EDUCAŢIE TIMPURIE

Jocul didactic
În ansamblul activităţilor instructiv-educative
desfăşurate în ­grădiniţele de copii sunt cuprinse, aşa cum
am văzut, ariile stimulare (activităţi organizate în prima
parte a programului zilnic), dar şi activităţile complementare
(desfăşurate în a treia parte a programului, după activităţile
frontale obligatorii), activităţi de mare importanţă pentru
procesul educaţional, deoarece în cadrul acestora, copiii îşi
aleg după preferinţă jocul sau activitatea, atunci când li se
oferă mai multe modalităţi de lucru, unde ei exersează
deprinderile însuşite activ.
 Jocul didactic

Jocul didactic, desfăşurat ca activitate

complementară, se desfăşoară concomitent
cu jocurile de creaţie sau în cadrul acestora,
ori în paralel cu alte activităţi. În cadrul
acestor jocuri, copiii sunt reprezentaţi pe
grupuri mici sau chiar individual.
 Jocul didactic

La ariile de stimulare, având

material mult mai variat, jocurile
didactice desfăşurate contribuie la
restructurarea întregii activităţi
psihice a copilului.
 Jocul didactic

Pentru ca jocurile didactice (dar şi

celelalte activităţi) desfă­şurate în cadrul
ariilor de stimulare să aibă eficienţa
scontată, este necesar să se asigure
copiilor, de fiecare dată, condiţii materiale şi
să se motiveze alegerea jocurilor sau
activităţilor, întrucât acestea se desfăşoară
nu doar ca modalităţi de amuzament, ci şi ca
proces de învăţare.
 Jocul didactic
În jocurile didactice alese în acest mod, copiii
soluţionează obiectivele fixate cu scopul de a se
consolida cunoştinţele dobândite în activităţile
comune sau în afara acestora, sau se verifică
deprinderile şi cunoştinţele copiilor referitoare la o
temă vastă, propusă spre desfăşurare în
activitatea din săptămâna respectivă, se pregătesc
pentru acestea sau îşi însuşesc unele norme de
conduită.
 Jocul didactic

Jocurile didactice desfăşurate în cadrul

ariilor de stimulare ca activităţi
complementare au alcătuirea caracteristică a
oricărui joc ales. Copiii respectă cu stricteţe
regulile jocului, cooperează se integrează,
manifestă prietenie, colegialitate, solidaritate,
dar şi responsabilitate faţă de colectivul din
care fac parte, trăsături necesare pentru
formarea profilului lor moral.
 Jocul didactic

La începutul anului şcolar, preşcolarii

nu au posibilitatea de a încadra jocurile
didactice potrivite în ansamblul jocurilor de
creaţie, chiar dacă acestea le sunt
cunoscute bine şi le sunt foarte plăcute. Aici
intervine priceperea educatoarei, care
trebuie să-i conducă astfel încât să-i ajute la
integrarea jocului didactic în jocul de creaţie,
păstrând concordanţa dintre ele.
 Jocul didactic

Mai târziu, când copiii îşi însuşesc

această deprindere, rolul educatoarei este
de a supraveghea, de a urmări fixarea şi
desfăşurarea planului de joc, intervenind
doar atunci când nerespectarea acestuia o
cere. Intervenţiile trebuie să fie scurte,
precise şi să îi orienteze pe copii să
realizeze cu uşurinţă ce şi-au propus.
 Jocul didactic
Pentru ca interesul copiilor în desfăşurarea
acestor jocuri să fie permanent viu, pentru ca ei să
participe activ la ele, este necesar să fie
organizate astfel încât activitatea intelectuală să se
bazeze pe un suport afectiv. Se pot introduce în
joc diferite elemente distractive (glume, între­ceri,
ghicitori) care să le producă bucurie, activităţile de
joc desfăşurându-se într-o manieră caldă,
atractivă, de bucurie colec­tivă.
 Jocul didactic
Jocurile didactice desfăşurate în activităţile
complementare trebuie să fie strâns legate de
activităţile frontale, deoarece prin ele se pregătesc,
dar se şi verifică şi consolidează cunoştinţele şi
deprinderile necesare lor. Aspectul informativ al
jocurilor poate ­fi dozat în mod variat, în funcţie de
cerinţele activităţilor comune din perioada
respectivă, educatoarea având posibilitatea de a
acorda prioritate fie unui aspect, fie celuilalt, sau
de a le îmbina în mod oarecum egal.
 Jocul didactic

În jocurile didactice complementare se

pot organiza activităţi fără material didactic,
cum ar fi „ghiceşte cine este”, care
presupune recunoaşterea personajelor nu
doar după ilustraţii, măşti sau costume, ci şi
după o descriere. Copiii trebuie să
recunoască personajul, povestea, fiind astfel
ajutaţi să treacă de la stadiul gândirii
concrete spre cel al gândirii abstracte.
 Jocul didactic
Aflate în corelaţie cu toate variantele jocului şi
cu formele de activităţi instructiv-educative accesibile
copiilor, jocurile de construcţie contribuie la
îmbogăţirea cunoştinţelor, la perfecţionarea şi
dezvoltarea spiritului de observaţie, stimulează
procesul căutării şi descoperirii, trezesc curiozitatea,
contribuind la formarea unei gândiri originale şi
productive a imaginaţiei creatoare, la dezvoltarea
spiritului dragostei pentru muncă, la cultivarea
gustului pentru frumos.
 Jocul didactic
Jocurile de construcţie se pot realiza fie cu
întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mai mici. În
cazul jocurilor de construcţie cu întreaga grupă de
copii, temele pot fi alese liber de către preşcolari,
activitatea de construcţie desfăşurându-se
individual sau pe echipe, materialul de construcţii
putând fi acelaşi pentru toţi copiii sau diferit, în
funcţie de preferinţele celor mici sau de scopul pe
care şi l-a propus educatoarea.
 Jocul didactic

Educatoarea planifică,
organizează, modifică permanent
spaţiul educativ în funcţie de
nevoile de joc şi dezvoltare ale
copiilor.
 Jocul didactic

Natura jocului pe care îl

realizează copilul este determinată de
elementele pe care le prezintă
aranjamentul spaţial şi jucă­riile.
Acestea sugerează activităţile care
sunt valorizate şi care, în fapt,
corespund nevoilor de dezvoltare ale
copiilor