Concordatul de la Worms (1122)

,,Concordatul" de la Worms (numit astfel potivit terrninologiei actuale) reprezintd un

compromis in forma unor angajamente reciproce Si simetice tnte legalii papei Calixt al
Il-lea (1119-1124) qi impdratul Henric al V-lea (1106-1125), prin care, pa4ial, se tncheia
tndelungata controversd privitoare la tnvestitura tn funcyiile ecleziastice. Cele doud acte
fac distinclie tntre dimensiunea spirituald a oficiului unui prelat ti pozilia sa ca stdpdn de
pdmdnt Si vasal al coroanei. Episcopii Si abalii urmau sdfie aleSi de cdtre cler, impdratul
fiind autorizat sd decidd tn privinla alegerilor contestate. Cel ales tn funclia ecleziasticd
urma sdfie tnvestit mai futhi cu regalia, puterile, pdminturile Si pivilegiile, care alcdtuiau
dimensiunea temporald afunc1iei sale (simbolizate print-un sceptru), pentu care depunea
omagiu tmpdratului. Apoi, era investit ca spiritualia, puterile ecleziastice, simbolizate de
cirjd Si inel, pe care le oblinea prin consacrare de la supertorul sdu. Modul de soluyionare
a contlictului afost prefigurat de acordurile dinte Pascal al ll-lea Si Henric al V-lea, tn
1111, gi dintre Pascal al ll-lea gi regele Angliei, Henric I Beauclerc, tn 1107, acorduri
inspirate de consideraliile lui Yves (vo) de Chartes (cca 1040-lllotts).

Privilegiul papei Calixt al Il-lea

:;r. episcopul Calixt, slujitor al slujitorilor lui Dumnezeu, i1i acord gie, fiu iubit, Henric
-
:rLn gra[ia lui Dumnezeu, august implrat al romanilor -, ca alegerile episcopilor gi ale
#alilor din regatul Germaniei, ce aparlin regatului, sI aibd loc in prezen[a ta, fIrI
imonie gi flrd vreo violen(tr; aga incAt, dac[ ar aplrea vreo neinfelegere intre plrlile
:teresate, tu, prin sfatul sau judecata primatului gi a provincialilor, sI poti da consim-
i-rnant gi ajutor ptrr1ii care are mai mare dreptate. Pe lAng[ aceasta, cel ales, fIrI vreo
a.lt5l cerinlI, poate primi de la tine regalia [simbolizate] prin lance, iar pentru acestea
,: face fa15 de tine ceea ce el trebuie [str fac[] in chip legiuit. DacI cel ce este consacrat
r aflI in alte p5rli ale imperiuluit, 1el1 va trebui, in timp de gase luni gi fErI altl cerinli,
,i. primeasc[ de la tine regalia [simbolizate] prin lance, gi pentru acestea va face fatrl de
:-ne ceea ce trebuie [sI facl], in chip legiuit, cu exceptia tuturor lucrurilor cunoscute ca
qar[inind Bisericii Romane. Totugi, cu privire la pricinile in care tu imi faci mie
:li.ngere gi ceri ajutor, eu, potrivit cu obligalia funcliei mele, i1i voi acorda ajutor. Dau
:ace adevlratl fie gi tuturor celor care sunt sau care au fost de partea ta in timpul acestei
:,einlelegeri.

Adici Burgundia 9i Italia

 DE LA CEEttALじ FDし 物フ
ヽEZgt1/LA EDICTUL DIN NANTES

Edictul implratului Henric al V-lea

in numele Sfintei gi nedesp[rlitei Treimi, eu, Henric, prin gra[ia lui Dumnezeu, august
impirat al romanilor, din dragoste pentru Dumnezeu, Sf6nta Biserici RomanI gi pentru
stipdnul nostru papa Calixt, gi spre tlmlduirea suflerului meu, redau cu adevirat lui
Dumnezeu, qi Sfintrilor Apostoli ai lui Dumnezeu, Petru gi Pavel, gi Sfintei Biserici Hotirdrile
Catolice toatl investitura prin inel gi cdrj5; gi acord cu adevlrat [dreptul] ca in toate
bisericile care sunt in regatul sau imperiul meu sI se poatl face liberl alegere canonic[
privitoare l,
gi consacrare. Toate posesiunile Si regalia Sfdnrului Petru care, de la inceputul acestei
neinlelegeri pAni in aceastl zi, fie in timpul tatllui meu, sau, de asemenea, in timpul
meu, au fost luate gi pe care le de1in, eu le inapoiez aceleiagi Sfinte Biserici Romane. Pe Al Xl_lea conciliu ecumenic (
ldngi aceasta, cu privire la acele lucruri pe care nu le de[in, voi ajuta cu credinltr la dintre papa Alexandru al III_tea
redob6ndirea lor. De asemenea, privitor la posesiunile tuturor celorlalte biserici Si ale pentru a-Si sldbi rivalul, a reusi:
persoana lui Calixt al III_lea ril6"t
celorlalli principi, ale tuturor celorlalte persoane laice $i clericale ce au fost pierdute in
Lombardd _ cu care Alexandru
rlzboi, potrivit cu sfatul principilor, sau dupl dreptate, voi restitui lucrurile pe care le c!
la Veneyia (1176) ausldbit cons:Cz
delin; iar [cat] despre acele lucruri pe care nu le de1in, voi ajuta cu credinl[ la carea conciliului de la Lareran ,y
redobdndire[a lor]. $i eu acord pace adevlrati stlp6nului nostru papa Calixt, Sfintei care,trebuia sd pund capdt diti:ic
Biserici Romane gi tuturor celor care sunt sau au fost de partea ei. $i in pricini in care a adoptat mai multe hitdrAri,
reu,
Sf6nta Biseric[ RomanI va cere ajutor, eu ii voi acorda; Si in pricini cu privire la care alegerile papale, pentru a pre,€rr:
.

imi va face plAngeri, eu ii voi acorda dreptate cum se cuvine.

Cu privire la alegerea suveraau-i
(Select Historical Documents of the Middle Ages, translated and edited by Emest F. Henderson, ::ar la alegerea suveranului ponu;
Biblo and Tannen, New York, 1965, pp. 408-409) :rugi, de atunci, dupd promuiga-r
:solenlei gi ambiliei ; noi, de aser
jicrului Colegiu,
am hotirAt sd a,{*
:.. dacl din intdmplare, vreun p,o,c
-.9._*1 unui paptr o in(elegere depl:
i':crd, iar o a treia refuzi acest
lucn
:ire va fi ales gi acceptat de
cele ,lc
Dar dacl cineva, pun6ndu_9i
hcrt
r- poate fi [valabil] _ va uzurpa peml
-..: 5i cei care il vor fi acceptat
vor fr
::irtlganie nu le va fi acordati dec.,i
: , iardrii], soarta lor va
fi ca [aceea] i
:. rii. [De asemenea] dac5 cine.a a
:L-re treimi, dacl nu se
ajunge la o i
- ,- i nu va voi, plin de smerenie.
si r:
- Acest Iucru nu va aduce torusi rr
:'::rivit clrora trebuie sI prevaleze
ciei
-: in aceastE privintrI, ar putea fi indc
,*:erioare. Dar in privintra
Bisericii l
:,.:te apela la o autoritate
mai mar.