Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 1
Caracteristicile gimnasticii
Gimnastica deţine cea mai mare varietate de exercitii naturale şi construite, care trebuie judicios
alese şi aplicate, în funcţie de starea de sănătate a practicanţilor, de particularităţile de vârstă, sex,
grad de pregătire, scopul urmarit, efectul scontat.
Gimnastica dispune de exerciţii cu caracter analitic, care pot fi aplicate selectiv asupra unor
segmente, fără a influenţa prin acţiunea lor alte regiuni (osoase, musculare sau articulare),
îndeplinind cu succes obiective precise, specifice.
Caracterul estetic pronunţat al exercitiilor de gimnastică, este dat de execuţia artistică, expresivă a
mişcărilor, cu o forma specială, de ţinută corporală (vârfuri întinse, genunchii întinşi, poziţii
armonioase ale braţelor şi trunchiului).
2. Specificați din ce grupă de elemente fac parte rulările și câte variante de rulări cunoașteți?
Sunt rotări incomplete , mai mici de 360o, în care diferite părţi ale corpului vin în mod succesiv în
contact cu solul. Însuşirea corectă a rulărilor reprezintă baza de plecare în învăţarea
rostogolirilor.
Variante
Stând pe cap: Corpul răsturnat se sprijină pe cap (frunte) şi pe mâini, care sunt aşezate pe sol,
depărtate la lăţimea umerilor astfel încât să formeze un triunghi echilateral cu fruntea şi braţele.
Verticala coborâtă din centrul de greutate trebuie să fie deasupra bazei de susţinere.
Repartizarea greutăţii se face în mod egal pe braţe şi cap, fără extensia exagerată a coloanei
vertebrale, fără îndoiri de picioare.
Ridicarea corpului, în poziţia răsturnată, se realizează din elan sau din forţă.
8. Stând: săritură dreaptă cu întoarcere în aer 90, 180,360 de grade în jurul axei longitudinale, spre
stânga sau spre dreapta,cu fixarea aterizării.
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 2
- dezvoltarea calităţilor motrice şi menţinerea lor la un nivel optim de dezvoltare pe tot parcursul
vieţii, până la o vârstă cât mai înaintată;
2. Specificați ce sunt exercițiile acrobatice, din ce grupă de elemente fac parte rostogolirile și
câte variante de rostogoliri cunoașteți?
Elementele acrobatice reprezintă poziții și acţiuni motrice special concepute, statice sau
dinamice, cu caracter de echilibru, mobilitate sau forţă. Acestea contribuie în special la
dezvoltarea coordonării, a funcţiilor aparatului vestibular cât şi la educarea unor calităţi psihice
deosebite (hotîrâre, curaj, determinare).
Sunt exerciţii cu caracter de rotare completă, în care greutatea corpului trece de pe picioare pe
mâini şi invers prin rularea corpului înainte, înapoi sau lateral, de pe loc sau elan.
Se pot executa:
- Înainte, înapoi sau lateral;
- De pe loc şi cu elan.
Stând pe mâini
Însuşirea corectă a acestui element de bază, necesită o bună dezvoltare a forţei musculaturii
braţelor, spatelui şi a celei abdominale, mobilitate optimă la nivelul articulaţiilor coxo-
femurale şi scapulo-humerale. Este un element specific de echilibru şi forţă. Ridicarea
corpului în stând pe mâini se poate realiza din elan sau din forţă, folosindu-se mai multe
poziţii de plecare: stând, ghemuit pe un picior cu celălalt întins înapoi, pe genunchi, sprijin
stând depărtat, etc. Dificultatea executării acestui element constă în fabtul că suprafaţa de
susţinere este redusă numai la sprijinul mâinilor, care se aşează pe sol la o distanţă egală cu
lăţimea umerilor, corpul fiind întins din toate articulaţiile, unghiul dintre corp şi braţe va fi
deschis la 180o, capul uşor ridicat cu privirea înainte
3. Stând depărtat antero-posterior: imitarea mişcării braţelor, ca la alergare, cât mai degajat.
11. Alergare pe linie marcată pe sol (aşezarea picioarelor foarte aproape şi paralel cu linia
trasată).
15. Alergare accelerată finalizată cu pasul sărit, lângă şi uşor lateral faţă de aparatul de sărit.
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 3
Mijloacele gimnasticii, sunt exerciţiile specifice, prin care se îndeplinesc obiectivele operaţionale
în lecţia de educaţie fizică, sau în antrenamentul sportiv de performanţă. Acestea se
sistematizează pe mai multe grupe în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc şi de caracteristicile
comune de care dispun.
3. Exerciţiile aplicative
4. Elemente acrobatice
9) arbitrajul competiţiilor,
Poziţiile iniţiale cele mai folosite pentru executarea acestui element sunt: culcat dorsal, aşezat,
ghemuit şi stând.
Stând pe omoplaţi se execută din poziţia aşezat cu genunchii îndoiţi, se rulează înapoi şi se ridică
bazinul întinzând picioarele pe verticală cu sprijin pe omoplaţi, mâinile pe şolduri, braţele pe sol
pentru a ajuta împingerea suficientă a bazinului pe verticală, realizând o linie dreaptă. Ducerea
picioarelor peste cap şi îndoirea lor constituie greşeală frecventă în executarea ’’lumânării’’.
4. Prezentați clasificarea săriturilor cu sprijin
sărituri directe;- se caracterizează prin aceea că, după desprindere, în timpul zborului
întâi, corpul efectuează o răsturnare spre înainte trecând prin poziţia de sprijin plutitor,
sărituri cu răsturnare- se caracterizează prin aceea că, în timpul celor două zboruri,
corpul efectuează o rotaţie completă, de 360o,
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 4
1. Ce sunt exercițiile de front și formații și care este rolul lor în lecția de gimnastică?
Această grupă de exerciţii, are rolul de organizare, disciplinare și pregătire a elevilor, în vederea
desfășurării activitățior specifice lecțiilor de educație fizică sau de antrenament sportiv.
Mijloacele de acţionare vor fi îndreptate în sensul captării atenţiei, verificării ținutei și a stării de
sănătate, prezentării temelor și obiectivelor lecției. Exercițiile de front, ordine și formații se
clasifică în: acțiuni pe loc, acțiuni din deplasare, alcătuiri și schimbări de formații, deplasări în
figuri, etc.
2. Specificați din ce grupă de elemente fac parte cumpenele și câte variante cunoașteți?
Alte variante
În rostogolirea înainte din ghemuit în ghemuit înţelegem că modul de mişcare este rotaţia
corpului în jurul axei transversale, direcţia de rostogolire este determinată de cuvântul înainte,
poziţia iniţială este din ghemuit, iar poziţia finală este în ghemuit.
Aşadar, din poziţia iniţială stînd ghemuit, se aşează mâinile pe sol şi se ridică şezuta prin
împingerea picioarelor în sol; se aşează ceafa (nu creştetul) pe sol între braţe iar spatele se
rulează înainte; picioarele se grupează şi nu se deschid în timpul rulării pe spate iar pentru a ajuta
gruparea, mâinile apucă gambele. Prin împingerea umerilor înainte şi a capului se revine în
poziţia finală în ghemuit.
- În educaţia fizică şcolară , săriturile cu sprijin formează una dintre mijloacele cele mai importante
ale lecţiei de educaţie fizică;
- Educă o serie de calităţi psihice şi volitive cum sunt: curajul, încrederea în forţele proprii, voinţa,
hotărârea şi autodepăşirea;
- Toate săriturile cu sprijin, conţin elemente structural comune, numite fazele săriturilor: elanul,
apelul pe trambulină şi bătaia, desprinderea şi zborul I, sprijinul mâinilor ( bătaia din braţe ),zborul II
şi aterizarea;
- Aceste faze alcătuiesc un sistem, execuţia greşită a uneia influenţează negativ asupra întregii
sărituri;
- În metodologia însuşirii fazelor se începe obligatoriu cu exerciţii specifice pentru învăţarea aterizării;
- O săritură cu sprijin durează aproximativ 6-10 secunde,din care săritura propriu-zisă de la bătaie la
aterizare nu necesită mai mult de 2-3 secunde;
Elanul
Primul zbor
Sprijinul mâinilor
Zborul II
Aterizarea
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 5
1. Ce sunt exercițiile de dezvoltare fizică generală și care este rolul lor în lecția de gimnastică?
- Exerciții cu partener
2. Specificați din ce grupă de elemente face parte "podul" și câte variante cunoașteți?
Variante:
Rostogolirea inapoi din ghemuit în ghemuit se execută invers, din stând ghemuit, se rulează
înapoi cu genunchii la piept (gruparea picioarelor), fără a împinge picioarele şi braţele în sol
pentru a accelera rularea; bărbia în piept şi nu capul în extensie; braţele se duc rapid înapoi peste
cap, cu palmele în dreptul urechilor, degetele mari spre interior; se împinge în braţe pentru a
degaja capul în timp ce şezuta trece peste cap; braţele se întind şi se revine la poziţia finală stând
ghemuit.
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 6
2. Specificați din ce grupă de elemente face parte "sfoara" și câte variante cunoașteți?
Variante
- În timpul zborului, corpul se menţine încordat cu braţele sus, umerii ridicaţi cu privirea orientată
înainte sus;
- În funcţie de particularităţile tehnice ale săriturii, în timpul zborului I, executantul poate efectua
diferite acţiuni de grupare, îndoire, întindere sau înşurubare;
- Traiectoria zborului I ( mai înaltă sau mai joasă ) diferă în funcţie de tipul săriturii.
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 7
Elementele acrobatice reprezintă poziții și acţiuni motrice special concepute, statice sau
dinamice, cu caracter de echilibru, mobilitate sau forţă. Acestea contribuie în special la
dezvoltarea coordonării, a funcţiilor aparatului vestibular cât şi la educarea unor calităţi psihice
deosebite (hotîrâre, curaj, determinare).
2. Specificați din ce grupă de elemente face parte "cumpăna" și câte variante cunoașteți?
Elemente statice de echilibru derivate din poziţia stând
Alte variante
- Pasul de apel reprezintă ultimul pas al elanului care leagă elanul de bătaie, păstrând viteza
orizontală;
- Lungimea pasului de apel este variabil şi este determinat de mai mulţi factori: caracteristicile
tehnice ale săriturii, vârsta, înălţimea, nivelul de pregătire a executanţilor, caracteristicile
trambulinei, etc., este cuprinsă între 1,5 -2,5 m;
- Traiectoria pasului de apel este foarte importantă în realizarea unei bătăi corecte şi desprinderii
optime de pe trambulină;
- În timpul pasului de apel executantul se înclină uşor înapoi, iar bazinul se deplasează uşor
înainte, picioarele se apropie în aer depăşind trunchiul şi astfel se blochează întregul corp într-o
poziţie uşor înclinată înapoi;
- Traiectoria zborului, după bătaie, este rezultanta determinată de corelaţia dintre viteza
orizontală imprimantă de elan, de unghiul de atac pe trambulină, de durata bătăii, de unghiul de
desprindere de pe trambulină, de elasticitatea acesteia şi a poziţiei corpului executantului;
- Cu cât viteza este mai mare în timpul elanului, cu atât executantul va ataca trambulina cu corpul
mai înclinat înapoi, adică sub un unghi mai deschis ( şi invers );
- Acest detaliu tehnic poate fi folosit ca element de reglare atât a vitezei, cât şi a poziţiei corpului
la atacarea trambulinei, ţinând cont de caracteristicile tehnice a fiecărei sărituri.
SUBIECTUL NR. 8
Elementele acrobatice reprezintă poziții și acţiuni motrice special concepute, statice sau
dinamice, cu caracter de echilibru, mobilitate sau forţă. Acestea contribuie în special la
dezvoltarea coordonării, a funcţiilor aparatului vestibular cât şi la educarea unor calităţi psihice
deosebite (hotîrâre, curaj, determinare).
2. Specificați din ce grupă de elemente face parte "cumpăna" și câte variante cunoașteți?
Alte variante
3. Descrieți tehnic elementul acrobatic "rostogolire înapoi cu trecere prin stând pe mâini".
4. Care sunt fazele săriturilor cu sprijin? Decrieți la alegere o fază a săriturilor cu sprijin.
Elanul
Primul zbor
Sprijinul mâinilor
Zborul II
Aterizarea
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 9
1. Precizați care este scopul gimnasticii ?
Alături de celelalte discipline ale educaţiei fizice şi sportului, gimnastica are drept scop principal,
perfecţionarea procesului de dezvoltare fizică şi a capacităţii motrice de bază, utilitar aplicativă şi
de performanţă, a practicanţilor, printr-un bagaj specific, divers, de mijloace eficiente.
Variante
Clasificare
- Bătaia se realizează pe „pingea”, cu tălpile paralele şi durează din momentul atingerii trambulinei cu
picioarele, până când corpul se desprinde de pe ea;
- Traiectoria zborului, după bătaie, este rezultanta determinată de corelaţia dintre viteza orizontală
imprimantă de elan, de unghiul de atac pe trambulină, de durata bătăii, de unghiul de desprindere de
pe trambulină, de elasticitatea acesteia şi a poziţiei corpului executantului;
- Cu cât viteza este mai mare în timpul elanului, cu atât executantul va ataca trambulina cu corpul
mai înclinat înapoi, adică sub un unghi mai deschis ( şi invers );
- Acest detaliu tehnic poate fi folosit ca element de reglare atât a vitezei, cât şi a poziţiei corpului la
atacarea trambulinei, ţinând cont de caracteristicile tehnice a fiecărei sărituri.
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 10
1. Ce sunt exercițiile de gimnastică ritmică și care este rolul lor în lecția de gimnastică?
Specifice fetelor, aceste exerciţii se caracterizează prin forma estetică, artistică, expresivă a
mișcărilor. Ele cuprind elemente de tehnică corporală, executate liber, sau cu obiectele portative
specifice (coardă, cerc, minge, panglică, măciuci) şi contribuie la educarea esteticii corporale, a
ritmicității, muzicalității și comunicării motrice.
2. Specificați din ce grupă de elemente acrobatice face parte "stând pe omoplați" și câte
variante cunoașteți?
Un exerciţiu la sol în gimnastica feminină durează între 70-90 sec şi este alcătuit din elemente
acrobatice şi artistice. Cele mai multe exerciţii sunt compuse din 3-5 linii acrobatice şi o serie de
elemente artistice, piruete, sarituri. Codul de punctaj prevede obligativitatea existenţei elementelor
din 5 grupe de elemente diferite. Astfel, un exerciţiu trebuie să conţină o întoarcere la cel puţin 540
de grade, un salt dublu, o linie acrobatică spre înainte şi una spre înapoi. Gimnasta trebuie să se
folosească de întreaga suprafaţă a aparatului, liniile acrobatice urmănd a se executa dintr-un colţ în
celălalt al covorului.
1. Stând pe mâini
2. Stând pe cap
3. Stând pe omoplaţi
6. Sfoara
7. Semisfoara
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 11
2. Specificați din ce grupă de elemente acrobatice face parte "stând pe cap" și câte variante
cunoașteți?
- Stând pe cap din sprijin stând, cu picioarele întinse şi corpul îndoit, din forţă ( e );
La rostogolirea înapoi din depărtat în depărtat se pleacă din poziţia stând depărtat cu rulare
înapoi pe spate dar fără a împinge braţele în sol pentru accelerarea rulării şi se procedează la fel
ca la rostogolirea înainte.
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 12
Cuprinzând elemente, poziţii şi mişcări, de echilibru, forţă sau balans, cu structuri complexe şi o
tehnică bine determinată, aceste exerciţii contribuie la formarea unor deprinderi şi priceperi
motrice complexe de stăpânire a corpului în poziţii neobişnuite. Sunt mijloace eficiente de
dezvoltare a tuturor calităţilor motrice, dar în special a coordonării cât și a unor importante
calități psiho-motrice. Aparatele de concurs la masculin sunt: bară, cal cu mânere, inele, paralele
egale, sărituri, sol; iar la feminin: sărituri, paralele inegale, bârnă, sol.
2. Specificați din ce grupă de elemente acrobatice face parte "stând pe mâini" și câte variante
cunoașteți?
Alte variante:
Rostogolirea înainte din depărtat în depărtat se execută din poziţia stând depărtat, se pleacă în
rulare înainte pe spate cu braţele între picioare. La ridicare picioarele întinse acţionează rapid în
jos şi iau contact cu solul pe călcâie, trunchiul se duce înainte, mâinile se aşează rapid înainte, cât
mai aproape de bazin şi prin împingere în sol se ajută la ridicarea în stând depărtat, în poziţie
finală. Spatele nu trebuie să rămână plat iar unghiul dintre picioare şi trunchi să nu fie prea
deschis.
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 13
Răsturnări - Sunt elemente acrobatice cu caracter de rotare, în care greutatea corpului trece de
pe picioare pe braţe şi din nou pe picioare fără să mai ia contact cu solul ( suprafaţa de sprijin ) şi
altă parte a corpului.
Roata laterală
( flik înainte )
Sfoara este o poziţie în care picioarele întinse şi depărtate la maximum formează o linie dreaptă
şi depinde de mobilitatea articulaţiei coxofemurale şi elasticitatea muşchilor şi ligamentelor
gimnastei.
Este un element acrobatic static în care picioarele, mult depărtate, formează o linie dreaptă.
Constituie un element tehnic de mare mobilitate, solicitând articulaţiile coxo-femurale, dar şi
elasticitatea musculaturii membrelor inferioare. Sfoara este considerată un element de bază, de
mare importanţă, deoarece stăpânirea ei asigură execuţia amplă şi estetică a multor procedee
tehnice, cerinţă esenţială în gimnastică de performanţă.
sfoara laterală, din stând picioarele sunt depărtate la maximum lateral formând o linie dreaptă,
contactul cu solul se face pe toată lungimea lor
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 14
1. Precizați care sunt cerințele de bază în terminologia gimnasticii.
să fie precisă (termenul utilizat să descrie exact imaginea mişcării la care se referă)
să fie accesibilă;
2. Specificați din ce grupă de elemente acrobatice face parte "sfoara " și câte variante
cunoașteți?
Variante
Roata laterală din stând depărtat, braţele lateral, ridicarea piciorului stâng, îndoirea truchiului
spre stânga şi aşezarea piciorului stâng pe sol, cît mai departe de piciorul de sprijin; avântarea
piciorului drept lateral şi sus, braţul drept se duce jos pe lângă ureche; se aşează mâinile succesiv
pe sol trecând prin stând pe mâini, continuând rotaţia până la revenirea în stând; mâinile şi
picioarele se aşează pe aceeaşi linie, corpul cât mai întins în extensie.
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 15
Pentru ultimele două poziţii fundamentale, atunci când corpul se găseşte în poziţia sprijin sau
atârnat, descrierea începe de la priză spre extremitatea opusă (de obicei spre picioare).
Elementele dinamice
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 16
cuvinte:
a. se descrie poziţia iniţială din care începe exerciţiul, începând cu literă mare, iar la sfârşit se pun
două puncte;
b. Se descrie fiecare timp din care este format exerciţiul, folosind regulile de descriere a
mişcărilor. Timpii se scriu cu cifre arabe, iar descrierea mişcărilor cu litere mici. La sfârşitul
fiecărui timp descris se pune punct şi virgulă ( ca semn de punctuaţie );
c. ultimul timp al fiecărui exerciţiu reprezintă poziţia finală, care poate coincide cu poziţia iniţială
a exerciţiului. La sfârşitul descrierii ultimului timp se pune punct. Dacă exerciţiul se efectuează şi
pe partea opusă sau cu celălalt segment acest lucru trebuie specificat – idem pe partea opusă.
2. Specificați din ce grupă de elemente acrobatice face parte "stând pe omoplați " și câte
variante cunoașteți?
Conf.univ.dr. Florian
Benedek
Lect.univ.dr. Oana
Pața
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 17
1. Precizați care sunt ramurile gimnasticii.
Gimnastica de bază
Gimnastica de performanţă
Gimnastica aplicată în alte domenii
2. Specificați din ce grupă de elemente acrobatice face parte " stând pe mâini " și câte
variante cunoașteți?
Alte variante:
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 18
Gimnastica de bază reprezintă ramura cea mai răspândită şi cel mai mult practicată a gimnasticii,
fiind fundamentul educaţiei fizice şcolare, prezentă în programele şcolare la toate nivelurile de
învăţământ, de la preşcolar, şcolar, liceal, la învăţământul superior. Are un caracter de masă, prin
faptul că se adresează tuturor categoriilor de persoane, indiferent de vârstă, sex, sau nivel de
pregătire.
exerciţii aplicative,
exerciţii acrobatice,
2. Specificați din ce grupă de elemente acrobatice face parte "stând pe omoplați" și câte
variante cunoașteți?
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 19
Gimnastica de bază reprezintă ramura cea mai răspândită şi cel mai mult practicată a gimnasticii,
fiind fundamentul educaţiei fizice şcolare, prezentă în programele şcolare la toate nivelurile de
învăţământ, de la preşcolar, şcolar, liceal, la învăţământul superior. Are un caracter de masă, prin
faptul că se adresează tuturor categoriilor de persoane, indiferent de vârstă, sex, sau nivel de
pregătire.
exerciţii aplicative,
exerciţii acrobatice,
ANUL II EFS
SUBIECTUL NR. 20
Gimnastica de performanţă este ramura gimnasticii care are la bază competiţia sportivă şi se
adresează tinerilor cu reale calităţi de practicare şi posibilităţi fizice superioare.
- Gimnastica artistică;
- Gimnastica acrobatică;
- Gimnastica aerobică.
2. Specificați din ce grupă de elemente acrobatice face parte "răsturnarea laterală (roata)" ?