Sunteți pe pagina 1din 13

+++.referat.

ro

MODA - DESIGN VESTIMENTAR

Moda este un obicei, o deprindere colectiv, specific la un moment dat unui mediu social. Termenul de "la mod" se aplic de obicei unei persoane care poart haine sau accesorii care fac parte din tendinele modei actuale, chiar dac moda include mai multe ramuri. Moda se schimb foarte repede; este suficient ca cineva s descopere ceva mai bun i mai frumos, dup care toat lumea va vrea acel produs, moda schimbndu-se cu o vitez incredibil. Moda nseamn schimbarea periodic a formei, a dimensiunii i a culorii. zual termenul moda include valori artistice de la stil vestimentar la arhitectura si se e!tinde la filozofii, modalitati de comportament, stiinte sociale. Moda a fost abordata ca fiind un capriciu, efectul unor propuneri sau consecinta latenta a unui sistem social. "hiar daca unii afirma ca moda este un moft si un mod irational de a ne e!prima dorintele, aceasta este determinata de varsta, cultura, de sistemul economic si social #$%. Ce inseamna sa fii la moda in Romania, Ucraina, SUA sau Hon !on " &a fel ca in 'omania, in multe tari de pe mapamond moda este la loc de cinste printre locuitorii lor. "ei care nu isi permit sa investeasca mii si zeci de mii de euro intr-o (arderoba unica, semnata cu numele unui desi(ner cunoscut, incearca sa combine tendintele vazute in reviste si culorile ce se poarta sezon de sezon pentru a fi la moda. A fi la moda nu este un concept universal si este mai de(raba un fenomen procesat de mentalitatile locale, in functie de zona, traditii, clima si sezon. Romnii au mereu placerea de a se asorta si de a fi placuti prin prezenta fizica adoptand uneori principiul ca "haina chiar il face pe om". )n Rusia si Ucraina tricourile scurte si tocurile cat mai inalte, purtate in orice anotimp, inseamna sa fii asortat cu moda strazii. )n craina interesul pentru moda este la fel de dezvoltat ca in 'omania. *cest interes poate fi uneori si e!a(erat. *sa zisele tinute $

de mers la serviciu sunt unele care pot parea stridente in anumite tendinte locale. ,ranitele culturale au standarde diferite. In S#a#ele Uni#e ale Americii, conceptul la moda este e!primat in primul rand prin tinute lejere. Tricouri simple, pantofi sport si pantaloni comozi. *mericanii prefera comoditatea si in functie de cum se simt asa se si imbraca. )n Hon !on acelasi concept este e!primat adesea prin desene imprimate pe tricouri. Mediul conservator din Hon !on , incluzand medici sau avocati, asorteaza elemente Gucci sau Armani cu tinutele cu desene imprimate[ !. Moda inseamna inainte de orice o afacere. -unt implicate mai multe persoane in cumpararea, vanzarea si producerea hainelor decat in oricare alta afacere din intrea(a lume. )n fiecare zi milioane de muncitori realizeaza modele, cos, lipesc, vopsesc si transporta hainele in ma(azine. Mai sunt si reclamele din reviste, de pe panouri sau autobuze, un simbol al unei industrii uriase si o metoda de a ne face sa ale(em anumite haine, constient sau inconstient. .ainele pot fi si o arma politic. )n *n(lia secolului /)/ era interzis prin le(e ca britanicii sa poarte haine produse in 0ranta, iar in timpul revolutiilor comuniste din secolul // uniformele au fost folosite pentru a desfiinta distinctiile de clasa sau rasiale. Moda este un permanent concurs de popularitate, moda haute" couture reprezentand stilul unui mic #rup de persoane, cu un anumit #ust si autoritate in lumea modei. 1ersoane instarite, cumparatori ai hainelor de lu!, editorii si redactorii ma(azinelor de moda fac parte la randul lor din .aute "outure. nele dintre modelele prezentate, scumpe si mai curand artistice decat practice reusesc sa se impuna si sa devina moda, dar cele mai multe raman pe podiumul de defilare. Moda este dificil de catalo(at si mai ales de inteles. *proape ca nu se stie cum fustele scurte si cizmele purtate de adolescentele din Marea 2ritanie din anii 345 au a6uns pe podiumurile de prezentare din 1aris, sau cum 6eansii au devenit atat de populari in intrea(a lume, sau cum hip-hopul a depasit strazile din 2ron! pentru a a6un(e in prezentarile de moda de la &ondra sau Milano #7%.

Cine dic#ea$a moda " 9edetele din multiple domenii au influentat dintotdeauna moda, dar la fel au facut si politicienii sau membrii monarhiilor europeene. :iarele si revistele de astazi sunt pline de materiale care vorbesc despre ultima tinuta purtata de .illar; "linton sau &aura 2ush, iar fiecare tara pare sa aiba vedetele sale. <u numai astazi, revistele si cataloa(ele de moda, au inspirat. =amenii le rasfoiau pentru a vedea ce se poarta si ce e la moda. 0emeile si croitorii care nu aveau sansa de a face parte din antura6ul "urtii franceze incercau sa isi procure cataloa(e sau macar schite, pentru a intele(e ce se mai poarta si a copia modelele de succes. 0aimosul &udovic /)9 obisnuia sa spuna ca moda este o o#linda. >ra renumit pentru stilul sau, care includea dantele si catifele e!trava(ante. .ainele impart oamenii in (rupuri. Moda este un sim$ol. %ainele sunt un indiciu pentru #rupul social, profesional sau cultural din care face parte un indi&id. Aceasta separare este &izi$ila mai ales in randul tinerilor, care se im$raca in functie de muzica preferata, ale#andu"si modelele dintre &edetele zilei. 'tilurile arata cine esti, dar in e(ala masura determina si distanta, daca nu chiar ostilitate intre (rupuri. -pre e!emplu, un om de afaceri il va privi cu ostilitate pe un tanar cu piercin(uri si par vopsit in verde, care va face la fel cu respectabilul domn in costum. *cesta ii va parea un conformist incuiat, pentru ca fiecare se imbraca intr-un anume fel pentru a transmite un mesa6. "hiar daca este unul de rebeliune si separare, in cadrul (rupului infatisarea este uniforma. *cceptarea sau respin(erea unui stil fiind o reactie a societatii in care traim. Moda este un lim$aj ce relateaza o po&este despre cel care o adopta, fiind un mod de comunicare non"&er$ala pe care oricine il poate intele#e [(!. Desi nul %es#imen#ar &de mod'( Desi nul %es#imen#ar &de mod'( este una din artele aplicate special dedicate desi(nului hainelor i accesorilor. )*roitoria e o sculptura, m$racamintea e o opera de

arta, dar nu nemuritoare, ci o creatie efemer. Moda tre$uie sa apara n fiecare an. + o conditie pentru ca ,emeia si comertul sa traiasca- spunea "oco "hanel. Moda si desi(nul vestimentar, dedicate hainelor si accesoriilor, sunt supuse influentelor culturale si sociale de-a lu(ul timpurilor. Moda, mereu noua si mereu veche, difera in functie de sezoane si sunt de6a definite sezonul toamna ? iarna si sezonul primvar ? var. "olectiile caselor de moda sunt acel ceva pe care desi(nerii il considera in fiecare sezon o idee noua in tendinte in (ama couture i cea de piata. @esi(nerii iau in calcul diversi factori cand incep sa creeze hainele unei noi colectii. @etalii le(ate de consistena, tema si stilul colectiei sunt luate foarte in serios. &a prima vedere nu este foarte dificil sa fii desi(ner. -a ai idei bune nu este insa tocmai usor, iar astfel de idei apar dintr-un talent nativ ac deosebit imbinat cu o instrucie corespunzatoare. = idAe te poate transforma intr-un creator de moda cunoscut. -unteti atrasi de acest domeniu B @aca da ar trebui in primul rand sa stiti sau sa observati ce le place altora sa poarte. "autati online si prin ma(azine sa vedeti tendintele. @up ce ati vazut ce se poarta si ce articole vestimentare sunt cautate desenati un model simplu din fata si din spate, pe o sin(ura coala de hartie. @e aici mai aveti doar un simplu lucru de aplicat noii creatii. )nventivitate. @upce ati mai revenit asupra desenului de cateva ori si puteti spune ca este finalizat, cautati materialele si incepeti asamblarea. "reati accesorii si noi modele. "hiar daca prima data va fi mai dificil, in timp puteti sa a6un(eti sa aveti propriul portofoliu cu colectii impartite pe sezoane# C%. Ves#imen#a)ia Ves#imen#a#ia este o forma mai subtila de comunicare nonverbala, a carei descifrare nu este accesibila tuturor. )n forma sa cea mai simpla, transpare din felul cum ne imbracam in anumite ocazii, atunci cand comunicam intr un anumit conte!t. *stfel, o anumita vestimentatie este specifica intalnirilor profesionale si o alta celor din viata personala. @aca sunt inversate dimensiunile Dsau daca sunt nediferentiateE, putem deduce usor importanta pe care o acorda persoana in cauza celor doua conte!te de viata. &a un nivel mai profund, vestimentatia poate indica starea de spirit si personalitatea fiecaruia. F

*ulorile, accesoriile, modelul hainelor, lun#imea sunt toti atatia indicatori ai sistemelor personale de &alori. Astfel, spunem despre unele persoane ca se im$raca e.tra&a#ant, clasic sau sport, iar prin aceasta facem deduc#ii des*re modul de %ia#a si *ersonali#a#ea lor+ @e asemenea, in ceea ce priveste vestimentatia, sunt importante ru#ina, frec%en#a cu care ne sc,im-am ,ainele si felul cum le *ur#am+ 1rin aceasta ne declaram, de fapt, starile de spirit si coordonatele spatiului nostru de viata. Culoarea %es#imen#a#iei Culoarea ne con%in e sa cum*aram" 0ara indoiala, pe piata comple!a si in continua dezvoltare a modei, un element cu abilitatea de a atra(e un cumparator este culoarea. *uloarea este catalizatorul care poate sa aprinda scanteia dorintei de a cumpara, culoarea poate influenta starea de spirit si tot culoarea este cea care con&in#e consumatorii sa cumpere. =fertele sunt in (eneral la fel de variate precum stilul individual de viata ce face diferenta intre indivizi si clase sociale. 0iecare produs reflecta un anumit punct de vedere si un anumit nivel al confortului. )storic vorbind, daca luam in calcul si actuala criza economica, putem observa din cifrele marilor companii producatoare de imbracaminte si incaltaminte ca de fiecare data cand banii sunt putini, lon(evitatea unei culori este importanta. *stfel consumatorii vor opta pentru culorile neutre, scrie G-*toda;. )n acest conte!t culoarea este folosita in special pentru accesorii precum incaltamintea, (entile, curelele, bi6uteriile sau esarfele, colorate viu pentru a oferi o senzatie placuta si vesela, devenind astfel ispititoare. *uloarea joaca un rol foarte important in succesul unui produs. /e asemenea este si un element ce pro&oaca talentul si ra$darea desi#nerilor deoarece proiectarea si realizarea articolelor &estimentare si accesoriilor este mult mai dificila daca se utilizeaza culori "pretentioase". .iecare *roces de *roduc#ie es#e su*or#a# in final de cum*ara#orul a#ras in *rimul rand de culoare si in al doilea rand de model, -rand si de#alii /01+ C

"uloarea are o importanta vitala in fashion business, constituind prima impresie vizuala, suficient de puternica pentru a convin(e cumparatorul. "uloarea este primul element de desi(n pe care il percepem la un produs, inducand sentimentul de armonie vizuala care atra(e si intensifica interesul consumatorului. >fectul este imediat, direct, spontan si de lun(a durata. 0iecare culoare induce propriile cone!iuni emotionale si psiholo(ice, iar culoarea potrivita creeaza raspunsul potrivit DasteptatE. *om$inatia de culori declanseaza raspunsul "ulorile pe care le vedem sunt invariabil influentate de ceea ce simtim. @ar, uneori, nu este vorba doar de culoare in sine, ci de amestecul fizic de culori care creeaza efectul. "ulorile produc reactii diferite atunci cand sunt asociate sau cand sunt reliefate intr-o combinatie de culori. <uanta este stabilita de lun(imea de unda dominanta, in timp ce luminozitatea este determinata de cantitatea de ener(ie electroma(netica. )nformatia vizuala sub forma ener(iei luminoase a6un(e la retina si formeaza ima(inea in scoarta cerebrala, care actioneaza asemenea unui computer, evaluand informatia si raportand-o la datele stocate in memorie. >ste dificil sa stabilesti o distinctie clara intre functia e!acta a ochiului si interpretarea creierului, deoarece raspunsul psiholo(ic, emotional si estetic la culoare este e!trem de complicat. <u putem separa, cu adevarat, ceea ce vedem de ceea ce stim DrecunoastemE. H-i ca sa complicam si mai mult lucrurile, nu toate semnalele vizuale care parasesc ochiul mer( in centrul vizual al creierului ? apro!imativ 85I se indreapta spre principala (landa endocrina a corpuluiJ, e!plica &eatrice >iseman, e!pert in culoare. 0entru a sta$ili mesajul cromatic, com$inatia de culori tre$uie sa contina 1&isual color hints), care declanseaza raspunsul 2 acelea care e.prima cel mai $ine mesajul produsului. *ulorile au o actiune ,,neconditionata) si uni&ersal &ala$ila, indiferent de particularitatea um$rei, tonalitatii sau a tentei folosite. ,iecare dintre acestea prezinta potentialul de a induce efecte poziti&e sau ne#ati&e si care dintre acestea sunt diminuate, persista sau sunt intensificate de relatiile cromatice din cadrul unei com$inatii de culori. 3otusi, aspectele poziti&e sunt cu mult mai pre&alente decat conotatiile ne#ati&e. Aceste raspunsuri, precum si asocierile mentale 4spatiu, forma, te.tura si culoare5 si ori#inile reactiilor cromatice ajuta la definirea si crearea celor mai eficiente com$inatii de culori si stari sufletesti [6!.

Is#oricul modei * Kncerca reconstituirea aventurii ideii de moda Kn secolul nostru, de la inventarea primei case de mode, HGorthJ , pe la $L45, Knseamna, Kn fond, a patrunde Kn adncurile intime ale mecanismelor ce au dat nastere ideii de secol //, de noutate, de modernism, de identitate. )nseamna, Kn fond, a reconstitui (esturi si metehne, siluete si interioare, a reconstitui viata. Moda secolului // poate fi supusa unor 6alonari cronolo(ice, Kn functie de in(erinta politiculuiMistoricului Kn lumea creatorilor de ima(ine si culoare. )n functie, chiar, de implicarea de necesitatile lumii moderne. *stfel, la o privire fu(ara, putem re(asi cteva momente distincte N J&a belle epoOueP sau Knceputul de secol //, cu reminiscente puternice sau Knceputul redivizarii trupului Kn maniera lui de prezentare ct mai specificant; primul razboi mondial sau trupul Q la (arRonne; anii S75 sau reactia la criza; al doilea razboi mondial cu al sau ne+ looT de influenta transoceanica; vasta perioada de dupa razboi Kn care, la rndul ei, se pot recunoaste o serie de sub-etapeN anii saizeci sau moda omului Kn spatiul cosmic; anii saptezeci sau ima(inea hippie; anii optzeci-nouazeci sau moda ca viziune asupra noului ce sta sa se nascaU *ttea perioade, attea ima(iniU )n fond, aceeasi 0emeie. 1rimul desi(ner de mod, care nu a fost doar un simplu croitor de haine ci creatorul conceptului i al noiunii de couturier a fost, fr Kndoial, "harles 0redericT Gorth D$L84 ? $LVCE, un en(lez carea prosperat Kn 1aris, fiind considerat &a 1ere DThe 0atherE de DofE .aute "outure. Wnainte ca acest ne(ustor de haine DKn en(lez, draperE s-i fi creat propria sa maison couture Dcas de modE Kn 1aris, desi(nul i realizarea concret a Kmbrcmintei era creaia unui numr mare de croitorese anonime, iar aa-zisa mod era copiat dup hainele purtate la casele re(ale. -uccesul incontestabil al lui Gorth s-a bazat pe puterea de convin(ere a acestuia care tia s impun clienilor si ce s poarte, Kn loc de a asculta i e!ecuta ceea ce acetia doreau sau ar fi dorit s poarte. @atorit succesului su de nee(alat pn la idea sa revoluionar, clienii si erau Kn situaia nu numai de a purta haine deosebite de cele

obinuite, realizate la .ouse of Gorth, dar i de a fi mndri de a purta haine avnd o anume marc specific. @e fapt, House of Worth a avut o e!isten incredibil de lun( Kn lumea din ce Kn ce mai a(lomerat i mai competitiv a haute couture, e!istnd mult dup moartea fondatorului acesteia din $LVC i ieind din arena desi(nului de mod doar Kn $VC8, cnd a fost Knchis de str-str-nepotul lui "harles 0redericT Gorth.

0i(.$. "reaii de mod ale anului $V$C de 1oiret i &anvin din Le Bon Ton. 1aul 1oiret, fostul ucenic al lui Gorth, pentru care a repurtat nite succese ma6ore Kn moda timpului, i-a deschis propria sa cas de mode Kn $V5F, fiind unul dintre acei remarcabili desi(neri de mod care a tiut s armonizeze stilurile *rt <ouveau i *estheic @ress cu moda 1aris-ului i cu cerinele clienilor si. "reaiile sale timpuri, realizate Kn maniera *rt @eco, alturi de inveniile sale Kn domeniul lin(eriei feminine intime au fost puternic i rapid Kmbriate de toate femeile, pentru c erau realizarea practic a ceea ce 1oiret teoretizase, eliberarea trupului femeii de constrngeri. @up deschiztorii de drumuri, Gorth i 1oiret, apariia unor couturieri ca Yean 1atou, Madeleine 9ionnet, Mariano 0ortun;, Yeanne &anvin, "oco "hanel, Main 'ousseau 2ocher, >lsa -chiaparelli, "ristZbal 2alencia(a i "hristian @ior a fcut parte din dezvoltarea normal a perioadei "clasice" a desi(nului de mod.

Is#oricul roc,iei de mireas'

'ochia de mireas alb a aprut cu cca 8555 de ani Kn urm, cnd miresele din >(iptul antic purtau mai multe rnduri de drapa6e din materiale simple. *lbul era culoarea de srbtoare Kn ,recia, de aceea mireasa ale(ea rochia alb la nunt ca un simbol al bucuriei.&a nunile romane miresele Kmbrcau rochii simple, albe, din materiale subiri, moi, aducnd astfel tribut lui .;men, zeul fertilitii i cstoriei, despre care se credea c iubete Kn mod deosebit culoarea alb. "eea ce este special pentru miresele din acele timpuri att romane ct i elene este c feele le erau acoperite cu voaluri colorate ca semn al supunerii i devotamentului fa de viitorul so. Wn secolele /9-/9) apare unul dintre primele documente oficiale care amintesc de rochia de mireasa alb a *nnei de 2retania la cstoria sa cu re(ele &ouis al /))-lea al 0ranei. Mar(aret Tudor, fiica lui .enr; al 9)-lea, s-a cstorit Kmbrcat Kntr-o rochie de damasc alb tivit cu rou-staco6iu - culoarea tradiional a familiilor re(ale. Wn anul $4$8 prinesa >lisabeta, fiica lui Yames ), a purtat o rochie ar(intie, brodat cu perle, fir de ar(int i pietre preioase. Wncepnd cu secolul al /9)))-lea i pn la 6umtatea secolului al /)/-lea inuta de nunt devine mult mai bo(at i complicat, miresele care aparineau caselor re(ale ale(eau materiale scumpe, culorile preferate fiind ar(intiu cu rou. 9ictoria ) a 'e(atului nit a purtat, la nunta sa din $LF5, o rochie alb din satin Kmpodobit cu flori de portocal i dantel delicat, aceast rochie fiind un model pentru (eneraiile viitoare. &a Knceputul secolului // rochiile de mireas erau le(ate de stilul victorian al rochiei de mireas alb cu mneci lun(i, voal lun( din cap pn Kn picioare i de (ulerul Knalt ce imbrac Kn Kntre(ime (tul. *tunci pentru prima dat creatorii i producatorii de imbrcminte confecioneaz pentru mirese serii mici de rochii Hla (ataP.

0i(.8.aE'ochie particular de mireasc D&ehen(aE

; bE 'ochie de mod veche

Tendin)ele modei *e *erioada curen#' -e crede c primii H(ermeniP ai modei au aprut Kn >(iptul antic, odat cu apariia lu!ului i ele(anei vestimentare de la curtea faraonilor. *ceast opinie este mai puin plauzibil Kntruct este (reu de crezut c atunci i acolo se schimb forma, dimensiunea i culoarea vemKntului Kn manier i la intervale de timp ce caracterizeaz particularitile modei, aa cum o cunotem azi. *semenea condiii se confi(ureaz nu Kn lumea vechilor civilizaii asiatice, ci Kn >uropa secolului al /)9-lea, atunci cnd pe arena istoriei, >vul Mediu Ddin >uropa =ccidentalE, Kncepe s se destrame, deschiznd porile relaiilor de producie capitaliste acre vor marca nu numai o dezvoltare economic spectaculoas, dar i Knflorirea artei i culturii. *cum omenirea va cunoate unul dintre marile momente propusoare de cultur i civilizaie, datorat 'enaterii italiene. 'enaterea va fi momentul, iar )talia va fi locul unde vor aprea primele manifestri ale modei. *cest privile(iu este revendicat Kn acelai timp de 0rana, -pania i *n(lia, fiecare pretinzKndu-i Kntietatea. nii autori consider c momentul apariiei modei a fost declanat de prima difereniere produs ? Kn plan dimensional ? a vemntului brbailor fa de cel al femeilor. >ste vorba tot de secolul al /)9-lea, cnd costumul brbailor a devenit mai scurt decKt cel al femeilor. >ste (reu de acceptat o asemenea interpretare, dac avem Kn vedere c moda nu Knsemna o deosebire Kntre ceea ce poart femeile i ceea ce poart bieii. Moda Knseamn, de fapt, schimbarea periodic a formei, a dimensiunii i a culorii. >voluia fenomenului Kn secolul nostru a luat proporii de mare comple!itate. *u fost e!primate preri care au cerut ca moda s fie ridicat la ran( de tiin. Moda a strnit Kn decursul veacurilor reacii dintre cele mai ciudate. "nd a fost adorat de unii, a fost hulit de alii, ceea ce a fcut s fie mereu schimbtoare, Knct s Kmpace i pe unii i pe alii. Silue#e, s#iluri, #eme "eea ce deosebete o mod vestimentar de alta este silueta DliniaE, stilul i tema. neori intervin i culorile.

$5

-ilueta natural a corpului uman a suferit Kn decursul timpului unele modificri determinate de modul de via, de clim i de zona (eo(rafic. &a Knceput, omul a fost mai robust, mai puin zvelt, cu forme dure, ca i modul su de e!isten. *poi, pe msur ce condiiile de via devin mai favorabile, se contureaz i o siluet cu forme mai puin dure, mai zvelt. = dat ce omul devine contient de frumuseea fpturii sale, va inventa tot ce mintea Kl va a6uta pentru a se Knfrumusea i mai mult. =mul a intervenit pentru a-i modela propriul chip. Wn a6utorul formrii i pstrrii unei siluete natural proporionate a intervenit cu vremea sportul, menit s Kntrein sntatea i vi(oarea ? devenind totodat i spectacol de mare atracie. @ar omul nu s-a mulumit numai cu att. >l a utilizat i vemntul Knc din cele mai vechi timpuri ca mi6loc de Knfrumuseare, colorndu-l, dndu-i forme din cele mai diverse. *stfel a descoperit Kn vemnt posibilitatea de a-i remodela corpul Kntr-un mod artificial, Kn conformitate cu ima(inaia sa artistic, fcndu-l cnd mai alun(it, cnd mai scund, mai voluminos sau mai subiat, supunndu-l diverselor forme (eometrice Dtrapez, clepsidr, conic, dreptun(hiular, butoi etc.E modificndu-i mereu arhitectura.

STI2URI VESTIMENTARE CONTEM3ORANE

STI2U2 4+ C2ASIC

CARACTERISTICI ele an)', rafinamen# esturi de calitate, fr modele florale strlucitoare sunt preferate culorile uni silueta dreapt sau a6ustat 6achete Kn combinaie cu fuste sau pantaloni, rochii sau bluze cu linia croielii mai sobr so-rie#a#e, ele an)' re)inu#', carac#er *rac#ic $$

O-s+ nu este admis e!trava(ana

5+ DE 6IROU

nu sunt permise

STI2U2

CARACTERISTICI silueta este dreapt, iar forma trapezoidal esturi Kn acelai ton sau cu ornamente mrunte; compleuriN sacou i pantalon, 6achet i fust, rochii;

O-s+ esturile cu desene mari, viucolorate sau cu desene florale

7+ ROMANTIC

femini#a#e, sensi-ili#a#e, sua%i#a#e materiale uoare, fluide, uni, cu imprimeuri florale, buline sau cu forme nere(ulate croieli care accentueaz talia i decolteul; decorarea cu volane, 6abouri, dantele, voaluri accesorii delicate, dar e!trava(ante s#il ins*ira# din cos#umele #radi)ionale ale diferi#elor *o*oare caracter funcional, confort croieli ce depind de tradiiile naionale; forme simple, dreptun(hiulare, trapezoidale esturi Kn culori naturale, ce depind de specificul naional, finisarea produselor cuN a6ur, dantel, broderii, aplicaii sim*li#a#e, confor#, li-er#a#e de mi<care croieli funcionale; buzunare aplicate, fermoare, capse etc. libertate Kn ale(erea materialelor (am cromatic foarte variat materiale strlucitoare, cromatic puternic, imprimeuri naturale, desi n *ro%oca#or

8+ ETNO9 .O2C2ORIC

Micros#iluri: rustic, +estern, countr; etc.

;+ S3ORT

Micros#iluri: -port - ele(ant, safari, 6eans, marinresc etc.

0+ E3ATANT

$8

Mas#er: =Ecodesi n in finisare #e>#ile?, Anul II

$7