Confectioner produse textile

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL  fusta DREAPTA CU

DESCHIDERE PE UN PICIOR

Planul proiectului

Cap.1. Argument

1.1.Schita modelului

1.2.Descrierea modelului

1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice

2.1.Descrierea tehnica a produsului

2.2.Materiale de baza si auxiliare

2.3.Construirea tiparului clasic

2.4.Transformarea tiparului clasic in model

2.5.Construirea sabloanelor

2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor

2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

2.8.Procesul tehnologic de confectionare

2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Bibliografie

Anexe

Cap.1 Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind functiile estetice si
utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea vestimentatiei a avut

si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta devenind expresia
artistica unitara a unei anumite epoci.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se modifica
lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a caror principala
calitate este noutatea.

In general,viata modei cunoaste doua etape:

-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie

-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea ce duce la
pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o
anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem
imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont de
specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate pe sex si
varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.

Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin diversificarea

accesoriilor si modalitatea de executie.

Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea anumitor asimetrii
ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai avantajos siluetei respective.   

Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:

1. Pregatirea procesului de creatie.

2. Enuntarea temei.

3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.

4. Studiul analitic al solutiilor posibile.

5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.

6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.

7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.

In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de
piata de desfacere.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este fusta dreapta cu deschidere pe un picior.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Modelul ales de mine este o fusta dreapta cu deschidere pe un picior.

Este compusa din urmatoarele detalii:fata din doua detalii,spate,betelie. Este un produs avand tinuta
clasica, putand fi purtat de femei de toate varstele, este o fusta dreapta purtandu-se mai ales la
tinutele elegante fata este prevazuta cu doua pense una dintre ele fiind introdusa in detaliul al doilea
al fetei de fusta.

Fata fustei este formata din doua detalii,cusatura de asamblare acelor doua detalii fiind pe piciorul
stang.Pe aceasta cusatura se lasa o deschidere sub forma unui slit de lungimea de 20 cm spatele este
dintr-un detaliu avand doua pense in talie.Fixarea pe corp se face prin intermediul unei detalii.
Inchiderea se realizeaza in partea laterala stanga printr-un fermoar.

Betelia se inchide printr-o butoniera cu nasture.Terminatia este printr-un tiv cu cusaturi ascunse de 3
cm.

Materialul ales pentru aceasta fusta este un tergal de culoare neagrea cu dungi albe,avand o tinuta
foarte buna fiind rezistent la purtare si fiind nesifonabil.Acesta fusta este necaptusita putandu-se purta
in anotimpul primavara,toamna. Acest model,confectionat dintr-un material lucios,ar putea foarte bine
sa fie si o fusta pentru ocazii speciale.

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Detaliile principale sunt:fata din doua detalii,spate,betelie.

Cap2 Proiectarea documentatiei tehnice

Elaborarea documentatiei tehnice incepe cu activitati de creatie a noilor modele de confectii care se
realizeaza pe baza analizei asupra tendintei modei pe plan mondial.

Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care caracterizeaza
modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lor industriala in toate fazele procesului de
fabricatie.

Imbracamintea in functie de sprijinul pe corp se clasifica in:

1 imbracamintea fixata pe umeri:

A. imbracamintea scurta (mini) avand linia de terminatie la nivelul taliei;este destinata produselor ca:
-bluze

-pulovere

-veste

-bluzoane.

B.imbracamintea medie (midi) cu linia de terminatie la nivelul soldului;este specifica produselor ca:
-jachete

-sacouri

-vestoane
-camasi pentru barbati

-maieuri din tricot.

C.imbracamintea lunga (normala) al carei linie de terminatie se situeaza la nivelul genunchilor;

cuprinde produse ca: -rochii

-pardesiuri

-paltoane

-mantale.

D.imbracamintea foarte lunga(maxi) a carei linie de terminatie se situeaza la nivelul gleznei

picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de seara

-paltoane

-pardesiuri

-camasi de noapte.

La imbracamintea fixata pe umeri lungimea de baza se considera de la rascroitura gatului pana la

terminatia inferioara stabilita de moda.

2.imbracamintea fixata pe talie:

A.imbracamintea scurta cu terminatia la nivelul coapsei picioarelor;cuprinde produse ca:pantalon

scurt,fuste scurte.

B.imbracaminte cu lungime medie cu terminatia la linia genunchilor;cuprinde fuste de toate

categoriile, pantalon pescaresti si pantalon pentru golf.

C.imbracamintea foarte lunga cu terminatia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde pantalon si fuste

model maxi.

La imbracamintea fixata pe talie,lungimea se masoara de la linia taliei la linia terminatiei inferioare

situata in functie de model.

Elementele care formeaza documentatia tehnica sunt urmatoarele:

-produsul etalon

-sabloanele

-norme interne si standarde

-sabloanele

-consumul specific (la material de baza si auxiliare

-utilaje existente in sectiile de fabricatiile a semifabricatelor

-procesul tehnologic de confectionare.

Cap 2.1.    Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea prototipului.

Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste

aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.

Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape :

a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.

b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse executandu-se
si alte variante .

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.

In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele dimensiuni

principale ale corpului :

IC=inaltimea corpului

Pb=Perimetrul bustuluii

Ad=Adaosul de lejeritate

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a elementelor

si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din care se confectioneaza
precum si date privind tehnologia de executie.

Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se executa produsul
(gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele dimensiuni, valorile acestora si
locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.

Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la controlul dimensiunilor

finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la
dimensiunile mici.

Cerintele tehnice cuprind :

-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor

-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor

-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale

-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la croirea unor

repere.

Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau urme de degradare.

Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :

-masina de cusut simpla.

-masina de surfilat triplock

-fierul de calcat

Cap.2.2.    Materiale de baza si auxiliare

Tesaturile constituie materia prima de baza pentru confectionarea imbracamintei. Tesaturile trebuie sa
indeplineasca o serie de proprietati fizico mecanice din care cele mai importante sunt:

- rezistenta la frecare

- rezistenta la spalare si lumina

- elasticitatea

- tuseul

- higroscopicitatea

Aceste proprietati depind in mare masura de felul materiei prime folosite pentru producerea
tesaturilor.

Rezistenta materiei este extrem de importanta astfel inainte de inceperea procesului de productie
materialul este supus unor analize de laborator.In urma acestora analize se stabilesc caracteristicile
principale ale materialelor de baza: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere,
modificari dimensionale la spalat, calcat, rezistenta la vopsire si spalare precum si caracteristicile
materialelor auxiliare intarituri,garnituri.

Materiale de baza folosite in productia imbracamintei sunt:

-tesaturile

-blanurile

-tricoturile

-piei si inlocuitor

Tesaturile sunt produse textile obtinute prin incrucisarea a doua sisteme de fire unul de batatura si
unul de urzeala.
Tesaturile se clasifica dupa mai multe criterii :dupa structura,dupa destinatie,dupa natura materiei
prime folosite.

Dupa structura pot fi:

-tesaturi cu legaturi fundamentale

-tesaturi cu legaturi de baza

-tesaturi cu legaturi diagonale

-tesaturi cu legaturi combinate

-tesaturi cu legaturi cu desene

Dupa natura materiei prime:

-tesaturi din fibre naturale

-tesaturi din fibre sintetice

-tesaturi din amestec de fibre

Dupa destinatie pot fi:

-tesaturi pentru lenjerie

-tesaturi pentru bluze si rochii

-tesaturi pentru costume usoare

-tesaturi pentru rochii si costume de seara

-tesaturi pentru imbracaminte de protectie

Materilul de baza ales pentru confectionarea produsului fusta cu pliseuri,are urmatoarele caracteristici:

-Tesatura din stofa intr-o culoare, latimea 1,50 culoarea inchisa, compozitie 100% poliester

-Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbarcaminte exterioara

-Materialale auxiliare sunt:-captuselile

-intariturile

-furniturile

-garniturile

Cel mai important material auxiliar este ata de cusut

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

-fermoar

-nasture

-ata

-intaritura pentru betelie

Cap 2.3 Constuctia tiparului de fusta clasica

Este un model drept format din spate,fata si un cordon sau rejansa pentru ajustare.

Spatele si fata au forma asemanatoare,avand linie dreapta si ajustate pe talia corpului.

Pe linia de simetrie cele doua parti pot fi prevazute cu cute duble avand o adancime de 8-10cm.
Mijlocul spatelui si fetei se croieste pe fir dublu dar cele doua parti se mai pot asambla si prin cusaturi
de asamblare.

Cordonul este asemanator cu al fustei incretite sau se inlocuieste cu o rejansa care se monteaza pe
interior.

Confectionarea fustei se face simplu sau se dubleaza cu o captusala de matase.Pentru construirea

tiparului se folosesc ca dimensiuni principale:

1)Calculul dimensiunilor de baza

IC=160

Pb=42

Ad=1

Ls=(IC:10)+K=(160:10)+2=18cm

Pt=Pb-K=42-10=32cm

Ps=Pb+5=52=42+5=47

2)Trasarea liniilor de baza

AS=Ls+2=18+2=20cm

AL=NxZ+K=60cm

SS1=Ps+Ad=47+1=48

SS2=(SS1:2)-1,5cm=(48:2)-1,5=22.5

3)Trasarea liniilor de contur

Delta=Ps-Pt=47-32=15cm:-r1=10 laterala
-r2=3 la spate

-r3=2 la fata

A2A3=1cm

AP=Pt:4=32:4=8cm

PP1=P delta:4=47:4=12cm

P2P3=(P delta:4)-(47:6)=8
Cap.2.4 Transformarea tiparelor in model

Modelul meu se transforma in felul urmator:fiind un model cu talie joasa,talia se coboara atat la fata
cat si la spate cu 10 cm.Lungimea fustei va fi de 45 cm, modelul clasic scurtandu-se cu 5 cm.Fata fiind
asimetrica se deschide,iar in dreptul pensei de pe partea stanga,fata se despica de sus pana jos, fiind
compusa din doua detalii.

Cap 2.5 Constructia sabloanelor.

Sabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusatura si tiv.Pentru modelul
confectionat utilizam urmatoarele rezerve:

R1=3cm rezerva de tiv

R2=1cm rezerva pentru cusatura laterala si pe linia taliei

R3=3cm rezerva pentru slit

Cap.2.6. Pregatirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de productie in care materialul se pregateste inaintea croirii cu scopul
valorificarii maxime a acestuia si obtinerea unor produse finite de calitate. Pregatirea materialului
pentru croit cuprinde urmatoarele operatii: controlul, calcarea, sortarea, sablonarea, calculul loturilor
si spanuirea.

CONTROLUL- reprezinta operatia de verificare in intregime a lotului de material lansat in fabricatie din
punct de vedere calitativ si cantitativ.

Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecarui balot de material lansat si a defectelor neadmise pe
produsul finit in vederea eliminarii lor.

Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CALCAREA- este operatia de eliminare a sifonarilor inaintea croirii. Industrial se realizeaza cu calandre.

SORTAREA- este operatia de grupare a balotilor de aceeasi latime, desen, culoare si depozitarea lor in
rafturi speciale.

Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure latimi in cadrul unui span.

Mijloace: rafturi compartimentate.

SABLONAREA MATERIALELOR- este operatia de asezare a sabloanelor, reperelor componente ale unui
produs pe suprafata unei foi de material si reproducerea lor prin conturare.

Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cutitul masinii de croit, (foarfeca) determinarea
necesarului de material pentru realizarea numarului de produse stabilit a se confectiona si asezarea
incadrarii obtinute deasupra spanului in vederea decuparii acestora.

SPANUIREA MATERIALULUI- este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu
lungimi si latimi egale. Dupa felul de asezare a straturilor spanuite poate fi pe dublu lat sau desfacut,
cu fata intr-un sens sau fata la fata. Spanuirea pe dublu lat se aplica la produse in care detaliile sunt
desenate numai pe jumatate iar piesele rezultate sunt perechi. Spanuirea materialelor se poate
efectua manual sau mecanizat cu ajutorul masinilor de spanuit.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea materialelor consta in doua operatii principale:

1.Sectionarea spanului

2.Decuparea detaliilor

SECTIONAREA SPANULUI se face cu ajutorul masinilor mobile de croit.

DECUPAREA DETALIILOR reprezinta operatia de taiere pe contur a reperelor desenate pe suprafata

spanului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaza masini fixe de croit cu cutit banda

Cap. 2.7 Elaborarea incadrarii sabloanelor

Lungimea incadrarii=0,50cm

Latimea incadrarii=1,35cm

Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

Pentru determinare necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:

Lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si de cusatura

Lungimea incadrarii=

Materialele auxiliare folosite pentru produsul meu sunt:

-ata de cusut pentru tighel Nm 48|3

-ata pentru butoniera Nm 54|23

-ata pentru surfilat Nm 54|3

-fermoar 15cm

-intaritura pentru betelie

-nasture
 DENUMI UTILAJ
DENUMIR DENUMIRE
NR.C REA REPREZEN E
EA A
RT OPERAT TARE FOLOS
DETALII CUSATURII
IEI ITE
1 Semnarea Fata.spate Secundare.ma Manuala
pozitia nuala Calculul normei de
consum
penselor
2 Surfilarea Fata,spate,b Cusatura de Masina Cs=consum specific
detaliilor etelie sulfilare triplock
3 Coaserea Fata.;spate Cusatura de Masina Ip=indicele de pierdi
penselor tighel de cusut
simpla Iu=indicele de utilizare
Descalcare Fate,spate Fier de
Iu+Ip=100%
a penselor calcat
4
Ssab=suprafata
5 Coaserea Fata Cusatura de Masina sabloanelor
cusaturi pe tighgel simpla
picioru de cusut Sinc=suprafata incadrarii
drept cu
pozitionare N=numarul de bucati
a inaltimii
slitului Cs=
6 Descalcare Manual Fier de
Sinc=Linc x linc
a cusaturii calcat
de la fata Pentru ca incadrarea sa fie
7 Coaserea Fata spate Cusatura de Masina cat mai buna indicele de
cusaturi tighel simpla pierderi trebuie sa aiba o
valoare cat mai
laterala cu de cusut mica,astfel incat suprafata
pozitionare sabloanelor sa fie peste
a 80% din suprafata
fermoarulu incadrarii..
i
Cap2.8 Procesul
8 Descalcare Fier de tehnologic de
a cusaturii calcat confectionare
laterala
9 Aplicarea Spate Cusatura de Masina Cap.2.9. Dimensiunile
produsului finit
fermoarulu tighel simpla
i de cusut
DIMENSIUNEA
10 Aplicarea Betelie DENUMIREA Fier de
intariturii DIMENSIUNII calcat
[CM]
pe betelie
prin Lungimea
calcare produsului
11 Coaserea Betelie Lungimea cusaturii Fier de
capatului laterale calcat
betelii si Latimea produsului
intoarcerea la nivelul taliei
lui Latimea produsului
12 Aplicarea la nivelul
Cusaturasoldurilor
de Masina
beteliei pe Lungimea
tighel slitului simpla
fusta Latimea produsului de cusut
13 Intoarcerea Cusatura de Manual
si tighel si
tighelirea masina
beteliei simpla
de cusut
 la 5 cm pe linia
soldurilor
Latimea produsului
la terminatie

Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de

prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o componenta a
ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a personalului.Nici un angajat
nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca
personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.

Instructajul cuprinde cu 3 etape:

a)instructajul general

b)instructajul introductiv

c)instuctajul periodic

a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.

b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional

c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu conditiile
mediului de lucru.

Se va urmari :

- pastrarea ordinii si curateniei

- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.

Cauzele ce pot reveni accidentele

- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect

- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor

- indicarea echipamentului de protectie necesar

- masuri de prim ajutor

Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite anterior si vor

fi strans legate de activitatea angajatului.

Instructajul sectorului de confectii.

In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte comoda, sunt
obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de lucru la utilajele la
care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe
acestea.

Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de momente penibile
care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea lucrului locul de munca
trebuie sa ramana curat.

La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul masinii sa
fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.

Verificarea instalatiei electrice.

Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa terminarea

lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea accidentelor la
masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului
ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni, scurt
circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de curent electic.

Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valori
materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au transformat in
catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.

In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa obtina victoria
intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a dus la obtinerea si
utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete
existente la locul incendiilor.

Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu atat se
stinge mai usor.

Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:

-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se oxigen si
hidrogen

-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari

-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide combustibile.

Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:

- jet compact

- jet pulverizat

- abur

Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau transportabile
numite stingatoare.

Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care este
necesara si in cazul celui cu spuma:

- se scoate agrafa de siguranta

- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare

- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie a
stingatorului)

- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei, dupa
dorinta.

Mijloace de protectie individuala

Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de protectie acordat
meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.

La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de echipamente de

protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice

Bibliografie

Proiectarea imbracamintei

Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I

Ing. Maria Radulescu 1981

Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti

Tehnologii textile si de confectii :

Ministerul Educatiei si Invatamant

Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti

Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie

Ed. Oscar Print Bucuresti 2003

Revista de moda "Burda"