ESEU : Profesorul constructivist

Construcţionismul a continuat ideea de autoformare în educaţie, iar ca extensie a

constructivismului, poate funcţiona şi in formarea profesorilor. Concepţia
construcţionistă din instruire se bazează pe faptul că invăţarea este efectivă atunci
cand este impărtăsită altora - celorlalţi studenţi, profesorilor, elevilor.
Într-o lume a erelor, galaxiilor, a valurilor multiple şi diverse, spune profesorul
Laurenţiu Şoitu, era constructivismului are o valoare de sinteză integratoare şi de
exemplară proiecţie a momentului în cele viitoare. Dintre cele patru mari întrebări pe care
şi le pun profesorii, CE voi face cunoscut? CUM voi face? CU CE voi realiza? şi ÎN CE
MOD voi afla dacă ceea ce mi-am propus a fost obţinut?, constructivismul este interesat
de CUM cunoaştem? Nu CE?, precizează acelaşi autor.

Profesorul constructivist are nevoie si de cunostinţe de diferite categorii, dar si de

capacităţi cognitive, abilităţi aplicative, alături de elemente afectiv-motivaţionale,
atitudini, aptitudini specifice.
Pentru a realiza o instruire constructivistă, profesorul trebuie să realizeze condiţii
specifice, astfel:

1. Să ofere elevilor un model de abordare stiinţifică a cunoasterii si interpretării realităţii

2. Să demonstreze necesitatea, posibilitatea ca un profesor să abordeze stiinţific si
alternativa constructivistă, in instruirea centrată pe elev
3. Să conceapă un context al instruirii care să valorizeze rolul diferitelor resurse,
implicate in construirea cunoasterii
4. Să asigure condiţii,resurse de explorare directă si de colaborare, pentru exersarea
mecanismelor mentale implicate in cunoastere.

Pentru a realiza aceste condiţii , profesorul constructivist trebuie să aibă competenţe

specifice, cum ar fi :
1. Competenţă stiinţifică generală si pedagogică:
- Cunostinţe, concepte de bază, principii privind pregătirea de specialitate, utilizate acum
din postura de expert,
- Cunostinţe, concepte de bază, principii privind pregătirea pedagogică, pentru a depăsi
maniera empiricintuitivă sau tehnicist-behavioristă si a rezolva profesionist situaţiile
specifice,
- Studiu individual continuu, prelucrare critică proprie a datelor, formulare de ipoteze si
soluţii interpretative,
- Cunostinţe privind metodologia stiinţifică de cunoastere, cercetare, in domeniu si in
pedagogie,
- Formulare de multiple interpretări, susţinerea lor cu argumente pertinente, prin
proceduri diversificate, intr-un limbaj stiinţific de specialitate si pedagogic,
- Comunicare corectă, eficace, riguroasă, oral si in scris, a ideilor proprii, adecvat
mediului profesional
2. Competenţă stiinţifică în înţelegerea esenţei si rolului constructivismului în
didactică:
- Cunostinţe procedurale privind aplicarea in practică a datelor teoretice pedagogice,
- Cunostinţe privind teoria si aplicarea constructivismului in domeniu, prin documentarea
si valorizarea continuă a cercetărilor,
- Interpretarea critică, stiinţifică a contextului pedagogic real si propunerea de alternative
in construcţia inţelegerii problemelor noi, dar si a propriei formări constructiviste,
- Focalizarea pe construirea cunoasterii de către elevi, pe procesele cognitive implicate
direct, nu pe transmitere, insusire necritică,
- Pregătirea, desfăsurarea activităţii din clasă după criterii de logică a stiinţei instruirii
constructiviste, iar nu empiric, tehnicist, imitativ,
- Stimularea aplicării normelor stiinţifice in cunoastere, de către elevi, sprijinind
afirmarea autonomiei, iniţiativei lor, cu argumente multiple,
- Precizarea punctelor de reper generale si a criteriilor de bază pentru construirea
inţelegerii de către elevi, intr-un climat deschis, colaborativ,
- Manifestarea deschiderii epistemice, de verificare a ipotezelor, a diferitelor experienţe
cognitive ale elevilor,
- Stabilirea relaţiei intre cunostinţele prescrise in programă si cele anterioare ale elevilor
(informaţii, experienţe), cu valorificarea lor in noua construcţie cognitivă,
- Promovarea unor măsuri de facilitare si organizare, de motivare, de antrenare, de
diferenţiere, de utilizare a erorilor si obstacolelor ca probleme de rezolvat constructivist,
de evaluare a progresului
3. Competenţă culturală generală :
- Cultură generală de bază, ca suport pentru cea de specialitate si, mai ales, pedagogică,
care este fundamentată inter- si transdisciplinar,
- Identificarea elementelor de bază ale culturii pedagogice: cunostinţe, idei, modele,
practici, norme, atitudini, credinţe, factori, acumulări procedurale, semnificaţii, simboluri,
tradiţii, criterii de valorizare, sensuri ale relaţiilor,
- Considerarea educaţiei ca suport, rezultat, fenomen cultural cu fundamentare
axiologică,
- Deschiderea la noutate, schimbare, adaptare, participare,dezvoltare,
- Orientarea către valori variate si integrate in propria pregătire, conduită,
- Participarea, alături de elevi, la crearea valorilor culturale prin instruire si educare, la
formarea pentru construcţia ei, independentă si prin colaborare,
- Devenirea ca profesor - model cultural pentru elevi: analist, critic, interpret, constructor,
4. Capacităţi cognitive formate si antrenate constructivist:
- Prelucrarea primară a informaţiilor, in baza receptării lor directe, eficiente si variate,
prin căutare proprie,identificare, explorare directă,
- Formarea imaginilor mentale necesare inţelegerii prin reprezentare, esenţializare,
relaţionare, organizare personalizată,
- Rezolvarea acomodării lor abstracte pentru inţelegere, prin modelare, asamblare,
interpretare, contextualizare,explicitare, diferenţiere,
- Utilizarea mecanismelor mentale abstracte de categorizare, conceptualizare, prin
structurare, argumentare, relaţionare, definire, integrare a informaţiilor din surse diferite,
formulare,
- Construirea propoziţiilor si a inferenţelor, prin interpretare, argumentare, deducere,
analogie, apreciere, reflectare, elaborare, manuire a unor limbaje variate de
afirmare a gandirii critice, de prezentare,
- Utilizarea mecanismelor mentale in construirea rezolvării de probleme, situaţii, prin
formulare de intrebări si ipoteze, alternative de soluţionare, proiecte, valorizare,
argumentare, reflectare, operare cu cunostinţe de bază in diferite contexte, pană la
afirmarea creativităţii,
- Luarea de decizii după o amplă prelucrare mentală, comparare de alternative, raţionare
in context, anticipare a consecinţelor lor,
- Realizarea unor construcţii mentale pentru interiorizare, sistematizare, structurare,
codificare, păstrare in memoria de lungă durată, transfer,
- Afirmarea explicită a capacităţii de reflecţie, ca orientare recurentă asupra problemelor
realizării si perfeccionării construirii cunoasterii,
- Utilizarea capacităţilor metacognitive in formarea ca profesor si a elevilor apoi,
incluzand problematica autocunoasterii, autoanalizei, autoevaluării, autodirijării,
autoconstrucţiei cognitive