Elementul central al definirii identitatii europene va fi dat raspunsul la intre barea ce inseamna sa fii cetatean european?

Dominique Schanapper ,,Comunitatea c etatenilor. Asupre ideii moderne de natiune D.S si Christian Bachelier ,,Ce este c etatenia? , Bazea Cezar ,,Cetatenia europeana . Ideea de cettenie europeana a aparut de foarte punina vreme, mai precis in al 2 jum a sec XX. Ea vizeaza o cetetenie post nationala urmand ca construiasca o comunitate politica transteritoriala si sa faca din UE un spatiu public cominitar. Nu este deloc facil sa fixezi concept ul de cetatenie controversat el insusi de-a lungul istoriei. De fapt ideea de ce tatenie se refera la ansamblul problemelor rezultate din relatia stat indivizi. Este un concept definit de urmatoarele trasaturi: 1.este o constructie culturala ceea ce presupune referirea la un set de valori s i semnificatii 2.are o evolutie istorica in functie de tipul de societate si mai ales cu modul de guvernare 3.este expresia dominatiei occidentale alfetl spus este rezultatul gandirii poli tice europene chiar daca ulterior s-a impus in toata lumea. 4.are un continut contradictoriu, ingloband dreptul si obligatiile pe de o parte si de alta parte incorporand o viziune vizuala dar si una colectiva. Termeul vine din gandirea greaca, utilizat in cetatile stat din Grecia Antic a preluat ulterior de Roma unde asociata cu virtutile civice indica celebra ,,ce tatenia romana . Multe secole iutat termenul a reaparut cu putere in timpul revolut iei Franceze. Pentru prima oara acum este asociat cu drepturile iomului. Sec XIX asociaza fundamantal cetatenia de ideea nationala. Din ,,cetatean al lumii termen ul de cetatenie este specific limbilor latine si engleza. Cu radacina conuna ,,c ivitas evidenta la civis-cetate o traducere in fond a grecescului ,,polis . In Atena statutul de cetatean era atrubuit oamenilor liberi, oferin o identitate ca cetat ean al republicii (cu dreptul de a lua parte la Adunarea Populara) dar si ca gre c. In Roma Antica statutul de cetatean roman era atribuit cetetenilor romani pro priu-zisi dar intr-o dubla categorie, cei care proveneau din metropola si noi ce tateni fara drept de vot. Revolutia franceza lanseaza declaratia drepturilor omu lui si ale cetateanului 1789, dezvoltata de un liberal John Stuart Mille, intr-u n caz si altul cetatenia se refera la drepturile si libertatile acordate individ ului. Astazi el este direct asociat cu identitaile colective pentru ca tocmai ap artenenta la o anumita comunitate permite individului libertatea de a alege si d e a decide conform propriilor vointe. Rezulat ideea de cetatenie nationala pe ca re la un moment dat o creadea de forma finalaa evolutiei conceptului. Iata ca as tazi ii gasim continuitate in cetatenia europeana. Formarea conceptului extrem d e complicata subliniaza de ce specialistii in domeniu ori nu pot ori nu doresc s a ofere o definitie exacta a cetateniei. Englezul Marshall era ca de parere ,,ce tatenia este statutul acordat tuturor celor care sunt membrii efectivi ai comini tatii. Cei care benificiaza de acest statut sunt egali in ce priveste respectare a drepturilor si a obligatiilor. Cetatenia presupune un sens direct al apartenet ei la comunitate bazat pe loialitate, fata de o civiizatie pe care o impartesesc in comun. Este loialitate unor persoane libere dotate cu drepturi si protejate de o legistalie comuna. Dupa toate putem considera ca cetatenia este cetatenia es te apartenenta si participarea activa la viata publica a indivizilor beneficiari de drepturi si responsabilitati care au astfel capacitatea de a influenta polit icile publice. Ce rezulat de aici? 1.un sens comun al identitatilor personale; 2.o participare activa prin actiuni civice; 3.un statul juridic al cetateanului recunoscut oficial, alcatuit din dreptuir si responsabilitati (nationalitate); 4.capacitatea de a influenta decizia politica. Ceea ce presupune un minimum de c ompetente civice. Aceste precizari in numar de 4 ne permit sa facem pasul spre a putea defini cetetenia europeana. Ca idee ea simbolizeaza o comunitate de obiec tive derivand din necesitatea de baza a constructiei europene de a asigura secur itatea (pacea), permitand popoarelor sale (ale europei) sa traiasca impreuna in virtutea unor reguli si institutii comune. Pana la urma ideea de cetatenie euro peana se vrea o materializare a aspiratiei cuprinsa in declaratia lui Rober Schu man: ,,noi nu unim state ci oameni .

Conceptul de cetatenie europeana s-0a nascut din notiunea ,,europa cetatenil or ( un termen mult mai slab) care ulterior a evoluat. O data cu alegerea Parlament ului European in 1979 si mai laes in 1984 cu Comitetul ADONNINO instituit ce cat re Consiliul European (Fontaineblue) cand s-a dorita sa se dea o dimensiune mai umana experientei comunitare. Dincolo de notiune, de concept exista insa si o r ealitate politica a cetateniei europene. Pentru unii este abia schitata, pentru altii insa suficient de puternica. Problema insa este dificila pentru ca trebuie sa punem in acord ideea ce cetatenie europeana cu cea de cetatenie nationala. Prin tratatul de la A se acorda faptul ca cetatenia europeanla este diferita de cetatenia nationala. Formal trataului art171, aliniatul 1 este: completeaza...s i nu inlocuieste. Este punctul cheie. Aceasta cetatenie ridica problema relatiilor viitoare dintre cele doua. Sun ele complementare. Un cadru de discutie poate po rni de la afirmatia lui Schnapper dupa care cetatenia nationala nu mai este sing ura care sa confere un statut legal si dreptei. Institutiile europene confera ce tatenilor europeni si straini aflati legal in spatiul european un statul social care devine si un statut politic. Rezulat cetatenia europeana se adauga celei na tionale incat cetatenii statelor membre beneficiaza de o dubla cetatenie. Cetate nia europeana nu suprima nici un drept celei nationale ci doar confera drepturi suplimentare. Fie la nivelul UE (drept de vot european) fie la nivelul statelor membre (dreptul de a fi ales in alegerile municipale). Exista situatii cand cali tate a de cetatean european este dobandita prin subordonare fata de cetatenia na tionala. Dreptul national va determina care sunt conditiile in care o persoana poata dobandi nationalitatea sa. De exemplu Danemarca a afirmat ca cetateanul e uropean nu va dobandi niciodata dreptul de a obtine nationalitatea sa (daneza) i n virtutea statutului de cetatean european. Exista tari care nu leaga conditiile de cetatean european de obtinerea su pierderea cetateniei nationale. Rezulata un efort constant de a armoniza si nu de a contrapune ideea de cetatenie europea na cetateniilor nationale. Concluzie cetatenia se bazeaza de fapt pe ideea ca lasand la o parte difer entele si inegalitatile inerente, toti oamenii sunt egali. Ca demnitate! Incat t rebuie tratati in mod egal din punct de vedere juridic si politic.