Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice din Moldova

Colegiul Național de Comerț al ASEM

PROGRAM MANAGERIAL
pentru conferirea gradului managerial doi

Realizat:
Dicusar Alina,
șef secție „Marketing și Contabilitate”

Discutat și aprobat la ședința Consiliului Profesoral,

Proces-verbal nr. 07 din 24 februarie 2021
Director CNC al ASEM_________________ Pleșca Lidia

Chișinău, 2021
 Cuprins

1. Date generale
2. Definirea unei probleme din cadrul instituției
3. Gradul de cercetare științifică a problemei
4. Direcții de perspectivă
5. Bibliografie
 Date generale

Sunt angajată la Colegiul Național de Comerț din 1996, iar din 2005 sunt profesoară de Filozofie
și Educație pentru societate și am o vechime pedagogică de 17 ani. Devotată acestei nobile profesii și
instituției – am activat doar într-o singură instituție, care ulterior și în prezent este Colegiul Național de
Comerț al ASEM. În afară de marea vocație de Filozofie și Educație pentru societate, am fost tentată și
deschisă să mă implic în activitatea de dirijare a diriginților din colegiu din 2018 și până în prezent.
Tot din anul 2018, în urma concursului câștigat pentru ocuparea funcției de șef secție, am
devenit, conform ordinului nr. 91-CNC, din 12.10.2018, șefa secției „Marketing și Contabilitate”.
Vechimea în muncă în domeniul managerial este de doi ani.
Experiența profesională:
2018-2021 – șefa secției „Marketing și Contabilitate”, responsabilă de activitatea diriginților
2005-2021 – profesoară de Filozofie și Educație pentru societate, grad didactic I
Experiența profesională a fost în permanență susținută și îmbunătățită prin participare la stagii
de formare profesională:
2020 – „Managementul educațional”, Institutul de Formare Continuă;
2018 – program de formare profesională continuă, Centru pentru Educație Antreprenorială și
Asistență în Afaceri
2017 – cursuri de formare profesională la specilitatea Educație civică și Filosofie, Institutul de
Formare Continuă;
2014-2016 – masterat, Universitatea de Stat din Moldova, specializarea „Filosofii
contemporane”, obținut titlul de master în Științe unmanistice
2013-2014 – cursuri de recalificare profesională la specialitatea „Educație civică”, Institutul de
Formare Continuă.
Competențe definitorii în domeniul profesat:
 Cunoașterea particularităților învățământului profesional tehnic postsecundar.
 Posedarea experienței în activitatea didactică, dirigenție, abilități de comunicare și de
parteneriat
 Organizarea lucrului în echipă: planificarea, coordonarea activităților, monitorizarea și
motivarea cadrele didactice-diriginți, implicarea în luarea deciziilor asupra a ceea ce
trebuie de făcut, când şi cum trebuie de făcut.
 Crearea un climat pozitiv pentru tinerii ce sunt în formarea ca specialiști competenți și
cetățeni demni.
 Viziunea managerială derivă din studierea contextului general, al analizei SWOT a instituției
prin identificarea problemelor și a priorităților. Astfel, problemele identificate în domeniul organizării
procesului educațional, în care sunt implicată nemijlocit:
 absenteismul școlar;
 eșecul școlar și motivația insuficientă a elevilor de a învăța;
 relațiile, uneori defectuoase, între profesor și elev;
 desfășurarea procesului educațional în două schimburi;
 promovarea insuficientă a culturii comportamentale, comunicative moral-civice în
instituție;
 lipsa unui parteneriat permanent și de calitate dintre elev, părinte, instituție.
Soluționarea problemelor imediat depistate vor constitui prioritate în activitatea managerială.

Definirea unei probleme din cadrul instituției

„Educația este cea mai puternică armă
pe care voi o puteți folosi pentru a schimba lumea”
(N.Madela)
Actualitatea problemei:
Unul dintre principalele obiective ale instituțiilor actuale îl constituie eradicarea absenteismului,
care atrage după sine reducerea abandonului şcolar, ridicarea nivelului la învăţătură al elevilor de la toate
nivelele şi îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea nivelului de competitivitate şi creativitate
al elevilor prin folosirea unor metode de predare eficiente care să îi atragă pe elevi şi să îi provoace să
gândească singuri, pentru că, înainte de toate şi după toate, şcoala trebuie să-i înveţe să supravieţuiască,
devenind performantă cu timpul.
Colegiul Național de Comerț al ASEM, unitate funcțională a Academiei de Studii Economice a
Moldovei, instituție de învățământ profesional tehnic postsecundar își propune să devină un spațiu
educațional național democratic, deschis pentru toți actanții demersului educațional: cadre didactice,
beneficiari - elevi, părinți și comunitate, care să permită formarea specialiștilor competenți și competitivi
pe piața muncii și dezvoltarea lor ca personalități integre, axate pe valori moral–civice, necesare pentru
a se integra cu succes în mediul social modern. În contextul actual, administrația Colegiului Național de
Comerț al ASEM consideră educaţia unul dintre cele mai eficiente mijloace de ridicare a
standardelor de viaţă, de diminuare şi prevenire a diferitor fenomene cu impact negativ asupra
tinerilor (abandon şcolar, corupţie, delicventă juvenilă etc.) şi de a oferi alternative pentru
soluţionarea situaţiilor de criză.
 La momentul actual datorită regulamentelor interne de funcționare a instituției noastre, se tinde spre
creșterea motivației elevilor prin definirea aspirațiilor profesionale. În aceeaşi ordine de idei, se va
promova desfăşurarea unui demers educaţional, susţinut prin parteneriatul cu familia şi comunitatea,
axat pe dezvoltarea liberă a personalităţii, care va contribui la formarea absolvenţilor autonomi,
independenţi, responsabili, capabili să decidă asupra propriilor trasee de dezvoltare profesională.
Pentru a face față, cu succes, problemei actuale mi-am propus ca temă de cercetare
„Absenteismul și eșecul școlar – cauză a izolării și nereușitei elevilor” o problemă actuală
cu care se confruntă sistemul nostru de învățământ. Astfel administrația, cadrele didactice trebuie să
recurgem permanent la soluții care să vină în beneficiul elevilor și să încercăm mereu, prin diverse
mijloace, să-i atragem spre studii atât prin diverse metode eficiente și moderne, demne de a realiza un
proces educațional de calitate, printr-un demers didactic care să fie atractiv pentru elevi, cât și prin
organizarea actului didactic care să țină seama de diversitate și de incluziune, de satisfacere a necesităților
persoanelor dezavantajate, asigurându-se astfel o creștere a succesului școlar și reducerea absenteismului.
Obiectivul general urmărește dezvoltarea şi diversificarea strategiilor care să ducă la diminuarea
absenteismului şcolar, să promoveze parteneriatul durabil dintre instituție și partenerii educaționali care să
răspundă nevoilor elevilor, să crească motivaţia elevilor de a-şi continua studiile.
De-a lungul întregului parcurs profesional am acționat cu convingerea că, oricât de înalte sunt
obiectivele pe care le propun, voi găsi întotdeauna calea și partenerii cu care pot să le realizez.
Activitatea administrativă urmărește și câteva obiective specifice:
 creșterea gradului de implicare a elevilor prin implementarea instrumentelor educaționale
organizate anual;
 stimularea activității instituționale și a performanțelor academice ale elevilor;
 dezvoltarea parteneriatului Școală – Elev – Familie prin conștientizarea faptului că școala
aparține comunității și trebuie implicată în demersul educațional, inclusiv în prevenirea
absenteismului școlar.

Gradul de cercetare științifică a problemei

Evoluția tehnico-științifică impetuoasă, ce caracterizează societatea contemporană, conferă școlii
un rol indeniabil în formarea unei personalități armonioase, flexibile și deschise spre schimbare și
autoformare. În aceste condiții, școala a devenit un cadru educațional de bază, o normă stipulată de
legislația în vigoare, un factor inerent dezvoltării fiecărei persoane care a atins vârsta școlarizării. Orice
abatere generează multiple consecințe negative, cu impact de durată asupra întregii societăți umane.
Printre aceste abateri se situează și absenteismul școlar, fenomen tot mai frecvent întâlnit la nivel
mondial. Refuzul de a participa la studii afectează semnificativ atât persoanele care neglijează sistemul
educațional, cât și societatea din care fac parte. În acest context, absenteismul școlar și prevenirea
acestuia nu constituie doar o problemă a sistemului educațional, ci o problemă a întregii societăți, care
generează șomajul, sărăcia, sporește delincvența și consumul de droguri, altfel spus, marchează economia
țării în general, prezentul și viitorul multor familii, în particular.
Faptul că problema absenteismului a intrat pe lista priorităţilor la nivel naţional subliniază nu numai
importanţa acordată problemei, ci şi dimensiunea fenomenului şi complexitatea lui. Absenteismul şcolar
reprezintă un fenomen complex, cu multiple cauze şi factori de risc interconectaţi care explică
particularităţile unui comportament problematic.
Atitudinea tânărului față de școală este diferită în funcție de vârstă și mediu în care acesta se
dezvoltă. Elevul încearcă să evite insuccesul, preferând să-și petreacă timpul într-un mediu în care, crede
el, se poate remarca. Din păcate, de cele mai multe acest mediu îl reprezintă strada.
Absenteismul școlar reprezintă o problemă socială, conduită evazionistă, care reflectă atitudinea
structurală a lipsei de interes, motivație etc. Fuga de la ore este o problemă predominant emoțională
(conduită de tip evazionist, evadare fizică și psihologică din situația percepută ca traumatizantă). Prezintă
o formă de manifestare a devianței școlare (semnal tardiv al existenței unor probleme).
Sunt percepute mai multe forme de manifestare a absenteismului școlar:
 absenteismul selectiv (fuga de la școală este frecventă la o singură disciplină sau doar la
câteva discipline);
 absenteism generalizat (fuga de la școală este frecventă și generalizată, prefigurează
abandonul școlar);
 căutarea singurătății (reacție la tensiunea puternică intra- sau interpersonală);
 dorința de a fi cu partenerul (la adolescenți);
 dorința de apartenență de grup (rituali de inițiere);
 atitudine defensivă față de autoritatea unui sistem
Orice eșec care nu este observat la timp poate antrena un proces de inadaptare. Elevul se
resemnează sau renunță, devenind indiferent față de școală sau se revoltă împotriva insucceselor pe care
nu reușește să le învingă, încearcă anumite compensări prin care vrea să dovedească pentru el însuși că
poate să reușească în unele lucruri, ceea ce uneori duce la fapte de indisciplină sau la evitarea anumitor
ore.
Acest fenomen, numit absenteism este o determinare multicauzală. Cauzele reale care duc la
apariția sa pot fi de:
 personalitate și de sănătate;
 socială;
 familială;
 pedagogică.
 Cauze ce ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă
de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de
sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o
alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor);

Cauze social-familiale: dezorganizarea unor familii; stările conflictuale dintre părinți, care
generează o atmosferă nefavorabilă pentru copii; indiferența unor părinți față de situația școlară a
copiilor; absența unui regim rațional de viață și de muncă în familie; lipsa de supraveghere din partea
părinților; starea materială precară; condiții de trai nefavorabile etc.
Părinţii trebuie să strecoare în mintea copilului dragoste, curiozitate, pasiune, nerăbdare şi nu
teamă. Şcoala trebuie întipărită în mintea copilului ca un mediu interesant, frumos, atractiv.
Influența grupului social din care provine copilul îşi pune adesea amprenta pe comportamentul,
gândirea şi profilul său moral. Grupul social pozitiv favorizează formarea reprezentărilor pozitive despre
şcoală în timp ce unul negativ înfrânează, creează frică, duce la fuga de şcoală. Iată de ce probabilitatea ca
frecvenţa școlară neritmică să se manifeste este mai mare dacă din anturajul elevului fac parte persoane
care au, sau au avut probleme cu şcoala.
Cauze pedagogice: insuficiența pregătirii profesionale și psiho-pedagogice a unor cadre didactice,
precum și lipsa de perfecționare; insuficiența folosirii metodelor și strategiilor activ-participative care să
stimuleze dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor; cunoașterea insuficientă a elevilor și de aici
nerespectarea particularităților de vârstă și individuale ale acestora; lipsa de preocupare a unor cadre
didactice pentru stimularea interesului elevilor față de învățământ; elevii au nevoie de un climat
concurențial ca să-și pună în valoare aptitudinile și capacitățile. Lipsa acestuia îi descurajează și, nu de
puține ori, îi alungă din școală în fața televizorului sau de-a dreptul în grupurile din stradă.
Motive care determină frecvența neritmică la ore:
 atitudinea profesorului (relaţia profesor-elev,stilul de predare,personalitatea profesorului);
 carenţe educaţionale; deficienţe în relaţia şcoală-familie;
 suprasolicitarea informaţională (programe şcolare încărcate);
 teama de restanțe;
 neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de absolvire;
 probleme familiale (conflicte, situaţie materială precară etc.);
 lipsa de motivaţie (dezinteres) pentru disciplina respectivă;
 stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absenţelor în catalog, acordarea cu uşurinţă a mediilor
de trecere);
 supraîncărcarea orarului şcolar în detrimentul timpului liber etc.
 În baza Regulamentului intern de organizare și funcționare a Colegiului Național de Comerț al
ASEM, la secțiunea „Secția”, șeful secției are atribuția primordială: monitorizează evidenţa reuşitei şi
frecvenţei elevilor la secţia respectivă.
Abordarea personalizată a acestor elevi vizează pe de o parte, reducerea impactului negativ al unor
factori legaţi de socializarea primară în familie (lipsa de susţinere din partea părinţilor, implicarea în
activităţile domestice în detrimentul implicării şcolare, lipsa condiţiilor necesare studiului în familie, lipsa
unui minim bagaj cultural / lingvistic în cadrul familiei etc.), iar pe de altă parte, prevenirea sau
diminuarea intervenţiilor negative ale unor factori legaţi de experienţa şcolarizării (adaptarea la orarul
şcolar şi la solicitările curriculumului, incluziunea în colectiv etc.). În vederea identificării acestor elevi îi
revine cadrului didactic consilier, care trebuie să identifice instrumente specifice care să permită un
inventar al acestor factori de risc de natură individuală, familială şi şcolară cu care se poate confrunta un
elev.
Cadrele didactice/diriginți pot avea un rol important în prevenirea absenteismului și a abandonului
școlar, deoarece sunt în contact permanent cu colectivul de elevi, pot identifica diagnostica problemele
acestora și pot interveni după necesitate. În rezultatul studiului ratei frecvenței și a abandonului școlar pe
parcursul a doi ani și un semestru la secția „Marketing și Contabilitate”, s-au stabilit următoarele date
statistice:
Absenteism Abandon
Nr. elevi la Nr. elevi la % Nr. total Nr. absențelor % absențelor
începutul sfârșitul abandonului de absențe nemotivate nemotivate
anului anului
Anul de învățământ 2018-2019
543 509 6,26 % 39995 24715 61,79 %
Anul de învățământ 2019-2020
573 555 3,14 % 36028 24672 68,48 %
Anul de învățământ 2020-2021, semestrul I
629 617 1,90 % 20080 12446 61,98 %

Din datele tabelei se atestă o ușoară scădere a absențelor nemotivate datorită activității în comun al
tuturor actanților procesului educațional: dirigintele, șeful secției, psihologului, părinții. Rata abandonului
se menține la același nivel pe parcursul a doi ani si jumătate. De aceea, este necesar să continuăm să
respectăm planul de acțiuni pentru prevenire și reducere a absenteismului și a abandonului școlar.

Obiectivul general urmărește dezvoltarea şi diversificarea strategiilor care să ducă la diminuarea absenteismului şcolar, să promoveze
parteneriatul durabil dintre instituție și partenerii educaționali care să răspundă nevoilor elevilor, să crească motivaţia elevilor de a-şi continua studiile.
Obiective specifice
Creșterea gradului de implicare a
elevilor prin implementarea
instrumentelor educaționale
organizate anual.
Stimularea activității
instituționale și a performanțelor
Planul de soluționare a problemei
„O bună educaţie cere ca educatorul să inspire elevului stima şi respect,
şi nu se poate ajunge la aceasta prin nimicirea individualităţii elevilor
şi prin asuprirea stimei de sine.”
(Samuel Smiles)
Activități preconizate Grup-țintă Termene Indicatori de performanță
- Elaborarea planului anual de activitate al Diriginții Pe parcursul anului Ghidarea eficientă a procesului
secției prin vizarea strategiilor de diminuare a 2020-2021 educațional;
absenteismului școlar;
- Informarea cadrelor didactice consilieri; Consiliul de Sporirea interesului cadrelor
- Familiarizarea elevilor cu Regulamentele Administrație didactice consilieri;
interne ale instituției;
- Organizarea procesului educațional prin Responsabilizarea cadrelor didactice
asigurarea registrului de evidență a frecvenței, Părinții privind evidența elevilor la ore;
fișelor de raport, borderoul d evidență lunară a
rezultatelor frecvenței; Monitorizarea eficientă a prezenței
- Indicarea absențelor în catalogul grupei la elevilor la orele de curs.
pagina Frecvența elevilor;
- Anunțarea părinților despre rezultatele
elevilor;
- Anunțarea Administrației de către cadrul
didactic dacă elevul lipsește 3 perechi
consecutiv;
- Cadrul didactic consilier, anunță Administrația
în cazul în care un elev a absentat mas mult 3
zile consecutiv;
- Motivarea absențelor prin dovada prezentată
de elev la revenirea la ore
- Indicarea absențelor în catalogul grupei la Cadre didactice Pe parcursul anului Motivarea elevilor de a lua o
pagina Frecvența elevilor; Diriginții 2020-2021 atitudine conștientă și responsabilă;
academice ale elevilor. - Anunțarea părinților despre rezultatele reușitei
și frecvenței ale elevilor; Părinții Frecvența activităților didactice și
- Motivarea absențelor prin dovada prezentată extradidactice este obligatorie;
de elev la revenirea la ore a următoarelor acte
confirmative: Dezvoltarea la elevi a conștiinței de
 Certificatul medical de tip standard; sine și a atitudinii pozitive față de
 Declarația pe propria răspundere propria persoană și față de școală;
semnată de părinte.
Dezvoltarea abilităților de
comunicare interpersonală,
managementul educației și a
timpului.
Dezvoltarea parteneriatului - Organizarea ședinței cu părinții on-line; Consiliul de Noiembrie Îmbunătățirea relației elev-părinte;
Școală-Elev-Familie prin - Responsabilizarea elevilor la nivel de grupă; Administrație părinte-școală; elev-profesor;
conștientizarea faptului că școala - Comunicarea cu părinții, elevilor are
aparține comunității și trebuie, înregistrează un număr mare de absențe; Diriginții Pe parcursul anului Prevenirea și diminuarea eșecului
implicată în demersul - Consilierea elevilor cu un număr mare de 2020-2021 școlar prin stimularea interesului
educațional, inclusiv în absențe; Părinții pentru educație, pentru
prevenirea absenteismului autocunoaștere și valorizarea
școlar. Cadrele didactice personală, prin stabilirea unor
obiective de viață reale de elevi,
Psihologul școlar părinți.
 Direcții de perspectivă
Îmi propun, să gestionez obiectiv activitatea secției, pentru a asigura un cadrul educațional optim,
funcțional și eficient pentru toți elevii și cadrele didactice.
Direcții de perspectivă la nivel instituțional:
 Respectarea și realizarea cadrului normativ și legislativ în conformitate cu cerințele actuale,
mobilizarea forțelor și resurselor profesionale în aplicarea prevederilor Codului Educației;
 Promovarea unui management educațional eficient;
 Colaborarea cu părinții printr-o comunicarea eficientă;
 Organizarea seminarelor metodice pentru cadrele didactice consilieri;
 Asigurarea unui proces educațional continuu de calitate, accesibil și relevant în conformitate cu
standardele de formare profesională;
 Reducerea absenteismului școlar, cât și menținerea contingentului de elevi la secție;
 Promovarea transparenței decizionale în activitatea managerială;
 Realizarea activităților organizatorice, motivaționale și de evaluare în scopul perfecționării
procesului instructiv-educativ;
 Promovarea climatului pozitiv în instituție și în cadrul relației cu consilierii de la secție
Domeniu de perspectivă profesională:
 Perfecționarea continuă;
 Participarea la seminare metodice, la trening-uri ce țin de schimbările din educație.
Dezvoltarea procesului educațional prin :
 Participarea la cursul promovate în instituțiile specializate de formare continuă;î
 Motivarea elevilor spre formare permanentă;
 Organizarea activităților manageriale, științifico-metodice etc.;
 Întocmirea corectă a documentației manageriale la nivel de instituție;
 Elaborarea și implementarea strategiei de promovare a climatului organizațional pozitiv;
 Desfășurarea activităților de promovare a imaginei instituției (local,/raional/republican);
 Participări la consiliile metodice, conferințe, seminare, mese rotunde, trening-uri, sesiuni de
formare în problematica managementului educațional etc.
 Pregătirea și publicarea materialelor din domeniul profesional în ziarele de specialitate.
Concluzii
Fenomenul de absenteism conduce la insuccesul școlar și constituie unul dintre cei mai importanți
factori ce precede abandonul școlar. Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită
evazionistă, cronică, care reflectă lipsa de interes, de motivație, de neîncredere în educația școlară. La
nivelul instituției, fiecare cadrul didactic consilier, în mod obligatoriu, va întocmi un registrul de evidență
a absentelor și motivele acestora. În mod obligatori, fiecare cadrul didactic, la fiecare început de lecție, va
consemna elevii care nu sunt prezenți la ore, în fișa de raport și lunar se va prezenta la secție numărul de
absențe pentru fiecare grupă.
Școala are rolul de a identifica acei elevi care, datorită unor influențe de natură economică,
socială, culturală, medicală, riscă la un moment dat să abandoneze școala. Școala nu poate influența
factorii de natură individuală sau familială, însă poate găsi soluții care să ofere șanse egale tuturor
copiilor.
Dintre factorii principali care ar putea duce la diminuarea sau reducerea absenteismului școlar
amintim: o abordare bazată pe evaluarea riscurilor, pentru a maximiza beneficiile educaționale, de
dezvoltare și de sănătate pentru elevi, cadre didactice, personal și publicul larg și a ajuta la prevenirea
unui nou focar de COVID-19 în comunitate; necesitatea de a atinge echilibrul corect, contextualizat,
dintre sprijinirea învățării eficiente a elevilor, pe de o parte, și asigurarea sănătății, igienei și siguranței
elevilor, personalului, pe de altă parte; concentrarea eforturilor asupra construcției unui sistem de
învățământ rezistent pentru viitor care presupune un sistem ce nu este doar mai robust și mai bine echipat
pentru a face față potențialelor crize noi, dar și mai flexibil și mai agil, oferind astfel o gamă mai largă de
modalități și tehnologii alternative de învățare pentru toți elevii, astfel încât studiile să aibă loc în medii
sigure, cu sprijin corespunzător pentru învățarea și bunăstarea lor; depunerea de eforturi pentru depășirea
decalajelor mari (inclusiv în domeniul digital) și concentrarea intensă asupra flexibilității, echității și
incluziunii, consolidând, în același timp, capacitățile de gestionare a riscurilor și de implementare a
soluțiilor inovatoare; o comunicare asertivă și eficientă cadru didactic-elev; evitarea constituirii unei elite,
ceilalți fiind marginalizați; programe de consiliere pentru părinți; oferta școlară să fie compatibilă cu
trebuințele, interesele și aspirațiile elevilor; exigențele școlare să fie rezonabile; sistemul de evaluare să
nu fie unul subiectiv, ci unul individualizat, adaptat nivelului real al copilului, să nu devalorizeze
imaginea copilului; responsabilizarea la nivelul grupei; valorizarea elevilor aflați în dificultate prin
diferite activități; organizarea de întâlniri între elevi, absolvenți, părinți, cadre didactice, cu prezentarea de
modele de reușită în profesie; stimularea copiilor cu rezultate bune la învățătură etc.
Este important înțelegerea acestui fenomen în vederea stabilirii și aplicării unui sistem de
prevenire/reducere cu efect benefic la nivelul instituției cât și la nivel social.
 Bibliografie

1. Bîrsan C., Lungu A. Abandon școlar – efect al insuccesului școlar – studiu de cercetare. Sălaj,
2007
2. Blândul, V. și colab. Școala, Șansa mea! Ghid de consiliere pentru profesori. Editura
Universității din Oradea, 2010;
3. Cristea, C.G. Psihologia educației, Editura București, 2003
4. Clerget, Stephane, (2008), Criza adolescenţei, Editura Trei, Bucureşti;
5. Ordinul nr. 559 din 12.06.2015 cu privire la prevenirea și combaterea abandonului și
absenteismului școlar în conformitate cu Codul Educației al RM nr. 152 din 17.06.2014, HG
nr.653 din 06.11.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului,structurii și efectivului-limită
ale Ministerului Educației , HG nr.434 din 10.06.2014 cu privire la aprobarea Strategiei pentru
protecția copilului pe anii 2014-2020;
6. Neamțu C. Devianța școlară. Ghid de intervenție în carul problemelor de comportament al
elevilor. Iași: Polirom, 2003;
7. „Managementul emoțiilor. Strategii de prevenirea violentei în mediul școlar. Modele de bună
practică„, Casa Corpului Didactic Ialomița, 2019;
8. Stoica Constantin Ana „Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare și diminuarea efectelor”,
Editura Polirom, 2004