Matei Stefana

Grupa 40809
Anul III
Administratie Publica

Tehnici şi metode ale adoptării deciziei publice

Etapele adoptarii unei hotarari de Consiliul Local

În jargonul administrativ, Consiliul Local este definit ca autoritate deliberativă de la nivelul

localității (comună, oraș sau municipiu), iar numărul membrilor acestuia (consilierii locali) este
decis în funcţie de populaţia localităţii.
Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local,
cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau
centrale.
Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in
caz de razboi sau catastrofa.
Rolul Consiliului Local este acela de a „delibera”, adică de a lua decizii în numele comunității pe
care o reprezintă. Acesta ar trebui să inițieze proiecte care să reflecte nevoile și dorințele
cetățenilor. De aceea, primarul, președintele de Consiliu Județean, consilierii locali și cei judeţeni
se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Nu pot fi aleși, însă, prin vot nominal decât consilierii independenți. Cei care fac parte dintr-un
partid politic candidează ca un grup unitar. Poți alege o listă sau alta de consilieri, atât în funcție
de simpatia ta față de partidul care îi propune, cât și în funcție de încrederea pe care o ai în
persoanele nominalizate de partidul respectiv. Numărul membrilor fiecărui Consiliu Local se
stabilește prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei sau a orașului, raportată de
Institutul Naţional de Statistică și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau,
dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.
În arhitectura constituţională, în secţiunea consacrată administraţiei publice locale, art. 120
cuprinde reglementări referitoare la primar şi la consiliul local. Din prevederile alin. 1 al acestui
articol constituţional rezultă cu claritate că una dintre autorităţile publice prin care se realizează
autonomia locală în comune şi oraşe este consiliul local iar, în dezvoltarea acestei norme
constituţionale, art. 21 din Legea nr. 215/2001 stipulează că primarul este autoritatea executivă a
autonomiei locale iar consiliul local reprezintă autoritatea deliberativă.
 Conform Art. 111 din Codul Adimistrativ, consiliul local se compune din consilieri locali aleşi
în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de
numărul locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului, conform populaţiei raportate, în
funcţie de domiciliu, de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se
organizează alegerile, după cum urmează:
Tabelul 1Lex
__________________________________________________________
|Nr. | Numărul locuitorilor comunei, | Numărul |
|crt.| ai oraşului sau ai municipiului | consilierilor |
| | | locali |
|____|_____________________________________|_______________|
|0|1|2|
|____|_____________________________________|_______________|
| 1.| până la 1.500, inclusiv | 9 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 2.| între 1.501 şi 3.000, inclusiv | 11 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 3.| între 3.001 şi 5.000, inclusiv | 13 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 4.| între 5.001 şi 10.000, inclusiv | 15 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 5.| între 10.001 şi 20.000, inclusiv | 17 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 6.| între 20.001 şi 50.000, inclusiv | 19 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 7.| între 50.001 şi 100.000, inclusiv | 21 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 8.| între 100.001 şi 200.000, inclusiv | 23 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 9.| între 200.001 şi 400.000, inclusiv | 27 |
|____|_____________________________________|_______________|
| 10.| peste 400.000 cu excepţia | 31 |
| | municipiului Bucureşti | |
|____|_____________________________________|_______________|
(2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 55 de consilieri generali.
(3) Numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti se stabileşte în
funcţie
de numărul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1)
Potrivit art. 119 al Constituţiei revizuite, cele 3 principii de bază ale administraţiei publice locale
sunt descentralizarea, autonomia locală şi deconcentrarea serviciilor publice. După cum s-a
remarcat în doctrină, autonomia locală este stratificată pe două niveluri: local şi judeţean, în
teritoriu existând o dualitate de structuri administrative, fiecare având propria sa autonomie, atât
faţă de autorităţile centrale, cât şi una faţă de alta.
Pornind de la cadrul legal, consiliile locale (care pot fi comunale, orăşeneşti sau de sector) pot fi
prezentate în opoziţie cu primarii deoarece îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceluiaşi perimetru
teritorial însă, pe de o parte, consiliile locale sunt autorităţi deliberative, funcţionând ca nişte
« miniparlamente » pe când primarii reprezintă puterea executivă la nivel local, iar, pe de altă
parte, comparăm un organ colegial cu unul unipersonal. De aici rezultă distincţii importante cu
privire modul de funcţionare şi de luare a deciziilor celor două categorii de organe ale
administraţiei publice locale.
Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului.
Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o
treime din numarul membrilor consiliului.
In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei
sau ai orasului convocarea consiliului local se poate face de indata.
Activitatea consiliului local poate fi sau nu producătoare de efecte juridice. În ipoteza adoptării
de acte administrative, acte civile şi de dreptul muncii sau a încheierii de contracte administrative
întrucât toate acestea fac parte din categoria actelor juridice, producerea de efecte juridice este
neîndoielnică. Când vine însă vorba de actele exclusiv politice sau de operaţiunile material-
tehnice, acestea au ca trăsătură comună faptul că sunt neproducătoare de efecte juridice.
Conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, Consiliul Local are iniţiativa și
hotărăște, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date
prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.
Potrivit aceleași legi, atribuţiile principale ale Consiliul Local sunt următoarele:
1. Alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabilește, în
limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
2. Aprobă statutul comunei sau al orașului, precum și regulamentul de organizare și
funcţionare a consiliului;
3. Avizează sau aprobă, dupa caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-
socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului
și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonala
și de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;
4. Aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei
bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilește impozite și taxe
locale, precum și taxe speciale, în condiţiile legii;
5. Aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal și regulamentul de organizare și funcţionare a aparatului propriu de
specialitate, ale instituţiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de
interes local;
6. Administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului;
7. Hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a comunei sau orașului, dupa caz, precum și a serviciilor publice de interes local,
în condiţiile legii;
8. Hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei
sau orașului, după caz, în condiţiile legii;
9. Înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale și servicii publice de interes local;
urmăreste, controlează și analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea
criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcţionare pentru
instituţiile și serviciile publice de interes local; numește și eliberează din funcţie, în
 condiţiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai
instituţiilor publice din subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii,
persoanelor pe care le-a numit;
10. Hotărăște asupra infiinţării și reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în
numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile
comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăște asupra privatizării acestor societăţi comerciale;
numește și eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie
ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
11. Analizează și aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului și
urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea
realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare
împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;
12. Stabilește măsurile necesare pentru construirea, intreţinerea și modernizarea drumurilor,
podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes
local;
13. Aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru
lucrările de investiţii de interes local și asigură condiţiile necesare în vederea realizării
acestora;
14. Asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale și financiare necesare pentru
buna funcţionare a instituţiilor și serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret
și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecţia civilă, de sub
autoritatea sa; urmărește și controlează activitatea acestora;
15. Hotărăște, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea
de stimulente în natura și în bani, precum și de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul
asigurării serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi acordate și
personalului didactic;
16. Contribuie la organizarea de activităţi știinţifice, culturale, artistice, sportive și de
agrement;
17. Hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor
publici, poliiei, jandarmeriei, pompierilor și a formaţiunilor de protecţie civilă, în
condiţiile legii, și propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;
 18. Acţionează pentru protecţia și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calităţii
vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a
monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și rezervaţiilor naturale, în condiţiile
legii;
19. Contribuie la realizarea măsurilor de protecţie și asistenţă socială; asigură protecţia
drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea
locuinţelor sociale; înfiinţează și asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de
interes local;
20. Înfiinţează și organizează târguri, pieţe, oboare, locuri și parcuri de distracţie, baze
sportive și asigură buna funcţionare a acestora;
21. Atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe și de obiective de
interes public local;
22. Conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de
onoare al comunei sau al orașului;
23. Hotărăște, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau
străine, cu organizaţii neguvernamentale și cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării și
realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
hotărăște înfrăţirea comunei sau orașului cu unităţi administrativ-teritoriale similare din
alte ţări;
24. Hotărăște, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei
publice locale din ţară sau din străinătate, precum și aderarea la asociaţii naţionale și
internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor
interese comune;
25. Sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
26. Asigură libertatea comerţului și încurajează libera initiaţivă, în condiţiile legii.
Pentru a-și face treaba, Consiliul Local își formează comisii de specialitate în funcţie de
principalele domenii de activitate. Din fiecare comisie de specialitate fac parte consilieri locali,
în funcţie de experienţa și cunoștinţele lor. Comisiile își aleg câte un președinte și un secretar.
Aceste comisii primesc de la aparatul tehnic al primăriei proiectele de hotărâri înainte de a
ajunge în plen să fie votate.
Consilierii le dezbat în cadrul comisiei – pot solicita informații suplimentare sau invita
funcționari din primărie pentru a se clarifica cu privire la proiectele de hotărâre, pot avea invitați
dacă apreciază că este necesar. La sfârșit, dau un aviz prin care spun că sunt favorabili sau
nefavorabili proiectului sau că propun amânarea votului pentru proiectul respectiv.
Deciziile luate în ședințele de comisie sunt cele mai importante pentru soarta proiectelor locale.
În ședințele ordinare și extraordinare, când consilierii își exprimă votul pro sau contra unui
proiect, nu mai pot fi făcute prea multe modificări. Şedinţele comisiilor de specialitate sunt
publice.
Convocarea se face, in scris, prin intermediul secretarului unitatii administrativ - teritoriale,
astfel, in cazul:
- sedintelor ordinare cu cel putin 5 zile inaintea sedintei;
- sedintelor extraordinare cu cel putin 3 zile inaintea sedintei;
- in caz de forta majora si de maxima urgenta convocarea consiliului local se poate face de
indata.
Convocarea consiliului local se face prin dispozitie de convocare  a primarului in care vor fi
precizate:
- data,
- ora,
- locul desfasurarii,
- ordinea de zi a acesteia.
Ședința Consiliului Local este momentul cheie – atunci se ia decizia finală asupra proiectelor de
hotărâre. Consiliul Local se întrunește în ședinţe ordinare (adică obișnuite), lunar, la convocarea
primarului. Pot fi organizate și ședinţe extraordinare – convocate fie de primar, fie de o treime
dintre consilierii locali. Sau în ședințe de îndată, în caz de forță majoră (în caz de forţă majoră și
de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor localităţii).
În general, deciziile se iau cu majoritate simplă (50%+1 din cei prezenți), inclusiv în cazul
aprobării bugetului local sau stabilirii de taxe și impozite. Există însă cazuri când deciziile sunt
luate cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, pentru că sunt decizii
care au impact pe termen lung asupra localității: contractarea de împrumuturi, administrarea
domeniul public și privat, participarea la programe de dezvoltare regională, zonală sau de
cooperarea transfrontalieră, amenajarea teritoriului, organizarea și dezvoltarea urbanistică a
localității, asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice sau organizatii, eliberarea din
funcție sau sancționarea secretarului Consiliului Local. Alte situații pot fi prevazute în
regulamentul de organizare și funcționare.
În timpul ședințelor ordinare, consilierii ridică interpelări, prin care semnalează probleme și cer
exlicații și lămuriri de la primar și viceprimari. De asemenea, pot aduce amendamente prin care
modifică un proiect de act normativ. Înainte să-și exprime votul pentru un proiect, pot purta
discuții pe proiect, argumentând pro sau contra inițiativei.
În cadrul ședințelor, votul este deschis, „la vedere”, excepția realizându-se în cazul acelor
hotărâri cu caracter individual, care privesc anumite persoane. În măsura în care un consilier are
vreun interes patrimonial, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea
inclusiv, consilierul în cauză nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor. În
condițiile în care această reglementare este încălcată, hotărârile sunt nule de drept, putând fi
atacate în contencios administrativ de orice persoană interesată. Dezbaterile din cadrul ședințelor,
argumentele pro și contra, precum și modul în care a votat fiecare consilier se consemnează în
procesul verbal al ședinței, semnat de consilierul care conduce ședința (președinte) și
contrasemnat de secretarul Consiliului Local, aceste două persoane fiind cele care prin semnătura
lor răspund asupra veridicității celor consemnate. Procesele verbale sunt comunicate Prefectului
în termen de 3 zile de la data adoptării pentru verificarea legalității. Ședințele Consiliului Local
sunt publice.
Fiecare consiliu își votează propriul regulament de organizare și funcționare. Este un document
public în care se găsesc informații utile: stabilește care sunt domeniile de care se ocupă fiecare
comisie, cum se desfășoară lucrările comisiei (și astfel se poate afla cum se poate participa la una
din ședințele ei), cum se desfășoară lucrările ședințelor de plen (și poate fi descrisă și procedura
prin care cetățenii iau cuvântul) și multe altele.
Un proiect de hotărâre trece prin șase etape până să intre în vigoare:
1. Inițierea unui proiect de hotărâre la nivel local: Conform Legii transparenței decizionale nr.
52/2003, primăria are obligația să publice anunțul referitor la elaborarea unui proiect de hotărâre
cu cel puțin 30 de zile înainte ca proiectul să fie depus spre analiză, avizare și adoptare de către
Consiliul Local. Cu cel puțin 10 zile înainte ca proiectul să fie înaintat către Consiliul Local,
primăria are obligația să deschidă o perioadă de consultare, în care oricine poate propune sugestii
de îmbunătățire. Cetățenii și organizațiile nonguvernamentale pot propune ei înșiși proiecte de
hotărâri. Ca acestea să treacă printr-un proces de adoptare cu mai puține etape, îi pot propune
unui consilier să-l preia și să-l prezinte ca propunere proprie. De asemenea, în perioada de
consultare publică, organizațiile nonguvernamentale pot cere să fie organizată o dezbatere
publică.
2. Avizarea proiectului în cadrul primăriei și a comisiilor de specialitate din Consiliul
Local: După ce a fost înregistrat proiectul de hotărâre, în cel mult 30 de zile, primăria trebuie
elaboreze un raport. Dacă inițiatorul proiectului este primarul, proiectul înaintat comisiilor din
Consiliul Local trebuie să fie însoțit de propunerile cetățenilor, în cazul în care acestea n-au fost
integrate în proiect. Comisiile de specialitate întocmesc propriul lor raport. Dacă cele două
rapoarte nu sunt redactate, proiectul nu poate fi dezbătut în ședința Consiliului Local. În această
etapă, cetățenii și organizațiile nonguvernamentale pot participa la ședințele comisiei de
specialitate și pot trimite scrisori către membrii acestora, prin care să ceară consilierilor să țină
cont de anumite implicații ale proiectului respectiv.
3. Înscrierea proiectului pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local: După ce proiectul
primește avizul comisiilor de specialitate, poate fi înscris pe ordinea de zi a următoarei ședințe a
Consiliului Local. Ordinea de zi a ședinței trebuie să fie făcută publică cu 5 zile înainte de a avea
loc ședința, conform Legii nr. 52/2003 a transparenței decizionale. Cetățenii și organizațiile
nonguvernamentale pot urmări dacă ordinea de zi a ședinței a fost comunicată conform legii și
dacă se evită punerea unui proiect pe ordinea de zi a Consiliului Local. În astfel de cazuri, pot
face presiuni ca să deblocheze procesul decizional.
4. Dezbaterea și votarea proiectului în ședința Consiliului Local: Convocarea Consiliului
Local se face în scris, cu 5 zile înaintea ședinței ordinare. Deoarece ședințele de consiliu sunt
publice, conform legii transparenței decizionale nr. 52/2003, anunțul despre ședință trebuie
comunicat în special, cetățenilor. Oricine poate participa la ședințele de consiliu, dar pentru a lua
cuvântul există câteva proceduri reglementate în Regulamentul de organizare și funcționare al
consiliului. Poate fi necesară formularea unei cereri scrise, înainte de ședință, care să fie depusă
la Registratură. Cererea este analizată la începutul ședinței. Cel mai eficient este să insisți să iei
cuvântul exact înainte de punerea în discuție a subiectului care te interesează, de pe ordinea de zi
a ședinței. Dacă asta nu este posibil, atunci e preferabil să iei cuvântul la începutul ședinței și, în
nici un caz, la sfârșit, după ce consilierii și-au exprimat deja votul pentru un proiect.
5. Încheierea procesului verbal al ședinței: Dezbaterile și modul în care au votat consilierii în
timpul unei ședinte de consiliu sunt consemnate într-un proces verbal. La 3 zile de la încheierea
ședinței, primăria trebuie să publice o copie a acestui document. Cetățenii și organizațiile
nonguvernamentale pot monitoriza primăria dacă respectă termenele legale pentru publicarea
proceselor verbale.
6. Comunicarea hotărârilor adoptate și intrarea în vigoare: Secretarul comunică primarului
și prefectului hotărârile Consiliului Local în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării.
Cetățenii și organizațiile nonguvernamentale pot monitoriza dacă aceste comunicări se fac în
termenele prevăzute de lege.
Activitatea consiliilor locale, în calitatea lor de autorităţi locale deliberative, se concretizează în
emiterea de hotărâri. Natura juridică a acestor hotărâri este aceea de acte administrative deoarece
prin adoptarea lor consiliile locale îşi exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr. 215/2001 a
administraţiei publice locale sau în alte legi. Activitatea de adopare a hotărârilor este una
complexă pe parcursul căreia intervin numeroase operaţiuni material-tehnice care au menirea să
atragă în procesul legislativ local structuri interne formate din specialişti pentru ca adunarea
deliberativă să decidă în cunoştinţă de cauză şi sub "pecetea" legalităţii. Totodată, procedura de
adoptare a hotărârilor consiliului local ţine cont de natura colegială a acestuia ceea ce presupune
îndeplinirea unor formalităţi specifice cum ar fi convocarea, ordinea de zi, cvorumul sau
majoritatea necesară adoptării hotărârilor.
Membrii consiliului local reprezintă un organ reprezentativ pentru populaţia din comuna sau
oraşul care i-a ales şi de aceea trebuie să răspundă intereselor comunităţilor respective.
Consilierii trebuie să desfăşoare o activitate eficientă, materializată în acte administrative
elaborate pe baza operaţiunilor material-tehnice prevăzute de lege în scopul prevăzut de aceasta
şi nu într-unul şicanator, care să tulbure normala desfăşurare a activităţii consiliului local.

Bibliografie:
www.sgg.ro
www.rtsa.ro
www.sgg.gov.ro
www.nereprezinta.ro
www.academia.edu
http://arhiva-studia.law.ubbcluj.ro
www.ploiesti.ro
www.rasfoiesc.com
Cod Administrativ