ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN ROMANIA

_____________________________________________________________________

Cuprins:

1. Principiile organizarii administratiei publice locale

2. Consiliul local

3. Primarul

4. Consiliul judetean

5. Prefectul

6. Bibliografie specifica

1. Principiile organizarii administratiei publice locale

            Constitutia dedica administratiei publice locale patru articole, respectiv art. 120 – 123.

Potrivit art. 120 din Constitutie, „administratia publica din unitatile administrativ – teritoriale se
intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.”

            De asemenea, Legea nr. 215/2001 completeaza aceste principii, adaugand principiul
eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor, in
solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

            Autonomia locala poate fi definita ca fiind dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor

administratiei publice locale de a solutiona si gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor
locale pe care le reprezinta, treburile publice.

            Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele
legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in
competenta altor autoritati publice.

            Principiul descentralizarii presupune existenta unor persoane publice locale, desemnate

de comunitate, care au atributii proprii ce se reflecta direct in gestionarea si administrarea
activitatilor comunitatii. Notiunea de descentralizare deriva din cea de autonomie locala.
            Principiul deconcentrarii este, in realitate, o forma a centralizarii, constand in
recunoasterea agentilor statului, repartizati pe intreg teritoriul tarii, a unei anumite puteri de
decizie.

2. Consiliul local

Constituirea consiliului local

            Art. 121 alin. 1 din Constitutie arata ca „Autoritatile administratiei publice, prin care se
realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt consiliile locale si primarii alesi, in
conditiile legii.”

            Legea nr. 215/2001 defineste consiliul local ca fiind autoritatea deliberativa la nivel local,
in timp ce primarul este considerat autoritatea executiva.

            Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali alesi prin vot universal, egal, direct,
secret si liber exprimat. Numarul membrilor fiecariu consiliu local se stabileste prin ordin al
prefectului, raportat la populatia comunei sau orasului. Un consiliu local poate fi format din
minimul 9 membri, pentru o localitate cu populatie de pana la 1.500 de locuitori si din maximum
41 de membri, pentru colectivitatile locale in care populatia depaseste 400.000 de locuitori.

            Pentru a fi ales consilier, persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele

conditii de eligibilitate:

1.     sa aiba calitatea de alegator;

2.     sa aiba varsta de cel putin 23 de ani;

3.     sa aiba domiciliul in respectiva comuna sau in respectivul oras;

4.     sa nu aiba functia de magistrat (judecator sau procuror) sau sa nu fie militar activ
ori alt functionar caruia ii este interzisa, potrivit art. 40 alin. (3) din Constitutie,
asocierea in partide politice.

            In cazul candidatilor independenti, legea mai solicita suplimentar si conditia

listei             sustinatorilor.

In urma revizuirii Constitutiei in 2003, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana,

cetatenii Uniunii care indeplinesc conditiile legii vor avea dreptul de a alege si de a fi alesi in
autoritatile publice locale.

            In 20 de zile de la data la care au avut loc alegerile pentru desemnarea consiliului local se
va tine si sedinta de constituire, care se va convoca de catre prefect. La sedinta de constituire pot
praticipa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul.
            Pentru a fi legal constituita, la aceasta sedinta trebuie sa participe cel putin doua treimi
din numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, prefectul
mai convoaca inca o data sedinta de constituire.

            Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat de 2
consilieri dintre cei mai tineri.

            Validarea mandatelor de consilieri locali se face de catre o comisie de validare, aleasa

prin vot deschis dintre membrii consiliului, pe intreaga durata a mandatului. Comisia de validare
va fi alcatuita din 3 – 5 consilieri. Aceasta comisie va examina legalitatea alegerii fiecarui
consilier, propunand validarea sau invalidarea mandatului sau. Validarea sau invalidarea
mandatelor se face in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la
sedinta. Persoana al carei mandat se supune validarii nu poate lua parte la vot.

            Cei interesati pot ataca la instanta de contencios administrativ hotararea de validare sau
de invalidare a mandatelor in termen de 5 zile. Termenul curge fie de la adoptarea hotararii,
pentru aceia care au fost prezenti la sedinta, fie de la comunicare, pentru cei ce au absentat.
Instanta de contencios administrativ se va pronunta in termen de 30 de zile.

            Dupa ce s-a parcurs procedura de validare a mandatelor, consilierii ai caror mandate au

fost validate vor depune juramantul de credinta prevazut de art. 34 din Legea nr. 215/2001.

            Consiliul local va fi declarat legal constituit dupa ce s-au validat mandatele si au depus
juramantul cel putin doua treimi din numarul membrilor. Dupa acest moment, consilierii in
functie vor alege din randul lor un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va
conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.

Atributiile consiliului local

            Din coroborarea dispozitiilor constitutionale cu privire la consiliul local reiese ca un

astfel de consiliu poate avea atributii in orice domeniu sau sector de activitate, daca nu exista o
interdictie expresa a legii.

In mod expres, atributii consiliului local sunt stabilite de art. 38 alin. 2 din Legea nr. 215/2001.

            Daca ar fi sa se clasifice atributiile consiliului local, acestea s-ar imparti dupa cum
urmeaza:

a)     atributii care vizeaza constituirea altor autoritati ale autonomiei locale, ce nu pot fi
delegate;

b)     atributii de organizare interna;

c)     atributii de dezvoltare in perspectiva a localitatii;

d)     atributii de prestare a serviciilor publice uzuale;

 e)     atributii de integrare si cooperare pe plan intern si extern.

            Astfel, consiliul local are in concret urmatoarele atributii principale:

a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii si stabileste, in limitele

normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;

b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a

consiliului;

c) avizeaza sau aproba, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de

organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism,
inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare
transfrontaliera;

d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei

bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale,
precum si taxe speciale;

e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de

personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale
institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;

g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a

comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local;

h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei sau
orasului;

i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste,
controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite
prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes
local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de
interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni
disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in

numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe
care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza
din functie, in conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub
autoritatea sa;

k) analizeaza si aproba, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor,

stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba
alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor,
dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;

l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor,

podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local;

m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de

investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora;

n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna
functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport,
apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa;
urmareste si controleaza activitatea acestora;

o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, acordarea de

stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii
serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;

q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici,

politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila;

r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii;
contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si
de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;

s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor

copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale;
infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;

t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si
asigura buna functionare a acestora;

u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes
public local;

v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare
al comunei sau al orasului;

x) hotaraste, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii
neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor
actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau
orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;
y) hotaraste, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara
sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor
administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;

z) sprijina activitatea cultelor religioase;

w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa.

Functionarea consiliului local

            Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care se poate prelungi numai prin lege
organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

            Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului si in

sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor
consiliului.

            Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea
consilierilor in functie, legea precizand ca prezenta la sedinte este obligatorie. Sedintele sunt
publice, cu exceptia cazurilor in care se decide, cu majoritate de voturi, sedinta secreta, iar
dezbaterile se consemneaza intr-un proces – verbal semnat de presedinte si de secretar, care se
depune intr-un dosar special al sedintei.

            Ordinea de zi se aproba de consiliu, la propunerea celui care a cerut intrunirea, iar

modificarea acesteia „se poate face numai pentru problele urgente si numai cu votul majoritatii
consilierilor prezenti.” (art. 44 din Legea nr. 215/2001)

            La inceputul fiecarei sedinte, secretarul prezinta procesul verbal al sedintei anterioare si il
supune aprobarii consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste continutul procesului – verbal si sa
ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara.

            Legea cere ca problemele inscrise pe ordinea de zi sa fie dezbatute numai insotite de

raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale, raport care trebuie redactat in termen de 30 de zile de la solicitarea
initiatorului. De asemenea, art. 45 din Legea nr 215/2001 conditioneaza dezbaterea problemelor
inscrise pe ordinea de zi de avizul comisiei de specialitate a consiliului.

            Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei

sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de
cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea
teritoriului, precum si cele privind asocieera sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii
neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta intotdeuna in sedinta
publica. In legatura cu aceste probleme, primarul poate propune consultarea cetatenilor, prin
referendum.

 
            Lucrarile sedintei se desfasoara in limba romana, limba oficiala a statului. In consiliile
locale in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o treime din
numarul total, la sedinte se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin grija
primarului, traducerea in limba romana.

Actele si raspunderea consiliului local

            In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta hotarari, cu votul majoritatii
membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si
functionare a consiliului cere o alta majoritate.

            Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii, administrarea

domeniului public sau privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare
judeteana, regionala,  zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea
urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau
cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice
romane sau straine se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie.

            Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe
locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie.

            De asemenea, legea prevede posibilitatea consiliului local de a stabili ca unele hotarari sa
fie luate prin vot secret, cu precizarea ca hotararile cu caracter individual cu privire la persoane
trebuie sa fie luate intotdeauna prin vot secret, exceptiile de la aceasta regula trebuind sa fie
prevazute de lege.

            Legea prevede o serie de incompatibilitati, stabilind ca anumiti consilieri, in anumite

situatii, trebuie sa se abtina de la deliberare si votare.

            Astfel, potrivit textului legal, nu poate lua parte la deliberarea si adoptarea hotararilor
consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv,
are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local. In cazul
nerespectarii acestei dispozitii, sanctiunea care va interveni va consta in nulitatea de drept a
hotararii, nulitatea putand fi constatata de instanta de contencios administrativ. Actiunea in
constatarea nulitatii va putea fi introdusa de orice persoana interesata.

            Hotararile consiliului local se semneaza de consilierul care conduce sedinta de consiliu si

se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care presedintele de sedinta
lipseste sau refuza sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3 – 5 consilieri.

            Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului, de indata,

dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii.

            Hotararile consiliului local sunt acte administrative. Legea stabileste o distinctie in ceea
ce priveste momentul intrarii lor in vigoare, dupa cum acestea au caracter normativ sau
individual.
            Potrivit art. 50 din lege, hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte
juridice de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.
Aducerea la cunostinta a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data
comunicarii oficiale de catre prefect.

            In ceea ce priveste raspunderea consilierilor si a consiliului local, dupa ce se prevede

expres ca, in exercitarea mandatului, consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale, se stabileste
raspunderea solidara a consilierilor pentru activitatea consiliului local din care fac parte, sau,
dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si
pentru hotararile pe care le-au votat.

            Pentru a se cunoaste cu exactitate situatia consilierilor care au votat o hotarare, legea

dispune expres obligatia consemnarii in procesul – verbal al sedintei consiliului local, a
rezultatului votului si, la cererea consilierilor, a votului nominal.

            Aceasta este rezolvarea legala a problemei raspunderii membrilor organelor de conducere

colectiva, fiind consacrata implicit lipsa de raspundere a persoanei care a absentat sau a celei
care a votat impotriva.

            De asemenea, sanctiunea suspendarii mandatului de consilier in cazul declansarii

urmaririi penale a acestuia a fost transformata in actuala forma a Legii administratiei publice
locale dintr-o posibilitate aflata la indemana prefectului, intr-o obligatie a acestuia. Astfel,
consilierul arestat preventiv va fi suspendat din functie prin ordin al prefectului.

            Rezulta deci ca suspendarea mandatului de consilier intervine de drept numai in cazul in

care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre
parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea
mandatului. Aceasta dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei, iar in cazul in care
consilierul este gasit nevinovat, el va avea dreptul la despagubiri.

Formele raspunderii consilierilor locali sunt urmatoarele:

a.                        raspunderea administrativ – disciplinara, constand fie in declararea vacanta a

locului de consilier, fie in suspendarea din functie, fie in alte sanctiuni
prevazute in Regulamentul de functionare a consiliului;

b.                        raspunderea administrativ – patrimoniala ce consta in repararea prejudiciului

cauzat printr-un act administrativ;

c.                        raspunderea penala.

            In ceea ce priveste sanctiunea dizolvarii consiliului local, potrivit art. 57 din Lege,
consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mul 6 luni, cel putin 3
hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ, prin hotarare judecatoreasca
ramasa definitva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la
propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si
irevocabile.

            Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dinrte consilieri la instanta de

contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial
al Romaniei, partea I. In acest caz, procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza,
iar introducerea actiunii suspenda execuatrea masurii de dizolvare.

            De asemenea, dizolvarea consiliului local poate interveni de drept in cazul in care acesta
nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu adopta in 3 sedinte ordinare consecutive nici o
hotarare, precum si in situataia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si
nu se poate completa prin supleanti.

Dizolvarea de drept a consiliului local se constata prin ordin al prefectului, care va propune
Guvernului organizarea de noi alegeri.

            Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de contencios

administrativ, care este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile. Hotararea instantei este
definitiva si irevocabila.

Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele situatii :

-        demisie;

-        incompatibilitate;

-        schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;

-        condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa

privativa de libertate ;

-        punerea sub interdictie judecatoreasca ;

-        pierderea drepturilor electorale ;

-        deces.

3. Primarul

            Primarul reprezinta o functie traditionala in administratia publica locala atat in Europa cat
si pe alte continente, de exemplu in America.

            Legislatia actuala a optat pentru solutia alegerii primarului, la fel ca si consiliului local si
cel judetean, direct de catre membri comunitatii locale, indiferent daca este vorba despre mediul
rural sau urban.
            Astfel, potrivit Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, „comunele si
orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele resedinta de judet au cate 2 viceprimari,
alesi in conditiile legii. Vicepirmarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri.”

            Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii

alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau
orasul, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei. Dupa validare, primarul
depune in fata consiliului local, juramantul de credinta, iar daca refuza este considerat
demisionat de drept.

            Invalidarea alegerii primarului se pronunta numai in cazul in care se constata incalcarea

conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea acestuia s-a facut prin frauda electorala.

            Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cel interesat in termen de

5 zile de la pronuntare, la instanta de contencios administrativ. Instanta de judecata este obligata
sa se pronunte in termen de 30 de zile.

            Din aceste dispozitii nou introduse rezulta urmatoarele aspecte:

-        actiunea in contencios apartine doar celui interesat, adica persoanei fizice care a
candidat si a carei alegere a fost invalidata sau, dupa caz, partidului politic pe lista
caruia a candidat;

-        competenta de solutionare a fondului apartine sectiei de contencios administrativ

a tribunalului, care are obligatia sa se pronunte in termen de 30 de zile, iar solutia
data de instanta de fond este supusa recursului, potrivit dreptului comun al
contenciosului administrativ.

            Potrivit legii, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful

administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratei
publice locale, pe care il conduce si il controleaza.

            Sarcinile pe care le aduce la indeplinire primarul sunt urmatoarele:

a. de reprezentare;
b. de executiv al consiliului local;
c. de sef al administratiei locale si al aparatului.

            In ceea ce priveste atributiile primarului, acestea pot fi clasificate in cinci categorii:

1. atributii privind asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a

prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui
Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului;
2. atributii privind aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local;
3. atributii in domeniul economic si financiar;
4. atributii in domeniile social, cultural, stiintific si urbanistic;
5. atributii in domeniul organizatoric.
In concret, atributiile primarului sunt:

a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor

Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a
hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru
aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti
conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului
judetean;  

b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o

hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la

problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local ia masuri pentru
organizarea acestei consultari, in conditiile legii;

d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea
economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor
administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a
hotararilor consiliului local;

e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune

spre aprobare consiliului local;

f) exercita functia de ordonator principal de credite;

g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica
de indata consiliului local cele constatate;

h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor,

epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop poate
mobiliza populatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea
fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe
tipuri de dezastre;

i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei,

gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda
solicitarilor sale, in conditiile legii;

j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;

l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor

manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si
linistea publica;
m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare
pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii;

o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare
consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale
planurilor urbanistice zonale si de detaliu;

p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;

q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului,

instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile
legii;

r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si
ia masuri pentru buna functionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate
tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;

s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;

t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;

t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii,
numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de
specialitate;

u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de
specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune
consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor
autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local;

v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si

domeniului privat al comunei sau al orasului;

x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor

administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;

y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru
asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si
pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
            In ceea ce priveste delegarea de atributii ale primarului, el poate delega numai anumite
atributii, dar niciodata totalitatea atributiilor care compun functia publica pe care acesta o
exercita.

            In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau
individual. Acestea devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost
comunicate persoanelor interesate.

            Actele administrative cu caracter normativ ale primarului vor produce efecte dupa ce vor
fi aduse la cunostinta cetatenilor prin formele consacrate legislativ, respectiv prin publicare in
Monitorul Oficial al judetului, publicare in presa locala sau afisare in locuri special amenajate.
Actele administrative individuale se comunica celor interesati si produc efecte din momentul
comunicarii.

            Ca si in cazul hotararilor consiliului local, dispozitiile primarului cu caracter normativ se

aduc la cunostinta publica in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.

            Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de

primarul nou ales, putand fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

            Mandatul primarului inceteaza de drept in unul din urmatoarele cazuri:

-        demisie;

-        incompatibilitate;

-        schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ – teritoriala;

-        imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni

consecutive, cu exceptia cazului in care este suspendat in conditiile legii;

-        cand alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii
privind alegerile locale;

-        in cazul de condamnare prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o

pedeapsa privativa de libertate;

-        in cazul punerii sub interdictie judecatoreasca; in cazul pierderii drepturilor

electorale;

-        deces.

            De asemenea, mandatul primarului inceteaza de drept atunci cand, in exercitarea

atributiilor sale, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ, intr-un interval de 3 luni, care au fost
anulate de instanta de contencios administrtaiv prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si
irevocabila.
            In toate aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului primarului.

            Legea nr. 215/2001 aduce o ca o posibiliate noua de incetare a mandatului primarului,

inlaturarea acestuia pe calea referendumului local. Aceasta posibilitate deriva din principiul
simetriei juridice, potrivit cu care primarul a fost ales de catre colectivitatea locala si tot acesta
poate decide prin referendum incetarea mandatului.

            Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii

adresate in acest sens, prefectului, de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii de
catre acesta, a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexecutarii atributiilor ce ii revin
potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

            Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel putin 25% dintre
locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat in fiecare dintre localitatile
componente ale comunei sau orasului.

            Legea prevede in detaliu procedura de consultare a colectivitatii locale, referendumul

fiind considerat valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unul din numaarul
total al locuitorilor cu drept de vot si s-au pronuntat in favoarea incetaarii mandatului primarului
cel putin jumatate plus unul din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.

            Suspendarea mandatului primarului intervine de drept numai in cazul arestarii sale

preventive. Noua lege nu mai lasa la latitudinea prefectului daca il suspenda sau nu pe primar din
functie in acest caz, ci prefectul este obligat la aceasta.

            Masura arestarii preventive se comunica de indata, de catre parchet sau de instanta de

judecata, dupa caz, prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea
mandatului.             Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului. Suspendarea
dureaza pana la incetarea arestarii preventive, iar daca primarul suspendat din functie a fost gasit
nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri.

4. Consiliul judetean

            Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivelul

judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii
serviciilor publice de interes judetean.

            In ceea ce priveste alegerea consiliul judetean, art. 122 alin. 2 din Constitutie se rezuma
la a preciza ca acesta este ales si functioneaza in conditiile legii.

            Astfel, potrivit Legii nr. 215/2001, consiliul judetean este compus din consiliei alesi prin
vot universal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile
locale.

            Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in functie de

populatia judetului, existenta la 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile sau, dupa caz, la data
de 1 iulie a anului care precede alegerile, variind intre 31 de consileri pentru o populatie de pana
la 350.000 locuitori si 37 de consilieri pentru o populatie de peste 650.000 de locuitori.

            La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator dispozitiile din lege
privitoare la constituirea consiliului local, cu precizarea ca initiativa pentru hotararea de
constatare a incetarii de drept a mandatului de consilier apartine presedintelui consiliului
judetean.

            In ceea ce priveste atributiile consiliului judetean trebuie avut in vedere ca o parte dintre
ele sunt similare cu cele ale consiliului local, altele se aseamana cu cele ale primarului iar restul
atributiilor sunt proprii consiliului judetean.

            Atributiile consiliului judetean sunt urmatoarele:

a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;

b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si functionare a consiliului

judetean, numarul de personal in limitele normelor legale, organigrama, statul de functii,
regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si
serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;

c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a judetului sau a unor

zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aproba si
urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti
interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii

serviciilor publice de interes judetean;

e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a

rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe,
precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a
cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile
legii;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;

g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a

judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes judetean, in conditiile legii; hotaraste cu
privire la vanzarea, concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in
conditiile legii;

h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes judetean, in conditiile

legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor si serviciilor
publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;
i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean; exercita in numele unitatii
administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a
infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale;

j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti,

proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica
generala a judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de
realizare a acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si
orasenesti implicate;

k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii

infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda sprijin si asistenta
tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru
construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens
consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate;

l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, in

limitele si in conditiile legii;

m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare in vederea

bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire
sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a
altor activitati, in conditiile legii;

n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele religioase, precum
si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;

o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor copilului si

asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare;

p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale comunale si

orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala sau
pentru refacerea si protectia mediului inconjurator;

q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;

r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei
publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si
internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese
comune;

s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine,
cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in
comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;            
t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de
interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea institutii publice, societati
comerciale si servicii publice;

            u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii.

            In ceea ce priveste functionarea consiliului judetean, mandatul acestuia este de patru ani
si poate fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul se exercita
de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales.

            Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea

presedintelui consiliului judetean. El se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori
este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor
consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri
exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate.

            Pentru ca o sedinta a consiliului local sa se desfasoare in conditii legale, este necesara

prezenta majoritatii consilierilor in functie.

            In exercitarea atributiilor ce-i revin, consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii
membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si
functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile se semneaza de presedinte sau in lipsa
acestuia de vicepresedinte si se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul general al
judetului.

            Legea prevede conditiile dizolvarii de drept a consiliului judetean, in cazul in care acesta
nu se intruneste timp de sase luni consecutive sau nu a adoptat, in trei sedinte ordinare
consecutive nici o hotarare. Consiliul judetean se dizolva si in cazul in care numarul consilierilor
se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti. Situatiile de dizolvare se
comunica prefectului prin grija secretarului general al judetului. Prefectul, prin ordin, ia act de
dizolvarea de drept a consiliului si prpune guvernului organizarea de noi alegeri.

            Conducerea consiliului judetean este asigurata de un presedinte si doi vicepresedinti, alesi

dintre membrii sai, pe toata durata mandatului, cu votul secret al majoritatii consilierilor aflati in
functie.

            Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toata perioada exercitarii

mandatului o indemnizatie stabilita in conditiile legii. Presedintele raspunde in fata consiliului
judetean de buna functionare a administratiei publice judetene.

            Atributiile presedintelui consiliului judetean se clasifica dupa cum urmeaza :

a. atributii in raporturile cu consiliul judetean si aparatul de specialitate al acestuia;

b. atributii economico-financiare ;
c. atributii in raporturile cu alte structuri ale administratiei publice locale.

In concret, atributii presedintelui consiliul judetean sunt urmatoarele:

a) asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor

Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului
judetean, precum si a altor acte normative;

            b) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;

            c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii a lucrarilor
consiliului judetean;

            d) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si

functionare a acestuia;

            e) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si analizeaza periodic

stadiul indeplinirii acestora;

            f) conduce sedintele consiliului judetean;

            g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub

autoritatea consiliului judetean;

            h) exercita functia de ordonator principal de credite;

            i) intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului

bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, in conditiile si la termenele prevazute de
lege;

            j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean

adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;

            k) propune consiliului judetean spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de
functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de
specialitate, a institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

            l) prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul
de indeplinire a atributiilor proprii si a hotararilor consiliului;

            m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a
conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
            n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;

            o) indruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare civila si autoritate

tutelara, desfasurate in comune si orase;

            p) acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale consiliului judetean, sprijin
si consultanta tehnica si juridica pentru autoritatile administratiei publice locale, comunale si
orasenesti, la solicitarea acestora;

            q) coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia drepturilor

copilului.

            In exercitarea atributiilor sale prevazute de lege, presedintele consiliului judetean emite
ca dispozitii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii numai dupa ce au fost
aduse la cunostinta publica sau au fost comunicate persoanelor interesate.

            Pentru toate motivele expuse anterior, trebuie aratat ca Legea 215/2001 adauga inca o
autoritate administratiei publice locale in persoana presedintelui consiliului judetean, alaturi de
cele prevazute expres de Constitutie.

 Prefectul

            Potrivit art. 123 din Constitutie, prefectul este reprezentantul Guvernului la nivel
judetean, insa din interpretarea de ansamblu a normei constitutionale rezulta urmatoarele calitati
ale prefectului:

a.      reprezentant al Guvernului;

b.     sef al serviciilor statului din judet (municipiul Bucuresti);

c.      autoritate de tutela administrativa pentru supravegherea respectarii legii

de catre autoritatile administratiei publice locale.

            Art. 123 din Constitutia Romaniei, revizuita si republicata, prevede ca Guvernul va numi
un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti, acesta fiind reprezentantul Guvernului pe
plan local. Alin. 3 al aceluiasi articol prevede ca atributiile prefectului se vor stabili prin lege
organica.

            Initial, Legea nr. 215/2001 avea un capitol destinat institutiei prefectului, dar dispozitiile
acestei legi au fost abrogate prin intrarea in vigoare a Legii nr. 340/2004 privind institutia
prefectului.

            Noua reglementare creeaza un sistem modern al managementului sectorului public, prin

cresterea rolului institutiei prefectului.

            Prefectul, ca si subprefectul, fac parte din categoria inaltilor functionari publici.

            Numirea prefectului se face de Guvern, care reprezentant al acestuia pe plan local,
numirea fiind facuta la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor. In art. 4 din lege se
precizeaza ca activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile legalitatii, impartialitatii,
obiectivitatii, transparentei, eficientei, responsabilitatii, orientarii catre cetateni, conducerea
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe din administratia
publica centrala din unitatea administrativ – teritoriala fiind de atributul si competenta
prefectului.

            Prefectul realizeaza exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei

prefectului, sau poate delega prin ordin ca acestea sa se realizeze de o alta persoana pe care o
reprezinta.

            Prefectul este ordonator de credite, activitatea institutiei prefectului este finantata de la

bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, avand buget propriu care
se elaboreaza si executa in conditiile legii.

            Pentru a ocupa functia de prefect, respectiv subprefect, persoana trebuie sa aiba varsta de
cel putin 30 de ani pentru prefect si, respectiv, 27 de ani pentru subprefect, studii superioare de
lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta si o vechime in specialitatea
absolvita de 5 ani pentru prefect si 3 ani pentru functia de subprefect, sa fi absolvit programe de
formare si perfectionare, sa fi dobandit titlul de doctor in stiinte juridice sau administrative sau sa
fi exercitat cel putin un mandat compet de parlamentar.

            Legea prevede si cazurile de incetare a functiei de prefect sau subprefect, intre care art.
11 metioneaza:

-        demisia;

-        imposibilitatea de a-si indeplini atributiile mai mult de 3 luni consecutiv;

-        nerespectarea prevderilor art. 17 si 22 alin. 1 si 3 din lege;

-        condamnarea definitiva la o pedeapsa privativa de libertate;

-        pierderea drepturilor electorale;

-        punerea sub interdictie judecatoreasca in conditiile legii;

-        destituirea;

-        obtinerea calificativului „nesatisfacator”;

-        deces.
            Incetarea de drept a exercitarii functiei de prefect sau subprefect se dispune de Ministerul
Administratiei si Internelor, care va propune Guvernului, respectiv Primului Ministru, numirea
altor persoane.

            In Capitolul II intitulat „Corpul prefectilor si Corpul subprefectilor” se stipuleaza ca

prefectii in functie formeaza corpul prefectilor, iar subprefectii in functie, coprul subprefectilor.
Evidenta membrilor corpului prefectilor si a celui subprefectilor este tinuta de Agentia Nationala
a Functionarilor Publici.

Capitolul III reglementeaza drepturile si indatoririle membrilor Corpului prefectilor, precum si

ale membrilor Corpului subprefectilor.

            Un capitol important este cel ce prevede atributiile prefectului, dupa cum urmeaza:

  a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, realizarea intereselor
nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului,
a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

   b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor

cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in
conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

   c) conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din
unitatile administrativ-teritoriale;

   d) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu
toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor
sociale;

   e) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, prioritatile de

dezvoltare teritoriala;

   f) verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei
publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune;

   g) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la indeplinire, in

conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor
de protectie civila;

   h) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile
care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special
prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;
   i) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat
si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei
activitati;

   j) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a

sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

   k) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor
externe;

   l) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de

integrare europeana;

   m) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din
strainatate, in vederea promovarii intereselor comune.

            Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative,

precum si insarcinarile stabilite de Guvern, dupa cum poate face propuneri in conditiile legii,
pentru numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlate organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ –
teritoriale.

            In art. 123 alin. 4 din Constitutie si art. 26 din lege este prevazuta o alta contributie
importanta, posibilitatea de ataca in fata instantei de contencios administrativ actele
administrative emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, daca le apreciaza
ca fiind nelegale, cu exceptia actelor de gestiune. Actul astfel atacat este supendat de drept.
Aceasta prerogativa a prefectului poarta denumirea de tutela administrativa.

            De asemenea, prefectul numeste in functie, prin ordin, secretarul unitatii administrativ –
teritoriale si al subdiviziunilor municipiilor, in urma promovarii concursului organizat potrivit
legii, sau dispune sanctionarea disciplinara a acestuia, cu exceptia secretarului general al
judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.

            Evaluarea performantelor profesionale individuale ale prefectilor se face de catre o

comisie constituita in conditiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor
publici, republicata.

            Pentru indeplinirea atributiilor ce ii sunt conferite de lege, prefectul emite ordine cu

caracter individual sau normativ, acestea trebuind comunicate si aduse la cunostinta prin
publicare.

            Pentru exercitarea atributiilor stabilite de lege, prefectul dispune de un aparat propiu de

specialitate pe care il conduce.