Cuprins

Introducere
Capitolul 1 Cultura vestimentar n societate i familie
1.1. Repere conceptuale n cultura vestimentar
1.2. Istoricul culturii vestimentare
1.3. Stiluri vestimentare
1.4. Promovarea culturii vestimentare n educa ia
fetelor
Concluzii
Bilio!rafie
"ne#e
Introducere
A te mbrca decent i cu gust nu e un lucru deloc u$or. Ca orice alt tip de educa ie
cultura vestimentar implic anumite aptitudini care pot fi dezvoltate pe parcursul timpului.
Cunoaterea stilurilor de vestimentaie faciliteaz cultivarea adevratului sim estetic. Moda
ne poate oferi doar indici, nsfiecare individ n parte este cel care decide, ce i se potrivete i ce nu
ar putea accepta ca stil vestimentar personal. Totul pleac de la cunoaterea fizicului , dup care
urmeaz o selectare a stilului innd cont de anumite lucruri.
rumul spre formarea unei culturi vestimentare deseori e anevoios, fiind un proces continuu
de asimilare. !n rol esenial n crearea propriului stil l are mass"media prin mesa#ele pe care le
transmite. e altfel n educarea tinerei genera ii i mai ales a feti elor acest rol este foarte bine
accentuat, influennd n mare parte cultura vestimentar.
Cultura vestimentar e o component a lumii moderne. $a formarea culturii vestimentare
contribuie mult prezentrile de mod, n cadrul crora designerii vestimentari i etaleaz propriul
stil. in punctul de vedere al designerului vestimentar, n fiecare sezon se ncerc s se arate un
ma%im al modei. Creaiile vestimentare pot fi asimilate unor tablouri cu interpretri diferite, de la
individ la individ.
&nformaia pe care o primim trebuie corect prelucrat. Acest lucru este posibil doar daca se
manifest interes, iar cultura vestimentar se formeaz n urma unui proces de nvaare, combinnd
bunul sim, estetica i dorina de a nsui aceast component a lumii moderne. Cultura
vestimentar merge n paralel cu celelalte culturi. Accesnd surse de informaii diverse, dar i sub
influen a prin ilor fetele i bie ii pot s" i creeze propriul stil. ebutul formrii culturii
vestimentare vine din familie i nu nseamn a fi modern i stilat, urmnd cu oc'ii nc'ii tot ce
propun stilitii, fr a ine cont de particularitile individuale.
"ctualitatea temei. (n ultima vreme, se discut tot mai des despre cultura vestimentar,
ca fiind un conflict ntre genera ii. Cultura vestimentar n educa ia fetelor rmne a fi o problem
de importan global, deoarece practic n toate rile lumii se pune accent pe vestimenta ia tinerei
genera ii, astfel aceast tem este aprig dezbtut i n republica Moldova.
)
%etoda utilizat n aces lucrare este, n principal, analiza de coninut.
&iectivele principale ale lucrrii snt*
+tudierea evolu iei culturii vestimentare
,valuarea situa iei n prezent a problemei n cauz
Tratarea problemelor referitoare la cultura vestimentar a fetelor
-ormularea unor #udec i estetice privind diferitele aspecte ale culturii vestimentare
eseori o influien destul de mare asupra culturii vestimentare o au vedetele care snt un
etalon pentru tineri, dar care nu ntotdeauna snt un bun e%emplu. Criticii de mod au dat verdicte
privind cultura vestimentar a vedetelor. .rintre cei mai prost mbrcai se numar Madonna,
/ritne0 +pears, C'ristina A1uilera, C'er si 2enifer $opez. +tilai i bine mbrcai sunt considerai
,lvis .resle0 si 30lie Minogue.
eci a fi stilat nseamn a avea un gust bun.
4
Capitolul 1 Cultura vestimentar n societate i familie
1.1. Repere conceptuale n cultura vestimentar
(ntre elementele ce pot defini atmosfera unui loc, a unei perioade, vestimentaia ocup un loc
deosebit. ,ste evident faptul c vemntul creeaz imaginea e%terioar, primul mod de a lua legtura
cu o anumit persoan, cu un anumit mediu, cu un anumit timp.
5estimentaia este destinat n primul rnd prote#rii corpului fa de agenii mediului e%tern,
aceasta fiind, de fapt, raiunea pentru care a aprut. 6 dat cu trecerea timpului, mbrcmintea a
adugat rolului ei protector i pe acela estetic, tradus prin dorina oamenilor de a se mpodobi, de a"
i decora trupul, de a se diferenia fa de semenii lor 789.
(mbrcmintea este destinat astzi a e%prima personalitatea purttorului, a"i accentua unele
trsturi, estompndu"le pe altele: cu a#utorul vestimentaiei, silueta uman se poate recompune la
nesfrit, crendu"i astfel noi i noi posibiliti de a se impune ca surs de spectacol: confeciile
vestimentare evideniaz, prin ntreaga lor comple%itate, mediul social n care se mic individul.
e"a lungul istoriei omenirii, moda a avut un rol deosebit de important, fiind e%presia
mentalitii fiecrei epoci n parte, reflectnd ct se poate de bine principiile moralei vremurilor
respective. +"ar prea c oamenii au fost mereu victimele capriciilor modei* ea a fost cea care a
obligat s se poarte corsete sau crinoline imense, pantaloni scuri sau lungi, bufani sau mulai, pene
sau fructe la plrii, bocanci de soldat la fuste de voal.
Modei, ns, nu i se poate nega meritul de a ne nfrumusea persoana fizic, de a ne e%prima
sentimentele, de a ne educa gustul estetic. 5emntul este, poate mai mult dect orice altceva, o
prelungire a ceea ce ;purtm< n interior, a sufletului, a caracterului, a pre#udecilor, a libertilor, a
restriciilor noastre luntrice, a eu"lui fiecruia, a ceea ce suntem de fapt i a ceea ce vrem s prem
n oc'ii celorlali 7)9.
+tudiile despre mod au reliefat faptul c aceasta este o oglind a modului n care oamenii au
trit, au gndit, au fost influenai de mediul natural i de societate. -iecare epoc a avut moda sa
specific, aa cum diversele grupuri sociale au avut mbrcmintea lor specific. Trebuie specificat
=
faptul c 'aina s"a dezvoltat corespunztor relaiilor sociale, iar moda a fost > pn n secolul al ??"
lea " apana#ul e%clusiv al clasei dominante.
.rimele forme ale mbrcmintei s"au caracterizat prin folosirea nemi#locit a materialelor
gsite n natur, fi%ate pe corp n modul cel mai simplu. -ormele de mbrcminte uzuale s"au
dezvoltat o dat cu apariia i perfecionarea te'nicilor de mpletit, cusut i esut. -ormelor de baz
iniiale* triung'iulare, dreptung'iulare sau cilindrice li s"au adugat ulterior i cele decorative*
gulere, cordoane, mbrcminte pentru cap. Treptat, s"au format tipuri specifice de mbrcminte
pentru femei i brbai. (mbrcmintea croit, adaptat corpului, a generat forme diverse.
5estimentaia a devenit un domeniu de creaie n care s"a dezvoltat mult diferenierea prin
form, culoare, decoraie i material. Astfel, bogia de forme este derivat din specificul
materialului te%til dispus n diferite moduri de prindere. .erfecionarea artelor decorative a
determinat o i mai mare varietate i comple%itate.
+tilul, cultura vestimentar se nva de la prin i, e un bun transmisibil subtil din genera ie n
genera ie. +pa iul romnesc a fost cumva privat de informa ii i resurse, pierznd de"a lungul
deceniilor sim ul estetic.
Aceasta este una dintre problemele cu care se confrunt neamul nostru i anume lipsa de
educa ie estetic n materie de vestimenta ie. a, din pacate la noi, la moldoveni, nu s"a pastrat acea
tradi ie a elegan ei masculine, s"a pierdut n epoca uniformelor importan a unui costum bine croit, a
unei cm i impecabile, sau rafinamentul feminin, elegan a i diafanul unor roc'i e din fibre
naturale, ce snt nlocuite cu cele sintetice.
(n prezent se ncerc prin intermediul diverselor surse s se adu un plus de informa ie, se
ncerc consilierea elevilor de ctre pedagogi, speciali ti viza i n domeniu, a clien ilor, ncepnd cu
sfaturile practice i pn la partea cea mai important, accea a n elegerii avanta#elor crerii unei
imagini de succes prin vestimenta ie.
Ca orice alt tip de educa ie, i cea care ine de domeniul vestimentar implic parcurgerea
anumitor etape, e alonate de"a lungul unei perioade de timp. Manifestnd interes n a cunoa te ct
mai mult n privin a stilurilor de vestimenta ie, documentandu"ne i accesnd informa ii din aceast
sfer, tinerele a#ung s" i cultive cu adevrat sim ul estetic. Moda ofer, iar noi, ca indivizi, trebuie
s avem capacitatea de a alege ceea ce ni se potrive te 749.
@Totul pleac de la ntelegerea propriei persoane, s a#ungi s" i cuno ti fizicul. 6 dat ce
mesa#ul corporal a fost n eles, urmeaz o alt etap, i anume cea a apartenen ei la grupul din care
A
facem parte. Aici se cunoa te o evolu ie, reperat n timp n perioada studiilor pe care le urmezi. 6
dat a#uns la un loc de munc se instaleaz o constant n ceea ce prive te alegerea vestimenta iei<,
ne precizeaz analistul de mod Alin Balatescu. ar, drumul spre formarea unei culturi vestimentare
nu se opre te aici, ci se poate spune c avem de"a face cu un proces continuu de asimilare.
&nterac iunea cu familia, prietenii are i ea un cuvnt de spus. Cu este de negli#at nici cultura
general a fiecrei persoane, care te a#ut s combini armonios culorile, s tim s ne alegem
accesoriile etc. !n rol esen ial n crearea i n elegerea propriului stil l are mass"media prin
mesa#ele pe care le transmite.
DTendinele vestimentare folosite de o mare parte a productorilor de 'aine pentru copii v
@a#ut< s v transformai fetele n obiecte se%uale.D* aceasta este concluzia unui studiu recent, care
afirm c 4EF din 'ainele pentru copii au caracteristici se%ualizante. Cel mai adesea n alegerea
'ainelor pentru fetie, prinii se supun unei tendine generale, neanaliznd consecinele ei pe termen
lung.
,ducate s devin obiecte se%uale. +tudiul, condus de r. +ara' Murnen, profesor de
psi'ologie la 3en0ion College, din 6'io G+!AH, s"a bazat pe analiza a 8A site"uri destinate
vnzrilor de 'aine pentru copii, iar n cadrul lui au fost studiate peste A.EEE de articole
vestimentare, care au fost clasificate pe baza unei scale a gradelor de senzualitate. Cel mai adesea,
obiectele vestimentare @se%iD sunt croite astfel nct s scoat n eviden anumite pri ale corpului,
n special snii i prile posterioare, sau au imprimate pe ele mesa#e sau imagini sugestive.
Autorii studiului spun c acest tip de mbrcminte are implicaii serioase asupra modului n care
fetiele se autoevalueaz, modelul care le este indus punnd accentul pe atracia fizic feminin.
Acest lucru le face s se confrunte de la o vrst foarte fraged cu problema identitii se%uale 7=9.
-emeile din cultura occidental sunt n mare msur percepute i tratate de ctre brbai ca
obiecte. Aceast percepie este interiorizat de ctre femei, care primesc mesa#ul i a#ung s i
considere propriile trupuri ca obiecte care sunt evaluate n funcie de anumite standarde de
atractivitate, n special se%ual. ,ecul n conformarea la aceste standarde provoac adesea depresie,
lips de ncredere n sine, stim de sine sczut, dificulti n relaiile sociale. ,c'ipa de cercettori
consider c 'ainele se%ualizante determin educarea fetelor nc de mici s i perceap propriul
corp ca un obiect ce trebuie s se adapteze unor asemenea standarde* @Coi credem c a le mbrca pe
fete n acest fel ar putea s contribuie la adaptarea lor la rolul ngust de femei transformate n obiecte
se%ualeD, precizeaz acetia n studiul aprut n publicaia de specialitate @+e% Ioles<.
J
Ma#oritatea 'ainelor se%ualizate prezint i caracteristici ale 'ainelor pentru copii, prezente n
imprimeuri sau culori, ceea ce i deruteaz pe prini* @.rinii confuzi ar putea fi convini s
cumpere fusta mini cu imprimeu de leopard dac aceasta este roz iptor. ar n mod clar, aspectul
se%ual este vizibil i dincolo de fundie sau culori copilreti.< > afirm autorii studiului.
+e%ualizarea fetielor nu este pentru prima dat n atenia presei americane, subiectul fiind
dezbtut de mai multe ori pn acum, plecnd de la anumite produse izolate, care au fost scoase de
pe pia n urma protestelor prinilor. +'aron $amb, profesor de sntate mental la !niversitatea
Massac'usetts din /oston, atrage atenia c o tendin n mod este mult mai periculoas dect nite
cazuri izolate. &ar aceast tendin se bazeaz pe manipulare prin lucruri subtile, mrunte.
ei se investesc sume uriae n strategiile de marKeting i publicitate, bazate pe studii psi'ologice
i cercetri serioase, productorii nu i asum nicio rspundere, dnd vina pe prinii care cumpr
astfel de 'aine. Li, la urma urmei, au dreptatea lor* articolele vestimentare cu tent se%ual nu se
prfuiesc pe rafturi, ci se vnd c'iar bine 7A9.
!n alt aspect periculos n aceast tendin vestimentar n rndul copiilor este pedofilia. (n
condiiile n care abuzurile de acest gen sunt tot mai rspndite, este bizar c prinii accept s i
mbrace copiii n astfel de 'aine, dnd altor aduli motiv s i priveasc pe cei mici altfel dect ca pe
nite copii.
DCu copii de numai A ani e%matriculai pentru ofense se%uale i fetie pipite de colegii lor de
clas care nu au a#uns nici mcar la pubertate, avem o situaie deloc confortabil.
ar a cui este vinaM ,ste foarte uor s ari cu degetul spre media i s dai vina pe imaginile din
reviste, de pe internet sau de la televizor. ar realitatea este c rspunderea aparine fiecrei mame
care spune c este oK s iei pe strad purtnd o fust foarte scurt i strmt, cu picioare mici, abia
ieite din copilrie, cltinndu"se pe nite ridicole tocuri aflate @la mod<.
ac le permitem copiilor s se mbrace ca nite mini"aduli, le rpim copilria. Li permindu"le s
priveasc la televizor orice aleg ei mpreun cu grupul lor de colegi, nseamn c pur i simplu
ridicm din umeri i ne splm pe mini de orice responsabilitate.D, spune $iz -raser > ;Mac'ia# i
tocuri la N aniM ,ste timpul ca noi, mamele, s ne oprim fetele s devin obiecte se%uale<
N
1.2. Istoricul culturii vestimentare
+e crede c primii @germeni< ai modei au aprut n ,giptul antic, odat cu apari ia lu%ului i
elegan ei vestimentare de la curtea faraonilor. Aceast opinie este mai pu in plauzibil ntruct este
greu de crezut c atunci i acolo se sc'imb forma, dimensiunea i culoarea ve mntului n manier
i la intervale de timp ce caracterizeaz particularit ile modei, a a cum o cuno tem azi.
Asemenea condi ii se configureaz nu n lumea vec'ilor civiliza ii asiatice, ci n ,uropa
secolului al ?&5"lea, atunci cnd pe arena istoriei, ,vul Mediu Gdin ,uropa 6ccidentalH, ncepe s
se destrame, desc'iznd por ile rela iilor de produc ie capitaliste care vor marca nu numai o
dezvoltare economic spectaculoas, dar i nflorirea artei i culturii.
Acum omenirea va cunoa te unul dintre marile momente propusoare de cultur i civiliza ie,
datorat Iena terii italiene. Iena terea va fi momentul, iar &talia va fi locul unde vor aprea primele
manifestri ale modei. Acest privilegiu este revendicat n acela i timp de -ran a , +pania i Anglia,
fiecare pretinzndu" i ntietatea.
!nii autori consider c momentul apari iei modei a fost declan at de prima diferen iere
produs > n plan dimensional > a ve mntului brba ilor fa de cel al femeilor. ,ste vorba tot
de secolul al ?&5"lea, cnd costumul brba ilor a devenit mai scurt dect cel al femeilor. ,ste greu
de acceptat o asemenea interpretare, dac avem n vedere c moda nu nsemna o deosebire ntre ceea
ce poart femeile i ceea ce poart barba ii. Moda nseamn, de fapt, sc'imbarea periodic a formei,
a dimensiunii i a culorii.
,volu ia fenomenului n secolul nostru a luat propor ii de mare comple%itate. Au fost
e%primate preri care au cerut ca moda s fie ridicat la rang de tiin .
Moda a strnit n decursul veacurilor reac ii dintre cele mai ciudate. Cnd a fost adorat de
unii, a fost 'ulit de al ii, ceea ce a fcut s fie mereu sc'imbtoare, nct s mpace i pe unii i pe
al ii.
Ceea ce deosebe te o mod vestimentar de alta este silueta GliniaH, stilul i tema. !neori
intervin i culorile.
+ilueta natural a corpului uman a suferit n decursul timpului unele modificri determinate de
modul de via , de clim i de zona geografic. $a nceput, omul a fost mai robust, mai pu in zvelt,
O
cu forme dure, ca i modul su de e%isten . Apoi, pe msur ce condi iile de via devin mai
favorabile, se contureaz i o siluet cu forme mai pu in dure, mai zvelt. 6 dat ce omul devine
con tient de frumuse ea fpturii sale, va inventa tot ce mintea l va a#uta pentru a se nfrumuse a i
mai mult.
6mul a intervenit pentru a" i modela propriul c'ip. (n a#utorul formrii i pstrrii unei
siluete natural propor ionate a intervenit cu vremea sportul, menit s ntre in sntatea i vigoarea
> devenind totodat i spectacol de mare atrac ie.
ar omul nu s"a mul umit numai cu att. ,l a utilizat i ve mntul nc din cele mai vec'i
timpuri ca mi#loc de nfrumuse are, colorndu"l, dndu"i forme din cele mai diverse. Astfel a
descoperit n ve mnt posibilitatea de a" i remodela corpul ntr"un mod artificial, n conformitate cu
imagina ia sa artistic, fcndu"l cnd mai alungit, cnd mai scund, mai voluminos sau mai sub iat,
supunndu"l diverselor forme geometrice Gtrapez, clepsidr, conic, dreptung'iular, butoi etc.H
modificndu"i mereu ar'itectura.
e i oamenii au fost interesa i de 'aine i mod de mii de ani, industria respectiv a nceput
s capete forma abia n #urul anilor 8OAE. &nainte de 8OAE, circa NEF din 'aine erau cusute de mn,
c'iar de ctre cei care le purtau. &mbrcmintea era un produs ca oricare altul, iar calitatea sa
depindea de talentul croitoresei.
&n civilizatiile stravec'i' 'ainele n"aveau scopul de a acoperi partile DrusinoaseD ale corpului,
ci de a tine cat de cat de cald. &n unele culturi, 'ainele aveau rolul de a"i apara de farmece pe cei ce
le purtau, pe cand in altele serveau ca simple podoabe.
.rimul material folosit pentru 'aine era un amestec de scoarta, bumbac si canepa. -ibrele de
origine animala au fost folosite abia din perioada neolitica de catre anumite culturi care, spre
deosebire de stramosi, au fost in stare sa formeze comunitati pe langa care puteau creste oi si unde"si
puteau construi razboaie de tesut.
,giptenii purtau doar una sau doua piese mari de imbracaminte infasurate pe corp in diferite
moduri. Atat barbatii cat si femeile din ,gipt purtau tunici cusute pe masura potrivita, care semanau
cu un tricou lung care a#ungea pana la genunc'i Gpentru barbatiH sau pana la glezne Gpentru femeiH.
Tunicile erau de obicei fabricate din in si de cele mai multe ori erau de culoare alba. Cei mai multi
egipteni nu par sa isi fi acoperit capetele cu niciun fel de articol de vestimentatie. eseori umblau cu
picioarele goale, dar uneori purtau sandale din piele.
P
Climatul egiptean a favorizat imbracamintea usoara facuta din fibre vegetale, predominant
panza, iar in timpurile Iomane ocazional bumbac, un material de import din &ndia. $ana era folosita
in masura mai mica si rareori de egiptenii bogati. Mici cantitati de matase erau comercializate in
estul Mediteranei, posibil pe la a doua #umatate a mileniului && a.c. si resturi de matase au fost gasite
in mormintele egiptene.
.ieile de animale, in special de leopard, erau uneori purtate de preoti si calugari in rolul lor de
primi slu#itori ai lui umnezeu. Astfel de vesminte au fost gasite in mormantul lui TutanK'amon si
erau frecvent pictate pe peretii mormintelor. !nii regi si regine purtau imbracaminte decorativa
ceremoniala cu pene si tec'ini.
Toga, o 'aina distinctiva a Iomei antice, a fost, probabil, o mantie de sase metri in lungime,
care era infasurata in #urul corpului si era, in general, purtata peste o tunica.
Toga se baza pe o 'aina tip roc'ie folosita de catre un popor nativ, etruscii, care au trait in
&talia din anul 8)EE i.Qr., desi toga de obicei este asociata cu romanii.
iversitatea 'ainelor in Brecia Antica poate fi redusa la trei tipuri de imbracaminte* tunica,
mantia, 'lamida. Toate constau intr"o bucata de stofa drapata dreptung'iulara stransa cu o centura,
pe umar cu o agrafa sau un nod. Qainele oamenilor cu rang se deosebeau foarte putin de 'ainele
celor fara rang, doar prin cateva broderii si calitatea materialului si al culorii. Cel mai des, pentru
fabricarea vesmintelor, era folosita lana, iar pentru cei foarte saraci, parul de capra. Qainele femeilor
se deosebeau de cele ale barbatilor doar prin calitatea mai fina, transparenta tesaturilor, culorile mai
vii si o a#ustare mai coc'eta. Atat femeile cat si barbatii purtau sandale, dar ma#oritatea populatiei nu
folosea incaltaminte. aca porneau la un drum mai lung, oamenii optau pentru un fel de g'ete. Ca
accesorii se intalneau* umbrele, evantaie, posete, sutiene, pieptene, oglinzi, panglici, peruci,
depilatoare, parfumuri si coloranti pentru par.
(n (vul %ediu, omenirea cunoaste unul dintre marile momente propulsoare de cultura si
civilizatie, datorat Ienasterii italiene. Ienasterea va fi momentul, iar &talia va fi locul unde vor
aparea primele manifestari ale modei. Acest privilegiu este revendicat in acelasi timp de -ranta,
+pania si Anglia, fiecare pretinzandu"si intaietatea.!nii autori considera ca momentul aparitiei
modei a fost declansat de prima diferentiere a vesmantului barbatilor fata de cel al femeilor. ,ste
vorba de secolul al ?&5"lea' cand costumul barbatilor a devenit mai scurt decat cel al femeilor.
&n ,uropa ,vului Mediu au fost la moda tot felul de podoabe pentru cap, ciudate si
minunate. -emeile incepusera sa poarte niste palarii inalte, numite D'enninD, care semanau cu turlele
8E
de biserica. .robabil ca era destul de greu sa intre pe usi, deoarece unele palarii aveau aproape un
metru inaltime. Alte palarii aveau forma de coarne de animale. Altele erau ca niste aripi de fluture.
&n #urul anului 8NEE erau la moda perucile pudrate, alunitele false si roc'iile cu crinolina,
acestea din urma uneori incredibil de largi.
Talia ,mpire, o linie ce demarca talia pornind de sub bust, a fost facuta cunoscuta de catre
2osep'ine, sotia lui Capoleon /onaparte, care, in timpul cat sotul ei a fost imparat, incepand cu anul
8OE=, a favorizat impunerea stilului DclasicD grecesc si a facut sa revina roc'iile stil toga pe care le
purtau persoanele pictate pe vasele provenind din perioada respectiva G-igura 8.8.H.
&n aceeasi perioada a aparut dand0"ul, construit dupa modelul lui Beorge R/eauR /rummell, un
domn care insista ca pantalonii sa i se potriveasca la fel de bine ca un al doilea rand de piele si care
nu suporta ca vesta sa faca nici macar o cuta. Bulerul unui dand0 era asa de inalt si de teapan, ca nu"
si putea misca nici gatul.
Anul 8O=O, supranumit si anul Ievolutiei, DforteazaD femeile sa se acopere cat mai mult cu
putinta, astfel must have"urile epocii fiind bonetele si fustele lungi, mereu murdare de la taratul de
podele.
Cand se vorbeste despre inceputul secolului al ??"lea, lumea foloseste mai mereu termenul
de Dla /elle ,po1ueD, adica D,poca frumoasaD. Moda a fost cu siguranta una frumoasa " par lung,
decolteuri largi si tone de dantela G-igura 8.),H.
$a inceputul .rimului Iazboi Mondial, corsetele au fost abandonate complet, talia a coborat,
iar poalele s"au scurtat pana spre genunc'i.
, prima data in istoria modei cand linia bustului nu mai e importanta. -emeile cu sani mici au
cunoscut triumful, in timp ce suratele lor mai dotate au fost nevoite sa recurga la tot felul de artificii
pentru a incapea in 'ainele la moda in acele vremuri.
&mediat dupa terminarea .rimului Iazboi Mondial' mentalitatea femeilor a inceput sa se
sc'imbe. &n acea perioada, acestora li s"a oferit ocazia sa lucreze in afara casei si, practic, sa isi
foloseasca inteligenta. +"au ocupat de lucruri administrative, au fost asistente medicale sau postarite.
Coco C'anel s"a impus in moda folosind accesorii feminine precum bratarile, lanturile,
perlele, palariile in combinatie cu tinute simple, precum little blacK dress si c'iar de inspiratie
masculina cum ar fi taiorul. Aceasta din urma piesa vestimentara a cucerit treptat gusturile, devenind
un Dmust 'aveD, o DuniformaD a femeilor bogate, de afaceri.
88
&n 8P)4, Coco C'anel declara pentru QarperSs /azaar ca Dsimplitatea este c'eia adevaratei
eleganteD.
esignerul, alaturi de $ouise /rooKs, a dat nastere unei noi generatii de femei cu o puternica
personalitate. Acestea se deosebeau prin faptul ca isi tundeau parul scurt, fara sa isi piarda din
feminitate, purtau fuste mai scurte, se mac'iau si erau adesea vazute, in societate, fumand si
savurand cocKtailuri.
Anii RJE sunt considerati a fi inceputul DrevolutieiD modei feminine pentru ca tinutele incep sa
fie tot mai simple, apropiindu"se de imaginea femeii moderne, de cariera.
Apar, deci, fustele conice pana la genunc'i sau c'iar mai sus, #ac'etele usor cambrate si
trenciurile cadrilate facute celebre de sotia fostului presedinte american 2o'n -. 3enned0, 2ac1ueline
6nassis. Contrastele cromatice gen alb"negru, rosu"negru sau galben"albastru erau si ele in mare
voga.
Anii RNE au reprezentat o perioada de transformari ma#ore ce au stat sub semnul miscarii
D'ippieD. e aceea, cele mai multe influente in fas'ion au avut ca punct de plecare acelasi DcurentD*
pantaloni foarte evazati, #eansi, camasi lungi, cu ciucuri sau fran#uri, modele de inspiratie etnica,
imprimeuri florale, impletituri din piele si bentite colorate. &n privinta culorilor, paleta cromatica
este nelimitata.
Moda anilor ROE a fost guvernata de curentul disco. .iesele de rezistenta erau fustele foarte
scurte, colantii, tricourile cu un umar liber, manecile Dtrei sferturiD, topurile in culori vii si aplicatiile
stralucitoare.
-oarte la moda erau si colierele lungi, bratarile din plastic si cerceii mari cat mai usor de
observat. &ntreaga evolutie a lumii fas'ion din perioada anilor ROE a gravitat in #urul unor simboluri
care au dat DtonulD, atat in s'oT"bizz cat si in vestimentatie, dintre acestea remarcandu"se
clar....Madonna. .e scurt, anii ROE au stat sub spiritul nonconformismului, al cura#ului si al
e%pansivitatii.
$a sfarsitul sec al ??"lea, vestimentatia si s'opping"ul devin o pasiune colectiva* c'iar si
copiii invata numele lui Baultier, -endi sau olceUBabbana.
Moda devine un ve'icul care promoveaza maroc'inaria, decoratiunile si bi#uteriile. aca
.arisul G-rantaH inca mai este considerat capitala modei, Milano G&taliaH este cel care imbraca cei mai
multi oameni.
8)
1.3. Stiluri vestimentare
+tilul vestimentar este o form de e%primare a propriei personalit i, mbinat cu o cunoa tere
detaliat a proptiului corp.
-iecare stil se caracterizeaz prin calitatea creaiei artistice. !nele stiluri, de o unitate aproape
perfect, au avut uneori o durat de cteva decenii sau mai puin. +tilurile contemporane pun accent,
n primul rnd, pe corelaia dintre estetic i funcional.
5estimentaia, prin tot ceea ce reprezint ea, intr n sfera de activitate a designerilor. A
devenit un clieu a spune c designerii creeaz moda. ,ste adevrat c multe dintre tendinele modei
au fost introduse de designeri celebri* faimosul costum de dam n carouri albVnegru C'anel 8P)E,
;noua imagine< a lui ior n 8P=E sau smoKingul lui Wves +t. $aurent. Astzi este din ce n ce mai
puin probabil ca un designer industrial s genereze o nou mod. 2ac'etele militare ale anilor XOE,
salopetele tip fermier sau practicii pantaloni $evi +trauss sunt doar cteva e%emple de mare succes.
Toate acestea arat, ns, c designerii sunt n fapt cei care combin materialele, culorile, stilurile i
;looK<"ul dorit i acceptat de un numr mare de clieni. .utem afirma, fr s greim prea mult, c "
n ultim instan " adevratul creator al modei este clientul, designerul fiind cel care d replica
material a dorinelor i necesitilor acestuia.
e multe ori, tonul n mod este dat de personalitile cu nalt statut social i de evenimentele
ma#ore din lumea afacerilor, s'oT"business"ului, sportului, politicii sau artei. (n perioada anilor
XNE"XOE, popularitatea modei disco s"a datorat entuziasmului pentru discoteci: rocK and roll"ul,
dansatorii de aerobic sau superstarurile muzicii au un impact ma#or n rspndirea valorilor modei.
Moda reflect, de asemenea, rspunsul populaiei la modificrile sociale i economice. Au
aprut, de pild, magazine specializate n mbrcminte pentru femei aflate n faze diferite ale
carierei lor profesionale. +imilar, se poate vorbi despre anti"instituionala mod a anilor XJE"XNE, aa
numitul ;'ippie"looK<, e%presie a luptei tineretului mpotriva instituiilor i o reacie mpotriva
nepopularului rzboi din 5ietnam. Coua dezvoltare te'nologic cauzeaz deseori o nou mod.
Multe articole i au originea n crearea de noi fibre sintetice, n utilizarea de noi procese te'nologice
de producie a esturilor. -ibrele sintetice au dezvoltat o ntreag industrie a costumelor de baie, a
84
ciorapilor de dam .a.m.d. Alte e%emple abund, precum popularitatea pieselor de mbrcminte tip
strec' sau proliferarea graficii pe tricouri.
+e fac eforturi considerabile pentru dezvoltarea unor noi materiale, diferite sub aspect i
proprieti de cele tradiionale Gfibre capabile s converteasc energia solar n energie termic,
destinate ec'ipamentelor pentru alpiniti sau sc'iori: fibre capabile s absoarb transpiraia, avnd n
acelai timp efecte dezodorizante sau c'iar fibre impregnate cu parfumH. +e caut, de asemenea,
materiale sintetice cu aspectul celor naturale Gln, bumbac, mtase, pieleH, dar avnd caliti
mbuntite de rezisten, purtabilitate i ntreinere.
.roductorii de confecii vestimentare au la dispoziie o gam larg de materiale, caracterizate
de structuri, culori i desene diferite: combinate sau nu, aceste materii prime dau posibilitatea
realizrii unor efecte estetice inedite. Astzi, n lumea ntreag, moda este considerat o dovad de
civilizaie i progres. .opulaia lumii difer de la un continent la altul, de la o ar la alta, de la un
grup la altul. -iecare dintre noi avem valori diferite* unii suntem conservatori, alii futuriti, unii
materialiti, alii nu. 6ricare ar fi valorile noastre i stilul nostru de via, mbrcmintea ne reflect
opiunile.
+e admite postulatul conform cruia creaia de mod este relaia stil vestimentar V stil de via.
+e constat c elemente ale stilului de via cu influene ma#ore asupra stilului vestimentar
reprezint relaii de adaptare a individului la univers.
,%ist ns i situaia n care stilul vestimentar nu decurge din stilul de via, ci din aspiraiile
individului ctre altceva, ctre ceea ce i"ar dori s par. Aceast relaie, diferit de cea anterioar,
nu e%clude ideea adaptrii, c'iar dac sub o form special* adaptarea realului la imaginar, n cadrul
universului individual. C'iar dac fantezia i ndeamn pe creatori s se #oace cu formele i culorile,
s nu uitm c moda se adreseaz unor poteniali cumprtori, purttori ai respectivelor propuneri
vestimentare, n mpre#urri de via concrete. Ceea ce contureaz cel mai mult creaia vestimentar
este originalitatea propunerilor i funcionalitatea soluiilor.
Creaia vestimentar are o sfer mult mai larg de cuprindere dect transpunerea n practic a
rezultatelor prospectrii liniilor modei. Activitatea de creaie trebuie s valorifice ntregul
instrumentar tiinific destinat producerii de idei, de noi produse, deoarece definete personalitatea
unui produs, cererea lui pe pia i ansele de reuit n comparaie cu alte produse.
.roiectarea i realizarea pieselor de mbrcminte se afl sub incidena a numeroi factori*
vrsta diferitelor segmente de cumprtori, anotimpul sau sezonul, stilul sau genul preferat. ,%ist o
8=
adevrat industrie a 'ainelor, ncepnd cu cele specifice celei mai fragede vrste i pn la cele
specifice vrstei naintate. +uccesiunea anotimpurilor determin mbrcminte adecvat pentru
primvar, var, toamn i iarn i, mai mult dect att " e%periena n domeniu a demonstrat >
e%ist tendina general de specificitate pentru fiecare lun calendaristic.
Concordana vestimentaiei cu personalitatea i posibilitile Gnative, materiale etcH ale
fiecruia deosebete stiluri precum* suav"romantic, licean, cinegetic, etno"retro"folK sau practic"
activ, stiluri a cror e%isten produce modificri substaniale n mentalitatea noastr despre 'aine.
+"au impus mai multe genuri de mod, n conformitate cu preferinele consumatorilor* genul
e%travagant G cu forme neobinuite, accesorii stranii i materiale de ultim orH: Y genul clasic Gcu
linii rafinate, coloristic fr accente tari, materiale supleH: Y genul romantic Gcu not suav conferit
de materiale fluide, imprimeuri florale, accesorii din rafie sau paieH: Y genul se%0 Gcu forme simple,
provocatoare, culori tari, esturi elastice, tieturi ndrzneeH: Y genul sport Gdeterminat de croieli
funcionale, materiale moi, nclminte uoarH: Y genul le#er Gsau funcional"dega#at, reprezentat de
pantaloni, tricou, cma, pulover, fr accesoriiH: Y genul elegant Gdistincie nostalgic conferit de
croieli sofisticate, materiale scumpe, rigiditate stilisticH: Y genul acidulat sau starlet Gcu linii care
subliniaz silueta, culori stridente i materiale lucioaseH.
Moda este un fenomen periodic, ciclic i dup unii efemer, trector. Ansamblul creaiei
vestimentare sufer sc'imbri rapide, radicale, contradictorii c'iar de la un sezon la altul, de la o
prezentare la alta.
Moda este o industrie. up gradul de e%ecuie i concepie, produsul modei se divide n dou
mari categorii* creaia ;'aute"couture< i creaia tip ; pret " Z " porter<. +e folosesc termeni francezi
deoarece ultimul secol a fost net dominat n acest domeniu de ctre francezi, care pun bazele
conceptului realizrii de succes a celor mai rafinate i elegante colecii.
Cerinele estetice fa de produsele vestimentare urmresc simbioza dintre aspectul e%terior,
confecionare, calitatea materialului te%til i destinaia confeciei. Aspectul e%terior reflect ntr"o
msur foarte mare calitatea, fiind caracterizat de Y siluet, respectiv gradul de aderare a produsului
la figur, aspectul liniilor umerilor, al taliei, al liniilor laterale care stabilesc conturul produsului: se
cunosc* silueta tip clepsidr a anilor X=E"XAE cu talia mult accentuat, umerii i oldurile mrite:
silueta tip conic, cu umerii foarte lai, talia marcat i baza strmt: veminte tip sac sau, dimpotriv,
creaii aderente, accentund sinuozitile trupului: Y form, stabilit de liniile constructive ale
produsului, respectiv liniile custurilor, ale penselor, ale reliefurilor: Y model, determinat de liniile
8A
decorative ale produsului* liniile ornamentale, cute, broderii, dantele, gulere, revere, manete,
cordoane, accesorii: Y croial, caracterizat prin tipul mnecii, forma gulerului, tipul de buzunare,
modele de butona#. $a baza alctuirii aspectului unui ansamblu vestimentar stau, de fapt, aceleai
legi ale compoziiei, formei i culorii care guverneaz orice creaie artistic.
Anumite mi cri ale tinerilor precum * ,mo, .unK, Qip Qop, Bot' etc. au coduri vestimentare
specifice pentru a se identifica cu cultura lor. Atunci cnd ne modificm n mod intenionat aspectul
fizic pentru a ne conforma standardelor unui grup, atunci purtm o uniform.
Curentul emo G-igura 8.4.H este uneori identificat cu o anumit mod. Termenul DemoD e
deseori asociat stereotipic cu blugi strm i, breton lung ntins pe o parte a fe ei sau peste unul sau
c'iar amndoi oc'i, drept, negru nc'is la culoare, tricouri strmte care de obicei au inscrip ionate
pe ele numele unor trupe de rocK, curele cu inte cu catarame, teni i de pnz n genul Converse All
+tars, adida i de sKater sau al i papuci negri Gn general vec'i, ponosi iH i gro i, oc'elari cu ram
neagr groas eventual i o geant lung tip po ta .
Moda emo s"a sc'imbat n timp. Trendul ini ial prevedea pr simplu, fr crare, pulovere
strmte, cm i i geci. Aceast mod a fost uneori caracterizat ca fiind un simplu moft, un
capriciu.
Iecent, trendul emo este asociat cu un stereotip ce const n a fi emo ional, sensibil, timid,
introvertit, an%ios. Mai este asociat i cu stri de depresie, tendin e de auto"provocare de rni, c'iar
i sinucidere.
+tilul .unK G-igura 8.=.H* Tricouri cu sloganuri si imagini controversate, 'aine de piele,
bocanci militari, pantaloni din piele stramti sau #eansi negri, ace de siguranta si zale prinse de 'aine,
bratari din piele cu insertii din metal, oc'ii mac'iati e%cesiv cu negru.
Moda Bot' este stereotipizat ca fiind o un stil vestimentar ntunecat, uneori morbid, i
eroticizat. Moda tipic include pr vopsit brunet, dermatograf negru, manic'iur neagr, ve minte
istorice negre: unii got'eri au i piercing"uri. +unt mprumutate elemente ale stilurilor elisabetan,
victorian, sau medieval i simboluri religioase G cre tine sau pgneH sau mitologice, cum ar
fi cruci, anK'"uri, etc.
Civelul la care got'erii respect acest stil variaz n func ie de individ i zon geografic, cu
toate c ma#oritatea got'erilor poart inute cu mcar o parte din aceste elemente.
Creatori de mod, precum Ale%ander Mc[ueen i 2o'n Balliano, au fost descri i ca fiind
practican ii unui DQaute Bot'D.
8J
Busturile femeilor in materie de moda variaza atat de mult, incat gasim mii si mii de stiluri
vestimentare, simple sau sofisticate, elegante sau moderne, iar pe unele le adoptam in functie de
preferinte si de personalitate. Am selectat cele mai tari O stiluri fas'ion din zilele noastre.
)n stil plin de rafinament si ele!anta este cel clasic. Caracteristica de baza a stilului clasic"
sic este naturaletea. $aitmotivul intalnit cel mai des este roc'ia eleganta si clasica, accesorizata cu
multa finete. +tilul respectiv avanta#eaza inclusiv femeile plinute, prin adoptarea tinutelor cu taieturi
drepte in partea de sus* roc'ii stranse in #urul sanilor, cu banda in talie si largute in partea de #os,
fuste lungi si largi, fuste drepte, cu lungime sub genunc'i, curele, pantofi cu toc.
Adepta stilului clasic sic se va a%a intotdeauna pe calitate si va cauta sa se imbrace in 'aine
din materiale fine* stofa moale, matase, casmir, tTeed scotian. &i plac pantofii si accesoriile si isi
asorteaza mereu tinutele. Adora #ac'etele, sacourile, tunicile, roc'iile si fustele pana la genunc'i,
esarfele. Cu tinde sa e%perimenteze prea mult si de aceea nu face mai deloc greseli vestimentare.
Cuantele sale preferate sunt albastru, bleumarin, negru, culorile inc'ise, dar si culori desc'ise,
precum crem, alb, culoarea untului.
-emeia cu un stil modern alege 'aine care capteaza atentia. e multe ori, adopa looK"ul
androgin. ,ste e%centrica, fas'ionista, ii place sa se #oace cu te%turile si nuantele, e%perimenteaza si
incearca tot felul de combinatii, uneori reusite, alteori aparent ciudate. .oarta ziua costum rosu cu
sandale elegante sau denim cu piele, iar seara o vezi intr"o roc'ie se%0, acesorizata cu multe, foarte
multe bi#uterii.
Ceconventionala si avangardista, reprezentanta stilului modern se va diferentia intotdeauna de
adeptele stilului clasic nu neaparat prin ce poarta, ci mai ales prin cum poarta si ce asortari ii trec
prin minte. Adora pielea si imitatiile de piele, materialele sintetice, l0cra, blanurile artificiale si
culorile puternice. !neori, alege multe culori contrastante intr"o singura tinuta.
.une mare pret pe accesorii, care nu trebuie sa fie neaparat realizate din cele mai fine
materiale, ci sa dea accente moderne looK"ului sau. +e #oaca cu geometriile, imprimeurile si animal
print"urile, dandu"ti impresia ca este desprinsa dintr"un tablou suprarealist sau futurist.
Adepta stilului funK0 face din imbracaminte un mod de amuzament, de divertisment, este pusa
pe sotii si o mai da in bara din cand in cand. +e imbraca in functie de starea sa sufleteasca, uneori o
poti vedea cu fuste scurte peste colanti in nuante stridente, iar alteori, cu fuste lungi cu volane si
tenisi. &i plac 'ainele contrastante, care pentru multe persoane nu se potrivesc in aceeasi tinuta.
8N
+e imbraca in salopete, pantaloni scurti, fuste scurte, fuste gips0, pantaloni tigareta, veste cu
fermoar, veste de blana, topuri si maieuri. &n ceea ce priveste materialele, poarta mai de toate*
naturale Gbumbac, matase, crep, inH, tesaturi din microfibre, satin sau voal.
Adora sa faca impesie buna, sa iasa in evidenta si de aceea apeleaza la imprimeuri, insertii de
materiale suprapuse, dungi, broderii, accesorii in par, pantofi colorati si genti multicolore.
-emeia care iubeste stilul casual este simpla, naturala. eseori se imbraca sport sau casual.
-oloseste 'aine din materiale naturale, bumbac, tercot, in, lana. +e imbraca in blugi, pantaloni, veste
si camasi din denim, bluze largi, tricouri, bluze din oc'iuri de plasa, pulovere, sacouri sport. &i plac
imprimeurile si desenele #ucause, mozaicurile, esarfele, incaltamintea confortabila, balerinii, sabotii
si sandalele de tip gladiator.
+tilul elegant feminin. -emeia eleganta apreciaza stilurile contrastante si imprimeurile,
precum si combinatiile de culori potrivite intr"o tinuta. &mbina feminitatea cu modernismul, iar
'ainele sale ofera un rezultat artistic* de la simplitate la eleganta sofisticata, este la fel de se%0 cand
etaleaza o roc'ie vaporoasa sau cand poarta blugi si tricou. &i plac materialele fine, subtiri* matase,
voal, lure%.
+eara, se imbraca in roc'ii de tafta si sifon, lame auriu sau argintiu, iar ziua adopta o gama
larga de tinute, simple sau sofisticate, dar mereu feminine. Are un aer natural si deseori se remarca
prin indrazneala* roc'ii scurte si pantofi cu toc foarte inalt, decolteuri Gdar nu e%agerateH, deu%"
pieces. .une accent pe mac'ia# si pe coafura.
+tilul trend0"confortabil.Tine foare mult la ecologie si prote#area mediului incon#urator. ,ste
indragostita de spatiile desc'ise, ii plac plimbarile in aer liber si ii place imbracamintea confortabila.
.oarta cizme de coTbo0, cizme de ec'itatie, #ac'ete arm0, #ac'ete de piele si mult, mult verde. Cu
este c'iar adepta culorilor puternice. &i plac materialele primare* lana tricotata manual, bumbac,
panza, piele, catifea, fetru. .oarta blugi si pantofi le#eri sau botine sau tunici inc'ise cu doua randuri
de nasturi, de preferat in culoarea musc'iului. !neori, ai impresia ca parca pleaca la vanatoare.
8O
1.4. Promovarea culturii vestimentare n educa ia fetelor
,duca ia este o metod sigur pentru mbunt irea vie ii tuturor oamenilor, inclusiv a
copiilor. ,ducarea tinerelor fete asigur beneficii spectaculoase pentru genera iile prezente i
viitoare i influen eaz in mod deosebit o serie de priorit i.
+e pune destul de multa presiune pe fetitele din ziua de astazi. ;Modelele< care apar la
televizor, in revistele ;gloss0< sau in viata de zi cu zi nu sunt toate demne de urmat. Cati dintre
parinti si"ar dori o fiica ;la moda< inalta si slaba, cu pretul infometarii cu zilele, agatata de cotul
unui domn generos, cu pretul pierderii identitatii proprii si valorilor morale pe care ei s"au straduit sa
o inveteM\
Misiunea parintilor in educatia copiilor este grea, dar merita tot efortul. .arintii au datoria de a
creste copii cu incredere in sine care sa nu plece pe drumul ;etaloanelor< intalnite la tot pasul.
Cresterea increderii in sine este, deci, un element"c'eie in educatia copiilor, in special a fetelor.
Cultura, ca definitie, reprezinta Dfaptul de a poseda cunostinte variate n diferite domeniiD si
de a avea un Dnivel GridicatH de dezvoltare intelectualaD G,?H. Cultura reprezinta o mostenire ce se
transmite cu a#utorul codurilor de comunicatie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul si
artele, mass media Gpresa, radioul, televiziuneaH, media interactiva Gtelefonul, internetulH. (n acelasi
fel se transmit gesturile, ritualurile, cunostintele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi
insusia prin diverse forme ale memoriei subiective Grefle%e, cuvinte, imaginiH dar si prin intermediul
memoriei obiectiveGobiecte, peisa#e,carti, numere, reguliH. .utem spune despre tinerii din ziua de azi
ca au contacte cu cultura, asa cum este perceputa ea, la nivel inaltM
na Mirela Casaudean Gprofesor, /rittis' Culture U T'eatre ,%pertH crede ca, de cultura
elitista G'ig'"cultureH, tinerii sunt interesati mai putin, ei ndreptndu"se mai degraba spre cultura
populara G0out' cultureH. Aceasta cultura G0out' cultureH, reprezinta o forma de e%primare a
individualitatii, printr"o strmta legatura cu moda, stilul, muzica, dansul. -aptul ca tinerii se
manifesta n functie de ceea ce ei aleg, reprezinta o carte de vizita. Acestia si aleg modele dintre
celebritati, si stabilesc niste standarde, care denota ceea ce vor sa fie si care, totodata, le da
sentimentul ca apartin unui ceva mai mare, ca au ocazia sa arate cine sunt.
.entru formarea moral i spiritual a tinerelor fete este necesar ca coala s creeze un cadru
optim n care modelul educaional s poat fi aplicat.
8P
e e%emplul trun internat din Anglia fetele erau ferite de orice tentatie. +i anume o alt
tentaie ce trebuia reprimat o reprezint moda. ,ra cunoscut n epoc aplecarea femeilor, aceste
;regine ale roc'iilor<, cum le numete 2ean".aul Aron, spre mod. ar aceast plcere poate atrage
dup sine ruina financiar a familiei. (ntr"o lucrare privind educaia fetelor din aceast perioad se
precizeaz* ;$u%ul ruineaz i ruina familiilor aduce dup sine stricarea moravurilor. $u%ul este n
contradicie cu religia, cu regulile modestiei cretine<. .entru a evita acest lucru se ncerca nc din
coal ;s se combat assemenea plecri cu toate mi#loacele, pentru ca elevele s nu pun aplecare
spre lu%u<. .entru a mpiedica o asemenea tendin elevelor li se introduce uniforma. Iecomandrile
ministrului consultat n aceast problem sunt* ;simplitate, soliditate i ieftintate<. !niforma este
alctuit dintr"o ;roc'ie cenuie i zuavu GilicH, de aceeai culoare, o bluz de percalu fr dantele
sau ornamente.< ]inuta elevelor trebuia s fie ct mai sobr cu putin* <coifur simpl, prul
mpletit, mneci fr dantel, fr panglici i bi#uterii<.
Moralitatea i ordinea nu sunt suficiente numai n interiorul colii, ci i n prea#ma colii,
familie.
Moralitatea este o construcie fragil a societii ce cuprinde norme comportamentale,
convenii sociale, obiceiuri, legi, permanent n pericol. 5alorile ce stau la baza organizrii vieii
sunt ordinea, austeritatea, izolarea, absolut necesare formrii morale i spirituale a viitoarelor soii i
mame.
)E
Concluzii
intotdeauna, imaginea a reprezentat pentru om o preocupare constant. -ie c este vorba
despre mbrcminte, despre nclminte, coafur sau accesorii, toate aspecte importante ale
imaginii personale, omul este atent la detalii deoarece, ntr"o msur deosebit de nsemnat, modul
n care semenii l percep i influeneaz ntreaga via.
(mbrcmintea este o protez a crei form, veritabil semntur vestimentar, i are
rdcinile n adncul personalitii umane i n raporturile pe care omul le ntreine cu universul
social. Besturile, alura, felul de a pi, vocea, ntreaga inut, ritualurile sunt e%presii nscute din
emoiile biologice ale individului i constituie aparena, imaginea sa.
Comunicarea nu se bazeaz doar pe e%primarea n cuvinte, nsi imaginea este o modalitate
de a transmite informaii despre sine nsui, nainte de a lua cuvntul: aceasta se numete
comunicare prin aparen, deci este de la sine neles c aspectul e%terior deine o importan
deosebit.
(n materie de alegere vestimentar, libertatea de a alege nu este total: constrngerile
culturale, socio"profesionale, ideologice, economice, etc. delimiteaz cadrul n care evolueaz
cultura vestimentar i permite construirea unui sistem de comunicare coerent i clar. .rin urmare,
se poate afirma c omul nu este o imagine, ci c deine o imagine.
,voluiile te'nice, economice, socio"culturale i politice sunt foarte diferite de la o ar la alta,
ns e%igena asupra imaginii personale este aceeai indiferent de statutul social deinut de individ.
Codul vestimentar occidental reprezint forma cea mai democratic a civilizaiei umane. ,l terge
diferenele de clas, de nivel social, atenueaz diferenele culturale i omogenizeaz, reducnd pn
i diferenele dintre se%e.
Codurile estetice ale societii vin din negura timpului i evolueaz odat cu moravurile
sociale spre viitor. ,ste vorba de un proces n evoluie. -elul de a purta un articol de mbrcminte,
combinarea diferitelor piese vestimentare, alegerea culorilor i a esturilor sunt la fel de importante
ca articolul n sine.
&maginea unui individ este n strns legtur cu fenomenul de mod. Qaina constituie, prin
e%celen, factorul de identificare individual i social, n toate societile i n toate culturile.
Qaina permite, n general, identificarea se%ului, a vrstei, a funciei profesionale i a rangului social.
Afiarea statutului social, a celui ierar'ic, prin vestimentaie, rmne ambivalent.
)8
emocratizarea societii, egalizarea nivelului de trai, internaionalizarea culturilor au
determinat o omogenizare a costumelor. 6mogen nu nseamn neaprat uniform* n paralel cu
pierderea semnificaiei sale sociale, costumul devine e%presia cea mai bun a individualismului.
.e msur ce vec'ile structuri slbesc, individul se afirm ca o entitate n #urul creia se
structureaz societatea i moda.
))
Bilio!rafie
8. Cecilia Caragea " ;&storia vestimentatiei europene<, ,d. Almana'ul /anatului,Timisoara
8PPA
). Confortul i funciile produselor vestimentare, Mitu +., ,ditura B'.Asac'i, &ai, 8PP4
4. Cotidianul Transilvania ,%pres nr. 4N)= din Ma, EO Cov )EEA
=. an ,ugen Iaiu > ;Arta, comunitate, spaiu pubic. +trategii politice si astetice ale
modernitii<, Casa Crii de Ltiin, Clu#"Capoca )EE4
A. omini1ue ^a1uet, Marion $aporte, Moda, ,d. Corint, /ucureti, )EE4, p. A=.
J. Canu, Adina, Arta pe om. $ooKul i nelesul semnelor vestimentare, ,ditura Compania,
/ucureti, )EE8
N. Coiuni de creaie.5irgil +alvanu, Margit +imion Carol Cebel
O. Cicolae 5alentin 5artan, &maginea de sine, ,d. .olirom, &ai, 8PPP, p. )N.
P. +oren 3ierKegaard > ;2urnalul +eductorului< > ,d. +cripta, 8PP)
8E. Te'nologii te%tile de confecii. ,. &osif, B..enciu
88. T'omas Carl0le " ;-ilosofia vestimentatiei<, ,d.&nstitutul ,uropean, /ucuresti 8PPO
8). ^illian T'ourlb0 > ;Wou are T'at 0ou Teaf<G;,ti ceea ce pori<H
84. Timot'0 . ^ren > ;+educia.Arta de a cuceri<, ,d. Ltiin i te'nic, /ucureti 8PPN
8=. ;-as'ion CoT<,,d. Tasc'en, 3oln )EEA
8A. 'ttp*VVro.TiKipedia.orgVTiKiVModFC=FO4 Gaccesat 48.EA.84H
8J. 'ttp*VVTTT.e"antropolog.roV)E8)VE8Vomul"ca"imagineV Gaccesat E=.EJ.84H
8N. 'ttp*VVru.TiKipedia.orgVTiKiV,mpire Gaccesat E=.EJ.84H
8O. 'ttp*VVTTT.'aine"vintage.infoVtagVmoda"epoca"modernaVGaccesat EP.E4.84H
8P. 'ttp*VVTTT.topreferate.comVreferat"vestimentatie"in"epoca"moderna.'tml Gaccesat E=.EJ.84H
)E. 'ttp*VVTTT.castele"medievale.roVimbracamintea.'tml Gaccesat 8).EJ.84H
)8. 'ttp*VVTTT.scrigroup.comVafaceriVconfectiiVC6+T!M!$"&C",.6CA"
M,&,5A$A)884=.p'p Gaccesat EP.E4.84H
)4
"ne#e

-igura 8.8. +tilul empire. 2osep'ine /onaparte a facut cunoscuta roc'ia ,mpire

-igura 8.). /elle ,po1ue
)=

-igura 8.4. +tilul ,mo

-igura 8.=. +tilul .unK
)A