UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de licență: Economie şi Afaceri Internaţionale

DREPT
TARI CANDIDATE LA UE – Studiu de caz
ALBANIA

Prof. univ. dr. Radulescu Dragos Marian

Absolvent:
DIMIAN (NICOLAE) V. GEORGIANA

Bucureşti
2022
 Uniunea Europeana este formata din 3 piloni
1 Comunităţile europene (competențe extinse). Primul pilon este alcătuit din cele trei
comunităţi europene: C.E.E. (Comunitatea economică europeană), C.E.E.A. (Comunitatea
europeană a energiei atomice, denumită şi EURATOM) şi C.E.C.A. (Comunitatea europeană a
cărbunelui şi oţelului (C.E.C.A. – în franceză – La communauté européene du charbon et de
l’acier), cu precizarea că în momentul apariţiei Uniunii Europene C.E.E. a devenit C.E.
(Comunitatea europeană).
o Funcționează în baza principiului subsidiarității și include:
o Cetățenia europeană, probleme sociale, azil și imigrare, frontiere externe;
o Cercetare, mediu, sănătate și protecția consumatorului;
o Rețele transeuropene.
2 Politica externă şi de securitate comună (P.E.S.C.)
Integrarea comunitară propune trecerea de la simpla înţelegere la „acţiuni comune”.
Deciziile vor putea fi luate de Consiliul UE astfel că UE va conveni asupra realizării unei politici
externe şi de securitate comună, bazată, în principal, pe următoarele obiective:
- apărarea valorilor comune, a intereselor fundamentale şi a independenţei UE
- consolidarea securităţii statelor membre şi dezarmarea;
- menţinerea păcii în lume şi consolidarea securităţii internaţionale prin sprijinirea statelor terțe,
- promovarea cooperării internaţionale şi a statului de drept;
- promovarea democraţiei și a drepturilor omului.
Politica externă şi, cea de securitate se numără printre domeniile în care statele membre
colaborează pentru a-şi păstra suveranitatea.
3 Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (fost cooperarea în domeniul
justiţiei şi al afacerilor interne (J.A.I.)
Realizarea unei acţiuni comune în lupta contra criminalităţii: terorism, traficul de droguri,
arme, persoane, rasism şi xenofobia: trecerea frontierelor externe ale celor 27 state membre U.E
și condiţiile de intrare şi de circulaţie a cetăţenilor statelor terţe și lupta împotriva imigrării şi
cooperarea judiciară şi vamală.
Cooperarea poliţienească ia măsuri referitoare la:
a) strângerea, stocarea, prelucrarea şi analizarea informaţiilor în domeniu, precum şi schimbul de
informaţii;
b) sprijinirea formării profesionale a personalului şi cooperarea privind cercetarea criminalistică;
c) tehnici comune de investigaţie privind depistarea unor forme grave de criminalitate
organizată.
De-a lungul timpului au fst mai multe tratate ce definesc Uniunea Europeana:
o Tratatul CECO
o Tratatul de la Roma
o Tratatul de la Bruxelles
o Tratatul de la Maastricht
o Tratatul de la Amsterdam
o Tratatul de la Nisa
o Tratatul care instituie Constituţia Europeană
o Tratatul de la Lisabona
 In acest moment Uniunea Europeana are 27 de state aderate dupa cum urmeaza:
o 1952: Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxembourg
o 1973: Marea Britanie, Irlanda, Danemarca
o 1981: Grecia
o 1986: Spania, Portugalia
o 1995: Austria, Finlanda, Suedia
o 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Malta, Cehia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria
o 2007: România, Bulgaria
o 2013: Croația
o 2020: Marea Britanie (Brexit)
Si se doreste aderarea Albania, Turcia, Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord , plus cateva
care inca nu indeplinesc criteriile Bosnia și Herțegovina, Kosovo

Criterii de aderare la Uniunea Europeana

Aderarea la UE reprezinta un proces indelungat si complicat de ajustare a tuturor domeniilor

interne si statelor candidate la principiile, valorile si standardele UE. Criteriile obligatorii pentru
aderarea la Uniunea Europeana formalizate la Summitul de la Copenhaga sunt urmatoarele:
o Criteriul Politic – existenta unor institutii stabile, care ar fi garante ale democratiei,
suprematia legii, drepturile omului si protectia minoritatilor. Acest criteriu a fost
desfasurat la Tratatul de la Amsterdam.
o Criteriul economic – existenta unei economii de piata functionale , capabile sa faca fata
presiunilor competitive si fortelor de piata din cadrul UE
o Capacitatea de adoptare integrala a acqui-ului comunitar – aderarea la obiectivele politice
, economice si monetare ale UE.
o Existenta unor structuri administrative si juridice care vor permite adoptarea si aplicarea
acquis-ului comunitar

PRINCIPIILE DE DREPT ALE UNIUNII EUROPENE

Principiul reprezentării intereselor potrivit structurii mecanismelor UE (principiul
echilibrului instituţional) este similar principiului separaţiei puterilor de la nivel naţional:
Consiliul European este organismul care se implică în funcţionarea Uniunii,Comisia urmăreşte şi
promovează interesul general, Parlamentul European, alături de Consiliul UE îndeplineşte
funcţia legislativă, Curtea de Justiţie exercită puterea judecătorească.
Principiul echilibrului în exercitarea competenţei instituţiilor europene, adică principiul
competenţelor de atribuire pe scurt, este un principiu fundamental al „structurilor europene”,
deoarece reglementările UE stipulează competenţele fiecărei instituţii, urmărindu-se ca în
procesul exercitării lor să nu fie afectate atribuţiile altor instituţii.
Principiul justiţiei sociale este un principiu esenţial regăsit în toate actele institutive, întrucât unul
din obiectivele UE l-a constituit realizarea justiţiei sociale.
Principiul diversităţii culturale a fost instituit pornind de la realităţile Continentului,
caracterizat printr-o multitudine de tradiţii artistice şi culturale, în acest context printre măsurile
UE să fie incluse şi dezvoltarea culturii.
 Principiul loialităţii presupune obligaţia statelor membre de a lua măsuri, legislative,
economice şi de altă natura pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor din UE şi conlucrarea cu
bună-credinţă a instituţiilor UE.
Principiul cooperarii presupune cooperarea pe multiple planuri între Uniunea
Europeană şi statele membre.
Principiul democraţiei reprezentative se află în mod firesc la temelia oricărei structuri
democratice, astfel se explică stipularea expresă a democraţiei reprezentative în toate actele
constitutive ale Comunitatilor Europene şi ale Uniunii Europene.
Principiul respectarii drepturilor omului se referă la obligaţia de a respecta drepturile
omului de către toate autorităţile publice; toţi resortisanţii statelor membre ale Uniunii Europene
sunt trataţi cu respect, având acces egal în instituţiile UE şi la formele de cooperare instituite.
Principiul autonomiei este cel care dă posibilitatea instituţiilor UE să se organizeze în
mod liber, ceea ce înseamnă că acestea pot să-şi elaboreze propriile norme privind statutul
funcţionarilor, având, de asemenea, posibilitatea să-i şi numească în funcții.

ALBANIA

Albania - împreună cu alte țări din Balcanii de Vest - a fost identificată ca un potențial
candidat la aderarea la UE în timpul Consiliului European de la Salonic.
In 2004 Counsiliu adopta parteneriat European cu Albania
In mai 2006 Acordul de readminisie UE – Albania intra in vigoare
In iunie 2006 Se semneaza Acordul de stabilizare si asociere si Acordul Interimar
In decembrie 2006 Acordul Interimar intra in Vigoare
In ianuarie 2007 Fonduri IPA disponibile pentru a ajuta Albania sa se pregateasca pentru
aderare
In ianuarie 2008 Acordul UE-Albania de facilitare a vizelor intra in vigoare
In aprilie 2009 Acordul de stabilizare si asociere intra in vigoare si și-a depus cererea
oficială de aderare la UE. În avizul său privind cererea Albaniei (în 2010), Comisia a evaluat că
înainte ca negocierile de aderare să poată fi deschise în mod oficial, Albania mai trebuia să
atingă un grad necesar de conformitate cu criteriile de aderare și, în special, să îndeplinească cele
12 priorități cheie identificate în aviz.
In 2010 Comisia Europeana emite aviz cu privire la aderare a Albaniei la UE, iar regimul
fara viza pentru spatiul Schengen a fost introdus pentru toti cetatenii albanezi care au pasaport
biometric.
In februarie 2011 Albania adopta un plan de actiune care abordeaza cele 12 prioritati
cheie identificate in avizul Comisiei Europene
În octombrie 2012, Comisia a recomandat ca Albaniei să i se acorde statutul de candidat
la UE, sub rezerva finalizării măsurilor cheie în domeniile reformei judiciare și administrației
publice și revizuirii regulilor de procedură parlamentare.
In noiembrie 2013 UE si Albania organizeaza prima reuniune a Dialogului la nivel inalt
privind prioritatile cheie.
În iunie 2014, Albania a primit statutul de candidat de către UE.
În aprilie 2018, Comisia a emis o recomandare necondiționată de deschidere a
negocierilor de aderare. În concluziile sale din iunie 2018, Consiliul a stabilit calea către
deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019, în funcție de progresele înregistrate în
domenii-cheie precum sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și criminalității organizate,
serviciile de informații și administrația publică. Comisia a reiterat recomandarea de deschidere a
discuțiilor de aderare în pachetul de extindere adoptat în mai 2019. În concluziile sale din iunie
2019, Consiliul a luat notă de recomandarea Comisiei. În martie 2020, membrii Consiliului
European au aprobat decizia Consiliului Afaceri Generale de a deschide negocierile de aderare
cu Albania, iar în iulie 2020 proiectul de cadru de negociere a fost prezentat statelor membre.

In Septembrie 2021 Albania se plânge că cererea sa de aderare la UE este ținută ostatică.

Premierul Albaniei s-a plâns de întârzierea lansării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană
cu țara sa, declarând că dreptul de veto al Bulgariei ține procesul ostatic.
Edi Rama a vorbit la o conferință de presă cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der
Leyen, care se află într-un turneu regional înaintea summitului din 6 octombrie al Consiliului
European pentru Balcanii de Vest.
Rama a calificat situația Albaniei drept „absurdă”, menționând că Bulgaria blochează
începerea discuțiilor cu Macedonia de Nord și, ca urmare, blochează și Albania.
Statele din Balcanii de Vest — Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și
Serbia — se află în etape diferite pe calea aderării la UE. Progresul lor în integrare a fost amânat
recent din cauza interesului blocat pentru extindere și a anilor de turbulențe diplomatice cu care
UE s-a confruntat când Marea Britanie a părăsit blocul.
Albania și Macedonia de Nord au îndeplinit ambele criteriile pentru începerea
negocierilor de aderare, dar Bulgaria, membru UE, se opune aderării Macedoniei de Nord,
invocând o dispută bilaterală privind istoria și identitatea națională. Deoarece ofertele celor două
țări sunt legate, dreptul de veto a împiedicat, de asemenea, Albania să avanseze.