Matei Stefana

Grupa 41712
Anul I
Administraţie Publică şi Integrare Europeană

DREPTUL UNIUNII EUROPENE

Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti, iunie 2022

 UNIUNEA EUROPEANA INTRE EXTINDERE SI TRANSFORMARE.
PREOCUPARI SI PROVOCARI

Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății,

democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului,
inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune
statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță,
justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. 1 Extinderea reprezintă procesul prin
care o țară aderă la Uniunea Europeană. Orice țară europeană care respectă valorile UE
menționate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și care se angajează să
promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE.
Extinderea Uniunii Europene spre ţările central şi est europene reprezintă, alături
de unificarea monetară, cele mai dure provocări din istoria procesului de integrare în
Europa şi cu implicaţii majore asupra viitorului continentului european.2
Obiectivele generale ale extinderii vizeaza să promoveze pacea și stabilitatea în
regiuni din apropierea granițelor UE imbunatatind calitatea vieții cetățenilor, prin măsuri
de integrare și de cooperare transfrontalieră. De asemenea extinderea trebuie să aducă
prosperitate și să creeze mai multe oportunități pentru întreprinderile și cetățenii europeni
si să ghideze, să sprijine și să monitorizeze evoluția țărilor care doresc să adere la
Uniunea Europeană, în conformitate cu valorile, legislația și standardele UE3
Politica de extindere a Uniunii vizeaza Muntenegru, Serbia, Turcia, Republica
Macedonia de Nord, Albania, Bosnia și Herțegovina .

1
Tratatul privind Uniunea Europeană (versiune consolidată) - TITLUL I DISPOZIȚII COMUNE - Articolul 2 -
https://eur-lex.europa.eu/eli/treaty/teu_2012/art_2/oj?locale=ro

2
PAICU LUCIA NAUSICA, NIOAŢĂ ROXANA MIHAELA, PROCESUL DE EXTINDERE A UNIUNII EUROPENE SPRE
EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST – PROVOCĂRI ECONOMICE ŞI FINANCIARE. Revista Universitatii „Constantin
Brâncuşi”,Tg-Jiu https://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/34_Paicu%20Lucia%20Nausica.pdf

3
Politica de extindere se aplică țărilor care aspiră la statutul de membru al UE și țărilor potențial candidate.
Perspectiva aderării la UE stimulează puternic țările care doresc să devină membre să aplice reforme democratice
și economice. https://ec.europa.eu/info/policies/eu-enlargement_ro
 Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai numeros grup din
Parlamentul European considera ca “Țările din sud-estul Europei au făcut parte dintr-un
proces de extindere a UE, care oferă perspectiva aderării la UE, din iunie 2013, atunci
când Consiliul European de la Salonic a afirmat că viitorul țărilor din Balcanii de vest se
află într-o Europă unită. Aderarea cu succes a Croației, care a avut loc în iulie 2013,
demonstrează că ușa rămâne deschisă tuturor țărilor europene capabile să îndeplinească
criteriile de la Copenhaga”.4
Politica de extindere a UE, paralela procesului de consolidare al Uniunii, și-a luat
forma actuală, fiind remodelată cu fiecare nou val de extindere. În special, ultima
extindere a țărilor din Europa Centrală și de Est a devenit un pas important pentru ca
politica de extindere să ajungă la poziția actuală și instituționalizarea principiului
„condiționalității”. Condiționalitatea de aderare poate fi definită pe scurt ca suma
obligațiilor pe care țările care solicită să devină membre ale UE trebuie să le asume
înainte de aderare. Criteriile definite la Summitul European de la Copenhaga din 1993,
cunoscute sub denumirea de „Criterii de la Copenhaga”, servesc drept ghid de bază
pentru țările care doresc să devină membre ale Uniunii. UE ia decizia de a începe
negocierile cu țările candidate numai dacă acestea îndeplinesc cerințele, cunoscute și sub
denumirea de Criteriile „politice” de la Copenhaga; inclusiv democrația, statul de drept,
drepturile omului și existența instituțiilor care garantează drepturile minorităților.
Pe de altă parte, la Summit-ul de la Madrid din 15-16 decembrie 1995, s-a afirmat
că statele candidate la Uniune nu sunt doar responsabile pentru transpunerea acquis-ului
UE în dreptul lor intern, ci sunt și responsabile pentru stabilirea normelor administrative
și structurile juridice însărcinate cu implementarea legislației pe care au armonizat-o și
aceasta a fost prezentată ca o nouă condiție pentru aderare. Această condiție, numită
criterii de capacitate administrativă, se mai numește și criteriile de la Madrid. Pe lângă
Criteriile de la Copenhaga și Criteriile de la Madrid, în Agenda 2000, stabilirea relațiilor
de bună vecinătate a fost prezentată ca o condiție a aderării. În consecință, toate țările

4
https://www.eppgroup.eu/ro/cum-livram-rezultate/spatiul-non-UE/enlargement-countries
candidate ar trebui să rezolve disputele frontaliere dintre ele și cu țările terțe înainte de a
adera la Uniune și, dacă este necesar, să se adreseze Curții Internaționale de Justiție.
În plus, odată cu începerea negocierilor dintre Croația și Turcia, Comisia
Europeană a început să introducă „criterii tehnice” pentru deschiderea și închiderea
rubricilor de negociere cunoscute sub denumirea de „capitole”, fiecare dintre acestea
reprezentând diferitele domenii de politică ale UE. . Procedurile de transfer al criteriilor
de referință de deschidere și de închidere către țările candidate și de evaluare a
îndeplinirii acestora au reprezentat, de asemenea, un pas important pentru ca procesul de
aderare să capete forma actuală. În procesul de negociere al țărilor din Balcanii de Vest,
care se desfășoară în prezent, Comisia Europeană a dezvoltat o nouă abordare a
capitolului 23 – Justiție și drepturi fundamentale și a capitolului 24 – Justiție, libertate și
securitate. În cadrul „Noii Abordări”, s-a convenit ca capitolele 23 și 24 să fie abordate
cât mai curând posibil și să rămână deschise pe tot parcursul procesului de negociere,
pentru a oferi țării candidate timpul necesar pentru a stabili programul de reformă
necesar.
În 2018, Comisia Europeană a prezentat o Strategie consolidată de extindere şi un
nou Mecanism de monitorizare a progresului. 5 S-a evidentiat scopul acestei runde de
extindere ca fiind creșterea eficienței sprijinului suplimentar promovat de statele membre
ale UE pentru Balcanii de Vest și asigurarea unei mai bune funcționări a sistemului de
condiții impus de UE, în special în ceea ce privește statul de drept. Cele două președinții
UE din regiune - Bulgaria și Romania au putut sa ofere o fereastră de oportunitate pentru
a discuta despre aderare.
În același timp, bugetul UE din cadrul financiar (2020-2027) a oferit indicații
suplimentare despre seriozitatea extinderii.
La 5 februarie 2020, Comisia Europeană a prezentat o comunicare privind
„Îmbunătățirea procesului de aderare – O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de
Vest” și a adus schimbări metodologice importante în politica de extindere. Aceste
5
EXTINDEREA UE ÎN 2025 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI: OPINIA SOCIETĂŢII CIVILE
http://seldi.net/wp-content/uploads/2020/10/Key-Points-in-Romanian-SELDI.NET_.pdf
schimbări metodologice sunt în principal pentru procesul de aderare a Macedoniei de
Nord și Albaniei, dar dacă vor dori și Serbia și Muntenegru ar putea face parte din
această nouă metodă. Propunerile Comisiei sunt adoptate de statele membre la 25 martie
2020, Consiliul Afaceri Generale al UE. În plus, pe 15 mai 2020, Muntenegru a anunțat
că a acceptat să facă parte din noua metodă.

STUDIU DE CAZ- NEGOCIERILE DE ADERARE ALE TURCIEI

Consiliul European din 24-25 iunie 2021 a luat act de interesul strategic al Uniunii
Europene față de un mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și față de dezvoltarea
unei relații de cooperare reciproc avantajoase cu Turcia.
Consiliul European a salutat detensionarea din estul Mării Mediterane, subliniind
că aceasta trebuie să fie menținută, și a reiterat disponibilitatea UE de a colabora cu
Turcia într-un mod etapizat, proporțional și reversibil într-o serie de domenii de interes
comun, sub rezerva condiționalităților consacrate stabilite de membrii Consiliului
European din 25 martie 2021.
Consiliul European si-a menținut angajamentul de a susține un dialog deschis și
sincer, de a aborda provocările comune și de a coopera în domenii esențiale de interes
comun, cum ar fi migrația, sănătatea publică, schimbările climatice, combaterea
terorismului și chestiuni regionale. Consiliul a luat act de reluarea recentă a dialogurilor
la nivel înalt dintre UE și Turcia cu privire la mai multe dintre aceste chestiuni, precum și
ratificarea de către Turcia a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
Consiliul a felicitat Turcia pentru eforturile semnificative desfășurate cu scopul de
a găzdui aproape 4 milioane de refugiați și de a se ocupa de nevoile acestora si a asigurat
faptul ca asistența continuă acordată de UE refugiaților și comunităților-gazdă va fi
asigurată în timp util. 6
In privinta Turciei s-au constatat numeroase provocari in procesul de aderare dintre
care cele mai semnificative sunt :
6
Concluziile Consiliului privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere 14 decembrie 2021.
https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15033-2021-INIT/ro/pdf
  regresele suplimentare și extrem de alarmante în domeniul democrației, al statului
de drept și al drepturilor fundamentale, inclusive al libertății de exprimare,
precum și al lipsei sistematice de independență a sistemului judiciar.
 Functionarea societatii civile și a organizațiilor sale sub presiune continuă într-un
mediu din ce în ce mai dificil.
 lipsa sistematică de independență, presiunea nejustificată asupra sistemului
judiciar și nici
restricțiile si luările în custodie publică
 detențiile și alte măsuri în curs care vizează jurnaliști,cadre universitare, membri ai
partidelor politice, inclusiv deputați, avocați, apărători ai drepturilor omului,
utilizatori de platforme de comunicare socială și alte persoane care își exercită
drepturile și libertățile fundamentale.
 Respectarea legalității și integrității procesului electoral, în special în contextul
numeroaselor arestări, destituiri și înlocuiri ale primarilor municipali aleși în mod
democratic, și al vizării partidelor de opoziție și a membrilor acestora.
 Instabilitatea pieței financiare, la un impact extrem de negativ asupra pieței forței
de muncă și la creșterea sărăciei. Consiliul încurajează Turcia să pună în aplicare
pe deplin orientările de politică.
 Turcia trebuie sa își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul cadrului de
negociere, inclusiv punerea în aplicare integrală și nediscriminatorie a protocolului
adițional la Acordul de asociere, față de toate statele membre.
 Turcia trebuie să înceteze toate amenințările și acțiunile care aduc atingere
relațiilor de bună vecinătate, să normalizeze relațiile sale cu Republica Cipru și să
respecte suveranitatea tuturor statelor membre ale UE asupra mărilor teritoriale și
spațiului aerian ale acestora, precum și drepturile lor suverane, care cuprind,
printre altele, dreptul de a explora și exploata resursele naturale, în conformitate cu
dreptul UE și cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite
asupra dreptului mării (UNCLOS).
  Turciei trebuie sa se a se alinia treptat la politica externă și de securitate comună a
UE și de a inversa, ca o chestiune prioritară, tendința tot mai negativă și amintește
poziția sa privind aderarea statelor membre la organizațiile internaționale.

Principala provocare remarcata de catre Consiliul European a fost ca Turcia

continuă să se îndepărteze de Uniunea Europeană constată că, prin urmare, negocierile de
aderare au ajuns practic într-un punct mort și că nu mai poate fi luată în considerare
deschiderea sau închiderea altor capitole. Planul național de acțiune al Turciei pentru
aderarea la UE (PNA) a fost actualizat pentru a acoperi anii 2021-2023. PNA a fost
elaborat sub coordonarea Direcției Afaceri UE cu contribuția tuturor instituțiilor publice
aferente. PNA servește ca o foaie de parcurs crucială pentru creșterea alinierii la acquis-ul
UE a Turciei, realizând progrese suplimentare în toate capitolele de negociere, ceea ce va
permite deschiderea rapidă a acestora atunci când obstacolele politice vor fi ridicate,
precum și creșterea competitivității noastre internaționale prin ridicarea standardelor în
toate domeniile. . PNA, care este expresia solidă a hotărârii Turciei în procesul de aderare
la UE, acoperă atât măsuri legislative, cât și instituționale/administrative. PNA prevede
204 propuneri legislative și 126 de măsuri administrative care vor fi adoptate în vederea
armonizării cu acquis-ul UE.7

BIBLIOGRAFIE :
1.PAICU LUCIA NAUSICA, NIOAŢĂ ROXANA MIHAELA, PROCESUL DE
EXTINDERE A UNIUNII EUROPENE SPRE EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST –

7
Planul național de acțiune al Turciei pentru aderarea la UE (PNA)
https://www.ab.gov.tr/52660_en.html si
https://www.ab.gov.tr/siteimages/birimler/kpb/uep/21_23_UEP_EN.pdf
PROVOCĂRI ECONOMICE ŞI FINANCIARE. Revista Universitatii „Constantin
Brâncuşi”,Tg-Jiu
https://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/34_Paicu%20Lucia%20Nausica.pdf

2. TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ (VERSIUNE CONSOLIDATĂ)

https://eur-lex.europa.eu/eli/treaty/teu_2012/

3. POLITICA DE EXTINDERE SE APLICĂ ȚĂRILOR CARE ASPIRĂ LA

STATUTUL DE MEMBRU AL UE ȘI ȚĂRILOR POTENȚIAL CANDIDATE.
PERSPECTIVA ADERĂRII LA UE STIMULEAZĂ PUTERNIC ȚĂRILE CARE
DORESC SĂ DEVINĂ MEMBRE SĂ APLICE REFORME DEMOCRATICE ȘI
ECONOMICE.
https://ec.europa.eu/info/policies/eu-enlargement_ro

4. PREZENTAREA GRUPULUI PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN (GRUPUL

PPE) https://www.eppgroup.eu/ro

5. EXTINDEREA UE ÎN 2025 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE LUPTA ÎMPOTRIVA

CORUPŢIEI: OPINIA SOCIETĂŢII CIVILE
http://seldi.net/wp-content/uploads/2020/10/Key-Points-in-Romanian-SELDI.NET.pdf

6. Concluziile Consiliului privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere 14

decembrie 2021. .
https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15033-2021-INIT/ro/pdf/

7. Planul național de acțiune al Turciei pentru aderarea la UE (PNA)

https://www.ab.gov.tr/52660_en.html/

https://www.ab.gov.tr/siteimages/birimler/kpb/uep/21_23_UEP_EN.pdf/