Biodiversitatea Culturala

De-a lungul secolelor indiferent de regiune oamenii au dezvoltat asezarile

reaolizand un sistem complex de reletii intre mediul antropic si mediul
inconjurator.
O data cu evoluarea societatii umane au evoluat si obiceiurile si tarditiile
oamenilor.
Agricultura dateaza inca din cele mai vechi timpuri. Agricultura este tiina,
arta sau practica care se ocup cu procesul producerii de hran vegetal i animal,
fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematic a
anumitor plante i creterea animalelor. Sumerienii sunt printre primii care trec la
acest mod de via stabil prin 9.500 .Hr. Prin 7.000, agricultura se rspndete
i n India, prin 6.000 n Egipt, iar prin 5.000 ajunge i n zona Chinei. Prin 2.700
.Hr., agricultura este adoptat i n America Central.
Agricultura dezvoltndu-se, crea condiii pentru obinerea unui surplus de
hran, mai mult dect populaiile puteau consuma. Astfel au aprutoraele, centre
ale comerului, mesteugurilor i ale puterii politice i care nu mai aveau nicio
legtura direct cu producia agricol. Totui oraele au realizat simbioza cu
zonele periferice nconjurtoare absorbind produsele agricole n exces i
returnnd n schimb produse manufacturiere i asigurnd acestora protecie
militar.
Dezvoltarea oraelor este n deplina concordan cu propria evoluie a
civilizaiilor: mai nti civilizaia sumerian, din Mesopotamia de Jos (3.500 .Hr.),
urmata de cea a Egiptului antic de-a lungul Nilului (3.300 .Hr.) i cea de pe
valea Indusului (3.300 .Hr.). Organizarea social i economic a civilizaiilor este
tot mai complex, apar orae dezvoltate, cu un nalt nivel social i economic. Avnd
origini diferite, fiecare civilizaie a evoluat complet diferit de celelalte. Ca o
consecin, dar i ca o necesitate a acestei evoluii, apar i se dezvolt scrisul i
comerul devine tot mai extensiv.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri mostenite de oameni este scrisul. Acesta
reprezint metoda de conservare a cuvintelor vorbirii prin nregistrarea lor pe un
suport, folosind anumite semne sau simboluri. Tot termenul scriere denumete i
textul astfel nregistrat. Astfel, scrierea se deosebete att de picturile
rupestre i
de pictur n
general,
ct
i
de
nregistrrile audio, fotografice sau video.
Cea mai veche form de scris este scrierea cuneiform, creat
de sumerieni acum 5.000 de ani. Aceast scriere a aprut ca un sistem de

ideograme. De-a lungul timpului, reprezentarea ideografic a devenit tot mai

simplificat i mai abstract. Cuneiformele erau scrise pe tblie de lut, pe care
simbolurile erau trasate cu un fel de stilus format dintr-un tub de trestie. Primele
sisteme alfabetice au aparut nc din perioada mijlocie a Epocii bronzului (2.000 1.500 .Hr.). Pe atunci a aprut alfabetul fenician, strmoul celor mai multe
sisteme de scriere cunoscute astzi.
Sau mai transmis de la stamosii nostri si sarbatori cum sunt:

Ignatul
In religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatiii
intunericului care slabea Soarele in cea mai scurta zi a anului,
Solstitiul de iarna. Pentru a veni in ajutorul Sorelui oamenii
sacrificau porci si-l hraneau spre intarire cu carne. Dupa
aceea ziua incepea sa creasca si Craciunul devenea o
sarbatoare a luminii si a vietii(poate de aceea Iisus a fost
vestit
Magilor
de
o
stea).
In zilele noastre taierea porcului este un prilej de
reunire a familiei deoarece participa de obicei toti membrii
ei, fiecaruia putandu-i-se da ceva util de facut. Barbatii se ocupa de treaba de mai
urata, dar si mai plina de simboluri, care implica injunghiatul propriu-zis si
parlitul porcului cu paie stranse de peste an.

Impodobirea bradului de Craciun

Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei
preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul
simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfanta Treime, iar podoabele cu care
bradul este impodobit semnificand
cunoasterea si bogatia,asemeni pomului
sacru din Gradina Edenului, in care se
gaseau merele-fructele cunoasterii.
Se cunoaste foarte putin faptul ca
si dacii aveau un cult pentru brad, dar cu
inteles total diferit: bradul era un copac
ritual taiat la nunta sau la moartea cuiva.
Obiceiul inca se pastreza in regiuni din
Oltenia si sudul Banatului. Astfel, in
cadrul ritualului de inmormantare bradul

reprezenta nunta mortului cu divinitatea si natura.

In zilele noastre impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele
mai iubite datini atat in mediul rural cat si urban, odata cu asteptarea in seara de
Ajun a lui Mos Craciun. In povestirile parintilor nostri, de cele mai multe ori bradul
era adus de Mos Craciun, atunci cand copiii dormeau. Sau in locul lui Mos Craciun nu
apucau sa vada decat bradul trecand pe sub fereastra.
In arta decorativa am pastrat cateva simboluri de la daci:
ncepnd cu simboluri i practici specifice celor trei momente importante ale
vieii (naterea, nunta i nmormntarea) i ajungnd la credin, spiritualitate i
ndeletniciri, dacii au transmis mai departe o serie de ndeletniciri are, n ciuda
eforturilor susinute de a fi considerate ca mprumutate din cultura altor popoare,
au, se pare, rdcini adnc nfipte n acest pmnt.
De-a lungul timpului, acest numr de zei a rmas ca i cifr magic n
credina poporului romn. Trei ani a stat Zamolxe sub pmnt, tot aa cum, n
ritualul cretin al nmormntrii, trei zile se privegheaz cel trecut n trmul
morilor. Mai mult, apariia lui Zamolxe dup aceti trei ani simbolizeaz viaa de
dup moarte, celebrat astzi prin Srbtoarea Patelui, nvierea Mntuitorului
Iisus Hristos.
Renumitele pori maramureene, n special de cele de pe Valea Izei, pe care
pot fi admirate spirale dacice, mpletituri precum cosiele fetelor, dar i crucea
nscris n cerc! Referitor la acest ultim simbol, ne putem aminti de semnul celor
doi Gemeni Divini, svastica. Rotit n sensul invers acelor de ceasornic, svastica
desemneaz exact acea cruce nscris n cerc. Un alt simbol demn de luat n seam
i regsit pe porile din Maramure este cel al arpelui. SKEPT-E-CASAS sau
Ocrotitorul Casei este pzitorul gospodriei, iar o cas prsit de arpele ei este
una necurat i prad spiritelor malefice.
Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.

http://ro.wikipedia.org
http://www.uer.ro/
http://discovery.metropotam.ro/
http://www.traditii.ro/
Caietul de clasa

Sirbu Madalina Constantina clasa XI B