Sunteți pe pagina 1din 5

Acțiuni manageriale curriculare care depind de instituțiile educaționale centrale

 Ministerul educației și inspectoratele județene

Reconceptualizarea managementului educaţional la nivel de sistem cu următoarele orientări strategice: promovarea unui management
participativ şi eficient; promovarea managementului strategic şi inovaţional; dezvoltarea culturii organizaţionale a instituţiilor de învăţământ;
dezvoltarea managementului resurselor umane; dezvoltarea managementului de curriculum; corelarea managementului la nivel naţional, local şi
instituţional; identificarea şi implementarea mecanismelor managementului modern: diagnosticarea, proiectarea, luarea de decizii, organizarea,
evaluarea, comunicarea etc.

Problema competenței și competitivității cadrelor manageriale din sistemul educațional devine prioritară, ori, competența poate fi
formată/autoformată, măsurată, apreciată prin raportare la un sistem de standarde. Managerii şcolari trebuie să-şi desfăşoare activitatea în baza
standardelor de competenţe profesionale, care oferă tuturor factorilor interesați garanția că managementul unității şcolare corespunde cerințelor
stabilite la nivel național. Elaborarea Standardelor de competenţă profesională ale managerilor din învăţămîntul general derivă din necesitatea
dezvoltării strategice a sistemului educațional, consolidarea reformelor demarate în învățământ şi asigurarea modernizării continue a sistemului de
educație.
Standard Indicatori Descriptori

Dezvoltarea ofertei curriculare în 2.1. Asigură condiții motivaționale, 2.1.1. Elaborează și promovează politicile curriculare instituționale
vederea valorificării potenţialului metodologice şi logistice de coerente cu cele naționale, dar și cu misiunea și specificul instituției
individual, instituţional și implementare și funcționare a de învățământ.
comunitar curriculumului școlar. 2.1.2. Asigură dezvoltarea profesională continue a cadrelor
didactice în vederea implementării și funcționării curriculumului
școlar.
2.1.3. Asigură instituția de învățământ cu produse curriculare:
planul de învățământ, curricula pe discipline, manuale școlare,
ghiduri metodologice, dar și cu mijloace informaționale și
comunicaționale.
2.1.4. Creează contexte motivaționale și psihologice de percepție
pozitivă a valorilor curricula implementate.
2.2. Gestionează conceperea și 2.2.1. Organizează proiectarea curriculumului la decizia școlii:
implementarea curriculumului la curriculumul opțional, curriculumul pentru educație extrașcolară,
decizia școlii. curriculumul individual, curriculumul individualizat.
2.2.2. Creează condiții de implementare și funcționare a curricula la
decizia școlii: pedagogice, psihologice, sociale.
2.3. Coordonează monitorizarea 2.3.1. Asigură elaborarea mecanismelor și procedurilor de
implementării și funcționării monitorizare a implementării și funcționării curriculumului școlar,
curriculumului școlar. inclusiv celui la decizia școlii.
2.3.2. Gestionează procesul de monitorizare a implementării și
funcționării curriculumului școlar.
2.3.3. Asigură prelucrarea rezultatelor monitorizării implementării
și funcționării curriulumului școlar și elaborează raportul privind
starea actuală a acestui proces.
2.3.4. Inițiază acțiunile de reglare a implementării și funcționării
curriculumului școlar în rezultatul analizei datelor monitorizării.

 Școala și grădinița

1.1. Curriculum și management curricular Managementul curriculumului se adresează întregii problematici a teoriei şi dezvoltării
curriculumului. La nivelul şcolii însă, sintagma desemnează aspectele administrative ale elaborării, implementării şi evaluării ofertei curriculare a
şcolii, precum şi rolul organismelor de conducere ale şcolii din această perspectivă. În cele ce urmează ne vom referi exclusiv la cel de-al doilea
sens al conceptului. Practic, managementul curriculumului se referă la modalitatea în care sunt organizate și utilizate resursele (umane, materiale,
fi nanciare, de timp etc.) existente la nivelul școlii pentru ati ngerea obiectivelor procesului educativ, așa cum sunt ele descrise în documentele
școlare de ti p reglator (Legea educaţiei, planuri-cadru, programe școlare, norme metodologice, manuale școlare, ghiduri etc.). În contextul actual,
în egală măsură a devenit importantă capacitatea conducerii școlii de a atrage și administra eficient resursele oferite de comunitatea locală, de alte
organizaţii.
1.2. Elaborarea proiectului curricular al școlii Elaborarea unui proiect curricular reprezinta un proiect prin care se stabilesc fi lierele, profi
lurile şi specializările unităţii respective. Acest proiect este cel care individualizează şcoala în raport cu ofertele educaţionale ale altor şcoli şi este
parte integrantă a proiectului de dezvoltare a şcolii. În defi nirea ofertei curriculare se porneşte de la două elemente de referinţă:

1. cerinţele specifi ce ale planului–cadru şi programelor diferitelor discipline de învăţământ referitoare la trunchiul comun (acea parte a
curriculumului obligatorie pentru toate şcolile din sistemul de învăţământ);

2. obiectivele proiectului de dezvoltare a şcolii care determină oferta educaţională în zona curricumului la decizia şcolii (CDŞ) şi a activităţilor
extracurriculare.

1.3. Implementarea ofertei curriculare Oferta curriculară refl ectă specifi cul societăţii respective, evoluţia acesteia. Cunoştinţele
considerate ieri utile pot fi astăzi nefolositoare. În timp ce acest lucru poate fi considerat o ameninţare la nivelul Management instituţional şi
management de proiect 25 curriculumului naţional, el poate fi o oportunitate pentru şcoli de a realiza un curriculum la decizia şcolii care să
răspundă mai repede şi mai efi cient schimbărilor produse la nivel naţional. Prin curriculum, şcoala pregăteşte elevii pentru oportunităţile,
responsabilităţile şi experienţele vieţii adulte. În acest context, relaţiile interumane şi calitatea procesului au un rol determinant.

Un manager efi cient trebuie să gestioneze în egală măsură: • curriculumul informal. (care cuprinde activităţile extracurriculare, de loisir,
care sunt realizate pe baze opţionale) şi • curriculumul ascuns, (care include mesajul pe care educatorul/ şcoala/ societatea îl transmit elevilor,
aşteptările şi valorile pe care le dobândesc elevii ca rezultat al frecventării şcolii).

1.4. Implementarea curriculumului și managementul clasei. Managementul clasei înseamnă realizarea de către profesor, a tuturor
funcţiilor manageriale cunoscute, atât pe dimensiunea sarcină cât şi pe dimensiunea umană. În sens restrâns, managementul clasei se referă la
realizarea funcţiei manageriale de conducere operaţională, adică utilizarea concretă şi coordonarea, la nivel formal şi informal, a resurselor umane
şi non-umane (materiale, informaţionale, de timp, de autoritate) în vederea aplicării planului stabilit şi obţinerii rezultatelor proiectate. Un concept
esenţial pentru performarea de curriculum şi managementul clasei este mediul educaţional, defi nit drept interacţiunea persoanelor, lucrurilor,
informaţiilor şi stărilor afective care determină şi/ sau infl uenţează un anumit proces, o anumită relaţie educaţională. În acest context,
managementul clasei se referă la managementul situaţiilor educaţionale concrete:
• politica generală a şcolii şi cultura organizaţională – care determină valorile, reprezentările şi modelele comportamentale

• sistemul de reguli şi norme care reglementează viaţa şcolară: regulamentul şcolar, regulamentul de ordine interioară etc.;

• proiecte de influenţă educaţională realizate de profesori: planificări, planuri de lecţie etc.;

• amenajarea spaţiului, procurarea şi accesul la resurse;

• organizarea colectivului de elevi şi posibilitatea schimbării acesteia pe parcurs, în funcţie de nevoile educaţionale concrete;

• comportamentul profesorului şi al elevilor, metodologia educaţională utilizată, rolurile asumate.

 Profesorii

Principalele funcții sau roluri manageriale ale cadrului didactic pot fi grupate în următoarele componente :
a) planificarea;
b) organizarea;
c) controlul și îndrumarea;
d) evaluarea;
e) consilierea;
f) decizia educațională.

Planificarea ci cuprinde un sistem de decizii privind obiectivele și viitoarele mijloace, acțiuni, resurse și etape pentru realizarea acestora.
Organizarea presupune cunoașterea mijloacelor operative, a locului și rolului fiecărui membru al clasei de elevi, a capacităților sale de
îndeplinire a sarcinilor educative.
Controlul și îndrumarea. Prin intermediul controlului managerul clasei urmărește modul de aplicare a prevederilor regulamentului, fapt ce
poate să ajute la depistarea oportună a perturbărilor, deficiențelor sau blocajelor care intervin în calea realizării obiectivelor.
Evaluarea la nivelul managerului clasei nu trebuie să o confundăm cu evaluarea de tip docimologic. În contextul studiat, evaluarea
reprezintă verificarea măsurii în care scopurile și obiectivele dintr-o etapă managerială au fost atinse.
Consilierea este o relație specială, dezvoltată între cadrul didactic (managerul clasei) și elevul în nevoie, cu scopul de a-l aproba și este
normal, că cel mai bine poate face acest lucru dirigintele, profesorul care-l cunoaște cel mai bine.
Decizia educațională - din punct de vedere managerial este un proces de selectare a unei linii de acțiune dintr-un număr de alternative
pentru a ajunge la un anumit rezultat, obiectiv.

S-ar putea să vă placă și