub responsabilitatea
lor, o parte importantă atreburilor publice în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă
        Potrivit Codului administrativ, administrația publică locală reprezinta   totalitatea
activităților desfășurate, în regim de putere publică, de organizare a executării și de executare în
concret a legii și de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local .
Prima delimitare a atributiilor , sarcinilor si raporturilor juridice dintre deliberative si executive a
fost reglementata de Legea 215/200.(ulterior abrogata)
In anul 2019 a intrat in vigoare OUG 57/2019 privind Codul administrativ , devenind “lege”.
Autoritatile administratiei publice locale sunt :consiliile locale, primarii si consiliile judetene.
Potrivit Legii administratiei publice loca1e, consiliile locale, comunale si orasenesti sunt
autoritati deliberative, iar primarii sunt autoritati executive, dispozitie din care rezulta caracterul
de organ colegial al consiliului local, in raport cu cel de organ unipersonal al primarului..

Principiile specific aplicabile administratiei publice locale sunt:


1)- Principiul legalităţii- Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul
acestora au obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a tratatelor şi a
convenţiilor internaţionale la care România este parte. 
2)- Principiul egalităţii- Beneficiarii activităţii autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice
au dreptul de a fi trataţi în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligaţia
autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice de a trata în mod egal pe toţi beneficiarii, fără
discriminare pe criteriile prevăzute de lege. 
3) Principiul transparenţei (1) În procesul de elaborare a actelor normative, autorităţile şi
instituţiile publice au obligaţia de a informa şi de a supune consultării şi dezbaterii publice
proiectele de acte normative şi de a permite accesul cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor
administrative, precum şi la datele şi informaţiile de interes public, în limitele legii. (2)
Beneficiarii activităţilor administraţiei publice au dreptul de a obţine informaţii de la autorităţile
şi instituţiile administraţiei publice, iar acestea au obligaţia corelativă a acestora de a pune la
dispoziţia beneficiarilor informaţii din oficiu sau la cerere, în limitele legii. 
4) Principiul proporţionalităţii- Formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice
trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum şi echilibrate din punctul
de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităţilor şi instituţiilor
administraţiei publice sunt iniţiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării nevoilor
de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor şi a impactului soluţiilor propuse. 
5) Principiul satisfacerii interesului public- Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice,
precum şi personalul din cadrul acestora au obligaţia de a urmări satisfacerea interesului public
înaintea celui individual sau de grup. Interesul public naţional este prioritar faţă de interesul
public local. 
6)- Principiul imparţialităţii-Personalul din administraţia publică are obligaţia de a-şi exercita
atribuţiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese. 
7) Principiul continuităţii- Activitatea administraţiei publice se exercită fără întreruperi, cu
respectarea prevederilor legale. 
8) Principiul adaptabilităţii- Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice au obligaţia de a
satisface nevoile societăţii.
In relatiile dintre consiliul local si primar, consiliul judetean si presedintele consiliului judetean,
precum si intre autoritatile administratiei publice din commune , orase , municipii si autoritatile
administratiei publice la nivel judetean, nu exista raporturi de subordonare , exista doar relatii de
colaborare.
Ca autoritatati deliberative, consililiile  locale emit hotarari.
Consiliile  locale (CL) sunt constituite din personae alese prin vot universal,direct, egal,secret si
liber.
Consiliul local are urmatoarele atributii:
-atributii in domeniul economic;
-atributii in domeniul financiar;
-atributii in domeniul social;
-atributii in domeniul edilitar;
-atributii in domeniul cultural si stiintific;
-atributii privind organizarea interna, consultarea populatiei prin referendum pentru probleme
de interes deosebit pe plan local;
-emite avize, etc.
Consiliul  judetean (CJ) este autoritatea administratiei publice locale, contituita la nivel judetean,
pentru coordonarea activitatilor consiliilor comunale si oarsenesti, in vederea realizarii serviciilor
publice de interes judetean.
Este compus din consilieri alesi  prin vot universal, egal, direct,secret si liber exprimat.
Atributiile consiliului judetean sunt:
-organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si
serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome  de
interes judetean.
Primarul ( din latina vulgara “ primarius”, care inseamna “primul”) este un politician care are rol
de autoritate executive oficiala a municipalitatii.
Primarul este o autoritate executive, prin care se realizeaza autonomia locala in commune si
orase.
Dintre atributiile lui se enumera

 atribututii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii;


 atributii referitoare la relatia cu consiliul local, serviciile publice, asigurate
cetatenilor,ofiter de stare civila.
Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice,cu
persoanele fizice si juridice romane si straine , precum si in justitie, raspunde de buna
functionare a administratiei judetene; asigura respectarea prevederilor Constitutiei,punerea in
aplicare a legilor,a decretelor Presedintelui Romaniei,a hotararilor si ordonantelor guvernului,
etc.
Ca urmare, intre autoritatile deliberative si cele executive, la nivel local si judetean,stau la baza
principiile autonomiei locale,legalitatii, cooperarii, egalitatii de tratament si responsabilitati.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe, municipii şi autorităţile
administraţiei publice de la nivelul judeţului se bazează pe principiile autonomiei locale,
legalităţii, cooperării, solidarităţii, egalităţii de tratament şi responsabilităţii. 
Intre aceste autoritati nu exista raporturi de subordonare, doar de colaborare.
BIBLIOGRAFIE:

CONSTITUTIA ROMANIEI , AN 2003


OUG 57/2019
LEGEA 52/2003
CODUL ADMINISTRATIV/03.07.2019

S-ar putea să vă placă și