Page 1

Uniunea
Europeanã
pentru tineri
Agenþia pentru Strategii Guvernamentale
I. UNIUNEA EUROPEANÃ ............................................. 3
II. COSTURI ªI BRNRFICII ALE INTEGRARII............... 6
IV. TINERII ÎN UE ............................................................ 7
V. PACHETUL FINANCIAR PENTRU ROMÂNIA ....... 12
Page 2
Uniunea Europeanã pentru tineri
2
Page 3
Ghid de informare pentru tineri
3

I. UNIUNEA EUROPEANÃ
Ce este ?
La baza întregii construcþii europene stãvoinþade a lucra împreunã, pe baza unor interese comune.
Acestea au condus la convingerea ca în unele domenii se pot obþine rezultate mult mai bune la
nivel european decât la nivel naþional. Aºa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor membre,
elaborate ºi adoptate de instituþiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii. Existenþa
politicilor comune conferã unicitate Uniunii Europene, pentru cã demonstreazãacceptarea cedãrii
unei parþi a suveranitãþii statelor membre cãtre instituþiile europene.
Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaþiile dintre statele membre ºi între popoarele
acestora, într-o manierã coerentã, având drept suport solidaritatea.
Obiectivele Uniunii Europene
- promovarea progresului economic ºi social (piaþa unicã a fost instituitã în 1993, iar moneda unicã
a fost lansatã în 1999);
- afirmarea identitãþii Uniunii Europene pe scena internaþionalã (prin ajutor umanitar pentru þãrile
nemembre, o politicã externãºi de securitate comunã, implicare în rezolvarea crizelor internaþionale,
poziþii comune în cadrul organizaþiilor internaþionale);
- instituirea cetãþeniei europene (care nu înlocuieºte cetãþenia naþionalã dar o completeazã, conferind
un numãr de drepturi civile ºi politice cetãþenilor europeni);
- dezvoltarea unei zone de libertate, securitate ºi justiþie (legatã de funcþionarea pieþei interne ºi în
particular de libera circulaþie a persoanelor);
- existenþa ºi consolidarea relaþiilor în baza dreptului comunitar (corpul legislaþiei adoptate de cãtre
instituþiile europene, împreunã cu tratatele fondatoare);
STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EEROPENE
Uniunea Europeanã este rezultatul unui proces de cooperare ºi integrare care a început în 1951
între ºase state europene: Belgia, Germania, Franþa, Italia, Luxemburg ºi Olanda. Dupã cinci
valuri de aderãri (1973: Danemarca, Irlanda ºi Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania ºi
Portugalia; 1995: Austria, Finlanda ºi Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Cehia, Slovacia, Slovenia ºiUngaria; 2007: România ºi Bulgaria)., UE are acum 27 State Membre.
Acest proces are ca scop extinderea paºnicãazonei de stabilitate ºi prosperitate cãtre noi membri.
Statele candidate în acest moment sunt : Turcia ºi Croaþia.
PRINCIPALELE INSTITUÞII EUROPENE
Instituþiile Uniunii Europene au fost create pentru a realiza “o uniune cât mai strânsã între popoarele
europene”. Pe mãsurã ce competenþele Uniunii s-au extins, instituþiile s-au dezvoltat ºi au devenit
mai numeroase. Agenþiile, Fundaþiile ºi Centrele au fost înfiinþate pe baza deciziilor adoptate de
Page 4
Uniunea Europeanã pentru tineri
4
Comisia Europeanã sau de Consiliul Uniunii Europene, dar funcþioneazã ca organisme cu autonomie
deplinã.
Principalele instituþii europene sunt:
Parlamentul European
Consiliul European
Consiliul Uniunii Europene
Comisia Europeanã
Curtea de Justiþie a Comunitãþilor Europene
Tribunalul de Primã Instanþã
Comitetul Economic ºi Social
Curtea Europeanã de Conturi
Comitetul Regiunilor
Mediatorul European
Banca Centralã Europeanã
Banca Europeanã de Investiþii
Fondul European de Investiþii
SIMBOLURI EUROPENE
Simbolurile Uniunii Europene sunt: drapelul, imnul, moneda unicã, ziua de 9 Mai ºi deviza Uniunii
Europene „Unitate în diversitate”.
Drapelul
Drapelul cu cele 12 stele aºezate în cerc, pe un fond albastru, înseamnã unitatea ºi identitatea
popoarelor Europei. Cercul reprezintã solidaritatea ºi armonia, iar stelele, în numãr de 12, reprezintã
perfecþiunea .
Istoria drapelului începe în 1955. Întâi, el afost folosit de Consiliul Europei, organizaþie internaþionalã
apãrãtoare a drepturilor omului ºi a valorilor culturale europene. In anul 1985, Statele Membre UE
Page 5
Ghid de informare pentru tineri
5
l-au adoptat ca drapel al Comunitãþilor Europene (CEE), iar începând cu 1986 el este utilizat de
cãtre toate instituþiile Uniunii Europene.
Imnul
Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, în 1972, ca “Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei a
IX-a de Beethoven) sã devinã imnul sãu, iar în 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, ºi ele, ca
imn oficial al Uniunii Europene.
Uniunea Europeanãnu a urmãrit, prin aceastãdecizie, sãînlocuiascãimnurile naþionale ale Statelor
Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniazã aspiraþia spre valorile comune, unitatea în
diversitate ºi idealurile de libertate, pace ºi solidaritate care stau la baza Uniunii Europene.
Moneda unica – EURO
La originea conceptului de monedã unicã se aflã tratatele care stau la baza Uniunii Europene.
Tratatul de la Roma (1957) declarã cã piaþa comunã este unul dintre obiectivele Comunitãþii
Europene ce va contribui la o “uniune mai strânsã între popoarele Europei”. Tratatul Uniunii Europene
(1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economicã ºiMonetarã ºipune bazele monedei unice iar în
decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unicã sã poarte numele de
“euro”.
Începând cu 1 ianuarie 2001, moneda unicã a intrat propriu-zis în circulaþie ºi, deºi numai 13 din
cele 15 state membre au adoptat-o, ea a devenit un simbol al Uniunii Europene.
Reprezentarea graficã a monedei unice a fost inspiratã de litera greceascã epsilon, ea trebuind sã
facã legãtura atât cu leagãnul civilizaþiei ºi democraþiei europene, cât ºi cu prima literã din cuvântul
“Europa”. Cele douã linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitãþii euro.
Ziua Europei - 9 mai
Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas cãtre crearea a ceea ce este astãzi Uniunea Europeanã.
In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Franþei, Robert Schuman, a citit presei internaþionale o
declaraþie prin care chema Franþa, Germania ºi celelalte popoare ale Europei sã îºi uneascã
producþiile de oþel ºi cãrbune, ca “prima fundaþie concretã a unei federaþii europene”.
In 1985, când proiectul construcþiei europene era deja clar conturat, cele zece State Membre care
formau la acea datã Comunitatea Europeanã, au hotãrât ca ziua de 9 mai sã devinã Ziua Europei.
Page 6
Uniunea Europeanã pentru tineri
6
Deviza Uniunii Europene
Începând cu 4 mai 2000, Europa are ºi o devizã. În urma unui concurs la care au participat 80.000
de tineri europeni, cu vârste cuprinse între 10 ºi 20 de ani, un mare juriu european, din care au
fãcut parte personalitãþi din fiecare stat membru al Uniunii Europene, a reþinut deviza „Unitate în
diversitate”.

II. COSTURI ªI BENEFICII ALE INTEGRÃRII

Aderarea la UE aduce mai multe posibilitãþi de educaþie, prin programele de formare europene,
dreptul de a cãlãtori liber în Uniune prin programele europene pentru tineret, dreptul de a practica
profesiunea aleasã ºi de a te stabili în Statele Membre. Toate acestea dovedesc cã în UE tinerii
conteazã.
Este intrarea în Uniunea Europeana beneficã pentru
România?
Da, iar mãrimea beneficiilor depinde în mare mãsurã de capacitatea României de a folosi eficient
fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeanã, atât înainte cât ºi dupã aderare.
Ca membru al Uniunii, România are acces liber la o piaþã de aproape 500 milioane de locuitori, iar
cetãþenii ºi firmele româneºti beneficiazã de cele patru libertãþi economice: libera circulaþie a
persoanelor, a serviciilor, a bunurilor ºi a capitalului.
Cum se modificã standardul nostru de viaþã dupã aderare?
Experienþa extinderilor anterioare ale Uniunii aratã cã unul dintre efectele aderãrii unui stat mai
puþin dezvoltat este creºterea nivelului de trai al populaþiei acestui stat. De altfel, unul dintre principiile
de bazã ale Uniunii este solidaritatea în vederea reducerii decalajelor economice.
Ce oportunitãþi de muncã avem?
Cetãþenii Uniunii Europene au acces egal la oportunitãþile de muncã în toate þãrile membre. Mai
precis, orice locuitor al Uniunii poate lucra fãrã permis de muncã în orice stat, în aceleaºi condiþii
ca ºi cetãþenii statului respectiv. Pentru þãrile care au aderat la Uniune înaintea României, a fost
stabilitã o perioadã de tranziþie care poate sã dureze ºapte ani, timp în care cetãþenii lor vor ajunge
sã se bucure de condiþii identice cu cele ale cetãþenilor din celelalte 15 State Membre actuale.
Cum sunt primiþi românii în Uniunea Europeanã?
Statutul de cetãþean al Uniunii Europene este acelaºi pentru toþi locuitorii statelor membre. Toate
statele sunt egale din punct de vedere politic, indiferent dacã sunt mari sau mici, dacã sunt de mai mult
sau mai puþin timp membre, dacã sunt mai mult sau mai puþin dezvoltate din punct de vedere eco-
nomic. Acest lucru înseamnã egalitatea în drepturi a cetãþenilor, aceºtia fiind reprezentaþi în toate
instituþiile europene.
Page 7
Ghid de informare pentru tineri
7
La fel ca ºicelelalte state din Uniune, România este reprezentatãîn Comisia Europeanã,în Consiliul
European (Consiliul de Miniºtri) ºi în Parlamentul European.
Când va fi introdusã moneda Euro în România?
Moneda Euro nu va fi adoptatã automat în momentul aderãrii la Uniunea Europeanã. Data
introducerii monedei unice va fi stabilitã prin hotãrârea comunã a Uniunii ºi a României. Condiþiile
pentru ca o þarã sã poatã adopta moneda Euro au fost stabilite în anul 1993 ºi sunt cunoscute ca
fiind criteriile de convergenþã de la Maastricht. Acestea se referã la controlul inflaþiei, limitarea
deficitului bugetului de stat ºi stabilitatea cursurilor de schimb. Adoptarea monedei unice de cãtre
România poate avea loc la câþiva ani dupã aderare, probabil nu mai devreme de 2010.
Cetãþenia europeanã
- Dreptul cetãþeanului de a vota Parlamentul European în statul membru în care îºi are
rezidenþa, în aceleaºi condiþii ca ºi resortisanþii acestui stat.
- Dreptul cetãþeanului de a vota ºi de a candida la alegerile locale din statul membru în care
îºi are rezidenþa, în aceleaºi condiþii ca ºi resortisanþii acestui stat.
- Dreptul de acces la documentele instituþiilor UE
- Dreptul de a sesiza Avocatul European în cazul în care instituþiile comunitare nu îi respectã
drepturile
- Dreptul de a adresa petiþii Parlamentului European
- Libertatea de circulaþie ºi de sejur

III. TINERII ÎN UE
Ce avantaje au tinerii dupã integrarea în Uniunea
Europeanã?
Tinerii, ca de altfel toþi cetãþenii români, au în mod automat drept de rezidenþã în alt stat membru al UE.
Ei vor beneficia de acelaºi tratament ca cetãþenii acelui stat membru al UE în care se deplaseazã în
ceea ce priveºte sistemul de asigurãri sociale ºi de sãnãtate. Accesul pe piaþa europeanã reprezintã
pentru tineri accesul la o piaþã a muncii mult mai vastã, unde ºansele de a gãsi un loc de muncã vor
creºte, ca ºi numãrul de profesii în general, întrucât vor apãrea noi tipuri de meserii.
În cãutarea unui loc de muncã, un ajutor substanþial este oferit de reþeaua de cooperare europeanã
EURES care oferã informaþii despre oportunitãþile de angajare ºi despre condiþiile de muncã din UE.
Universitar în spaþiul european
Uniunea Europeanã sprijinã tinerii prin diverse programe destinate, în special, mediului
universitar, ceea ce poate contribui la transformarea studenþilor români în studenþi europeni.
Page 8
Uniunea Europeanã pentru tineri
8
Aceste programe sunt:
SOCRATES
Acest program comunitar îºi propune sã promoveze cooperarea europeanã în domeniul
învãþãmântului superior ºi dimensiunea europeanã a studiilor. Programul include 8 acþiuni sepa-
rate.
Componenta care se adreseazã în mod exclusiv studenþilor este Erasmus, 48 de universitãþi
româneºti participând la acest program.
Prin Erasmus sunt finanþate perioade de studiu în þãri europene, în universitãþi partenere cu
universitãþile autohtone.
Mai multe despre SOCRATES la:
http://www.europa.eu.int/comm/education/
http://www.socrates.ro
LEONARDO DA VINCI
Programul este adresat tinerilor angajaþi pentru îmbunãtãþirea calitãþii ºi accesului la educaþie pe
parcursul vieþii active, oferindu-le posibilitatea de a face practicã într-o companie europeanã.
Mai multe despre LEONARDO DA VINCI la:
http://europa.eu.int/comm/education/programmes/leonardo/leonardo en.html
www.leonardo.ro
Universitar în spaþiul european – Pe banii cui?
Unul dintre avantajele studierii/cercetãrii în spaþiul european îl constituie oportunitãþile de finanþare
ºi granturile europene. Deºi majoritatea nu este destinatã în mod direct studenþilor, ci diferitelor
organizaþii cu activitãþiîn domeniul educaþiei, tinerii pot participa la iniþierea ºiderularea proiectului.
Mai multe informaþii la:
www.infoeuropa.ro
www.welcomeuropa.com
www.cncis.ro
www.finantare.ro
www.postuniversitar.ro
În rând cu ceilalþi
Negocierile cu UE în ceea ce priveºte reforma din domeniul învãþãmântului vizeazã ºi posibilitatea
echivalãrii diplomelor ºi, prin urmare, existenþa în România a unui învãþãmânt organizat cam în
acelaºi mod ca în UE.
Page 9
Ghid de informare pentru tineri
9
În acest context, România trebuie sã se alinieze la sistemul de învãþãmânt european pentru
echivalarea studiilor.
În prezent, echivalarea diplomelor se face în baza reglementãrilor Conferinþei de la Lisabona
(1997), prin intermediul Centrului Naþional pentru Recunoaºterea ºi Echivalarea Diplomelor, or-
ganism omolog celor existente în UE.
Recunoaºterea diplomelor nu e totul. De multe ori este necesarã ºi recunoaºterea profesionalã.
Mai multe informaþii la:
www.edu.ro/cnred
http://europa.eu.int/comm/education/index en.html
10 UNIVERSITÃÞI EUROPENE DE PRESTIGIU
1. Universitatea Cambridge – Marea Britanie
www.cam.ac.uk
2. Universitatea Oxford – Marea Britanie
www.ox.ac.uk
3. Imperial College London – Marea Britanie
www.ic.ac.uk
4. College London – Marea Britanie
www.ucl.ac.uk
5. Universitatea Heidelberg – Germania
www.uni-heidelberg.de
6. Universitatea Utrecht – Olanda
www.uu.nl
7. Karolinska Institutet – Suedia
www.ki.se/ki
8. Universitatea Paris 06 – Franþa
www.univ-paris1.fr
9. Universitatea Edinburgh – Marea Britanie
www.ed.ac.uk
10. Universitatea din Munchen – Germania
www.uni-muenchen.de
Page 10
Uniunea Europeanã pentru tineri
10
Recunoaºterea calificãrilor ºi diplomelor
O persoanã care doreºte sã se angajeze într-un alt stat membru al UE trebuie sã solicite, încã
înainte sã înceapã sã lucreze (dacã aceastã atestare profesionalã este cerutã de angajator),
recunoaºterea calificãrilor sale de cãtre o autoritate din þara gazdã. Aceastã exigenþãeste obligatorie
atunci când profesia este reglementatã în þara gazdã. Uneori, când recunoaºterea totalã nu este
posibilã, se impun mãsuri compensatorii, cum ar fi efectuarea unui stagiu sau susþinerea unui test
de aptitudini. Recunoaºterea calificãrii asigurã accesul pe piaþa muncii, dar nu ºi locul de muncã.
Ce înseamnã recunoaºtere academicã?
Uniunea Europeanã face distincþie clarã între recunoaºterea academicã ºi cea profesionalã.
Recunoaºterea academicã înseamnã recunoaºterea examenelor ºiaaltor documente care atestã
calificãrile academice. Fiecare instituþie academicã poate hotãrî dacã recunoaºte sau nu calificãrile
obþinute în alt stat membru. Recunoaºterea profesiei se referã la recunoaºterea dreptului de a
profesa în baza calificãrilor obþinute.
Care sunt centrele de informare ºi instituþia din România
responsabilã cu recunoaºterea diplomelor?
Directoratul General Educaþie al Uniunii Europene, prin NARIC (Reþeaua centrelor de informare
pentru recunoaºtere academicã) a instituit o reþea de centre de informare privind recunoaºterea
academicã naþionalã existentã în toate Statele Membre UE.
În România, recunoaºterea perioadelor de studii se face de cãtre universitãþi, iar a diplomelor de
cãtre Centrul Naþional de Recunoaºtere ºi Echivalare a Diplomelor din Ministerul Educaþiei ºi
Cercetãrii.
Cum se va realiza recunoaºterea profesiei?
Recunoaºterea profesionalã se aplicã numai calificãrilor care presupun accesul la o profesie
reglementatã, fie de cãtre UE, fie de cãtre UE, fie de cãtre Statele Membre.
O persoanã care este calificatã sã practice o profesie în þara sa este, de asemenea, calificatã sã
practice profesia respectivã în alt stat membru ºi, deci, calificarea trebuie sã fie recunoscutã.
Cât timp trebuie sã treacã dupã aderare pentru a se putea lucra
legal pe teritoriul UE?
Cetãþenii români pot sã lucreze legal în Uniunea Europeanã, având dreptul de a se angaja într-un loc
de muncã disponibil pe teritoriul altui Stat Membru, în aceleaºi condiþii ca ºi cetãþenii statului respectiv.
Pentru toate þãrile candidate cu care UE a negociat sau este în curs de negociere, cu excepþia Maltei
ºi Ciprului, Uniunea Europeanã a cerut perioade de tranziþie pentru aplicarea acquis-ului în domeniul
liberei circulaþii a forþei de muncã de 2 pânã la 7 ani, dupã momentul aderãrii.
Perioada de 2 ani poate fi prelungitã cu încã 3 ani, în funcþie de evaluarea de cãtre Comisia Europeanã
ºi Statele Membre a modului în care funcþioneazã libera circulaþie a lucrãtorilor în noul Stat Membru.
Page 11
Ghid de informare pentru tineri
11
Cine mã poate ajuta sã gãsesc un loc de muncã în afara þãrii?
Acest ajutor este oferit de EURES, o reþea de cooperare formatã în colaborare cu Comisia
Europeanã ºi cu serviciile publice de ocupare a statelor membre. EURES oferã informaþii despre
oportunitãþile de angajare ºi despre condiþiile de muncã în UE.
Un angajator pune la dispoziþia serviciilor de ocupare un loc de muncã, iar dacã în termen de o
lunã acest loc nu este ocupat, este oferit lucrãtorilor din UE, prin afiºarea pe site-ul EURES.
Securitate socialã pentru lucrãtorii migranþi
În cazul în care un lucrãtor migrant are nevoie de servicii medicale în caz de boalã, maternitate,
accidente de muncã, boli profesionale, invaliditate, pensii pentru limitã de vârstã, pensie de urmaº,
ajutor de deces, ajutor de ºomaj, prestaþii familiale, perioadele în care ºi-a plãtit asigurãrile în România
vor fi luate în considerare în stabilirea drepturilor sale pe teritoriul noului stat în care lucreazã.
Dupã aderarea României, salariile vor ajunge la un nivel apropiat
de cele din UE? Dar pensiile?
În sectorul bugetar, creºterea salariului va avea în vedere, pe lângãindicele de creºtere al preþurilor
de consum ºi creºterea economicã. În sectorul privat se va urmãri o creºtere salarialã corelatã cu
performanþele financiare ale agenþilor economici. Sistemele de pensii ale þãrilor membre UE se
caracterizeazã printr-un grad ridicat de diversitate.
În UE nu se tinde spre armonizarea sistemelor de pensii ºi nici spre impunerea unui model “ideal”,
considerându-se cã stabilirea parametrilor sistemului de pensii este o prerogativã de politicã internã a
fiecãrui stat.
Este însã necesarã coordonarea politicilor de pensii ale þãrilor din UE.
Egalitatea
Egalitate în faþa legii
- Nediscriminarea (interzicerea oricãrei discriminãri pe motive de sex, rasã, culoare, origini
etnice sau sociale, caracteristici genetice, limbã, religie sau convingeri, opinii politice sau de
orice altã naturã, apartenenþa la o minoritate naþionalã, avere, naºtere, dizabilitãþi, vârstã sau
orientare sexualã, interzicerea oricãrei discriminãri pe motiv de naþionalitate)
- Diversitate culturalã, religioasã ºi lingvisticã
- Egalitatea între femei ºi bãrbaþi (inclusiv în ceea ce priveºte încadrarea în muncã ºi
remunerarea)
- Dreptul copilului de a-ºi exprima liber opinia ºi de a-i fi luatã în considerare opinia în
problemele care îl privesc, în funcþie de vârstã ºi de gradul de maturitate
- Drepturile persoanelor în vârstã de a duce o viaþã demnã ºi independentã ºi de a participa
la viaþa socialã ºi culturalã
- Integrarea persoanelor cu dizabilitãþi.
Page 12
Uniunea Europeanã pentru tineri
12
Aderarea României va afecta negativ locurile de muncã?
Aderarea nu va afecta locurile de muncã pentru cetãþenii români. Pe de o parte, acest fapt se
datoreazã perioadei de tranziþie impusã de UE cu privire la libera circulaþie a lucrãtorilor, pe parcursul
cãreia românii se vor putea angaja în UE în aceleaºi condiþii cu cele de dinainte de aderare.
Perioada tranzitorie de 2 pânã la 7 ani în care românii nu se vor putea angaja liber pe teritoriul UE
va fi stabilitã de fiecare stat membru în parte, cu consultarea Comisiei Europene.
Pe de altã parte, în urma dobândirii statutului de stat membru cu drepturi ºi obligaþii depline în
cadrul UE ºi, în acest context, a creºterii credibilitãþii sale pe plan internaþional, România va ben-
eficia atât de Fondurile structurale ale Uniunii, acordate tuturor statelor membre, cât ºi de noi ºi
importante investiþii care sã genereze locuri de muncã.
Dupã intrarea în UE, impozitele vor fi mai mari sau mai
mici?
În cadrul Uniunii Europene, taxarea directã (taxarea veniturilor personale ºiaprofiturilor companiilor)
este responsabilitatea unicã a fiecãrui guvern. Astfel, nivelul impozitelor directe din þara noastrã va
fi influenþat de strategia fiscalã adoptatã de România pentru urmãtorii ani.
În schimb, politica fiscalã a UE se concentreazã asupra cotelor taxelor indirecte, precum TVA-ul ºi
accizele, care pot afecta direct piaþa comunã. Un grad de uniformizare este esenþial pentru TVA
sau accizele la motorinã, bãuturi sau þigãri, deoarece eventuale schimbãri cu privire la aceste taxe
pot distorsiona competiþia foarte uºor.
Informaþii suplimentare se gãsesc pe site-ul Ministerului Integrãrii Europene, www.mie.ro sau pe
site-ul Ministerului Finanþelor Publice, www.mfinante.ro.

III. PACHETUL FINANCIAR

PENTRU ROMÂNIA
Ce programe sociale existã pentru tineret ºi cine poate
solicita finanþare?
În prezent existã oportunitãþi de finanþare pentru IMM-uri, organizaþii non-guvernamentale,
instituþii publice sau private care doresc sã susþinã activitãþi pentru tineret. În general,
asistenþa financiarã acordatã României de UE cuprinde urmãtoarele tipuri de finanþare:
A.
Fonduri
Pentru a avea acces la aceste fonduri sunt necesari urmãtorii paºi:
1. lansarea publicã a cererii de oferte care stabileºte: grupurile þintãeligibile pentru finanþare (ONG-
uri, IMM, autoritãþi locale, etc.); data limitã de primire a propunerilor de finanþare ºi locul unde
Page 13
Ghid de informare pentru tineri
13
trebuie depuse acestea; documentele necesare pentru pregãtirea cererii de finanþare (formulare,
alte documente relevante, statutul pentru ONG-uri, etc.);
2. conceperea ºi depunerea proiectului pentru care se solicitã finanþare;
3. evaluarea proiectelor depuse, conform criteriilor publicate la lansarea cererii de oferte (de
exemplu expertiza organizaþiei în domeniu, relevantã proiectului pentru domeniul avut în vedere
etc.);
4. selecþia celor mai bune proiecte;
5. anunþarea publicã a proiectelor selectate;
6. semnarea contractelor de finanþare.
A. Investiþii publice
Cele mai multe includ proiecte de infrastructurã pentru transport ºi mediu. Prioritãþile de finanþare sunt
agreate de Guvernul României ºi proiectele sunt propuse de autoritãþile locale/centrale, regii autonome
etc. Accesul la fondurile pentru infrastructurã înseamnã contractarea de servicii sau lucrãri necesare
pentru implementarea proiectului ºi necesitã parcurgerea urmãtorilor paºi:
1. anunþul de licitaþie publicã (în cotidienele naþionale ºi pe Internet, la adresa: europa.eu.int/
comm/europeaid/index.htm);
2. evaluarea oferþelor pentru lucrãri publice ºi servicii;
3. selectarea celei mai bune oferte, din punct de vedere tehnic ºi financiar;
4. semnarea contractelor de lucrãri publice/servicii cu câºtigãtorul licitaþiei.
C. Sprijin instituþional direct
Prioritãþile pentru finanþare rezultã din procesul de negociere dintre Guvernul României ºi Comisia
Europeanã. Sprijinul constã, în mod curent, în asistenþã tehnicã ºi echipament furnizat instituþiilor
publice beneficiare (ministere, agenþii etc.).
Detalii suplimentare puteþi obtine ºi din partea Autoritãþii Naþionale pentru Tineret http://www.e-
tineret.ro).
FONDURILE STRUCTURALEsunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeanã acþioneazã
pentru eliminarea disparitãþilor economice ºi sociale între regiuni, în scopul realizãrii coeziunii
economice ºi sociale:
Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) este fondul structural care sprijinã regiunile
mai puþin dezvoltate, prin finanþarea de investiþii în sectorul productiv, infrastructurã, educaþie,
sãnãtate, dezvoltare localã ºi întreprinderi mici ºi mijlocii, precum ºi la conversia economicã ºi
socialã pentru zone care se confruntã cu dificultãþi structurale.
Mãsuri eligibile
- Investiþii productive care permit crearea sau menþinerea de locuri de muncã permanente;
Page 14
Uniunea Europeanã pentru tineri
14
- Investiþii în infrastructurã, cu diferite scopuri în funcþie de Obiectivul de intervenþie;
- Dezvoltãri indigene: dezvoltarea localã ºi a IMM-urilor.
Fondul Social European (FSE) este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene
care sprijinã mãsuri de ocupare a forþei de muncã ºi dezvoltare a resurselor umane.
Contribuie la:
- promovarea oportunitãþilor pentru angajarea forþei de muncã - ºomeri ºigrupuri dezavantajate,
prin creºterea mobilitãþii lor ºi facilitarea adaptãrii lor la schimbãrile industriale;
- implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Mãsuri eligibile
- Asistenþã pentru persoane: instruire educaþionalã ºi vocaþionalã, ajutor pentru angajare,
educaþie superioarãîn ºtiinþãºi cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de muncã;
- Asistenþã pentru structuri ºi sisteme: îmbunãtãþirea sistemelor de educaþie ºi instruire,
modernizarea serviciilor de angajare a forþei de muncã, dezvoltarea de sisteme care sã
anticipeze nevoile de calificare;
- Mãsuri însoþitoare: conºtientizare, servicii, etc.
Fondul European pentru Orientare ºi Garantare în Agriculturã (FEOGA)
Secþiunea „Orientare” – este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene,
care sprijinã mãsuri pentru modernizarea agriculturii ºi dezvoltare ruralã.
Secþiunea „Orientare” contribuie la sprijinirea regiunilor mai puþin dezvoltate, prin îmbunãtãþirea
eficienþei structurilor de producþie, procesarea ºi marketingul produselor agricole ºi forestiere,
precum ºi dezvoltarea potenþialului local in zonele rurale.
Secþiunea „Garanþii” a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea ruralã
in cadrul Politicii Agricole Comune în zonele cu dificultãþi structurale.
Mãsuri eligibile
- investiþii în holdinguri agricole;
- sprijin de început pentru tineri fermieri;
- instruire profesionalã;
- sprijin pentru scheme de pensionare anticipatã;
- alocaþii compensatorii pentru zone dezavantajate;
- mãsuri de agro-mediu;
- procesarea ºi marketingul produselor agricole;
- dezvoltarea ºi promovarea pãdurilor;
Page 15
Ghid de informare pentru tineri
15
- mãsuri pentru adaptarea ºi dezvoltarea zonelor rurale.
Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolã (IFOP) este fondul structural destinat politicii
comunitare din domeniul pescuitului care sprijinãmãsuri pentru creºterea competitivitãþii sectorului
piscicol, în condiþiile asigurãrii unui echilibru durabil între resurse ºi capacitatea de exploatare.
Contribuie la adaptarea ºi modernizarea industriei pescuitului în regiunile Obiectiv 1 ºi in
alte regiuni, prin:
- crearea unui echilibru durabil între resursele marine ºi folosirea lor;
- creºterea competitivitãþii companiilor;
- îmbunãtãþirea furnizãrii ºi dezvoltãrii de produse de pescuit ºi acva-culturã;
- susþinerea revitalizãrii zonelor dependente de pescuit.
Mãsuri eligibile
- ajustãri ale efortului în sectorul pescuitului;
- modernizarea flotei;
- dezvoltarea de ferme de pescuit;
- protecþia zonelor maritime;
- facilitãþi în porturile de pescuit;
- procesarea ºi marketingul produselor de peºte;
- promovarea produselor.
Page 16
Uniunea Europeanã pentru tineri
16