Ministerul educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Tema : coala cantitativ i coala neoclasic
A elaborat : St.gr. C!"!
Androni
c Ale#andru
A veri$cat : %ector
S.
&orobievschi

Chiinu "'!(

coala cantitativ i coala neoclasic
Managementul- fiind o activitate complexa, cu profunde implicatii in viata economica,
sociala, politica a cunoscut de-a lungul evolutiei sale diferite acceptiuni si abordari. Astfel
managementul poate fi privit ca Un proces de coordonare al resurselor umane ,
informationale,- fizice si financiale in privinta realizari scopurilor orgnizatiei.
Managementul ca practica este foarte vechi, viziunea managementului ca profesie,
disciplina si domeniul de instruire este relativ noua, astfel managemntul nu a devenit domeniul
recunoscut decat la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX.
Cu trecerea anilor, managementul in unele organizati devine tot mai distinct si sofisticat,
in acelas timp si organizatiile devin mult mai puternice si mai de durata.
e la inceput trebuie sa aratam ca dezvoltarea managementului ca disciplina nu a
cunoscut o serie de trepte distincte. Mai mult, modelul dezvoltarii a fost unul cu o diversitate de
abordari care adesea s-au suprapus cronologic, nu s-au sucedat in dezvoltare.
In lume s-au propus si au aparut o multime diversificata de schimbari. Inoviitile
tehnologice devin mult mai frecvente si revolutionale, chiar si guvernul incepe sa se simta mai
puternici si sa castige in importanta.
!a un moment sau conturat patru principale abordari care au contribuit semnificativ la
fizolofia si practica de management.
A.Abordarea scolilor sau scolastica care vede managementul din patru perspective
distincte , si respectiv" Managementul stiintific, Managementul administrativ, #elatiile si
comportamentul uman si stiinta managementului sau scoala cantitativa.
B.Abordarea procesuala vede managementul ca o multime de functii care actioneaza, care se
interconditioneaza.
C.Abordare sistemica accentueaza imaginea de sistem a organizatiei, astfel manageri o vad
ca un numar de parti, respectiv" oameni, structuri, sarcini si tehnologie care interactioneza in
scopul atingerii diverselor obiective intr-un mediu schimbator.
$eoriile neoclasice sunt obiectul de studiu al mai multor scoli economice, astfel ca exista
mai multe pareri prvind semnificatiile acestui curent. $otusi este recunoscut ca bazele teoriei
economice neoclasice au fost puse de #obert !ucas %Chicago&, $homas 'argent %'tanford& si
#obert (arro %)arvard&.
Scoala cantitativa
Aceasta scoala se caracterizeaza prin rigurozitatea abordarii fenomenelor si proceselor
de management, printr-o fundamentare superioara a deciziilor folosind instrumentarul
matematic si statistic.
#eprezentanti" A.*aufman, +.'tarr etc
'coala cantitativa asigura o fundamentare superioara a deciziilor si actiunilor de
management, fenomenele economice fiind abordate riguros.
,ste o scoala care s-a dezvoltat dupa al doilea razboi mondial, cand tehnicile utilizate in
domeniul militar si-au gasit aplicare in viata civila. 'coala cantitativa are ca principale
caracteristici urmatoarele"
-folosirea cu predilectie a unor concepte si metode apartinatoare matematicii statisticii.
-abordarea prioritara a functiilor de previziune si organizare a managementului.
intre functiunile unitatii economice se acorda o importanta mai mare celor de
cercetare-dezvoltare comerciala.
/rincipalele caracteristici ale scolii cantitative de management se refera la rigurozitatea
si precizia deosebite in efectuarea analizelor necesare conceperii, adoptarii si evaluarii deciziilor
de management.
Ca o limita a acestei scoli de management, care nu poate fi omisa, este aceea ca nu
trateaza in mod egal toate functiile managementului, aceasta datorita abordarii in principal a
aspectelor cantitative dintr-o unitate economica.
Scoala neoclasic
,conomia neoclasica se refera la o abordare generala in economie care pune accentul
pe determinarea preturilor, a productiei si a distributiei veniturilor in cadrul pietelor, prin
intermediul cererii si ofertei.
$eoria neoclasica se intemeiaza pe date de pornire si un model de comportament.
atele de pornire sunt considerate a fi exogene " este vorba despre scarile de preferinta ale
agentilor economici si despre cantitatile factorilor de productie la inceputul unei perioade.
Maximizarea obiectivelor agentilor , in conditiile constrangerii, din cauza datelor de pornire
constituie singira regula de comportament al agentilor. Aceasta se exprima pe piata prin
intermediul functiei ofertei si cererii. 0unctionarea pietei permite sa se stabileasca nivelul cererii,
ofertei, preturilor si folosirii %factorilor de productie si fortei de munca&.
$eoriile neoclasice sunt obiectul de studiu al mai multor scoli economice, astfel ca exista
mai multe pareri prvind semnificatiile acestui curent. $otusi este recunoscut ca bazele teoriei
economice neoclasice au fost puse de #obert !ucas %Chicago&, $homas 'argent %'tanford& si
#obert (arro %)arvard&. ,a se aseamana mult cu abordarea clasica in privinta sublinierii rolului
salariilor si preturilor flexibile, dar vine si cu ceva nou, asa numitele asteptari rationale,prin care
se cauta sa se dea o explicatie unor constatari de genul curbei /hillips.
/otrivit teoriei economice neoclasice"
1. pre urile i salariile sunt flexibile
2. oamenii se folosesc de toate informa iile disponibile
Aceste dou3 postulate reprezint3 esen a concep iei neoclasice despre activitatea
macroeconomic3.
/rima parte a acestei concep ii se apropie de ipoteza clasic3 a flexibilit3 ii pre urilor i
salariilor, ceea ce 4nseamn3 pur i simplu c3 ele se a5usteaz3 rapid pentru a echilibra cerere i
ofert3.
Cea de-a doua ipotez3 constituie o noutate absolut3, ea fiind inspirat3 de progresele
4nregistrate 4n ultimii ani 4n domenii precum statistic3 i teoria comportamentului 4n condi ii de
incertitudine. /otrivit acestei ipoteze oamenii 4 i formeaz3 a tept3rile pe baza celor mai bune
informa ii aflate la baza lor. Astfel statul nu-i poate p3c3li pe cet3 eni deoarece ei sunt bine
informa i i au acces la acelea i informa ii ca func ionarii publici.
'coala neoclasica de la sfarsitul secolului XIX%1678& sintetizeaza conceptiile si
realizarile scolii de la 9iena, !ausanne si Cambridge avand ca reprezentanti pe *.Menger,!eon
:alras,9ilfredo /areto, Alfred Marshall.
,a a dominat gandirea economica pana in anii ;<8 .Aceasta scoala mentine elementele
de baza ale scolii clasice,recunoscand rolul pietei de macanism care regleaza activitatea
subiectilor economici,dar in centrul atentiei se afla individul cu inclinatiile sale psihice.
'coala neoclasica a pus bazele marginalismului ,considerat de multi succesori ca
reprezentand adevarata stiinta economica moderna=.'coala marginalista se distinge printr-o
serie de elemente particulare .Astfel,subiectii economici nu mai sunt condusi,in gandirea
marginalista de intarese economice ,ci au si reactii psihice care le influenteaza
optiunile.demersul stiintific este ,adesea ,reprezentind intr-un invelis matematic%instrumentul
matematic fiind utilizat pentru analiza conditiilor de echilibru si optim in economie&.economia
politica este o stiinta a schimbului care se fundamenteaza pe utilitatea bunurilor validata doar
de subiectii economici carora li se adreseaza.
/otrivit conceptiei neoclasice la baza schimbului se afla utilitatea marginala a bunurilor
care determina valoarea de schimb a acestora.
'coala neoclasica a incercat o reconsiderare a importantei individului in cadrul unei
organizatii .
'coala cantitativa" putem spune ca abordand in mod preponderent aspectele de natura
cantitativa, impiedica luarea in consideratie a elementelor calitative umane si deci nu ofera
posibilitatea tratarii adecvate a tuturor functiilor manageriale.
'pre deosebire de scoala cantitativa, in scoala neoclasica subiectii economici nu mai
sunt condusi in gindirea marginalista de interese economice,ci au si reactii psihice care le
influenteaza optiunile.
In scoala neoclasica centrul atentiei se afla individul cu inclinatiile sale psihice spre
deosebire de cea cantitativa.
'coala cantitativa pune foarte mult pret pe folosirea conceptelor si metodelor
matematice si statistice.