UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”, BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Specializarea: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar

ACTIVITǍȚI MATEMATICE DESFĂŞURATE PE BAZA JOCULUI

DIDACTIC MATEMATIC ȊN ȊNVǍȚǍMȂNTUL PREŞCOLAR

Lect.univ.dr. COSTEL CHITEŞ

Student: Sprînceană (Vasile) Diana Andreea
Anul: II
Grupa :I
 MOTTO : Jocul copilului, nu este numai o oglindă fidelă a personalității sale în
formare…, ci poate fi utilizat ca şi auxiliar educativ şi chiar să servească drept bazǎ a
metodelor de predare în şcoala preelementară şi elementară”.

Emile Planchard

Ȋnvǎțǎmȃntul preşcolar constituie baza piramidei ȋn planul cunoaşterii, ȋn conturarea

viitoarei personalitǎți, pe care se va cladi ȋn viitor edificiul complex și de largǎ deschidere al
profilului tinerilor şi adulților. Prin generalizarea treptatǎ a ȋnvǎțǎmȃntului preşcolar , şcoala
va beneficia de un sprijin substanțial, gǎsind la elevii primelor clase terenul pregǎtit pentru
sarcinile pe care şi le propune.

Un loc important în pregătirea copilului pentru şcoală îl ocupă activităţile matematice,

care au o influență majoră atât asupra dezvoltării tuturor proceselor psihice, cât și asupra
personalității copiilor. Ȋnsuşirea noțiunilor de matematicǎ necesitǎ un efort susținut şi bine
gradat. Cercetǎrile efectuate de oameni de ştiința, cȃt şi practica ȋn acest domeniu, au dus la
concluzia cǎ, noțiunile matematice, oricȃt de abstracte ar fi , pot fi conştientizate copilului de
vȃrsta preşcolarǎ, daca sunt folosite acele mijloace care pot fi percepute de el. Ȋnvǎțarea
matematicii nu se poate rezuma la simpla asimilare de cunoştințe, ci ea trebuie sǎ vizeze
formarea unui anumit mod de a gȃndi printr-un antrenament permanent al gȃndirii.

Activitǎțile cu conținut matematic contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive şi afectiv

motivaționale. Ȋn viața preşcolarului , jocul ocupa un loc deosebit de important. Din acest
motiv se spune cǎ vȃrsta preşcolara este vȃrsta jocului.

Predarea matematicii in grǎdinițǎ poate fi ȋntr-adevar o aventurǎ atȃt pentru cadru

didactic cȃt şi pentru copii.
Existǎ multe metode prin care copiii pot fi ajutați sǎ invete şi sǎ exerseze conceptele şi
deprinderile ȋnvǎțate. Jocurile didactice ȋnsa oferǎ cea mai bună motivație de a ȋnvǎța; ele pot
fi confecționate uşor şi, ceea ce este mai important, ele oferǎ posibilitǎți multiple de ilustrare a
conținuturilor programei şcolare.
Tipurile şi formele de organizare a activitǎților matematice ȋn grǎdinițǎ sunt modalitǎți
de structurare a actului didactic ȋntr-o succesiune logicǎ şi cu semnificații bine definite
determinate de carcaterul secvențial al ȋnvǎțǎrii.
Structura unei activitǎți didactice are urmatoarele secvențe:
  captarea atenției;
 enunțarea scopurilor şi obiectivelor urmǎrite;
 reactualizarea cunoştințelor şi deprinderilor ȋnvǎțate anterior;
 prezentarea optimǎ a conținutului şi dirijarea ȋnvǎțǎrii;
 obținerea performanței;
 asigurarea conexiunii inverse ( feed-back );
 evaluarea performanțelor;
 asigurarea retenției si a transferului;

Ȋn conceperea oricǎrui demers didactic, educatoarea trebuie sǎ aibǎ ȋn vedere obiectivele

educaționale, ierarhizate dupǎ gradul de generalitate ȋn:

 obiective generale:
 obiective specifice;
 obiective operaționale;

Considerǎm cǎ obiectivele specifice activitǎților matematice ȋn ciclul preşcolar pot fi

ierarhizate astfel:

 dezvoltarea bazei senzoriale a cunoaşterii prin acțiuni directe de observare, mȃnuire

de obiecte, jucǎrii, imagini, culoare, mǎrime;
 formarea deprinderilor de orientare ȋn cȃmp vizual;
 formarea deprinderilor de ordonare dupǎ criterii de formǎ, culoare, dimensiune;
 formarea reprezentarilor corecte despre numǎr şi numerație 0-10;
 formarea spiritului de observație, a inteligenței, creativitǎții;
 formarea unor deprinderi de activitate intelectualǎ;
 dezvoltarea şi activizarea unor operații ale gȃndirii, precum şi dezvoltarea calitǎților
gȃndirii;
 Ca metodǎ, jocul intervine pe o anumitǎ secvențǎ de instruire, ca un ansamblu, acțiuni
şi operații ce se organizeazǎ ȋn formǎ specificǎ jocului didactic.

Utilizarea jocului ca metodǎ accentueazǎ rolul formativ al activitǎților matematice prin

exersarea operațiilor gȃndirii ( analiza, sinteaza, comparația, clasificarea ), dezvoltarea
spiritului de observație şi imaginativ-creator, dezvoltarea spiritului de inițiativǎ, de
independențǎ, dar şi de echipǎ, formarea unor deprinderi de lucru corect şi rapid, ȋnsuşirea
conştienta, ȋntr-o formǎ accesibilǎ, placutǎ şi rapidǎ a cunoştințelor matematice.
Un exerciţiu sau o problemă poate deveni joc didactic matematic dacă:
a) realizează un scop şi o sarcină didactică din punct de vedere matematic;
b) utilizează elementele de joc în vederea realizării obiectivelor propuse;
c) foloseşte un conţinut matematic accesibil şi atractiv;
d) utilizează reguli de joc , cunoscute anticipat şi respectate de toţi elevii;
Exemplu de transformare a unei probleme matematice în joc didactic:
Problemă: În clasă sunt 7 baloane roşii şi 7 verzi. Un elev năzdrăvan sparge 7 dintre
baloane. Câte baloane roşii şi câte verzi pot fi printre cele sparte?
Scopul:
• Aprofundarea cunoştinţelor despre adunarea numerelor naturale în concentrul 0 –10
• Dezvoltarea flexibilităţii gândirii şi a atenţiei în găsirea soluţiilor.
Sarcina didactică:
• Verificarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr natural într-o sumă de
doi termeni.
Elemente de joc:
• întrecerea individuală şi pe echipe (rânduri de bănci);
• recompensa şi penalizarea
Material didactic:
• 7 baloane roşii şi 7 baloane verzi;
• câte o foaie de hârtie pentru fiecare elev
Regula jocului:
• Elevii scriu soluţiile posibile ale problemei pe foaia primită. După un timp stabilit în
prealabil, cadrul didactic strânge hârtiile cu rezolvarea problemei.
În rezolvarea problemei pot apărea 8 soluţii ,astfel:
 Baloane roşii 7 6 5 4 3 2 1 0

Baloane verzi 0 1 2 3 4 5 6 7

Pentru fiecare soluţie corectă se acordă un punct. Se clasifică elevii, astfel: pe locul I
cei care au scris 8 soluţii; pe locul al II-lea elevii cu 7 soluţii; pe locul al III-lea cei cu 6
soluţii etc. Se va stabili şi un clasament pe echipe (rânduri de bănci), adunându-se punctele
obţinute de fiecare elev al rândului respectiv. Ca recompensă, elevii câştigători vor fi
aplaudaţi şi vor primi câte o diplomă. Drept penalizare, elevii care nu au găsit nici o soluţie
vor fi puşi să scrie pe caiete adunările corespunzătoare.
Concluzionȃnd, se observǎ cǎ analiza sistematicǎ a procesului de ȋnvǎțǎmȃnt scoate ȋn
evidențǎ legǎtura logicǎ intre obiective, conținut, mijloace, metode, forme de organizare a
activitǎții şi interdependența funcționalǎ a acestor componente.
Pentru verificarea ipotezei de lucru şi atingerea obiectivelor, mi-am orientat
atenţia asupra unui eşantion reprezentând o grupă de preşcolari cu vârsta cuprinsă între 5-6
ani de la Grădiniţa cu Program prelungit nr. 3 Voluntari.Cei mai mulţi dintre preşcolari au
împlinit 5 ani.

Dintre activitățile matematice aplicate la grupa pregătitoare amintim:

1. Categoria de activitate: activitate matematică – cunoașterea mediului – educație

muzicală – educație fizică - educarea limbajului:
Grupa: Mare
Tema: „Surprizele toamnei”;
Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual;
Scop: - consolidarea și evaluarea operațiilor
prematematice, consolidarea limbajului matematic
specific acestui nivel de vârstă, dezvoltarea atitudinilor
pozitive față de matematică, implicarea activă a
preșcolarilor în activitate;
Obiective operaționale:
O1 să enunţe ghicitori, cântece și poezii despre un fruct sau o legumă, din punct de vedere al
formei, culorii, mărimii, gustului sau mirosului, fructe și legume de toamnă;
O2 să ghicească fructul sau leguma descrisă de un coleg ;
O3 să compare două fructe, două legume sau un fruct şi o legumă, raportându-se la cele 5
caracteristici ( culoare, formă, mărime, gust, miros) ;
O4 să formeze, prin desen, pictură și colaj, mulţimi de obiecte după mărime, culoare, formă,
gust, miros;
O5 să efectueze exerciții fizice repetitive;
O6 să respecte regulile jocului şi partenerii de joc;
Strategii didactice:
-metode și procedee: metoda cubului, ghicitoarea, conversaţia, explicaţia, jocul
didactic, exerciţiul, demonstraţia,munca independentă, munca în echipă, turul galeriei,
problematizarea, aplicaţia, tăiere după contur, lipire.
-material didactic: jetoane cu fructe şi legume, fructe, legume, cartoane mari ,
foarfeci, imagini cu fructe si legume pentru decupat mari şi mici, lipici;

Desfășurarea activității:
Educatoarea intuieşte împreună cu copiii cubul, explicând ce semnificaţie are fiecare faţă a
acestuia:
- I faţă: o pară desenată doar pe jumătate-ghiceşte ce fruct sau legumă
este;
- a II-a faţă: un măr spune ce ştii despre fructul sau leguma aleasă-
descrie;
- a III-a faţă: un ursuleţ cu un măr-gustă şi spune ce ai gustat;
- a IV-a faţă: un ursuleţ cu o carte-spune o poezie sau un cântec despre
fructe și legume de toamnă;
- a V-a faţă: un ursuleţ cu un borcan: pregătește un preparat din fructe și
legume;
- a VI-a faţă: gutuia şi roşia-compară două fructe sau legume;
Copilul ales de educatoare aruncă cubul şi rezolvă sarcina de pe latura cubului care i-a
nimerit. Dacă ghiceşte va primi un fruct sau o legumă şi şi-l v-a prinde în piept.
Pe parcursul jocului educatoarea va solicita copiii să se grupeze în diferite mulţimi dupa
culoare, formă, mărime, fel şi să efectueze diferite exerciții fizice repetititve: sărituri, rotiri,
bătăi din palme, răsuciri, alergări.
Ex: “Toate fructele mici să sară de 10 ori întrun picior”;
Sau “Legumele mari să sară ca mingea”
Obținerea performanței:
Educatoarea le spune că zâna le mulţumeşte pentru ajutor şi că îi roagă acum să o ajute să
prepare salată de fructe, salată de legume, murături şi compot.
Ea le explică copiilor că acestea trebuie preparate după anumite reguli. Pentru început aşează
copiii la măsuţe: - I grup: cei cu fructe mici; al II-lea grup: cei cu fructe mari, al III-lea
grup: cei cu legume mici şi al IV-lea grup: cei cu legume mari.
- Grupul I: va lipi în coşuleţul roşu fructele galbene, maro şi verzi;
- Grupul II: va lipi pe borcan legume mari;
- Grupul III: va lipi în coşuleţul verde fructe roşii, portocalii şi mov;
- Grupul IV: va lipi pe coşuleţul portocaliu legume mici;
Se va realiza evaluarea lucrărilor prin metoda turului galeriei;
Concluzii: -activitatea a durat 50 de minute, mai mult decât o activitate matematică
obișnuită;
-atenția voluntară a fost menținută pe tot parcursul activității de majoritatea
preșcolarilor.
-la proba de activitate practică copiii au colaborat pentru rezolvarea ei, fapt care a
contribuit la dezvoltarea spiritului de echipă;

2. Categoria de activitate: matematică - activitate artistico-plastică:

Grupa: Mare
Tema: „Iarna”;
Forma de realizare: joc didactic;
Forma de organizare: cu toată grupa, individual;
Scop: - evaluarea capacității de a număra și de a scrie cifrele în limitele 1-6, a capacității
de a forma mulţimi în limitele 1-6 și de a integra elementele mulțimilor întro temă dată;
Regulie jocului:
Un copil solicitat de educatoare aruncă un cub care avea pe fiecare faţă o cifră (1-6) şi
spunea: « Desenaţi atâtea elemente (căsuţe, copaci) cât arată această cifră ». Ceilalţi copii
desenează atunci pe o foaie de hârtie atâtea elemente câte arăta cifra, apoi notează în dreptul
fiecărei mulţimi cifra corespunzătoare ;
Elemente de joc: aruncarea cubului, aplauze, participarea păpuşii la joc, invitarea la joc prin
bagheta magică;
Strategii didactice:
-metode didactice: metoda cubului, desenul, explicaţia, demonstraţia, jocul didactic;
-material didactic: o păpuşă cu baghetă, un cub cu cifre, foi de desen, culori;
Obiective operaţionale:
O1 să citească cifrele în limitele 1-6;
O2 să formeze mulţimi de elemente prin asociere la o cifră în limitele 1-6;
O3 să scrie în dreptul fiecărei mulţimi cifra corespunzătoare;
O4 să deseneze respectând aşezarea în pagină, realizând un peisaj de iarnă;

Desfăşurarea jocului:
Deoarece ştie că preşcolarii grupei pregătitoare sunt artişti desăvârşiţi, Păpușa Ana îi roagă
să o ajute şi să deseneze împreună un peisaj de iarnă pentru Zâna Iarnă.
Păpuşa explică apoi regulile şi modul în care se va desfăşura activitatea, apoi se va realiza
inturirea materialului şi jocul de probă. După ce copiii au înţeles regulile şi sarcinile
activităţii se va trece la desfăşurarea propriu-zisă a activităţii. Un copil aruncă un cub care
are pe fiecare fața o cifră, o citește, iar ceilalți desenează mulțimi cu tot atâtea elemente
specifice anotimpului
iarna, astfel încât, la sfârșit, să rezulte un tablou de iarnă și asociază fiecărei mulțimi cifra
potrivită.

3. Categoria de activitate: matematică-educaţie muzicală:

Grupa: Mare
Tema : “În pădurea cu alune”;
Forma de realizare: fișe individuale;
Forma de organizare: cu toată grupa, pe grupe;

Scop: -evaluarea numeraţiei 1-10, evaluarea capacităţii de a efectua corect operaţii de

adunare cu o unitate, recunoaşterea semnelor +,-, =, dezvoltarea capacității de a stabili relații
între muzică și matematică.

Obiective operaţionale:
O1 să intuiască materialul cântecului „În pădurea cu alune”;
O2 să interpreteze câte o strofă din cântec pentru a identifica personajele din
fiecare strofă.
O3 să deseneze în fiecare cadran personajele din strofa corespunzătoare;
O4 să afectueze în fiecare cadran operaţia de adunare cu o unitate;
O5 să identifice în ultimul cadran numărul de personaje, în condițiile în care mai
vine un personaj care nu face parte din cântec;
Strategii didactice:
-metode didactice: metoda cadranelor, cântecul, jocul didactic interdisciplinar,
observaţia, demonstraţia, desenul, explicaţia, conversaţia, turul galeriei.
-mijloace didactice: CD cu cântecele pentru copii în format video, coşuleţ cu bilețele
pe care sunt scrise cifrele 1-10; coli de hârtie împărțite în 4 cadrane, culori.
Desfăşurarea activităţii:
Educatoarea solicită celor mici să interpreteze câte o strofă din cântec, apoi identifică
împreună câte personaje sunt în căsuță la fiecare strofă, câte sosesc și câte sunt la sfârșitul
strofei, iar copiii desenează în fiecare cadran atâtea personaje câte sunt în fiecare strofă și
efectuează operația de adunare ( de ex. În prima strofă sunt 2 pitici + 1 pupăză = 3
personaje).
În ultimul cadran (al IV-lea) copiii desenează din imaginației un personaj care nu face parte
din cântec și rezolvă operația de adunare, identificând câte personaje ar intra în cazul acesta
în căsuță. La sfârșitul activității se interpretează cântecul în cor și se evaluează lucrările prin
metoda turul galeriei.

4. Categoria de activitate: matematică - educarea limbajului;

Grupa: Mare
Tema: „Cifre fermecate”;
Forma de realizare: joc didactic;
Forma de organizare: cu toată grupa, pe grupe;

Scopul: -identificarea cifrelor în poveştile cunoscute de

copiii, recunoaşterea cifrelor, asocierea de mulţimi la cifre
şi invers, evaluarea numeraţiei 1-7, evaluarea cunoştinţelor
despre poveşti prin joc didactic interdisciplinar.
Obiective operaţionale:
O1 să enumere poveşti care conţin în titlu cifre;
O2 să numere personajele după diferite criterii ( personaje bune - personaje
rele, personaje feminine-personaje masculine, personaje animale-personaje păsări,etc);
O3 să asocieze o cifră la o mulţime de personaje dintro poveste;
O4 să numere personajele dintr-o poveste cunoscută;
O5 să compare două mulţimi de personaje prin punere în coresponenţă,
precizând care are mai multe sau mai puţine elemente;
O6 să efectueze operaţii de adunare şi scădere pentru identificarea diferenţelor
dintre numărul de personaje din 2 poveşti;
Reguli de joc: răspunde cel arătat cu bagheta magică, se vor aşeza personajele doar la
tabloul potrivit poveştii din care fac parte;
Elemente de joc: bătăi din palme, indicarea cu bagheta; Strategii
didactice:
-metode didactice: jocul didactic, observaţia, explicaţia, demonstraţia, povestirea,
problematizarea, învăţarea în echipă;
-material didactic: scene ilustrate din poveşti, personaje din poveşti din carton,
cifre, tablă, cretă;
Desfăşurarea activităţii:
Activitatea debutează cu cântecul caprei din povestea „Capra cu trei iezi”. Apoi copiii şi
educatoarea povestesc fragmente din poveşti care conțin cifre: „Capra cu 3 iezi”, „Albă ca
zăpada şi cei 7 pitici”, „Cei 3 purceluşi”, „Iedul cu 3 capre”. La fiecare poveste un copil
aşază pe tablă personajele, formând mulţimi, apoi asociază fiecărei mulţimi cifra
corespunzătoare și le compară.
La complicarea jocului preşcolarii vor identifica diferenţe între personaje (ca număr) din
poveşti care au în titlu aceaşi cifră. De exemplu: „Sunt 3 poveşti care au cifra 3 în titlu:
Capra cu 3 iezi, Iedul cu 3 capre, Cei 3 purceluşi, dar fiecare are de fapt un număr diferit
de personaje. În povestea capra cu 3 iezi sunt 4 personaje, în povestea Iedul cu 3 capre sunt
7 personaje, în povestea Cei 3 purceluși sunt 4 personaje”. Copiii vor găsi numărul total de
personaje din fiecare poveste şi prin operaţiile de adunare şi scădere, sau prin comparaţia
mulţimilor, vor identifica povestea cu cele mai multe personaje, povestea cu cele mai puţine,
precum şi cu câte personaje sunt mai multe sau mai puţine.

5. Categoria de activitate: matematică- activitate practică:

Grupa: Mare
Tema: „Cel mai bun croitor”;
Forma de realizare: joc didactic;
Forma de organizare: pe echipe;
Scop: -consolidarea şi evaluarea operaţiilor intelectuale prematematice vizând grosimea,
lungimea, culoarea, textura materialelor.

Obiective operaţionale:
O1 să confecţioneze din materiale diverse (hârtie, materiale textile, ațe, carton, pungi de
plastic), hăinuţe pentru păpuşi respectând diferite criterii: lungime, culoare, grosime;
O2 să măsoare lungimi utilizând unităţi de măsură standardizate (metrul), dar și
nestandardizate (degetele, braţul, beţişoare);
O3 să confecţioneze prin lipire, colaj, tăiere, legare, coasere, haine potrivite pentru fiecare
păpuşă, respectând cerințele educatoarei;
O4 să compare materiale și produsele rezultate (culoare, formă, textură, lungime, lățime);
O5 să identifice, prin comparație, diferențe și asemănări între cele 4 rochițe, pentru a le
confecționa în ceea ce privește culoarea, lungimea, lățimea;
O6 să lucreze în echipă, respectând partenerii de activitate și cerințele educatoarei;
Strategii didactice:
-metode didactice: tăiere după contur, aplicaţia, conversaţia, explicaţia, jocul
didactic, învăţarea prin descoperire.
-material didactic: păpuşi de diferite mărimi; hârtie glasată, creponată, materiale
textile de diferite culori, foarfece, lipici, ace, ață, pungi, metru, beţişoare pentru măsurat.

Desfăşurarea activităţii:
Grupa este organizată sub forma a 3 magazine unde se confecţionează haine. O păpușă e
necăjită fiindcă nu reuşeşte să le găsească celor 4 copii ai ei hainele potrivite.
Cele 4 păpuşi au toate nevoie de haine speciale:
- prima păpuşă este foarte înaltă şi are nevoie de haine lungi. Culoarea ei
preferată este roşu, dar şi orice nuanţă care este aceaşi gamă (roz, vişiniu, portocaliu);
- a doua păpuşă este mai plinuţă şi are nevoie de haine mai largi. Culorile ei
preferate sunt culorile cerului şi a ierbii (verde şi albastru) și îi plac hainele mai groase;
- a treia păpuşă este scundă. Culorile ei preferate sunt culorile soarelui şi a
portocalei
(galben şi portocaliu) și îi plac hainele subțiri;
- a patra păpuşă este nehotărâtă. Nu vrea haine nici prea lungi, nici prea scurte,
nici prea largi, nici prea stramte. Şi vrea ca hainele ei să aibă o culoare unică, pe care să n-o
poarte altă păpuşă. Copiii, aşezaţi la cele 3 croitorii vor începe să lucreze. Pentru început ei
vor nota ce doreşte fiecare păpuşă, ce lungime, ce culoare, ce mărime să aibă hainele. Apoi
vor măsura cu ajutorul metrului, a degetelor, a beţişoarelor: lungimea braţelor, a bustului, a
picioarelor.
Vor trasa pe hârtie schiţele hainelor, folosindu-se de lungimile aflate, apoi le vor tăia după
contur şi le vor îmbrăca pe păpuşi utilizând tehnici ca: lipirea, cusutul, legarea cu aţă.

Complicarea jocului:
Deoarece a patra păpuşă este mai pretenţioasă, ea oferă un premiu croitoriei care va reuşi să
îi satisfacă cerinţele:
- hainele vor fi mai scurte decât ale primei păpuşi, dar mai lungi decât ale celei
de-a treia ( pot să aibă aceaşi lungime ca şi celei de-a doua păpuși);
- hainele ei vor fi mai largi decât ale primei sau ale celei de-a treia păpuşi, dar
mai strâmte decât alei celei de-a doua;
- culorile nu trebuie să fie la fel cu ale celorlalte păpuşi.
Copiii compară lungimile, mărimile şi gama de culori ale celor 3 rochii pentru a identifica cu
ce materiale mai pot să lucreze pentru a respecta cerințele.

6. Categoria de activitate: activitate matematică - educaţie fizică:

Grupa: Mare
Tema: „Al câtelea iepuraş a fost prins?”;
Forme de organizare:
- în formaţii de câte 2, 4 sau 8;
- în şir crescător sau descrescător ( în limitele 1-8);
- Scop:
- consolidarea cunoştinţelor despre numeraţie în limitele 1-8 prin efectuarea
unor exerciții fizice, prin exerciţii de mers, alergare, săritură, îndoire, răsucire,
prin organizarea în formaţii specifice activităţilor de educaţie fizică.
Obiective operaţionale:
O1 să formeze corect şirul numeric crescător şi descrescător în limitele 1-8;
O2 să efectueze corect diferitele tipuri de mers şi de alergare, respectând formaţiile: câte
1, câte 2;
O3 să se aşeze în formaţie câte 4, respectând ordinea cifrelor de pe tricouri;
O5 să efectueze exerciţiile pentru influnţarea selectivă a aparatului locomotor;
O6 să păstreze ritmul din timpul exerciţiilor prin efectuarea numeraţiei 1-8.
Strategii didactice:
-metode didactice: jocul (fizic şi muzical), exerciţiul fizic, explicaţia,
demonstraţia.
-materiale didactice: jetoane cu cifre de la 1 la 8;
Desfăşurarea activităţii:
Preşcolarii ȋşi aleg câte o cifră de la 1 la 8 şi se aşează într-un şir crescător, apoi descrescător
până au format şirul pentru începerea activităţii de educaţie fizică. Exerciţiile de mers în
coloană, de alergare, săriturile şi alte exerciţii de încălzire se vor efectua prin enumerarea
ritmică 1-2-3-4. Aşezaţi câte 4, cei mici vor efectua apoi exerciţii în formaţii, pastrându-se di
nou ritmul prin numeraţie. La sfârşitul activității se va desfăşura jocul: „Al câtelea iepuraş
a fost prins?” Copiii vor fi aşezaţi pe două şiruri de câte 8. Copiii din primul şir sunt lupii,
iar cei dintr-al-doilea sunt iepuraşii. Unul dintre „lupi”, la semnalul educatoarei, va alerga
spre grupul advers şi „va fura” un iepuraş. Ceilalţi vor striga: „Repede, repede să alergăm,
pe-al 6-lea coleg să îl recuperăm”. Ei îl aduc înapoi pe iepuraş şi îl aşează în „adăpost”, la
locul său. Jocul se va termina când toţi iepuraşii vor fi aşezaţi în şir numeric de la 1 la 8.

7. Categoria de activitate: activitate matematică - cunoașterea mediului:

Grupa: Mare
Tema: „Flori-fructe-legume!”;
Forma de realizare: metoda diamantului
Forma de organizare: frontal pe grupe și individual;
Scop:
- evaluarea cunoștințelor despre flori, legume și fructe de toamnă și de primăvară, a
operațiilor prematematice, a capacității de a forma mulțimi și de a asocia cifre la mulțimile
formate, a numerelor ordinale;
Obiective operaționale:
O1 să deseneze în căsuța de sus a diamantului un fruct cu coaja tare;
O2 să deseneze pe rândul al doilea de sus al diamantului 1 fruct și o legumă de culoare mov;
O3 să deseneze pe rândul al treilea 3 legume rotunde;
O4 să deseneze pe rândul al patrulea 2 flori de toamnă;
O5 să deseneze pe rândul al cincilea o floare de primăvară;
O6 să asocieze cifra la mulțimea legumelor, fructelor și florilor desenate.
O7 să compare elementele a două mulțimi, precizând care din ele are mai multe – mai puține
elemente;
Strategii didactice:
-metode didactice: metoda diamantului, conversația, explicația, jocul didactic
interdisciplinar;
-material didactic: foi de hârtie pe care e desenat diamantul, culori;
Desfășurarea activității:
Educatoarea aduce un coș în care sunt jetoane cu fructe, legume și flori. Se intuiește
materialul. Fiecare copil are în față o foaie pe care e desenat diamantul. Pe baza acestei
metode active, copiii formează mulțimea fructelor cu coajă tare, fructe și legume de culoare
mov, legume rotunde, flori de toamnă, prima floare de primăvară. Apoi cei mici formează
prin adunare mulțimea fructelor, mulțimea legumelor și mulțimea florilor, asociază cifrele și
le compară.

Activitățile matematice în grădiniță au reprezentat, încă de la începuturi, una

dintre activitățile didactice care au urmărit dezvoltarea intelectuală a copiilor, bazându-se pe
antrenarea acestora în procesul didactic, pe stimularea implicării lor directe și antrenante în
activitate. Operând cu concepte care determină copiii să facă primul pas în procesul de
trecere de la concret la abstract, activitățile matematice au fost nevoite să se adapteze
capacităților și caracteristicilor preșcolarității (concretism, animism, înclinația spre joc,
curiozitate, nevoie de socializare, de însușirile psiho-comportamentale). Ele au adoptat acele
forme de organizare, metode și mijloace care au exploatat aceste trăsături, și care reușesc să
conducă preșcolarul spre atingerea obiectivelor matematice propuse, dar mai ales spre
formarea și dezvoltarea intelectuală și comportamentală a celor mici.
Ca și forme de organizare, până în prezent activitățile matematice se desfășurau sub
formă de jocuri didactice monodiscplinare, jocuri logico-matematice sau activități de
rezolvare de exerciții individuale și probleme. Fără ca strategiile tradiționale să fie eliminate,
a început să fie promovată tot mai mult ideea deschiderii spre nou, spre noi metode de
realizare a obiectivelor și totodată să se accentueze ideea studierii unui obiect, fenomen,
situații de învățare prin îmbinarea mai multor puncte de vedere, categorii de activități, idei,
etc., iar organizarea activităților matematice a cunoscut și ea adaptări importante.
 Jocul didactic ajută preșcolarii să se formeze ca și persoane active, deschise spre nou,
capabile să stabilească corelații, să sesizeze legături, puncte comune între discipline și mai
târziu între subiecte de viață diferite.
În ceea ce privește activitățile matematice, abordarea jocului ajută cadrul didactic să obțină o
serie de avantaje:
- ajută preșcolarii să sesizeze relația matematicii cu alte discipline;
- ajută copiii să vadă că matematica face parte din viața de zi cu zi;
- ajută copiii să stabilească legături între conținuturi;
- ajută copiii să identifice metode de abordare comune unor discipline aparent
opuse;
- oferă un arsenal mult mai bogat de abordare a conținuturilor matematice decât
activitățile monodisciplinare;
- se pot desfășura în orice moment al zilei atât la activitățile pe domenii
experențiale, cât și la activitățile alese și de dezvoltare personală;
- se concentrează pe implicarea directă în activitate pe stimularea atenției,
memoriei, gândirii critice și divergente, imaginației și limbajului copiilor, pe dezvoltarea
colaborării, a spiritului critic;
- încurajează preșcolarii să caute și să descopere soluții diverse la probleme;
- jocul didactic oferă educatorului o paletă mult mai largă de abordare a
obiectivelor , ceea ce înseamnă că ea are la îndemână un arsenal mult mai bogat de stimulare,
de activizare a preșcolarilor.

Activitățile matematice , fie că se desfășoară sub formă de jocuri didactice, în care se

folosesc metode moderne active, fie sub formă de experimente, memorizări, cântece,
ghicitori, fie că se desfășoară cu întreaga grupă, pe grupe sau individual, și indiferent de
momentul zilei, contribuie cu certitudine la implicarea activă a preșcolarilor în procesul
însușirii noțiunilor, dar și la dezvoltarea globală a personalității lor pentru integrarea în etapa
următoare de viață: școlaritatea.