COLEGIUL DE ECOLOGIE DIN CHIŞINĂU

GHID METODOLOGIC DE ELABORARE A

SUPORTULUI DE CURS LA OBIECTELE DE SPECIALITATE

ARGUMENT JUSTIFICAT
Asigurarea şi aprecierea calităţii procesului de predare-învăţare-evaluare în învăţământul
profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar este un domeniu complex şi implică
diverse criterii. Refacerea acestui proces, pe un fundament al calităţii, apare ca o necesitate
socioculturală de prim-ordin, deoarece ştiinţa astăzi este într-un flux continuu de dezvoltare şi
inovare.
Îndrumarea metodologică pentru elaborarea suportului de curs la disciplinele din cadrul:
 Componentei de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (G);
 Componenta fundamentală (F);
 Componenta de formare în specialitate (S);
 Componenta de cursuri opţionale (A);
 Studii de practică.
Propune să elaboreze o structură detaliată a compartimentelor de eleborare a Suportului de
Curs pentru disciplinile la care lipsesc manualele de specialitate.
Un obiectiv important este reflectarea responsabilităţilor cadrelor didactice din cadrul
catedrelor de specialitate în selectarea informaţiei teoretice, structurarea informaţiei conform
obiectivelor stabilite pentru formarea competenţelor profesionale. Deasemenea include şi
dimensiunea metodologică originală a autorului care este o prezentare.
Ca orice lucrare metodică, acesta trebuie să indice un instrumentar de acţiune: un ansamblu
de procedee ca mod de acţiune; de operaţii, ca mijloc de realizare a acţiunii şi reguli, ca normă
de realizare a acţiunii. Ca lucrare didactică, acesta trebuie să cuprindă un anumit spectru de
conţinut tematic. Spre deosebire de un manual, suportul de curs poate include nu doar conţinuturi
general recunoscute, ci şi diverse păreri referitoare la problemele abordate.
Suportul de curs conţine două dimensiuni distincte: dimensiunea didactică de conţinut
propriu-zis (preluat din lucrări ştiinţifice, manuale etc.) în domeniul respectiv şi dimensiunea
metodologică originală a autorului (o prezentare şi interpretare pe nou a conţinuturilor,
asigurarea metodologică şi instrumentarul de lucru).

1
 INTRODUCERE
Ghidul conţine 5 compartimente.
În compartimentul I „Preambul” se stipulează cerinţele referitor la suportul de curs,
cerinţele generale privind perfectarea suportului de curs.
În compartimentul II „Structura suportului de curs”se prezintă conţinutul suportului de
curs şi compartimentele acestora.
În compartimentul III „Conţinutul suportului de curs” se defineşte structura suportului
de curs, se descriu recomandările privind conţinutul suportului de curs şi compartimentele
acestora. În compartimentul dat se descrie „Asigurarea bibliografică a suportului de curs” şi
„Alcătuirea referinţelor bibliografice” se concretizează cerinţele privind referinţele şi listele
bibliografice. Sunt prezentate exemple de diverse surse bibliografice – cărţi, autoreferate, teze,
brevete de invenţii, reviste, lucrări ale simpozioanelor, publicaţii electronice.
În compartimentul IV ,,Culegerea, prelucrarea şi sistematizarea informaţiilor cu
caracter teoretic” sunt expuse cerinţele privind tipul fontului utilizat, amplasarea textului,
numerotarea paginilor, prezentarea materialului grafic etc.
În compartimentul V „Responsabilităţi” se indică necesitatea de a respecta prevederile
legii privind dreptul de autor şi cerinţele respective la perfectarea suportului de curs. În caz
contrar suportul de curs este considerat fraudă, plagiat, falsuri sau alte acţiuni incompatibile cu
prevederile legislaţiei în vigoare, se anulează. În anexe sunt descrise cerinţele privind dreptul de
autor, datele de tipar, declaraţia privind asumarea răspunderii, sunt date exemple de formule,
figuri şi tabele.
În compartimentul VI „Fişa disciplinei” se indică informaţii generale caracteristice
suportului de curs.

2
 CUPRINS Pagina
ARGUMENT JUSTIFICAT 1

INTRODUCERE 2

I. PREAMBUL 4-6

II. STRUCTURA SUPORTULUI DE CURS 7

III. CONŢINUTUL SUPORTULUI DE CURS 8

3.1. Coperta 8

3.2. Lista abrevierilor (opţional) 8

3.3. Lista figurilor şi lista tabelelor (opţional) 8

3.4. Cuprins 8

3.5. Preliminarii 8

3.6. Elaborarea conţinuturilor unităţilor de curs 9

3.7. Anexe 9

3.8. Bibliografie 9

3.8.1. Reguli privind asigurarea bibliografică a suportului de curs 10

3.8.2. Exemple de publicaţii tipărite 10-11

3.8.3. Exemple de referinţe la documente electronice 12

3.8.4. Model de perfectare a bibliografiei 12-13

IV. CULEGEREA, PRELUCRAREA ŞI 14

SISTEMATIZAREA INFORMAŢIILOR CU
CARACTER TEORETIC
4.1. Exigenţe de editare 14

4.2. Recomandări stilistice 15

4.3. Exigenţe etice 15

V. RESPONSABILITĂŢI 16

5.1. Declaraţia pe propria răspundere 16

VI. FIŞA DISCIPLINEI 17

3
 I. PREAMBUL
Colegiul, ca agent educogen, trebuie să îndeplinească rolul de organizator şi realizator al
procesului de formare, a cărui esenţă constă în procesul de învăţare, care presupune un raport
bilateral între cadrul didactic şi elev. Din aceste considerente, consiliul ştiinţifico-metodic al
Colegiului se include tot mai activ în eficientizarea procesului de soluţionare a problemelor de
predare-învăţare-evaluare. Cadrul didactic de specialitate din Colegiu este persoana care
formează elevul într-un anumit domeniu de specialitate. În acest context, redactarea unui suport
de curs, ca o lucrare neperiodică generală, presupune anumite cerinţe faţă de conţinutul şi forma
acestuia, care trebuie să fie elaborat cu o acurateţe deosebită, într-un limbaj ştiinţific şi
terminologic adecvat, într-o logică pertinentă a expunerii, pe înţelesul beneficiarilor. Suportul de
curs, conform definiţiei din actul reglementar [1, p. 6], este o lucrare metodico-didactică de
proiectare a unor activităţi de învăţare, prezentând componentele principale ale procesului
educaţional într-o succesiune logică de conţinut şi metodologie.
Organizarea conţinuturilor într-un suport de curs poate fi:
 logică, adică plecând de la logica ştiinţei respective;
 lineară, ca succesiune de valori care relaţionează;
 concentrică, atunci când se porneşte de la unele noţiuni de bază spre asimilarea unor
cunoştinţe, ca să se revină ulterior la început;
 interdisciplinară, pluridisciplinară, transdisciplinară, prin implicarea conexiunilor
dintre discipline;
 modulară, organizat în seturi de cunoştinţe, situaţii didactice, activităţi şi mijloace de
învăţământ;
 integrală, ceea ce presupune integrarea unor elemente de conţinut particulare în jurul
unor poli (ştiinţific, practic, social, personal etc.).
Suportul de curs poate fi elaborat pentru o disciplină teoretică, una teoretico-practică sau
doar practică. Rolul suportului de curs este de a completa manualul la disciplina respectivă (în
cazul când acesta există) sau de a expune într-o formă clară o parte (sau integral) din conţinutul
disciplinei respective. Suportul de curs este o lucrare de autor, reflectă viziunea acestuia, de
aceea una şi aceeaşi temă poate fi tratată diferit de către cadrele didactice care țin cursul
respectiv. Valoarea acestuia este cu atât mai mare, cu cât orice suport de curs implică o cercetare
ştiinţifică solidă. Funcţiile suportului de curs sunt:
 funcţia informativă, de organizare şi transmitere a conţinuturilor;

4
  funcţia de formare a competențelor; funcţia de ghidare a activităţii de cunoaştere;
funcţia de autoinstruire;
 funcţia de stimulare şi motivare a învăţării;
 funcţia de raţionalizare (reglarea optimală a efortului studenţilor şi a cadrului
didactic);
 funcţia de educaţie socioculturală.
Suportul de curs poate fi sub formă de carte, broşură, material imprimat pe foi, fascicole,
postere, variantă digitală etc.
Un suport de curs poate avea următoarea structură:
 titlul/denumirea, care redă cât mai adecvat conţinutul cursului/modulului;
 denumirea instituţiei, anul în care a fost elaborat/editat;
 numele şi prenumele autorului (titularul cursului, gradul, titlul ştiinţific sau
ştiinţifico-didactic);
 grupul-ţintă (beneficiar, anul academic la care acesta studiază, facultatea);
 buget-timp (pentru câte ore academice este prevăzut cursul);
 adnotarea cursului (prezintă în mod succint cursul: domeniul, noutatea ştiinţifico-
didactică a cursului, încadrarea cursului în curriculumul universitar, scopul, obiectivele
educaţionale, problemele tratate, finalităţile proiectate (calitative şi cantitative), asigurarea
metodologică şi instrumente, activităţile didactice, repere de valorificare a ideilor, bibliografia
selectivă;
 fundamentarea teoretică a cursului şi conţinutul de bază al cursului.
Se recomandă ca un suport de curs să fie organizat modular/pe unităţi didactice, după
fiecare unitate fiind prezentate activităţile practice pentru elevi şi modalităţile de realizare (teste,
întrebări, elaborări, probe, sarcini de diferite tipuri şi niveluri). Conţinutul de bază al cursului
este structurat în unităţi de conţinut şi teme. După fiecare unitate didactică se propune o listă
bibliografică ce poate fi consultată suplimentar:
 asigurarea metodologică şi instrumentar constă în identificarea metodelor utilizate în
realizarea cursului: metode logice (analiza şi sinteza, inductiv-deductivă), comparative,
istorice, întrebări-răspunsuri, studiul de caz, centrarea pe subiect (convorbire, discuţie,
dispută, chestionar etc.);
 activităţi didactice (studiul independent, lucrul în grup, perechi, activităţi practice,
experimentale, de cercetare aplicativă etc.);
 finalităţi proiectate (se indică competenţele care se preconizează a fi
formate/dezvoltate);

5
  sinteza fiecărei unităţi de învăţare (ce este esenţial să cunoaştem, să putem face, ce
atitudine luăm în raport cu faptele, fenomenele, ideile, viziunile, evenimentele expuse şi
analizate; cuvintele-cheie; ideile de bază).
În elaborarea suportului de curs trebuie respectate următoarele reguli: conţinuturile unui
suport de curs trebuie să fie corecte din punct de vedere ştiinţific, iar informaţiile incluse trebuie
să permită diverse interpretări şi să fie selectate în baza criteriului sistematicităţii şi a progresiei
cognitive.
Suportul de curs trebuie să implice elevii în construirea propriei cunoaşteri, aducând în
prim-plan procesualitatea ca înţelegere şi rezolvare a sarcinilor de învăţare. Suportul de curs
trebuie să întrunească următoarele cerințe:
 să fie examinat la catedra de profil respectivă;
 să corespundă rigorilor formale pentru asemenea lucrări;
 să fie recenzat de cel puţin doi specialişti în domeniu (recenzie internă şi una externă);
 să includă problematizări, forme dialogate de instruire, diferite puncte de vedere la
aceeaşi problemă, reflecţia, incitarea, stimularea interesului de cunoaştere etc.;
 să aibă un volum de minimum 1,0 c.a;
 să fie aprobat obligatoriu de una din instanţele abilitate (consiliul profesoral,
consiliul ştiinţifico-metodic, etc.) ca lucrare ce poate fi aplicată în procesul de
învăţământ.
Suportul de curs este o lucrare elaborată pentru elevi, ca aceştia să poată asimila mai uşor
conţinuturile disciplinei respective, de aceea formatul şi mărimea literelor trebuie să fie
rezonabile, asigurarea grafică trebuie să fie una clară, fără suprapuneri de text, date, cifre.
Formulările sarcinilor, probelor trebuie să fie marcate, pentru a fi uşor identificate. Se recomandă
şi includerea în suport a unor pagini curate, în vederea completării lor în procesul lucrului (în
cazul când instituţia asigură multiplicarea suportului de curs pentru fiecare elev). În concluzie,
un suport de curs bun facilitează procesul de predare-învățare-evaluare. El este o resursă
materială a procesului de învăţământ, deoarece serveşte la satisfacerea nevoii de cunoaştere, de
creativitate, de integrare socioculturală etc., fiind un instrument de lucru al elevului care explică
noţiunile fundamentale ale unui domeniu, operând o selecţie riguroasă şi permisivă a
conţinuturilor, din care rezultă un ansamblu de informaţii variabile, în care profesorul şi elevii au
spaţiu pentru creaţie.

6
 II. STRUCTURA SUPORTULUI DE CURS

 COPERTA
 ARGUMENT JUSTIFICAT (PRELIMINARII)
 CURRICULA
 FIŞA DISCIPLINEI
 CONŢINUTUL UNITĂŢILOR DE CURS
- conţinutul teoretic conform curriculei;
- sugestii de evaluare (teste de evaluare formative, teste de evaluare
sumative, exerciţii, situaţii – problemă, sarcini de lucru - studiul de caz).
 LUCRĂRI DE LABORATOR / PRACTICE
- Tema lucrării;
- Competenţe profesionale;
- Obiectivele operaţionale;
- Consideraţii teoretice necesare pentru efectuarea lucrării;
- Aparate şi material necesare pentru efectuarea lucrării;
- Sarcini de lucru;
- Modul de lucru;
- Întrebări de control;
- Cerinţe privind modul de oformare şi prezentare a lucrării;
- Criterii de evaluare;
- Bibliografia recomandată.
 BIBLIOGRAFIA
 DECLARAŢIA PRIVIND PROPRIA RĂSPUNDERE

7
 III. CONŢINUTUL SUPORTULUI DE CURS
3.1. Coperta
Pe copertă se aplică o eticheta cu dimensiunea 10X15 cm, care conţine:
• sigla şi denumirea instituţiei (Colegiul de Ecologie);
• denumirea (suportului de curs);
• numele şi prenumele deplin autorului;
• locul (Chişinău) şi anul elaborării suportului de curs.

3.2. Lista abrevierilor (Opţional)

În ordinea alfabetică sunt listate toate acronimele folosite în text, împreună cu
semnificaţia iniţialelor şi traducerea în limba română (dacă este cazul).
De exemplu:
AŞM – Academia de ştiinţe a Moldovei
IŞE – Institutul de ştiinţe ale Educaţiei
EDP – Editura Didactică şi Pedagogică

3.3. Lista figurilor şi lista tabelelor (Opţional)

În cazul în care suportului de curs conţine numeroase figuri (imagini, grafice) şi/sau
tabele, acestea pot fi prezentate, imediat după conţinutul unităţii de curs, sub forma unor liste
(separat pentru figuri şi tabele) care conţin numele fiecărui element şi numărul paginii la care se
află acesta.

3.4. Cuprins
În Cuprins sunt menţionate toate unităţile de conţinut, suportului de curs cu precizarea
paginilor la care acestea pot fi găsite.
Este prezentat un model de cuprins.

3.5. Preliminarii
În Preliminarii se argumentează importanţa disciplinei în formarea profesională, gradul
de studiere a acesteia în literatura de specialitate, se indică obiectivele şi sarcinile suportului de
curs, se indică baza ştiinţifico-metodologică, elemente de inovaţie ştiinţifică, sumarul
compartimentelor şi volumul suportului de curs.

8
 Preliminarii nu se numerotează ca un capitol separat, iar volumul maxim al acesteia este
de 2-3 pagini.

3.6. Elaborarea conţinuturilor unităţilor de curs

În unitatea de conţinut se prezintă cadrul teoretic a disciplinei. Autorul, studiind literatura
de specialitate, descrie concepţiile/ teoriile/ modelele de bază, efectuează analiza acestora,
prezentând avantajele şi limitele. În această parte a suportului de curs trebuie să demonstreze
capacitatea de a selecta diverse surse bibliografice, de a le analiza şi de a formula propriul punct
de vedere.

3.7. Anexe
În anexe se prezintă o informaţie suplimentară la partea principală a suportul de curs, de
exemplu, materiale grafice, chestionare, teste, listinguri de softuri, date experimentale, acte de
implementare a rezultatelor obţinute, brevete de invenţii ale autorului suportului de curs,
descrieri de metodici, sisteme etc. Fiecare anexă va avea denumirea respectivă.
 Elaborarea sarcinilor lucrărilor de laborator;
 Elaborarea sarcinilor pentru practică.
Anexele conţin materiale care completează ideile din suportul de curs şi la care se face
referinţe. La fiecare Anexă se indică titlul şi sursa de unde a fost preluat documentul respective.

3.8. Bibliografie
În Bibliografie se indică toate sursele de informare utilizate, aranjate în ordine alfabetică
a numelui autorului. Dacă au fost folosite legi şi hotărâri ale Parlamentului şi Guvernului
Republicii Moldova, se recomandă ca ele să fie indicate la începutul bibliografiei, urmând
enumerarea celorlalte surse bibliografice.
Lista cu referinţe bibliografice trebuie să conţină nu mai puţin de 10 titluri bibliografice,
ponderea semnificativă revenindu-le cărţilor şi articolelor ştiinţifice, publicate în literatura de
specialitate.
În lista bibliografică vor apărea doar surse utilizate, indiferent de natura lor primară. Nu
se indică titluri care nu au fost consultate.

9
 3.8.1. Reguli privind asigurarea bibliografică a suportului de curs
1. Datele bibliografice şi citările se completează în conformitate cu Standardele
naţionale referitoare la biblioteconomie, informare, documentare.
2. În listele de referinţe bibliografice, situate la sfârşitul textului suportului de curs,
referinţele sunt prezentate într-o succesiune numerică, corespunzătoare ordinii citărilor în text
sau în ordinea alfabetică a primului element.
3. Citarea, forma scurtă a referinţei inserată în text între paranteze pătrate, permite
identificarea publicaţiei din care s-a extras citatul sau ideea comentată etc., şi indicarea
localizării în cadrul publicaţiei sursă. Citarea trebuie să conţină suficiente elemente care să
asigure corespondenţa exactă şi referinţa bibliografică a documentului identificat.
4. Numerele prezentate sub forma de indici între paranteze pătrate, inserate în text,
trimit la document în ordinea în care ele sunt citate pentru prima dată. Citările următoare primesc
acelaşi număr ca şi prima citare. Dacă sunt citate numai anumite părţi ale unui document, după
numărul respectiv poate fi dată şi paginaţia, de exemplu [8, p. 231].
5. În cazul în care lista referinţelor bibliografice este în ordinea alfabetică a primului
element şi ea cuprinde mai mule documente ale aceluiaşi autor diferenţierea dintre ele se face
prin introducerea unor elemente suplimentare (anul de publicare, ediţia etc.), dacă autorul are
mai multe lucrări apărute în acelaşi an, se mai adaugă o literă (a, b, c etc.), diferenţierea se face
atât în lista de referinţe bibliografice, cât şi în citare, pentru a asigura corespondenţa exactă între
citare şi referinţă. De exemplu, AUBREY (1973a).
6. În bibliografie se includ lucrările utilizate în suportul de curs, inclusiv lucrările
publicate de autor, cu referinţele respective în text.

3.8.2. Exemple de publicaţii tipărite

Cărţi
Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 1999. 176 p.
Tave D. Inbreeding and brood stok management. Rome: FAO, 1999. 122 p.
Семенов В.В. Философия: итог тысячелетий. Философская психология. Москва:
Эврика, 2000. 64 с.
Nicolescu O., Verboncu I. Management. Bucureşti: Economică, 1996.407 p.
Permin A., Hansen I. Epidemiology, diagnosis and control of poultry parasites. Rome:
FAO, 1998. 160 p.
Costenco T., Costenco C. Ciuperci din Moldova. Chişinău:ARC, 2004. 96 p.

10
 Balan V., Cimpoieş Gh., Barbăroşie M. Pomicultura. Chişinău: Museum, 2001. 451 p.
Mai Mult De Trei Autori
Stan N. ş.a. Tratat de legumicultură. Bucureşti: Timpul, 2004. 282 p.
Alte surse
Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. Nr. 259-XV din 15 iulie
2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.07.2004, nr. 125-129 (1479-1483).
Anuarul statistic al Republicii Moldova. Chişinău, 2005. 560 p.
Production: Yearbook 2003. Vol. 57, 2003. Rome: FAO, 2004. 260 p.
Autoreferate, teze
Sava P. Productivitatea agrişului în funcţie de soi şi distanţa de plantare. Autoref. tezei de
dr. şt. agricole. Chişinău, 2003. 21 p.
Mardare I. Concepţia cognitiv-structurală de creare a sistemelor intelectuale pentru
restabilirea imaginilor. Teză de dr. hab. în tehnică. Chişinău, 2008. 240 p.
Brevete de invenţii
Brevet de invenţie. 2732 B2, MD, A 01 M 7/00. Captator de soluţie al stropitorii cu
ventilator /
Ivan Stalev, Sergiu Stalev (MD). Cererea depusă 23.02.2001, BOPI nr 4/2005.
Пат. 2187888 Российская Федерация, MПK7 Х 04 Б 1/38, Х 04 Ж 13/00.
Приемопередающее устройство. В. И. Чугаева; Заявитель и патентооблад.
Воронеж. науч.-исслед. ин-т связи. Опубл. 20.08.02, Бюл. nr. 23.
Contribuţii:
 în reviste
Adăscăliţei M. Tăierea de reîntinerire a pomilor de măr. In: Agricultura Moldovei, 1997, nr.
9, p. 17-22.
 în lucrări ştiinţifice
Rurac M. Influenţa prelucrării de bază a solului asupra unor însuşiri fizice. În: Culegere
de lucrări ştiinţifice a Universităţii Agrare de Stat din Moldova, 2001, vol. 9, p. 95-99.
 în materialele simpozioanelor
Babuc V. ş.a. Cercetări şi realizări în tehnică. In: Realizări, programe, perspective. Tezele
conf. jubiliare internaţionale. Chişinău: Universitatea Tehnică a Moldovei, 1995, p. 152-157.

11
 3.8.3. Exemple de referinţe la documente electronice
Hârnău S., Ohrimenko S., Cernei G. Tehnologiile informaţionale şi problemele globale
ale dezvoltării societăţii. Chişinău, 2008. http: //www.ase.md./Inside/PersonalPagesRomCom.
phtml (vizitat 10.02.2009).
Dumitrescu D. Evaluarea în biblioteci. In: UniBIB, 2007. http://www.bcub.ro/
articoledr.htm (vizitat 15.03.2008).
Sursa: http://www.cnna.md/normative-acts/regulations/annex_3 - site-ul Consiliului
Naţional pentru Acreditare şi Atestare (citat 25.02.2014)
Explicaţii suplimentare: Fiecare element al referinţei bibliografice trebuie clar separat de
elementul următor printr-un semn de punctuaţie (punct, cratimă etc.) Partea din nume prezentată
prima să fie cea care dă intrarea în catalogul de bibliotecă, bibliografie, repertorii etc.; prenumele
şi alte elemente secundare se notează după nume. Toate numele trebuie reproduse în ordinea în
care apar în sursa de informare; dacă sunt mai mult de trei nume, celelalte nume pot fi omise,
omisiunea evidenţiindu-se prin adăugarea abrevierii „et al.”.
Anul publicării se notează cu cifre arabe.
Dacă o publicaţie în mai multe părţi acoperă mai mulţi ani, se indică data de început şi data de
sfârşit.

3.8.4. Model de perfectare a bibliografiei

Bibliografie
A. Acte legislative şi normative
Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea de evaluare, nr. 989-XV din 18.04.2002.
Monitorul Oficial nr. 102 din 16.07.2002.
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Strategia sectorială de dezvoltare a educaţiei
pentru anii 2012–2020. www.edu.md (vizitat 13.12.2013).Legea Republicii Moldova cu privire
la franchising, nr. 1335-XIII din 1.10.97. Monitorul Oficial nr. 082 din 11.12.1997.
B. Manuale, monografii şi lucrări didactice
Fiske J. Introducere în ştiinţele comunicării. Iaşi: Polirom, 2003. 254 p.
Movileanu P. Antoci A., Beşliu A. ş.a. Psihologia comunicării. Chişinău: UASM, 2009. 184 p.
Pavelcu V. Metamorfozele lumii interioare. Iaşi: Junimea, 1976. 253 p.

C. Articole din ediţii periodice

12
Cosovan O., Cartaleanu T. Comunicarea didactică, obiectiv general al predării strategiilor
LSDGC în şcoala superioară. În: Didactica Pro…, 2002, nr. 5(15), p. 50-54.
Ţurcanu V. Implicaţiile principiului prudenţei asupra provizioanelor. În: Economica. 2006, nr. 4,
p. 52-63
Выготский Л.С. Мышление и речь. Москва: Просвещение, 1982. Том 2. с. 80-111.
D. Siteografia
Statistica educaţiei. www.statistica.md/public/files/.../Educatia.pdf (vizitat 02.01.2013).
Brualdi A.C. Multiple Intelligens: Gardner’s Theory. 1996. http://www. ed.gov/databases/ ERIC-
Digests/410226.html (vizitat 03.01.2013).
E. Alte surse
Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2009. Chişinău, 2010. 560 p.

IV. CULEGEREA, PRELUCRAREA ŞI SISTEMATIZAREA

INFORMAŢIILOR CU CARACTER TEORETIC

13
 4.1. Exigenţe de editare
Redactarea suportului de curs trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
 Suportul de curs se editează computerizat pe hârtie albă, format A4, pe o singură parte a
foii;
 Suportul de curs se perfectează folosindu-se fontul New Roman cu dimensiunea 12pt;
 Spaţiul între rânduri este de 1,5 intervale;
 Textul se nivelează după ambele câmpuri laterale;
 Paginile suportul de curs au câmp: în stânga – 30 mm, sus – 25 mm, în dreapta -15 mm,
jos – 25 mm;
 Titlul capitolelor sunt scrise cu litere majuscule (font 14-16 pt., bold, centrat), a
subcapitolelor – cu litere mici, în afara de prima literă (font 14 pt., bold, centrat);
 După denumirea capitolului sau a subcapitolului nu se pune punct;
 Capitolele se numerotează prin cifre romane, iar subcapitolului cu cele arabe;
 Fiecare capitol începe din pagină nouă, subcapitolului urmează succesiv.
 Sublinierea titlurilor nu se admite:
 Toate tabele, formulele, figurile (desene, diagrame etc.) se numerotează indicându-se
numărul capitolului şi numărul de ordine a acestuia.
De exemplu, Tabelul 1.2. (tabelul doi din capitolul întâi); Tabelul 2.1. Evaluarea eficienţei
managementului curriculumului şcolar.
Denumirea tabelului se amplasează deasupra tabelului, iar a figurii – sub figură. În mod
obligatoriu este necesar să fie indicate unităţile de măsură.
Formulele /ecuaţiile vor fi centrate, iar numerotarea acestora se va plasa la sfârşitul
rândului. Explicaţia simbolurilor utilizate se prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează.
Modele de prezentare şi numerotare a tabelelor, exemplu: Fig. 4.3. Rezultatele privind evaluarea
percepţiei propriului stil de viaţă sănătos.
Modele de prezentare şi numerotare a formulei, exemplu: formula (2.1.)
Tabelele şi figurile din anexe se numerotează luând în consideraţie numărul anexei, de
exemplu: Tabelul A1.2 (tabelul 2 din Anexa 1).
Dacă tabelul nu poate fi plasat pe o singură pagină, continuarea acestuia va începe cu
indicarea „Continuare tabelul 2.1”. Denumirea coloanelor în cazul dat nu se repetă, indicându-se
doar numărul acestora.

14
Toate paginile se numerotează începând cu pagina de titlu şi terminându-se cu ultima pagină,
fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor. Pe pagina de titlu nu se pune numărul ei. Numărul
paginii se indică în câmpul din dreapta al paginii, sus sau jos.
 În mod obligatoriu se utilizează litere cu diacritice specifice limbii române (ă, â, î, ş, ţ şi
majusculele lor);
 Semnele de punctuaţie („. ”, „; ”, „,”, „?”, „!”) sunt urmate în mod obligatoriu de un
spaţiu;
 Nu se acceptă prescurtări ale cuvintelor;
 În suportul de curs nu se admit însemnări, corecţii, conturări de litere, ştersături, pete,
adăugări la pagină etc;
 Imprimarea suportului de curs pe hârtie trebuie să fie calitativă;
 Literele, semnele, formulele, figurile trebuie să aibă aceeaşi intensitate pe parcursul
rândului, paginii, lucrării în ansamblu, indicii formulelor lizibili. Se recomandă a tipări
suportul de curs la imprimată laser.
 Suportul de curs se leagă prin copertare (copertă tare).

4.2. Recomandări stilistice

 Suportul de curs constituie un text ştiinţific, care necesită ordonarea coerentă şi succintă a
ideilor, evitându-se orice greşeli gramaticale. Frazele trebuie să fie concise şi clare,
evitându-se folosirea unui stil prea metaforic.
 Se recomandă a utiliza astfel de exprimări ca: „prin urmare”, „cu toate că”, „aşa cum
rezultă din cele menţionate anterior etc.”

4.3. Exigenţe etice

 Suportul de curs trebuie să reflecte integral munca autorului, toate sursele bibliografice
utilizate vot fi menţionate în lista bibliografică, în caz contrar autorul va fi învinuit de plagiat.
 Prin plagiat se înţelege preluarea integrală sau parţială a unui material realizat de un alt
autor şi prezentarea lui ca aparţinând propriei persoane. Conform prevederilor Codului de Etică,
„ Suportul de curs care conţine plagiat se sancţionează”.

15
 V. RESPONSABILITĂŢI

REMARCĂ: Perioada de elaborare a suportului de curs ianuarie-martie

2019. Suportul de curs să fie elaborat strict în baza curriculei la disciplina
respectivă

5.1. Declaraţia pe propria răspundere

Suportul de curs trebuie să reflecte integral munca autorului de aceea autorul va semna
Declaraţia pe propria răspundere (Anexa 1) şi îşi va asuma răspunderea privind respectarea
drepturilor de autor.
Pentru a fi evitate învinuirile în plagiat, autorul trebuie să facă referinţe la sursele citate, precum
şi să indice sursa de informare, prin:
• cifre în text evidenţiate prin paranteze pătrate cu indicarea numărului de ordine al sursei în
bibliografie şi al paginii, de exemplu: [4, p. 251];
• în subsolul paginii folosind Microsoft Word-ul (Insert, reference, Footnote) şi conţinând datele
bibliografice cu indicarea paginii.

DECLARAŢIA PRIVIND PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnatul(a) ___________________________________________
profesor ________________declar pe propria răspundere că suportul de curs
_______________________a fost elaborată de mine.
De asemenea, declar că sursele utilizate în suportul de curs, inclusiv cele din Internet,
sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând
referinţa precisă a sursei;
- redarea/ reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

________________ Numele, Prenumele

________________ Semnătura
____________ Data

16
 FIŞA DISCIPLINEI

Obiectul _______________________________________________________________________
Specialitatea ____________________________________________________________________
Componenta cursului ____________________________________________________________
Grup ţintă elevii anului_____________
Buget timp: _____________ total ore
Contact direct _____________ore
Studiul individual ghidat_____________ore
Studiul individual_____________ore
Practica _______________________________________________________________________
Perioada ___________________________
№ de ore _________________
Competenţe specifice disciplinei:
1. _____________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________
4. _____________________________________________________________________________
5. _____________________________________________________________________________
6. _____________________________________________________________________________
Conţinuturi:

№ Conţinuturi tematice Forma de activitate № de ore

Contact Studiul
direct individual
ghidat
1.
2.

Total ore: _____________

Metodologia didactică;
Tehnici educaţionali;
Mijloace educaţionale.

17
 BIBLIOGRAFIE
1. Suportul de curs – lucrare metodico-diactică de fond Nina Garștea, dr. în pedagogie,
conf. univ., UPS „Ion Creangă”
2. Regulament privind publicaţiile ştiinţifice şi ştiinţifico-metodice. Hotărârea CA nr.
8/1-2 din 23 decembrie 2010.
3. Frangopol P. Revista internaţională „Scientometrics”. Revista de Politica Ştiinţei şi
Scientometrie. Cluj-Napoca: Editura Mediamira, 2005, vol. III, nr. 2.
4. Bocoş M. Didactica disciplinelor pedagogice. Piteşti: Paralela 45, 2008.
5. Paicu G. Tehnica muncii intelectuale. Iaşi: Polirom, 2006. 5. Dumitrache I., Iovu H.
Manualul de autorat ştiinţific. Bucureşti, 2009.

18