Consumerismul faţă-n fa-ă cu modernitatea

Preţ, cantitate, impresie de lux. Să ne gândim la un tânăr de la noi care exprimă aceste
componente. Poartă haine foarte scumpe, dar nu de bună calitate şi de bun-gust, petrece nopţi în
cluburi la fel de scumpe, în petreceri “halucinante“. Vrea să fie deosebit şi totuşi e ca toată lumea
(lumea lui). Aceşti tineri şi valorile pe care ei le exprimă sunt caracteristica unei societăţi
excesiv-materialiste.
Calitate, promovarea unei imagini şi a unui mesaj. Să ne gândim la un tânăr din
Occident. Poarta articole marca Benetton, Kenvelo, Think-Pink etc. Firme care transmit mesaje
sociale, culturale şi care în Vest sunt expresia tineretului burghez. Contează mai puţin preţul,
cantitatea şi mai mult promovarea unei imagini, a unui pluralism în culori. Oamenii cei mai
diferiţi se pot simţi bine împreuna, comunicarea (ca şi hainele) nu este doar în alb şi negru.
Ne-am putea imagina ca cineva, sa zicem… un organism al Statului, ar dispune de
anumite mijloace de a schimba comportamentul. I-ar crea nişte mecanisme prin care el ar opta
pentru ce optează tânărul burghez din Occident.
Dacă ţine morţiş să aibă lucruri scumpe, mai bine şi-ar cumpăra unele de valoare, de
bun-gust, de la Benetton, Kenvelo, Think-Pink. Regăsim o idee asemănătoare în cartea lui
Anthony Burgess, Portocala mecanică, al cărei mesaj e următorul: ce-ar fi dacă Guvernul, prin
anumite medicamente, ar avea putere asupra minţii unui om, şi din rău l-ar face bun, astfel încât
la orice formă de agresiune să răspundă cu o aşa-numita “dragoste“, de fapt să inspire mila?
Răspunsul e destul de clar, în ambele cazuri: rezultatul nu poate fi decât o
monstruozitate. Un om este ceea ce este. A-i cere sau a-l face să devină peste noapte din alb
negru sau invers nu-i rezolvă problemele. Societatea, ca şi omul, are nevoie de timp pentru
parcurgerea unor etape cu scopul de a ajunge la un punct care se presupune că o va satisface.
Epoca Luminilor dăduse tonul, în Occident, convingerii că dorinţa de bunăstare - una
fragilă şi sensibilă - este raţională. De la Locke la Adam Smith, se vehicula ideea că omul
împlineşte voinţa divină muncindu-şi proprietatea. Numai că, treptat, s-a strecurat ăn lume
bunăstarea arogantă.
Omenirea (cea occidentală) î-şi urma drumul pe nişte trepte. Încet-încet treptele au
început sa urce singure sub picioarele ei. Şi aşa, s-a trezit în mijlocul pluralismului multicultural
şi al impulsului către libertatea fără frontiere.
În 1965, în Italia, se năştea Grupul Benetton şi “ideile prindeau forma“. Era una dintre
firmele axate foarte mult pe mesaje sociale. Încă de la început a transmis că nu îmbrăcămintea în
sine are o extraordinară importanţă, ci imaginea. Alb, negru, galben. Oameni diferiţi în culoare şi
mentalitate pot fi atât de aproape unii de alţii. Benetton îşi propune să experimenteze noi forme
de comunicare.
În anii ‘90 se extinde în 120 de ţări. Dezvolta activităţi sociale, culturale, ca Muzeul
Leleque din Patagonia - pentru promovarea istoriei şi culturii acestui teritoriu - sau Biblioteca
Pivano din Milano, centrată pe literatura americană.
Direcţia este cea a multiculturalismului. Nu Benetton a inventat tot ceea ce
promovează, ci a mers “pe valul“ creat şi aclamat de societate. Astfel, tineri, desigur burghezi,
fascinaţi de egalitatea între oameni, între civilizaţii şi popoare, de libertatea fără frontiere, au
îmbrăţişat imediat ideea Benetton.
Treptele au continuat să urce sub picioarele omenirii occidentale. De la publicitatea
obiectului s-a ajuns, in anii ‘90, la publicitatea imaginii iar apoi la cea a ideilor. Obiectul singur
nu mai prezintă un interes foarte mare. “Frapează-mă“, spune consumatorul. Iar creatorul căuta
noi povesti, sub forma de puzzle, care se cer reconstituite de consumator. Nu mai e o chestiune
de life-style, ci de mind-style.
De exemplu, Think-Pink şi-a făcut apariţia la începutul anilor ‘80 în California,
promovând mesajul că este un “stil de viata fără frontiere“. În anii ‘90 stilul de viaţă s-a
transformat în stil de gândire, ca o provocare pentru consumator. Firmele nu au făcut altceva
decât să urmeze curentul de liberalizare, pasionant pentru aceşti tineri.
 După cel de-al II război mondial s-a adus un stil de viaţă care avea să se înăsprească tot
mai tare, până în anul 1989. De atunci încoace, stilul de viaţă s-a dezmorţit. Acele firme, marcă a
tineretului occidental burghez, au ajuns şi la noi, dar nu au “priza“ pe care o au în Vest.
Anii ‘90 inaugurează o goana după bunuri materiale. Si cetăţeanul societarii post-
comuniste - a devenit victima consumerismului, pe care Occidentul l-a lăsat în urmă de ceva
timp. Se adăuga diferenţele mari de statut (de orice tip, material, social, cultural) între diverse
grupuri. Există unele segmente aflate la limita supravieţuirii. Si, evident, când nu ai ce manca,
ideile nu prea contează.
Unii tineri trăiesc din petrecere in petrecere, cu haine şi maşini de lux, tineri dornici de
a fi priviţi, admiraţi şi invidiaţi. Nici pentru ei ideile nu prea contează. După zeci de ani de
comunism, cetăţenii societarilor de tranziţie se găsesc uimiţi şi lacomi în faţa porţilor care până
atunci i-au despărţit de o cantitate enorma de bunuri. Febra nu a trecut. Tinerii exponenţi ai
acestui materialism excesiv sunt urmaşii celor “îmburgheziţi“ în deceniul post-decembrist. Haine
pestriţe şi sclipitoare, coafuri şi machiaje care poartă semnele celor mai scumpe centre de
înfrumuseţare, telefoane mobile de mii de euro, petreceri cu artificii în case-palat înconjurate de
ziduri uriaşe, obiecte pe cât de uimitoare, pe atât de lipsite de sens.
Psihologii, sociologii ne spun că societatea aceasta, ieşită dintr-un regim care impunea
fericirea cu pistolul la tâmpă, îşi trăieşte adolescenţa. Şi, desigur, nu poate asimila firmele din
Occident, pentru că nu are o mentalitate a Occidentului. În acelaşi timp, se vede silita sa alerge
către ideile de multiculturalism, libertate fără frontiere etc., idei pe care, cel puţin pentru
moment, nu le înţelege.

1. Ce reprezintă consumerismul: curent sau tendință?

2. Care în opinia Dvs. sunt factorii care au determinat apariția consumerismului?
3. Cum se manifestă consumerismul pe plan național, în Republica Moldova?
4. Cum pot acționa companiile de produse alimentare, nealimentare și prestatoare de
pe urma consumerismului?
5. Ce avantaje și dezavantaje au companiile, dar consumatorii de pe urma
consumerismului?

1. Consumerismul este o tendință, deoarece este determinat de o combinație de factori

economici, tehnologici, sociali și culturali. Creșterea și dezvoltarea economică au dus la o
creștere a venitului disponibil, permițând unui număr mai mare de persoane să cumpere mai
multe bunuri și servicii. Progresele tehnologice au facilitat companiilor producerea și distribuirea
de bunuri și servicii, în timp ce marketingul și publicitatea au jucat un rol important în crearea
dorinței pentru produse și servicii. Schimbările în valorile și normele sociale au contribuit, de
asemenea, la această tendință, deoarece oamenii asociază posesiunile materiale cu statutul și
succesul. În plus, politicile guvernamentale, cum ar fi creditul facil și ratele scăzute ale
dobânzilor, au facilitat achiziționarea de bunuri și servicii. Cultura de consum este, de asemenea,
un factor important care încurajează consumul ca mod de viață.

2. Printre factorii care au dus la apariția consumerismului se numără:

Creșterea și dezvoltarea economică - Consumerismul este strâns legat de creșterea și dezvoltarea

economică, deoarece tot mai mulți oameni au acces la venituri disponibile și pot cumpăra mai
multe bunuri și servicii.

Progresele tehnologice - Progresele în domeniul transporturilor și al comunicațiilor au facilitat

companiilor producerea și distribuirea de bunuri și servicii, în timp ce progresele în domeniul
marketingului și al publicității au facilitat accesul companiilor la mai mulți consumatori.
Schimbări ale valorilor sociale - Consumerismul a fost, de asemenea, determinat de schimbările
în valorile și normele sociale, deoarece oamenii au ajuns să asocieze posesiunile materiale cu
statutul și succesul.

Marketing și publicitate - Creșterea marketingului și a publicității a jucat un rol important în

crearea dorinței și a nevoii de produse și servicii

Politicile guvernamentale - Politicile guvernamentale, cum ar fi creditul facil, ratele scăzute ale
dobânzilor și impozitele reduse, au contribuit, de asemenea, la apariția consumerismului,
facilitându-le oamenilor achiziționarea de bunuri și servicii.

3.Consider ca in Republica Moldova consumerismul se manifesta prin:

Urbanizare: Urbanizarea este o tendință în Republica Moldova și este un rezultat al migrației
populației către orașe pentru oportunități de muncă, acest lucru duce la o concentrare mai mare a
magazinelor de retail, supermarketurilor și centrelor comerciale în zonele urbane.

Puterea de cumpărare limitată a cetățeanului mediu: Consumerismul în Republica Moldova este

adesea limitat de puterea de cumpărare a cetățeanului mediu, deoarece țara are un PIB pe cap de
locuitor relativ scăzut.

Invidia: Utilizând invidia de clasă, încurajând indivizii să cumpere peste posibilitățile lor.

4. Furnizorii de produse alimentare, nealimentare și de servicii pot acționa asupra

consumerismului în mai multe moduri, în funcție de obiectivele specifice pe care le au și de
tipurile de produse sau servicii pe care le oferă. Iată câteva exemple de moduri în care aceste
tipuri de furnizori pot acționa asupra consumerismului:

Oferirea de produse de origine și etică:

Furnizorii de produse alimentare și nealimentare pot acționa în funcție de această tendință,
oferind produse ecologice, de comerț echitabil sau de proveniență locală.

Oferirea de transparență în ceea ce privește ingredientele și aprovizionarea produselor:

De asemenea, consumatorii sunt din ce în ce mai interesați să știe de unde provin produsele lor și
din ce sunt făcute. Furnizorii pot acționa în funcție de această tendință prin furnizarea de
informații detaliate despre ingredientele și proveniența produselor lor, fie prin etichetare, fie prin
intermediul unui site web sau a unei aplicații dedicate.

Oferirea de produse și servicii personalizate și pe măsură:

Consumatorii caută din ce în ce mai mult produse și servicii care sunt adaptate la nevoile și
preferințele lor specifice. Furnizorii pot acționa pe baza acestei tendințe prin oferirea de opțiuni
personalizate pentru fiecare consumator individual.

Investiția în reciclare:
Un alt mod în care furnizorii ar putea acționa asupra consumerismului este să investească în
programe de reciclare. Acest lucru ar putea include reciclarea sau compostarea resturilor
alimentare și a ambalajelor sau oferirea de produse care sunt fabricate din materiale reciclate.

Concentrându-se pe serviciile pentru clienți:

Consumatorii acordă, de asemenea, o mare valoare unui serviciu clienți excelent, iar furnizorii
pot acționa în acest sens prin oferirea unui serviciu clienți rapid, prietenos și bine informat. Acest
lucru se poate face prin intermediul chat-ului online, telefonic sau în persoană.

5. Consumerismul poate avea atât avantaje, cât și dezavantaje atât pentru companii, cât și pentru
consumatori. Unele dintre avantaje includ:

Creșterea economică: Consumerismul poate stimula creșterea economică prin creșterea cererii de
bunuri și servicii, ceea ce, la rândul său, creează locuri de muncă și generează venituri.

Inovare: Consumerismul poate duce la inovare, deoarece companiile concurează pentru a crea
produse noi și îmbunătățite pentru a satisface cererea consumatorilor.

Alegerea consumatorului: Consumerismul le oferă consumatorilor o gamă largă de opțiuni,

permițându-le să găsească produsele și serviciile care răspund cel mai bine nevoilor și
preferințelor lor.

Accesul la bunuri și servicii: Consumerismul permite oamenilor să aibă acces la bunuri și

servicii care anterior ar fi putut fi indisponibile sau inaccesibile.

Pe de altă parte, unele dintre dezavantaje includ:

Impactul asupra mediului: Consumerismul poate avea un impact negativ asupra mediului,
deoarece duce la producerea și eliminarea unor cantități mari de deșeuri.

Inegalitatea socială: Consumerismul poate duce la inegalitate socială, deoarece unele persoane își
pot permite mai multe bunuri și servicii decât altele.

Datorii de consum: Consumerismul poate duce la îndatorarea consumatorilor, deoarece oamenii

iau împrumuturi pentru a cumpăra bunuri și servicii.

Epuizarea resurselor naturale: Cererea crescută de bunuri și servicii poate pune presiune asupra
resurselor naturale, cum ar fi combustibilii fosili, mineralele și apa.

Supraconsumul: Consumerismul poate duce la supraconsum, în cazul în care persoanele

consumă mai mult decât au nevoie sau își pot permite, ceea ce poate avea efecte negative asupra
sănătății, finanțelor și bunăstării generale.

Încurajează consumerismul ca mod de viață: Consumerismul poate fi văzut ca un mod de viață,

în care consumul este încurajat și sărbătorit, ceea ce poate duce la modele de consum
nesănătoase și la probleme societale.