EDUCAŢIE TIMPURIE

Repere generice ale creşterii şi

maturizării copilului

Nu există copil-etalon – „mediu” sau

„statistic”.
Fiecare copil trăieşte experienţe diferite şi
trăieşte diferit aceleaşi experienţe.
Unii copii fac faţă uşor unor evenimente
neobişnuite, alţii se adaptează mai greu.
Unii se dezvoltă rapid, alţii mai încet. Astfel,
fiecare copil e asemănător cu ceilalţi şi totuşi unic
în felul său.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului

Studiul ştiinţific al dezvoltării copilului

ne permite cunoaşterea schimbărilor
cantitative şi calitative petrecute în timp.
Schimbările cantitative se referă la „cât
de mult” sau „cât de puţin”? Cât de înalt
este? Câte kilograme cântăreşte? Câte
cuvinte foloseşte?
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului

Schimbările cantitative implică o

creştere sau o descreştere a unei
caracteristici.
Schimbările calitative sunt mai
complexe şi implică schimbări în ceea ce
priveşte felul, natura unei funcţii sau a unui
proces, de exemplu, memoria.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului

Studiul dezvoltării copilului vizează patru

obiective impor­tante:
•Descrierea comportamentului, pe baza căreia
sunt stabilite stadiile de dezvoltare şi
comportamentele specifice fiecărei vârste;
•Explicarea comportamentului;
•Predicţia comportamentului (dezvoltării);
•Modificarea comportamentului.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului
Deşi dezvoltarea priveşte toate aspectele persoanei,
practic, este imposibilă studierea ei holistică.
• Astfel, mulţi cercetători sunt implicaţi mai ales în studiul
principalelor domenii ale dezvol­tării copilului, cum ar fi
cel cognitiv, motor sau social.
Aceste domenii sunt separate atunci când se
prezintă dezvoltarea, nu pentru a o simplifica, ci pentru a
face posibilă abordarea ei din perspectiva unor scopuri
didactice.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului
Dezvoltarea fizică.
Schimbările în greutate, înălţime, ale capacităţilor
senzoriale, ale abilităţilor motorii, dezvoltarea creierului
alcătuiesc dezvoltarea fizică, aceasta având o influenţă
puternică atât asupra dezvoltării intelectuale, cât şi asupra
personalităţii.
De exemplu, majoritatea informaţiilor despre mediul
înconjurător îi parvin copilului prin intermediul simţurilor şi
activităţilor motorii, astfel încât în copilăria mică,
dezvoltarea psihică şi cea fizică se desfăşoară sincron.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului
În ceea ce priveşte dezvoltarea motorie,
funcţionează două principii importante:
– principiul cefalo-caudal (de la grecescul
„cephalo” – cap şi latinescul „cauda” – coadă), conform
căruia copiii câştigă progresiv capacitatea de a-şi controla
şi coordona picioarele şi de a merge;
– principiul proximo-distal, conform căruia
„dezvoltarea are loc de la centru către marginea corpului”.
„Proximal” se referă la acea parte a braţului sau a piciorului
care e mai aproape de centrul corpului. „Distal” descrie
porţiunile cele mai îndepărtate ale corpului.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului
Dezvoltarea intelectuală (cognitivă).
O mare varietate de capacităţi mintale, psihice
cum ar fi: învăţarea, limbajul, memori­a, gândirea,
judecata, în general ceea ce numim capacităţi
intelectuale se schimbă în timp şi sunt strâns legate
de dezvol­tarea motorie şi de cea socio-afectivă.
Dacă un copil nu ar avea capacitatea de a-şi
aminti şi de a anticipa evenimentele, ar simţi
anxietate de fiecare dată când îl părăseşte mama sa.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului
Dezvoltarea socio-afectivă.
Felul unic al fiecăruia de a face faţă diferitelor
situaţii şi emoţii, de a relaţiona cu ceilalţi,
influenţează atât aspectele cognitive, cât şi pe cele
fizice ale dezvoltării noastre.
Emotivitatea, mai ales la vârstele mici, devine
elementul central în jurul căruia gravitează întreaga
dezvoltare a perso­nalităţii.
Este esenţial ca orice copil să beneficieze de
timpuriu de emoţii şi stări afective pozitive.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului
Principiile dez­voltării copilului.
Le prezentăm pe cele mai importante:
•Dezvoltarea este secvenţială.
•Aceasta înseamnă că există anumite etape în fiecare
domeniu de dezvoltare şi că acestea se succed într-o
anumită ordine.
• Unii copii nu parcurg toţi paşii incluşi într-o secvenţă de
dezvoltare, dar aceasta nu înseamnă că paşii pot fi
amestecaţi, iar secvenţialitatea ar putea fi inver­sată. Atunci
când copiii sar peste anumiţi paşi înseamnă că ei au un nivel
al abilităţilor care le permite să treacă la pasul următor.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului
Un domeniu de dezvoltare le
influenţează şi pe celelalte.
Aceasta înseamnă că înaintarea într-un
domeniu de dezvoltare nu este separată de
celelalte domenii.
Copiii pot avea abilităţi mult mai
avansate într-un anumit domeniu, dar acest
fapt influenţează şi interacţionează cu
abilităţile din celelalte dome­nii.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului

Copiii au ritmuri diferite de dezvoltare.

Aceasta înseamnă că unii copii par să fie
„înaintea” altora, iar alţii par să fie urmă” în ceea
ce priveşte dezvoltarea lor generală, dar vor
„recupera” repede sau au o altă schemă de
dezvoltare.
De asemenea, copiii pot fi diferiţi în ceea ce
priveşte nivelul de dezvoltare într-un anumit
domeniu.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului

Dezvoltarea se desfăşoară de la simplu

către complex.
Aceasta înseamnă că, într-o anumită
secvenţă de învăţare a unor abilităţi, fiecare pas al
secvenţei implică alte abilităţi.
Pe măsură ce copilul se dezvoltă,
majoritatea comportamentelor „nou învăţate” sunt
mai complexe decât cele precedente, prezentând
un grad mai înalt de precizie şi de realizare
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului

Modul de dezvoltare individuală

depinde atât de caracte­risticile
înnăscute, cât şi de mediu.
Copiii se nasc cu posibilităţi multiple de
a dobândi abilităţi în diferite domenii, fondul
lor ereditar fiind polivalent sub aspectul
exprimării psihice.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului

Din nevoia operaţionalizării conceptului

de mediu, a fost introdusă o categorie
teoretică distinctă – noţiunea de „nişă de
Dezvoltare”, care desemnează totalitatea
elementelor cu care un copil intră în relaţie
la o anumită vârstă.
 Repere generice ale creşterii şi
maturizării copilului
CRITERII DE APRECIERE A DEZVOLTĂRII PREŞCOLARULUI:
•– Copilul termină sarcinile date?
•– Care sunt activităţile preferate ale copilului?
•– Când lucrează copilul mai bine?
•– Cum comunică copilul prin limbaj gestual/corporal/ mimică/cuvinte?
•– Reacţionează copilul la tonul vocii?
•– Care este lungimea medie a propoziţiilor construite de copil?
•– Poate copilul să pună, să răspundă şi să reacţioneze la între­bări?
•Foloseşte pluralul, pronumele, timpurile prezent şi trecut?
• Cât de extins este vocabularul copilului?
•Cum învaţă copilul cel mai bine? Vizual, auditiv, prin manipu­lare sau printr-o
combinaţie a acestora?