MANAGEMENTUL DEMERSULUI DIDACTIC N CADRUL CURSULUI VOR FI ABORDATE PROBLEME REFERITOARE LA: OBIECTIVELE EDUCAIONALE SPECIFICE TIINELOR SOCIO-UMANE;

APLICAREA NOULUI CURRICULUM LA TIINELE SOCIO-UMANE; DEMERSURI SPECIFICE NTREPRINSE N PROIECTAREA ACTIVITII DIDACTICE N CADRUL TIINELOR SOCIO-UMANE; STRATEGII DE PREDARE-NVARE SPECIFICE TIINELOR SOCIO-UMANE EVALUAREA RANDAMENTULUI COLAR AL ELEVILOR N CADRUL TIINELOR SOCIO-UMANE.

DESPRE NATURA EDUCATIEI O PERSOANA CARE EDUCA ESTE O PERSOANA CARE OFERA : -DRAGOSTE -RESPECT, -RECUNOASTERE, -INCURAJARE, -SENTIMENTUL SIGURANTEI, - AUTOAPRECIERE, - PERSPECTIVA, - CONSTIINTA APARTENENTEI, - SPERANTA, - SENTIMENTUL IMPORTANTEI.

EXERCITIU : SCRIETI PE O FOAIE DE HARTIE TOATE TRASATURILE DVS. PUTERNICE DE CARACTER . ( SE VA CONSTATA CA SE VOR SCRIE DE OBICEI CAM VREO 6 .) ACUM, SCRIETI SLABICIUNILE DVS. (SE VOR SCRIE DE CEL PUTIN 2 ORI MAI MULT.) INCREDEREA IN SINE - ESTE PREMISA FUNDAMENTALA PENTRU MARILE INCERCARI, DEOARECE ARE IMPACT ASUPRA FIECARUI ASPECT DIN VIATA CUIVA : LOC DE MUNCA, EDUCATIE, RELATII SI ALTELE. IMPACTUL INCREDERII IN SINE ASUPRA REALIZARILOR LA INVATATURA, IN CARIERA, ESTE MAI IMPORTANT DECAT COEFICIENTUL DE INTELIGENTA. OAMENII CU O MARE CAPACITATE DE AUTOEVALUARE , GASESC SLUJBE MULT MAI BINE PLATITE SI AU MULT MAI MULT SUCCES IN CARIERA DECAT CEI CU O CAPACITATE DE AUTOEVALUARE SCAZUTA . ORICE EDUCATOR DORESTE SA AJUTE OAMENII SA -SI IMBUNATATEASCA CALITATEA VIETII , SA DEVINA MAI EFICIENTI IN CEEA CE INTREPRIND , SA DEZVOLTE MAI MULTE RELATII POZITIVE ; DE ACEEA VA TREBUI SA SI AJUTE ELEVII SA AIBA O PARERE MAI BUNA DESPRE EI INSISI , SA LE CONSTRUIASCA INCREDEREA IN SINE. CONSTIINTA APARTENENTEI . APARTENENTA ESTE UNA DINTRE NEVOILE UMANE DE BAZA SI ATUNCI CAND OAMENII SE SIMT IZOLATI SI EXCLUSI DINTR O COMUNITATE SUFERA. DE ACEEA PARINTII AU GRIJA SA I FACA PE COPIII LOR SA SE SIMTA CA NISTE MEMBRII IMPORTANTI AI FAMILIEI. UN MANAGER BUN ISI LASA ANGAJATII SA INTELEAGA CA SUNT MEMBRII VALOROSI AI ECHIPEI. SENTIMENTUL IMPORTANTEI . IN VIATA , ETICHETA CU PRETUL PE CARE NI-L PUNE LUMEA, ESTE APROAPE IDENTICA CU CEA PE CARE NE-O PUNEM SINGURI. OAMENII CARE AU MULT RSPECT DE SINE SI CARE CRED IN PROPRIA LOR VALOARE

SUNT DE OBICEI RESPECTATI SI FAC SA FIE PRETUITI DE ALTII. CEI CARE GANDESC POZITIV DESPRE EI INSISI SUNT LIBERI SA TRAIASCA INTR-UN MOD POZITIV PENTRU EI SI PENTRU CEI DIN JURUL LOR. SPERANTA . SPERANTA ESTE CEL MAI IMPORTANT DAR PE CARE POTI SA-L OFERI ALTORA CA REZULTAT AL EDUCARII, DIN CAUZA CA , CHIAR DACA INCREDEREA LOR IN EI INSISI ESTE SLABA SI NU SUNT IN STARE SA-SI SIMTA PROPRIA LOR IMPORTANTA, IE AU INCA UN MOTIV SA INCERCE SA LUPTE PENTRU A -SI ATINGE IN VIITOR POSIBILITATILE . CAND OAMENII AU SPERANTA , NU SE POATE SPUNE CAT DE DEPARTE POT AJUNGE. SFATURI PENTRU UN EDUCATOR EFICIENT DEVENIND EDUCATOR POTI CONTRIBUI LA CRESTEREA VALORII PERSONALE A ALTOR OAMENI SI POTI INFLUIENTA VIETILE ALTORA CA SA REUSESTI ACEST LUCRU IN MOD EFICIENT , VA TREBUI SA AI IN CONSIDERATIE URMATOARELE SFATURI : 1. ASUMAREA OBLIGATIEI FATA DE CEILALTI .

ACEASTA PRESUPUNE ASUMAREA OBLIGATIEI DE A AJUTA LA SCHIMBAREA OAMENILOR DIN DRAGOSTE PENTRU CEILALTI . 2. INCREDEREA IN OAMENI .

CEI MAI MULTI EDUCATORI REUSESC IN A VENI IN INTAMPINAREA SPERANTELOR CELOR APROPIATI, DANDU -LE ACESTORA INCREDEREA SI SPERANTA SI ATUNCI EI VOR FACE TOT CE POT PENTRU A NU TE DEZAMAGI . 3. ACCESIBILITATEA INTRUCAT NU POTI EDUCA PE NIMENI DE LA DISTANTA TREBUIE SA PETRECI CU OAMENII FOARTE MULT TIMP ; PE MASURA CE OAMENII VOR CASTIGA INCREDERE IN EI INSISI SI IN RELATIA CU EDUCATORUL , VA FI NEVOIE DE TOT MAI PUTIN CONTACT PERSONAL ; IMPORTANT ESTE CA, PANA LA ACEL MOMENT TOTI CEI CARE AU NEVOIE DE TINE SA AIBA ACCES LA TINE .

4. OFERTAREA DE OCAZII. PE MASURA CE OAMENII PE CARE -I EDUCI CAPATA PUTERE, OFERA-LE POSIBILITATI SUPLIMENTARE SA AIBA SUCCES SI SA SE DEZVOLTE , CONTINUAND SA - I EDUCI PANA - N MOMENTUL IN CARE ACTIUNILE SI REALIZARILE LOR II VOR AJUTA SA CAPETE SIGURANTA , RESPECT SI CURAJ. 5. SPRIJINIREA SI OPTIMIZAREA OAMENILOR DE A AJUNGE LA UN NIVEL SUPERIOR . AJUTAREA OAMENILOR DE A- SI ATINGE SCOPURILE, TELURILE SI CONSTIENTIZAREA FAPTULUI CA EDUCAREA ESTE FUNDAMENTUL PE CARE SE POATE INCPE PROCESUL DE CONSTRUCTIE.

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC. CONSTA IN : -ANTICIPAREA ETAPELOR SI ACTIUNILOR CONCRETE DE REALIZARE A PREDARII -INVATARII -EVALUARII . PRESUPUNE : -LECTURA PERSONALIZATA A PROGRAMEI SCOLARE ; PLANIFICAREA CALENDARISTICA ANUALA/ SEMESTRIALA; PROIECTAREA SECVENTIALA : A UNITATILOR DE INVATARE SAU A LECTIILOR . UNITATEA DE INVATARE . -ESTE O STRUCTURA DIDACTICA DESCHISA SI FLEXIBILA ; DETERMINA FORMAREA LA ELEVI A UNUI COMPORTAMENT SPECIFIC GENERAT PRIN URMARIREA OBIECTIVELOR DE REFERINTA SAU A COMPETENTELOR SPECIFICE ; -ESTE UNITARA DIN PERSPECTIVA CONTINUTURILOR TEMATICE ; SE DERULEAZA IN MOD SISTEMATIC SI CONTINUU PE O PERIOADA DE TIMP BINE STABILITA; SE FINALIZEAZA IN MOD NECESAR PRIN EVALUARE SEMISUMATIVA.

SECVENTELE PARCURSE IN ORGANIZAREA DEMERSULUI DIDACTIC CORESPUNZATOR UNITATII DE INVATARE PENTRU CLASELE V-IX : 1)FAMILIARIZARE ( ACTUALIZARE / PROBLEMATIZARE ) : CUM EXPLOREZ ? 2) STRUCTURARE (SISTEMATIZARE / EXPLICARE ) CUM INTERPRETEZ ?

3)APLICARE ( APROFUNDARE / TRANSFER ) : CUM APLIC ? PENTRU CLASELE X- XII 1) ACTUALIZARE ( EVOCARE ) : CE STIU DEJA ? 2) PROBLEMATIZARE ( EXPLORARE ) : CUM EXPLOREZ ?

3 )SISTEMATIZARE (EXPLICARE ): CUM ORGANIZEZ ? 4)CONCEPTUALIZARE (ESENTIALIZARE ): CE ESTE ESENTIAL ? 5) APROFUNDARE ( EXERSARE ) : CUM APLIC ? 6) TRANSFER ( EXTINDERE ): CUM DEZVOLT ?

TRASEUL PROIECTARII UNITATII DE INVATARE

1) IN CE SCOP VOI FACE? STABILIREA OBIECTIVELOR/ 2) CE VOI FACE ? SELECTAREA CONTINUTURILOR 3) CU CE VOI FACE ? ANALIZA RESURSELOR

COMPETENTELOR

4)CUM VOI FACE? PRECIZAREA ACTIVITATILOR DE INVATARE 5) CAT AM REALIZAT ? STABILIREA TEHNICILOR SI INSTRUMENTELOR DE EVALUARE

LECTIA - ESTE COMPONENTA OPERATIONALA A UNITATII DE INVATARE, LA O SCARA TEMPORALA MAI MICA SI INTR UN MOD SUBORDONAT. EXEMPLIFICARE: SCOALA. DISCIPLINA. CLASA.. PROIECTUL UNITATII DE INVATARE NR. ORE/SAPT SAPTAMANA ANUL SCOLAR

UNITATEA DE INVATARE.. NR. ORE ALOCATE. PROFESOR. . CONTINUTURI (DETALIERI) OBIECTIVE DE REFERINTA/ COMPETENTE SPECIFICE ACTIVITATI DE INVATARE RESURSE EVALUARE

ETAPELE PROIECTARII UNITATII DE INVATARE 1. OBIECTIVE DE REFERINTA/COMPETENTE SPECIFICE -RASPUND LA INTREBAREA : CE URMARIM IN ACTIVITATEA DIDACTICA; -SPECIFICA REZULTATELE ASTEPTATE ALE INVATARII LA FINALUL ACTIVITATII;

-URMARESC PROGRESUL IN FORMAREA DE CAPACITATI, ACHIZITIA DE CUNOSTINTE ALE ELEVULUI; 2.CONTINUTURI ( DETALIERI) -RASPUND LA INTREBAREA : LA CE INFORMATII NE RAPORTAM IN PREDARE;

SUNT INFORMATII DE SPECIALITATE PRIN INTERMEDIUL CARORA SE ATING OBIECTIVELE DE REFERINTA/ COMPETENTELE SPECIFICE PROPUSE. DETALIEREA OPTIMA A CONTINUTURILOR SE VA REALIZA TINAND CONT DE : -SELECTIA CANTITATIVA A INFORMATIEI; -ESENTIALIZAREA CONTINUTURILOR ; -STRUCTURAREA LOGICA A CONTINUTURILOR ,PRIN ADAPTAREA LOR LA PSIHOLOGIA INVATARII, LA CAPACITATILE REALE DE RECEPTARE SI DE COMPREHENSIUNE ALE ELEVILOR; SELECTIA CALITATIVA A CONTINUTURILOR IN SCOPUL ASIGURARII ACURATETEI STIINTIFICE A CONCEPTELOR SI A EVITARII CONFUZIILOR ; -IDENTIFICAREA INFORMATIILOR CARE EXTIND BAZA EXPLICATIVA AMPLIFICA ARIA APLICATIVA, SUSTIN ARGUMENTATIA NECESARA PERSUADARII SI INFLUIENTARII OPINIILOR SI ATITUDINILOR.

2.

ACTIVITATI DE INVATARE

-RASPUNDE LA INTREBAREA : CUM REALIZAM CEEA CE NE- AM PROPUS . - PRESUPUNE REALIZAREA DE CATRE ELEVI A OBIECTIVELOR TIPOLOGIA EVALUARII CRITERII DE TIPOLOGIZARE : IN FUNCTIE DE DOMENIU SAU COMPORTAMENTUL DOMINANT: 1. EVALUAREA IN DOMENIUL SOCIO -AFECTIV :CONDUITE, ATITUDINI, COMPORTAMENTE ; 2.EVALUAREA IN DOMENIUL COGNITIV : NOTIUNI ,CATEGORII, CONCEPTE, CUNOSTINTE, JUDECATI DE VALOARE, APLICATII ; 3.EVALUAREA IN DOMENIUL PSIHO -MOTOR : CAPACITATI, APTITUDINI, DEPRINDERI; IN FUNCTIE DE OBIECTUL EVALUARII (CE SE EVALUEAZA ) : 1. EVALUAREA PROCESULUI DE INVATARE ; 2. EVALUAREA PERFORMANTELOR ELEVILOR ; 3. EVALUAREA FORMALA SI INFORMALA ;

IN FUNCTIE DE ACCENTUL PUS PE PROCES SAU PE SISTEM: 1. EVALUAREA DE PROCES A PERFORMANTELOR CELOR EVALUATI: 2. EVALUAREA SISTEMULUI ; IN FUNCTIE DE TIPUL EXAMINATORULUI: 1. EVALUAREA INTERNA ; ACTIUNEA EVALUATIVA ESTE REALIZATA DE CATRE ACEEASI PERSOANA SAU INSTITUTIE CARE EFECTUEAZA INSTRUIREA (PROFESORUL, DIRECTORUL ) ; 2. EVALUAREA EXTERNA : ACTIUNEA EVALUATIVA ESTE EFECTUATA DE CATRE O ALTA PERSOANA SAU INSTITUTIE DECAT CEA CARE A REALIZAT PROCESUL DIDACTIC. ( COMISIA DE EXAMEN , UN INSPECTOR, S. N. E. E. ) DE SISTEM A CELOR IMPLICATI IN PROCES : INSTITUTII, ORGANIZAREA

IN FUNCTIE DE POZITIA PE CARE O OCUPA EVALUATORUL IN PROCESUL DIDACTIC 1. HETEROEVALUAREA - APRECIEREA ESTE FACUTA DE CATRE PROFESOR ; 2. AUTOEVALUAREA OE ELEV; 3.INTEREVALUAREA , COEVALUAREA -REZULTA DIN APRECIEREA - UNUI ELEV DE CATRE ALTUL SAU DE CATRE CEILALTI ELEVI DIN CLASA, SAU A UNUI GRUP DE ELEVI DE CATRE CEILALTI ; IN FUNCTIE DE ETAPA IN CARE SE REALIZEAZA EVALUAREA ELEVII INSISI APRECIAZA CEEA CE AU INVATAT ; ARE O MARE VALOARE FORMATIVA SI CARACTERIZEAZA INVATAREA CENTRATA

1. EVALUAREA INITIALA - SE REALIZEAZA LA INCEPUTUL PROCESULUI DE PREDARE INVATARE, ( NIVEL, TREAPTA, AN SCOLAR, CAPITOL, MODUL, UNITATE DE INVATARE , LECTIE )

2.EVALUAREA CONTINUA , FORMATIVA - SE REALIZEAZA PE TOT PARCURSUL PROCESULUI DE PREDARE- INVATARE SI ARE ROL AMELIORATIV, DE CORIJARE. 3. EVALUAREA FINALA,SUMATIVA-LA FINAL DE AN SCOLAR, SEMESTRU, CICLU DE IN-VATAMANT,CAPITOL, UNITATE DE INVATARE , MODUL, LECTIE.

EVALUAREA INITIALA SAU RAUL

NECESAR

- SE REALIZEAZA LA INCEPUTUL UNUI PROGRAM DE PREGATIRE/INSTRUIRE (AN SCOLAR , SEMESTRU, MODUL , UNITATE DE INVATARE, CICLU DE INVATAMANT ) . - ARE ROLUL DE A STABILI NIVELUL DE PREGATIRE AL ELEVILOR IN ACEL MOMENT SI IMPLICIT CONDITIILE IN CARE ACESTIA SE POT INTEGRA IN PROGRAMUL , ACTIVTATEA DE INSTRUIRE CARE URMEAZA. - ESTE , PRIN URMARE DIAGNOSTICA , STIMULANTA SI ORIENTEAZA PROGRAMUL DE URMAT IN PROCESUL DE INVATARE; ESTE RAUL NECESAR . -REPREZINTA UNA DIN PREMISELE CONCEPERII PROGRAMULUI DE PREGATIRE / INSTRUIRE. -CONSTITUIE O CONDITIE FUNDAMENTALA PENTRU REUSITA ACTIVITATII -REFLECTA CAPACITATILE DE INVATARE ALE ELEVILOR; -IDENTIFICA NIVELUL DE PORNESTE ; PREGATIRE DE LA CARE SE DIDACTICE DEOARECE :

-ARATA GRADUL IN CARE ELEVII STAPANESC CUNOSTINTELE SI ABILITATILE NECESARE ASIMILARII CONTINUTULUI CARE URMEAZA. OBIECTIVELE : -CUNOASTEREA CAPACITATILOR GENERALE DE INVATARE ALE ELEVILOR ; - CUNOASTEREA FAPTULUI CA ELEVII POSEDA CUNOSTINTE PROGRAMULUI CE VA URMA. EVALUAREA REALIZEAZA

SI COMPETENTE NECESARE INTELEGERII

ELEVILOR SE VA REALIZA PRIN EXAMINARI ORALE SI PRIN PROBE SCRISE, CARE : UN DIAGNOSTIC AL PREGATIRII ELEVILOR -INDEPLINESC O FUNCTIE PREDICTIVA ;

- ACEST TIP DE EVALUARE SPRIJINA ACTIVITATEA URMATOARE PE TREI PLANURI : 1. SE POATE OPTA PENTRU MODUL CEL MAI ADECVAT DE PREDARE /INVATARE AL NOILOR CONTINUTURI ; 2. SE APRECIAZA OPORTUNITATEA UNUI PROGRAM DE RECUPERARE PENTRU INTREAGA CLASA; 3. SE ADOPTA MASURI DE SPRIJINIRE SI RECUPERARE A UNOR ELEVI. ROLUL SI IMPORTANTA ACESTUI TIP DE EVALUARE ESTE SUBLINIATA DE CATRE R. AUSUBEL IN LUCRAREA INVATAREA IN SCOALA , E. D. P. , BUCURESTI , 1981 ,ASTFEL :

 DACA AS VREA SA REDUC TOATA PSIHOPEDAGOGIA LA UN SINGUR PRINCIPIU , EU SPUN : CEEA CE INFLUIENTEAZA CEL MAI MULT INVATAREA SUNT CUNOSTINTELE PE CARE ELEVUL LE POSEDA LA PLECARE . ASGURATI -VA DE CEEA CE EL STIE SI INSTRUITI - L IN CONSECINTA . EVALUARE CRITERIALA SI NORMATIVA EVALUAREA CRITERIALA JUDECA PERFORMANTELE UNUI ELEV DUPA GRADUL DE REALIZARE A CRITERIULUI STABILIT, IN FUNCTIE DE OBIECTIVELE PROPUSE. APRECIEREA REZULTATELOR, PRESUPUNE IDENTIFICAREA A CE SI CAT A REALIZAT ELEVUL DINTR-O SARCINA DATA DE EVALUATOR PRINTR- O PROBA SCRISA SAU ORALA. NIVELUL DE REALIZARE A SARCINII ESTE COMPARAT CU PRAGUL DE REUSITA ,ADICA NIVELUL MINIM DE REUSITA AL UNEI SARCINI, CEL ACCEPTABIL DE FAPT. EVALUAREA CRITERIALA REPREZINTA PERFORMANTA ABSOLUTA , IN SENSUL CA INFORMEAZA PROFESORUL DESPRE CEEA CE POATE SA FACA ELEVUL, DAR NU IL PLASEAZA PE ACESTA INTR O IERARHIE , O ORDINE A CAPACITATILOR , CI ARATA PROFILUL INDIVIDUAL AL ELEVULUI . ACEST TIP DE EVALUARE PREZINTA SUCCESUL SAU ESECUL ELEVULUI IN FUNCTIE DE UN ANUMIT CRITERIU , SAU DE MAI MULTE CRITERII, DINTR UN DOMENIU SAU DIN MAI MULTE DOMENII. EVALUAREA CRITERIALA PREZINTA AVANTAJUL CA TESTEAZA MULT MAI SIGUR SI MAI PROFUND., DAR ARE SI DEZAVANTAJUL CA ARE O ARIE MAI RESTRANSA DE ACOPERIRE IN CEEA CE PRIVESTE NOTIUNILE , CONCEPTELE , CUNOSTINTELE , ARIILE DE CONTINUT STIINTIFIC PE CARE LE POATE TESTA. CARACTERISTICI ALE EVALUARII CRITERIALE 1. PREZINTA PERFORMANTA ABSOLUTA ; 2. DEZVALUIE PROFILUL PERFORMANTEI ; 3.ESTE RECOMANDATA IN CAZUL SELECTIEI CARE NECESITA MINIMUM DE ABILITATI CERUTE 4. TESTEAZA MAI PUTINE CONCEPTE , CUNOSTINTE , ABILITATI DAR MAI IN PROFUNZIME . 5. ESTE RECOMANDATA IN EVALUAREA CURENTA ,INDEOSEBI CU SCOP DIAGNOSTIC.. EVALUAREA NORMATIVA APRECIAZA POZITIA ELEVULUI FATA DE UN ALTUL DIN INTERIORUL GRUPULUI , SAU FATA DE RESTUL GRUPULUI, APELAND LA UN ETALON , LA UN REFERENT . IDENTIFICA DIFERENTELE DINTRE PERFORMANTA INDIVIDUALA SI CEA A GRUPULUI ; ARATA CE SI CAT POATE SA FACA UN ELEV IN COMPARATIE CU ALTUL , IN FUNCTIE DE O SARCINA DATA . EVALUAREA NORMATIVA REPREZINTA PERFORMANTA RELATIVA , IN SENSUL CA ARATA CUM A EVOLUAT UN ELEV IN RAPORT CU ALTII DIN GRUPUL SAU , SAU DINTR- UN GRUP ASEMANATOR, DAR NU POATE INDICA CE POATE SA FACA EFECTIV ELEVUL. REZULTATELE EVALUARII NORMATIVE SUNT DE REGULA EXPRIMATE CA UN SCOR STANDARD , UNIC, SAU CA O CLASIFICARE IN PROCENTE. ACOPERA DAR, PREZINTA PUTINI ITEMI . MULTE NOTIUNI, CONCEPTE, CUNOSTINTE . ARII DE CONTINUT DEZAVANTAJUL CA TESTEAZA MAI PUTIN PROFUND , ESTE MINIMALA , CUPRINZAND

CARACTERISTICI ALE EVALUARII NORMATIVE 1.PREZINTA PERFORMANTA RELATIVA

2. ACOPERA O MARE PARTE DIN CONTINUTURI DAR 3..IMPLICA UN NUMAR REDUS DE ITEMI IN TESTARE 4. OFERA O SINGURA MASURA A PERFORMANTEI ; 5. ESTE RECOMANDATA PENTRU SELECTIE IN SITUATIILE CU NORMA FIXA; 6.ESTE RECOMANDATA IN EVALUAREA SUMATIVA ;

EFECTUL

BACKWASH
ASTAZI SANSA, ELEVILOR. IN INVATAMANTUL

PRIN APLICAREA NOULUI CURRICULUM NATIONAL,SE OFERA SECUNDAR ROMANESC ,SA SE PARCURGA UN TRASEU INDIVIDUALIZAT DE INSTRUIRE A INSTRUIRII SE REFLECTA IN MOMENTUL EVALUARII. MODELUL EVALUARII PARCURGE SCHEMATIC URMATORUL TRASEU : SCOP..INSTRUMENTE..MASURARE ..INFORMATII. APRECIERE DECIZIE .

CALITATEA SI NIVELUL

INDIVIDUALIZAREA INSTRUIRII IMPLICA DE FAPT UN SISTEM EDUCATIONAL CONCURENTIAL , IN CARE SELECTIA SI CERTIFICAREA SUNT CELE MAI IMPORTANTE SCOPURI. ACEASTA INSEAMNA CA EVALUAREA ARE UN ROL SEMNIFICATIV IN IMBUNATATIREA PRACTICII SCOLARE , PROVOCAND EFECTUL BACKWASCH . EFECTUL BACKWASCH INSEAMNA EFECT DE SIAJ , DE REPERCURSIUNE , IN SENSUL CA EVALUAREA INFLUIENTEAZA TOATE SEGMENTELE PROGRAMULUI DE INSTRUIRE , AVAND EFECT ASUPRA ELEVILOR; CA URMARE, SCHEMA DE EVALUARE , PRECEDE PROGRAMUL DE INSTRUIRE. EFECTUL DE SIAJ TREBUIE EXPLOATAT , PRIN UTILIZAREA LUI MONITORIZAND TOATE SEGMENTELE SISTEMULUI INSTRUCTIV -EDUCATIV. ITEMUL -COMPONENTA A TESTULUI TRIPLA DIMENSIUNE A TESTULUI IN MOD POZITIV ,

SARCINA DE LUCRU SPECIFICA (INTREBAREA ) ; -FORMATUL SAU DESIGN - UL IN CARE ESTE PREZENTATA

SARCINA DE LUCRU ( TIPUL ITEMULUI ) ; -MODUL IN CARE SARCINA DE LUCRU VA FI CORECTATA ; ITEMUL PERMITE : -CLARIFICAREA ESENTIALIZAREA STRUCTURAREA RESTRUCTURAREA

UNITATII DE INVATARE / CONTINUT INFORMATIONAL IN FUNCTIE DE : - CERINTELE PROGRAMEI CURRICULARE, - NIVELUL DE INTELEGERE SI OPERARE AL ELEVILOR , -INTERESELE SI ASPIRATIILE ELEVILOR , PARCURSUL INDIVIDUAL AL FIECARUI ELEV / GRUP DE ELEVI

TEHNICA DE PROIECTARE A TESTULUI -ESTE PROIECTAT INTR-O DISTRIBUTIE PE UN CONTINUUM, LIMITAT, PE DE O PARTE, DE ITEMI DE ACELASI TIP , IAR PE DE ALTA PARTE , DE TOATA TIPOLOGIA LOR ; - ASEMANATOR , INTR O ALTA DISTRIBUTIE , LIMITAT, PE DE O PARTE, DE ITEMI EXCLUSIV OBIECTIVI , UTILIZATI IN ABORDAREA UNOR REZULTATE ALE INVATARII SITUATE LA NIVELURI INFERIOARE ALE DEMERSULUI COGNITIV , IAR PE DE ALTA PARTE, DE ITEMI EXCLUSIV SUBIECTIVI CARE TESTEAZA NIVELE COGNITIVE SUPERIOARE . PROIECTAREA TESTELOR ESTE : FLEXIBILA , ELASTICA SI DEPINDE PROFESIONALISMUL CELUI CARE LE PROIECTEAZA . NUMAI DE

CLASIFICAREA

ITEMILOR DUPA GRADUL DE OBIECTIVITATE

ITEMI OBIECTIVI ( CU RASPUNS SELECTAT ) 1. ITEMI CU ALEGERE DUALA ; 2. ITEMI DE TIP PERECHE ( DE ASOCIERE ) 3. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLA ; ITEMI SEMISUBIECTIVI 1 ITEMI CU RASPUNS SCURT ; 2. INTREBARI STRUCTURATE ; ITEMI SUBIECTIVI 1. REZOLVARE DE PROBLEME ; 2. ITEMI DE TIP ESEU . ITEMII OBIECTIVI ( CU RASPUNS SELECTAT ) DE URMATOARELE ASPECTE :

OBIECTIVITATEA ESTE RELEVATA

1. OBIECTIVITATEA CONSTRUCTIEI ITEMULUI CERINTA PUTERNIC STRUCTURATA SI STRICT CORELATA CU UN OBIECTIV OPERATIONAL SAU COMPETENTA SPECIFICA DE EVALUARE ; 2.OBIECTIVITATEA PERCEPERII SARCINII DE CATRE CEL EVALUAT, DETERMINATA DE FAPTUL CA , SUBIECTI DIFERITI SOLUTIONEAZA SARCINA / ITEMUL IN ACELASI MOD ; 3.OBIECTIVITATEA NOTARII -EVALUATORI DIFERITI ACORDA ACEEASI NOTA / PUNCTAJ / SCOR PENTRU ACEEASI SOLUTIE A ACELUIASI ITEM .

SUNT UTILIZATI PENTRU ORICE DISCIPLINA DE INVATAMANT ; LIMITELE: EVALUEAZA NIVELURI INFERIOARE DOMENIULUI COGNITIV.

CALITATI ALE ITEMILOR OBIECTIVI: 1. AU GRAD RIDICAT DE FIDELITATE 2. TESTEAZA CONTINUTURI MULTIPLE INTR UN TIMP SCURT ; 3. SUNT BINE ADECVATI OBIECTIVELOR SAU COMPETENTEI MASURATE 4. SUNT FOARTE ATRACTIVI PENTRU ELEVI; 5. FAVORIZEAZA REALIZAREA RAPIDA A PROGRESULUI SCOLAR; 6.POT FI USO UTILIZATI IN AUTOEVALUARE; 7. SUNT USOR SI RAPID DE PUNCTAT DUPA SCHEMA DE PUNCTAJ.

ITEMII

OBIECTIVI ( CU RASPUNS SELECTAT ) DE URMATOARELE ASPECTE :

OBIECTIVITATEA ESTE RELEVATA

1. OBIECTIVITATEA CONSTRUCTIEI ITEMULUI CERINTA PUTERNIC STRUCTURATA SI STRICT CORELATA CU UN OBIECTIV OPERATIONAL SAU COMPETENTA SPECIFICA DE EVALUARE ; 2. OBIECTIVITATEA PERCEPERII SARCINII DE CATRE CEL EVALUAT, DETERMINATA DE FAPTUL CA , SUBIECTI DIFERITI SOLUTIONEAZA SARCINA / ITEMUL IN ACELASI MOD ; 3. OBIECTIVITATEA NOTARII -EVALUATORI DIFERITI ACORDA ACEEASI NOTA / PUNCTAJ / SCOR PENTRU ACEEASI SOLUTIE A ACELUIASI ITEM . SUNT UTILIZATI PENTRU ORICE DISCIPLINA DE INVATAMANT ; LIMITELE: EVALUEAZA NIVELURI INFERIOARE DOMENIULUI COGNITIV.

CALITATI ALE ITEMILOR OBIECTIVI 1. AU GRAD RIDICAT DE FIDELITATE 2.TESTEAZA CONTINUTURI MULTIPLE INTR UN TIMP SCURT ; 3.SUNT BINE ADECVATI OBIECTIVELOR SAU COMPETENTEI MASURATE 4. SUNT FOARTE ATRACTIVI PENTRU ELEVI; 5.FAVORIZEAZA REALIZAREA RAPIDA A PROGRESULUI SCOLAR; 6.POT FI USO UTILIZATI IN AUTOEVALUARE; 7.SUNT USOR SI RAPID DE PUNCTAT DUPA SCHEMA DE PUNCTAJ. ITEMII CU ALEGERE DUALA SUNT SARCINI DE LUCRU CARE PROBEAZA CAPACITATEA CELUI EVALUAT UNA DINTRE ALTERNATIVELE INDICATE ; ALTERNATIVE : ADEVARAT / FALS ; CORECT / GRESIT ; ACORD / DEZACORD ; DA /NU ; DE A IDENTIFICA GRUPURI DE

ACEST TIP DE ITEM ASOCIAZA UNUI ENUNT UNUL DINTRE URMATOARELE

ENUNT FACTUAL / ENUNT DE OPINIE ; SUNT UTILIZATI PENTRU A CUNOASTE : TERMENI PRINCIPII OPINII DATE FACTUALE AVANTAJE : 1. AU FIDELITATE RIDICATA 2.SE CONSTRUIESC RELATIV SIMPLU 3. SUNT USOR DE CUANTIFICAT 4. MASOARA IN TIMP SCURT VOLUM MARE DE CUNOSTINTE DEZAVANTAJE : 1. SUNT VULNERABILI LA RASPUNSURI HAZARDATE / LA INTAMPLARE 2. MASOARA REZULTATE ALE INVATARII AFLATE LA NIVELE COGNITIVE INFERIOARE 3. SUNT EXCEPTATE DE LA ACEST DEZAVANTAJ : ENUNTURILE ASOCIATE CU RELATIA CAUZA EFECT SI DIFERENTIEREA INTRE ENUNTURILE FACTUALE SI CELE DE OPINIE . PENTRU ACEST TIP DE ITEM CEL TESTAT ARE O SANSA DE 50% DE A ALEGE RASPUNSUL CORECT. ESTE PRIN URMARE JUSTIFICATA CRITICA ADUSA ACESTUI TIP DE ITEM , DEOARECE IDENTIFICAREA UNUI RASPUNS INCORECT, NU IMPLICA IN MOD NECESAR CUNOASTEREA RASPUNSULUI CORECT . PENTRU ELIMINAREA ACESTUI INCONVENIENT SE POATE FACE APEL LA O VARIANTA IMBUNATATITA , CARE PRESUPUNE MODIFICAREA VARIANTEI FALSE PE LANGA BIFAREA VARIANTEI CORECTE , IN CAZUL UNUI ENUNT FALS ES VA CERE ELEVILOR SA SCHIMBE ENUNTUL , ASTFEL INCAT ACESTA SA DEVINA ADEVARAT. NUMAI IN ACEST MOD SE POATE VERIFICA DACA ELEVUL DETINE INTR - ADEVAR SOLUTIA ITEMULUI RESPECTIV . SE VA EVITA IN CONSTRUIREA ITEMILOR CU ALEGERE DUALA : 1. GENERALIZAREA NEJUSTIFICATA , DEOARECE ENUNTURILE FOARTE GENERALE SUNT IN MARE PARTE FALSE ; 2. ENUNTURILE NERELEVANTE DIN PUNCT DE VEDERE EDUCATIONAL ; 3. ENUNTURI CU STRUCTURI AMBIGUI , DIFICIL DE INTELES; 4. 5. 6. 7. 8. ENUNTURI PRE A LUNGI SI COMPLEXE , DEOARECE SUNT NEPRODUCTIVE SI POT FAVORIZA CONTAMINAREA REZULTATELOR TESTULUI CU ALTI FACTORI; INTRODUCEREA MAI MULTOR IDEI INTR-UN SINGUR ENUNT (EXCEPTIE : RELATIA CAUZA - EFECT ) FURNIZAREA DE INDICII CARE SA FACILITEZE GHICIREA SOLUTIEI (EX.:NICI -UN, DOAR , DE OBICEI , IN GENERAL , ADESEA , NICIODATA, INTOTDEAUNA ,ETC. ) UTILIZAREA ENUNTURILOR NEGATIVE , FOLOSIREA DUBLEI NEGATII, CARE CONDUC LA AMBIGUITATI SI IMPIEDICA INTELEGEREA ENUNTULUI ITEMULUI DE CATRE CEL EVALUAT ; UTILIZAREA UNUI LIMBAJ EXCESIV DE SPECIALIZAT SAU INADECVAT GRUPEI DE VARSTA A CELOR

EVALUATI

.
MODELE ORIENTATIVE DE ITEMI CU ALEGERE DUALA

DISCIPLINA : ECONOMIE

ENUNT : CITESTE CU ATENTIE FIECARE ENUNT . DACA APRECIEZI CA ENUNTUL ESTE CORECT , INCERCUIESTI LITERA A ; DACA APRECIEZI CA ENUNTUL ESTE INCORECT . INCERCUIESTI LITERA F SI SCHIMBI CONTINUTUL , ASTFEL INCAT SA DEVINA CORECT .

COSTUL DE OPORTUNITATE REPREZINTA ORICE ALTERNATIVA LA CARE SE RENUNTA ATUNCI CAND SE OPTEAZA PENTRU O ANUMITA A RESURSELOR ;

INTREBUINTARE

A A

F F

RESURSA DE TIMP ESTE O RESURSA NELIMITATA ; ACTIONARII SUNT PROPRIETARI CU DREPT DE POSESIUNE, DISPOZITIE , ,UTILIZARE SI UZUFRUCT ASUPRA SOCIETATILOR LA CARE DETIN ACTIUNI.; APRECIAZA IN MOD OBIECTIV UTILITATEA

FIECARE CONSUMATOR

ECONOMICA , IN FUNCTIE DE NEVOILE SALE ;

PRODUCTIVITATEA PAMANTULUI SE CALCULEAZA CA RAPORT INTRE NUMARUL DE HECTARE SI NUMARUL DE UTILAJE AGRICOLE ;

CAPITALUL ESTE REPREZENTAT DE BANII NECESARI PENTRU PLATA SALARIILOR; 1

A A A

F F F

PROFITUL NORMAL ESTE ACELASI PENTRU TOTI AGENTII ECONOMICI ; COSTURILE FIXE SE POT MODIFICA DACA SE MODIFICA SALARIILE ; CAPITALUL CIRCULANT UTILIZAT ESTE EGAL CU CHELTUIELILE MATERIALE ;

A A

F F

INTRE PRET SI CERERE EXISTA O RELATIE INVERS PROPORTIONALA ; CEL MAI IMPORTANT FACTOR DE CEREREA ; CARE DEPINDE OFERTA ESTE

DACA

CEREREA SCADE

, FARA SA SE MODIFICE

OFERTA ,

PRETUL SI CANTITATEA DE ECHILIBRU A F

CRESC ;

CEREREA PERFECT ELASTICA SE PREZINTA GRAFIC SUB FORMA UNEI DREPTE PARALELE CU AXA ORIZONTALA ;

A A

F F

PE TERMEN LUNG OFERTA ESTE

INELASTICA ;

MONOPOLUL ESTE SITUATIA IN CARE PE PIATA EXISTA UN SINGUR CUMPARATOR ;

SUMA DE BANI FOLOSITA PENTRU PRODUCEREA UNUI BUN POARTA NUMELE DE PRET .

BANII SCRIPTURALI SE TRANSFORMA IN BANI DE CONT PRIN DEPUNEREA UNEI SUME DE BANI LA BANCA ;

DACA PRETURILE CRESC PUTEREA DE CUMPARARE A BANILOR SCADE MAI PUTIN DECAT CRESC PRETURILE ; 2

A A

F F

BANCA CENTRALA REGLEAZA

CEREREA DE BANI ;

CANTITATEA DE BANI DE PE PIATA CRESTE CAND DURATA MEDIE A UNEI TRANZACTII CRESTE ;

DOBANDA

ESTE DIFERENTA INTRE CREDITUL ACORDAT SI CEL

SOLICITAT ;

A A

F F

OBLIGATIUNILE ATESTA

EXISTENTA UNEI DATORII CATRE STAT ;

DETINATORII DE OBLIGATIUNI AU FATA DE EMITENT CALITATEA DE DEBITORI ;

SALARIUL REAL

ESTE O SUMA DE BANI

CARE I REVINE PLATA IMPOZITULUI ;

POSESORULUI FORTEI DE MUNCA DUPA

PE TERMEN SCURT , INTR - O INTREPRINDERE , CEREREA DE

MUNCA SCADE , DACA PRODUCTIVITATEA MUNCII CRESTE ; A A A F F F TIMPUL LIBER ESTE COSTUL DE OPORTUNITATE AL SALARIULUI;

PRODUSUL INTERN BRUT CUPRINDE NUMAI BUNURILE FINALE ; EXPANSIUNEA SE CARACTERIZEAZA SI A DATORIEI PUBLICE ; PRIN CRESTEREA SOMAJULUI

RECESIUNEA URMEAZA UNUI PUNCT DE MINIM ECONOMIC ; 3 SOMAJUL FRICTIONAL POATE FI VOLUNTAR ; CRESTEREA OFERTEI DE MUNCA GENEREAZA

AL CICLULUI

A A

F F

SOMAJ CICLIC ;

CRESTEREA SALARIILOR

NU GENEREAZA INFLATIE , DEOARECE

CHELTUIELILE SALARIALE SUNT RECUPERATE DE ANGAJATORI , PRIN A F CEL MAJORAREA PRETURILOR ; PRIN CARE STATUL INTERVINE

MAI EFICIENT INSTRUMENT IN ECONOMIE ESTE

SISTEMUL DE PRETURI ; INDICELE

NIVELUL INFLATIEI SE DETERMINA CALCULAND PRETURILOR LA FACTORII DE PRODUCTIE ;

A A

F F

VENITURILE NEFISCALE ALE STATULUI CUPRIND TAXE SI IMPOZITE; ARE EFECTE POZITIVE ASUPRA ECONOMIEI , UN BUGET DEFICITAR PE TERMEN SCURT , DE DIMENSIUNI MICI ;

SUNT COMPONENTE ALE

COMERTULUI INTERNATIONAL

CUMPARARILE DE BREVETE ,LICENTE , DREPTURI DE AUTOR ; A A F F CURSUL VALUTAR ESTE INFLUIENTAT DE RATA DOBANZII ;

ASUPRA BALANTEI DE PLATI EXTERNE A UNEI TARI ARE EFECT POZITIV , SCADEREA TARIFELOR VAMALE LA IMPORTURI ;

ZONA LIBERULUI SCHIMB PRESUPUNE DESFIINTAREA BARIERELOR VAMALE ; 4

TESTUL CA INSTRUMENT DE EVALUARE -PERMITE VERIFICAREA OPTIMA A OBIECTIVELOR SI COMPETENTELOR PRECIZATE DE PROGRAMA CURRICULARA ; - ACOPERA PRIN DIVERSE SOLICITARI ARII MULTIPLE SI SEMNIFICATIVE DIN CONTINUTUL PREDAT ; -MASOARA CAT SE POATE DE EXACT NIVELUL PERFORMANTELOR ELEVILOR ; PERMITE CONCORDANTA DINTRE OBIECTIVELE URMARITE SI CONTINUTUL PREDAT ; -ASIGURA LA NIVEL OPTIM RELATIONAREA : OBIECTIVE - NIVEL DE INVATARE - ACURATETEA EVALUARII ; -IDENTIFICA CU MARE CLARITATE PUNCTELE TARI SI PUNCTELE SLABE SI DETERMINA AMELIORAREA SI REGLAREA ACTIVITATII DE PREDARE - INVATARE - VERIFICA ABILITATILE ELEVILOR, COMPETENTE SUPERIOARE, CAPACITATI IN A OPERA CU ELEMENTELE ESENTIALE , CHIAR SEMNIFICATIVE DIN PROGRAMA CURRICULARA ; -POT FI USOR ADAPTATE IN FUNCTIE DE VARSTA , INTERESELE SI PREOCUPARILE ELEVILOR ; - PERMIT REPETAREA IN SCOPUL URMARIRII PROGRESULUI COGNITIV AL ELEVILOR ; - AU UN GRAD RIDICAT DE OBIECTIVITATE , ASTFEL CA PERMIT USOR STANDARDIZAREA ADMINISTRARII LOR, A CONDITIILOR DE VERIFICARE , SI INDEOSEBI A CRITERIILOR DE NOTARE ; - PERMIT CONSTRUIREA UNOR MODELE CAT MAI VARIATE, IN FUNCTIE DE TIMPUL ACODAT EVALUARII , DE SCOPUL URMARIT SI DE GRADUL DE PREGATIRE AL EVALUATORILOR , AL CONCEPTORILOR DE TESTE . TESTUL CUPRINDE UN NUMAR FINIT DE ITEMI.

Managementul clasei de elevi

Consideratii generale MENIREA CEA MAI INALTA A PROFESORULUI CONSTA NU CAT A STIMULA ELEVUL SA O IUBEASCA SI SA O CAUTE. A STI CUM SA SUGEREZI . HENRI AMIEl Invatarea inseamna sa afli ce stii deja . A face inseamna a demonstra ceea ce stii. Predarea inseamna sa le reamintesti altora ca si ei stiu ceea ce stii tu . Sunteti cu totii invatacei, facatori, dascali ATAT IN A IMPARTASI CUNOASTEREA, ARTA DE A FI PROFESOR INSEAMNA

Richard Bach MARELE FILOSOF GERMAN I. KANT AFIRMA : EDUCATIA ESTE DEZVOLTAREA IN OM A INTREGII PERFECTIUNI PE CARE NATURA SA O COMPORTA . INTELEPCIUNEA ACESTEI ASERTIUNI DEGAJA UN IMENS OPTIMISM PEDAGOGIC, IN SENSUL CA, NATURA, A SADIT CEVA DIVIN, CEVA APROPIAT DE PERFECTIUNE. ROSTUL EDUCATORULUI ESTE DE A DEPISTA ACEL CEVA SI A-L PUNE IN VALOARE, A-L SLEFUI PANA LA STRALUCIREA DIAMANTULUI. ESTE EVIDENT ACCEPTAT FAPTUL CA FIECARE ARE UN LOC, UN ROL PE CARE SANSA , EDUCATIA, DISTRIBUTIA SOCIALA A ROLURILOR POT DETERMINA AFIRMAREA SI REALIZAREA PERSONALITATII. REUSITA, SUCCESUL, EFICACITATEA PERSONALA AU CA DETERMINANT ESENTIAL UN INALT RANDAMENT AL EDUCATIEI, CARE, DACA ESTE ATINS DE CATRE FIECARE EDUCATOR, CONSIDERAM CA REUSITA FIECARUIA ESTE ASIGURATA. AICI, UN MARE ROL IL ARE MANAGEMENTUL ACTIVITATII DIDACTICE, AL CARUI SCOP ESTE DESIGUR EFICIENTIZAREA ACTULUI DIDACTIC PE TOATE PALIERELE SALE.

SE CONSIDERA CA PENTRU A GARANTA SI ASIGURA FIECARUIA O REUSITA IN INVATARE SI EDUCATIE, SI IMPLICIT IN VIATA, SI DE CARE MANAGEMENTUL EDUCATIONAL TREBUIE SA TINA SEAMA, SUNT POSIBILE O MULTITUDINE DE CAI, DINTRE CARE SE SUBLINIAZA URMATOARELE : A ) DETERMINAREA DATULUI EREDITAR , CU CARE NATURA L-A INZESTRAT PE FIECARE, PENTRU A-L PUNE IN VALOARE PRIN EDUCATIE ; FILOSOFUL SI PEDAGOGUL FRANCEZ J. J. ROUSSEAU SPUNE IN ACEST SENS : INCEPETI PRIN A VA STUDIA ELEVII PENTRU CA, CU SIGURANTA NU-I CUNOASTETI CATUSI DE PUTIN EDUCATORUL INTERVINE ASUPRA FIINTEI UMANE, CARACTERIZATA PRIN TRASATURI SPECIFICE PERSONALITATII IN FORMARE . ESTE ONOBILA SI DIFICILA ACTIVITATE INCARCATA DE O MARE RESPONSABILITATE MORALA SI SOCIALA. B) INDIVIDUALIZAREA FORMELOR SI METODELOR, A STRATEGIILOR DIDACTICE , A RITMULUI PROPRIU DE INVATARE. AICI SE POATE CONSTATA UN MANAGEMENT BUN AL ACTIVITATII DIDACTICE , AL CLASEI , DE UNUL SLAB. SE VOR UTILIZA IN ACEST SENS, STRATEGII DIDACTICE AXATE IN PRINCIPAL PE : * INDIVIDUALIZAREA INSTRUIRII ; * GRUPAREA DIFERENTIATA ; RESPONSABILIZAREA IN ACTUL ISTRUIRII / INVATARII CU SARCINI DIFERENTIATE CA DIFICULTATE PENTRU CEI CU APTITUDINI SPECIALE ( SUPRADOTATII ) SI CEI CU PARCURSURI MAI LENTE DE INVATARE . *ORGANIZAREA MODERNA CURRICULARA PRIN APARITIA CURRICULUMULUI LA DISPOZITIA SCOLII ; *PROMOVAREA METODELOR PARTICIPATIVE, DE INVATARE ANTICIPATIVA, PRIN DESCOPERIRE, DE REZOLVARE DE PROBLEME, DE VALORIFICARE SI EXERSARE A CREATIVITATII ( BRAIN- STORMINGUL, REUNIUNEA PHILLIPS 66 ,CONTROVERSA CREATIVA, MOZAICUL,TURUL GALERIEI, CUBUL, DEMONSTRATIA, STUDIUL DE CAZ, FOCUS- GRUP,, FISHBOWL , PROBLEM- SOLVING ETC. ) * EXTINDEREA MODELELOR INVATARII DEPLINE . C) DIVERSIFICAREA RUTELOR DE PREGATIRE, PROMOVAREA INVATAMANTULUI MODULAR, ASIGURAREA UNOR STANDARDE OCUPATIONALE, A UNOR STANDARDE DE PREGATIRE PROFESIONALA CUPRINZAND UNITATI SI SUBUNITATI DE COMPETENTA. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI- DELIMITARI CONCEPTUALE CLASA DE ELEVI - ESTE UN MICROGRUP DE ORDIN PRIMAR, ADICA UN GRUP IN CARE TOTI ELEVII SE CUNOSC UNII PE ALTII; SE POT FOLOSI CA FIND ECHIVALENTE SI CONCEPTELE DE GRUP SAU COLECTIV. INTR-UN INTELES FOARTE LARG, SE POATE SPUNE CA UN GRUP EXISTA CAND DOUA SAU MAI MULTE PERSOANE SUNT IN INTERDEPENDENTA SI UNITATE. CLASA ARE UN ROL DEOSEBIT IN MANAGEMENTUL EDUCATIONAL, DEOARECE : * COLECTIVITATEA DETERMINA NECESITATEA INTERIOARA A OMULUI DE A SE INTRECE PE SINE SI A SE FAURI DUPA MODELE TOT MAI INALTE, CARE-L JUDECA, II PRETINDE, II IMPUNE, II OFERA TERMENII DE COMPARATIE SI BUCURIA ASCENSIUNII SALE PE TREPTE SUPERIOARE. * COLECTIVUL ARE INFLUIENTE PSIHOLOGICE CARE AFECTEAZA COMPORTAMENTUL INDIVIDUAL, POSEDAND PUTEREA DE A INFLUIENTA ATITUDINILE ELEVILOR, CARE TIND SA APROBE TOT CEEA CE COLECTIVUL APROBA, SI SA CONDAMNE TOT TINAND SEAMA DE COLECTIV * ESTE MAI USOR DE REGULA, DE SCHIMBAT INDIVIDUL IN GRUP , DECAT DACA S-AR ACTIONA ASUPRA LUI SEPARAT, EFECTELE ACESTEI SCHIMBARI FIIND MAI DURABILE, PENTRU CA EDUCAND GRUPUL EDUCAM SI MEMBRII SAI, ORICE INFLUIENTA EXERCITATA ASUPRA GRUPULUI INSEAMNA TOTODATA SI EDUCAREA INDIVIZILOR CARE INTRA IN COMPONENTA ACESTUIA. * INVATAREA SE DESFASOARA IN CADRUL PROCESULUI DE INVATAMANT IN GRUPUL CLASA, DEVENIND DEOSEBIT DE PRODUCTIVA, DEOARECE AICI INTERVIN : INTERCOMUNICAREA ( AFECTIVA, MIMICA , VERBALA ), SCHIMBUL DE INFORMATII, ATITUDINILE DE APRECIERE RECIPROCA, CONFRUNTAREA FIECAREI PERFORMANTE . ACCEPTAT SAU RESPINS DE GRUP, ELEVUL ISI FORMEAZA PERCEPTIA PROPRIEI PERSOANE. MANAGEMENTUL CLASEI - DOMENIU DE CERCETARE IN STIINTELE EDUCATIEI CARE STUDIAZA PERSPECTIVELE DE ABORDARE ALE CLASEI DE ELEVI SI STRUCTURILE DIMENSIONALE ALE ACESTEIA, IN SCOPUL FACILITARII INTERVENTIEI CADRELOR DIDACTICE IN SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA SI A EVITARII CONSECINTELOR NEGATIVE ALE ACESTORA. PRIN ACEASTA INCERCARE DE DEFINIRE A MANAGEMENTULUI CLASEI NU NE INDEPARTAM PREA MULT DE BINE CUNOSCUTA DEFINIRE A PEDAGOGIEI PROPUSA DE C. FREINET : STIINTA A CONDUCERII UNEI CLASE IN VEDEREA UNEI INSTRUCTII SI EDUCATII OPTIMALE A COPIILOR CARE O COMPUN . DE ASEMENEA , RAMANAND IN PERIMETRUL ISTORICULUI PEDAGOGIEI, NU PUTEM TRECE CU VEDEREA FAPTUL CA SI SOCRATE, PLATON, ARISTOTEL,PESTALOZZI, MAKARENKO SI INDEOSEBI COMENIUS, SUBLINIAU O MULTIME DE VARIABILE CORESPUNZATOARE CONDUCERII COLECTIVULUI DE

ELEVI, INTEGRATE INTR-UN SISTEM COERENT DE IDEI, DAR INCA , NU LE NUMEAU MANAGEMENT AL CLASEI DE ELEVI. IN STIINTELE PEDAGOGICE CONTEMPORANE, NEVOIA DE EFICIENTA SOLICITA INTERVENTIA FERMA A TUTUROR ELEMENTELOR CU CARACTER PRAXIOLOGIC, IMPUSE DE ORICE DEMERS MANAGERIAL. ACEASTA PENTRU CA, PRAXIOLOGIA DEFINITA DE FILOSOFUL POLONEZ KOTARBINSKY SI SOCIOLOGUL AMERICAN PARSONS CA O STIINTA A ACTIUNII EFICIENTE, EXPLICA CORELATIA DIALECTICA DINTRE DIDACTICA SI MANAGEMENT. PROIECTAREA SITUATIILOR DE INSTRUIRE NU POATE FI REALIZATA NUMAI DIN PERSPECTIVELE COGNITIV- DIDACTICE ,TREBUIND FI COMPLETATA CU O PERSPECTIVA SOCIAL- RELATIONALA. IN ACEST SENS, CADRUL DIDACTIC NU MAI ESTE UN SIMPLU TRANSMITATOR DE CUNOSTINTE SAU UN ORGANIZATOR AL CONDITIILOR DE ASIMILARE INFORMATIONALA, CI MAI ALES UN MANAGER AL CLASEI DE ELEVI. PONDEREA ACORDATA RELATIONALULUI, DINAMICULULUI, CALITATII SI EXTINDEREA SEMANTICA A CONCEPTULUI DE MANAGEMENT, POATE DEVENI BENEFICA PENTRU ORICE STIINTA SOCIO- UMANA, IN GENERAL, SI PENTRU INTERPRETAREA EDUCATIONALA , IN SPECIAL. PROCESUL DE INVATAMANT ARE DREPT SCOP ASIGURAREA NIVELULUI DE REUSITA MINIMALA IN PLANUL FORMARII PERSONALITATII SALE , PENTRU FIECARE ELEV IN PARTE , DAR SI ATINGEREA UNEI REUSITE EDUCATIONALE DIN PERSPECTIVA CADRULUI DIDACTIC. RELATIA DINTRE DIDACTICA SI MANAGEMENTUL CLASEI ESTE BILATERALA SI BIUNIVOCA, INDEOSEBI IN SENSUL IN IN CARE DIDACTICA DEVINE BENEFICIARA DATELOR MANAGEMENTULUI CLASEI. CONCEPTUALIZARI SPECIFICE CA: PROIECTARE, INDRUMARE , DECIZIE, COORDONARE, OPERATIVITATE, EFICIENTA, DECIZIE CONSTITUIE FACTORI DE PROGRES, DE ASIGURARE A EFICIENTEI ACTIVITATII PEDAGOGICE , DE CRESTERE A RANDAMENTULUI PROCESULUI EDUCATIONAL. MANAGEMENTUL CLASEI VA TREBUI, IN CONCLUZIE, O COMPONENTA DE BAZA A STIINTELOR PEDAGOGICE, IN DIRECTA INTERDEPENDENTA CU TEORIA INSTRUIRII, IN MASURA IN CARE ACTUL EDUCATIV SE MANIFESTA CA ACT DE CONDUCERE,AFLAT IN STRANSA RELATIONARE CU FACTORII, FUNCTIILE SI PRINCIPIILE CARE IL DETERMINA RESURSE EDUCATIONALE IMPLICATE IN MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI PORNIND DE LA CRITERIUL STATUTULUI LOR EPISTEMOLOGIC IN STRUCTURA ACTIVITATII INSTRUCTIV- EDUCATIVE, PRINCIPALELE RESURSE EDUCATIONALE CE POT FI EXPLOATATE SUNT CLASIFICATE DUPA CUM URMEAZA : a ) RESURSE UMANE : - CAPACITATEA DE MUNCA A CADRULUI DIDACTIC - CAPACITATEA DE INVATARE A ELEVILOR ; COMPETENTELE MANAGERIALE ALE CADRULUI DIDACTIC ; CLIMATUL ORGANIZATIONAL AL SCOLII ; STRUCTURA FAMILIALA A COLECTIVULUI DE ELEVI ; RESURSELE COMUNITATII SCOLARE A CLASEI b) Resurse valorice : _idealul educational ; - normativitatea sociala ; c ) Resurse materiale : - spatiul de invatamant al salii de clasa ; - mobilier scolar ; - materiale didactice si mijloace de invatamant; d) Resurse financiare : - bugetare : cheltuieli materiale , burse ; - extrabugetare : autofinantari, sponsorizari Cunoasterea tuturor tipurilor de resurse prezinta o importanta capitala pentru orice manager scolar , care poate in cunostinta de cauza sa le combine cat mai eficient, in diverse situatii educationale, in scopul atingerii obiectivelor scolii , propuse in proiectul managerial. Competentele manageriale ale cadrului didactic. Personalitatea cadrului didactic Cel care pune in valoare toate principiile si cadrele organizatorice ale managementului clasei de elevi ,cadrul didactic , si care in mod firesc dispune de o anume personalitate, impune o atenta analiza. As propune o astfel de analiza din perspectiva teoriei inteligentelor multiple, pe care o consider cea mai potrivita pentru a pune in evidenta personalitatea din perspectiva manageriala. Personalitatea si inteligenta emotionala. Considerata a fi o abilitate ,este despartita in doua de catre creatorul teoriei inteligentelor multiple, Howard Gardner , si anume : - inteligenta interpersonala( abilitatea de a-i intelege pe ceilalti ) - inteligenta intrapersonala (intoarcerea spre sine, formarea propriului model ).

Studiile despre inteligenta emotionala, s-au orientat in trei directii majore si au fost reprezentate de nume sonore ale acestui domeniu : 1. Mayer si Salovey (1990, 1993 ) afirma ca inteligenta emotionala implica : a) abilitatea de a percepe cat mai corect emotiile si de a le exprima ; b) abilitatea de a accede sau genera sentimente , atunci cand ele faciliteaza gandirea ; c) abilitatea de a cunoaste si a intelege emotiile si de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala ; 2. Reuven Bar- On (1992) ,doctor la Universitatea din Tel Aviv, identifica si clasifica astfel componentele inteligentei emotionale : aspectul intrapersonal, ce implica constientizarea propriilor emotii, respect, consideratie pentru propria persoana, autorealizarea, independenta, ; pectul interpersonal , ce implica empatie, relatii interpersonale, responsabilitate sociala ; aptabilitate , ce implica rezolvarea problemelor, testarea realitatii si flexibilitate ; ntrolul stresului , ce implica toleranta la stres si controlul impulsurilor ; pozitia generala , ce implica fericire si optimism. 3. Daniel Goleman (1995) profesor la Harvard , ziarist la New York Times , considera ca principalele componente ale inteligentei emotionale sunt : a) constiinta de sine ; b) auto- control ; c ) motivatia d) empatia e) aptitudinile sociale . Dintre aplicatiile practice ale inteligentei emotionale am retinut impartirea pe tipuri de reactii si atitudini frecvente in situatii critice, descrisa de D. Chavlin in 1999. Acesta a identificat trei reactii de baza : fuga, atacul ( infruntarea ), manipularea si aservitatea . Fuga reprezinta o atitudine de evitare activa sau pasiva in fata oamenilor si a evenimentelor, chiar si in defavoarea sa. Atacul ( infruntarea ) este o atitudine de agresivitate in fata oamenilor si a evenimentelor. Atacatorul incearca de cele mai multe ori, prin tonul vocii sau prin instrumentele de care dispune, sa supuna pe ceilalti. Manipularea este o tactica utilizata de cel care sta deoparte si asculta, pentru ca ulterior sa intervina repetat incercand sa devina un intermediar. Aservitatea isi propune sa-l faca pe individ capabil sa -si exprime personalitatea, continuind sa fie acceptat social fara teama de a starni ostilitatea in mediul social in care traieste si lucreaza. Primele trei reactii sunt negative si releva persoane cu coeficient de inteligenta emotionala scazut , in timp ce a patra este una care releva un potential de inteligenta crescut. Despre puterea de a fi profesor In sistemul educational, cadrele didactice isi pun in valoare aptitudinile, competentele, valorile si convingerile , dar mai ales calitatile manageriale. Arta de a preda si actul de a invata au loc atunci c nd un profesor creaza mediul, combina cat mai eficient resursele, capitalizeaza momentele de predare, invatare si evaluare , face ceea ce trebuie incat sa-I ajute pe elevii sai. Cand intra in sala de clasa profesorul are putere. Aceasta putere este si ea de mai multe feluri. Inainte de a analiza fiecare tip de putere si ce implicatii are ea pentru un profesor ca manager al clasei de elevi sa analizam doua situatii : Situatia A : Un copil de 6 ani se intoarce mahnit si frustrat dupa prima zi de scoala si ii spune mamei : - Nu ma mai intorc acolo ? - De ce ? Nu ti- a placut ? a vrut mama sa stie. - Nu a raspuns copilul , nu stiu sa citesc, nu stiu sa scriu, nu ma lasa sa vorbesc ". Situatia B : Mama catre fiu : E timpul sa te trezesti si sa te pregatesti pentru scoala . -Nu . -De ce nu? intreaba mama incercand sa fie intelegatoare. - Iti dau trei motive : copiii nu ma plac, profesorii nu- mi plac si nu e distractiv deloc. Mama raspunde : -Iti dau trei motive pentru care trebuie sa te duci : toti te asteapta, ai 42 de ani si esti director . Oare ce putere detine invatatorul elevului din Situatia A si directorul din Situatia B ? Din schema urmatoare se desprind patru tipuri de profesor ca manager de scoala (directorul ) , sau ca manager al clasei de elevi ( invatatorul / profesorul ) : 1. Profesorul fara putere ; 2. Profesorul cu o putere coercitiva ; 3 .Profesorul cu o putere utilitara ; 4. Profesorul lider.

Profesorul fara putere este acela care alege sa fie slab. La nivelul clasei se manifesta o ingrijorare puternica, rezultand o stare de imobilitate irationala si inerta. De cele mai multe ori un astfel de profesor ignora problemele, asteapta rezolvarea lor, amana, dispera, devine indiferent, neglijeaza, devine apatic. In general, colectivul de elevi simte acest lucru si profita de slabiciunile profesorului. Acesta sfarseste prin a obtine rezultate imprevizibile si nesiguranta. La nivel emotional acesta are coeficient scazut, avand in permanenta o reactie de fuga . Profesorul cu putere coercitiva este persoana ce inspira teama, pentru a controla o situatie sau un colectiv. Acesta reuseste sa aiba un control reactiv temporar .Exista doua tipuri de abordari ale persoanelor coercitive : abordarea dura, ce presupune reprimarea, fortarea, controlarea, intimidarea, bruscarea, amenintarea, umilirea, interzicerea, dispretul si o abordare mai delicata ce presupune inducerea in eroare , ademenirea, inselarea, impiedicarea, distragerea atentiei, intristarea, descurajarea, inhibarea, pacalirea. In fiecare caz pot exista lucruri care pot scapa de sub control in orice moment precum : adversitati, supunere, opunere, subordonare, sabotaj, neincredere, revolta. Acest tip de profesori au permanent, din punct de vedere emotional, oreactie de atac (infruntare ). Profesorul cu putere utilitara incheie in permanenta afaceri, se bazeaza oe cinstea ambelor parti de a respecta contractul si obtine o influienta reactiva , functionala. In permanenta el face schimburi, aranjamente, concesii, targuieli, dezbateri . Obtine in schimb o tranzactie care vor dura atata timp cat exista stimulentul ; daca nu mai exista stimulent lucrurile pot scapa de sub control . Acest tip de putere nu este permanent ; cand nu mai ai ce oferi, nu mai poti obtine nimic. Profesorul se bazeaza pe manipulare si negociere . Profesorul lider este profesorul care-l onoreaza pe cel caruia ii preda. El are o influienta proactiva de lunga durata asupra elevilor, pentru ca el convinge, este rabdator, bland, ii invata pe altii, accepta, iubeste, invata el insusi , disciplineaza prin atitudine si exemplul personal, este consecvent si integru. Din aceste considerente el obtine parteneri , sinergie, un control intern pozitiv , comportament etic , proactivitate , incredere si afirmare. Un profesor lider presupune sa aiba intotdeauna discipoli care sa-l urmeze .Acestia se incred in idealurile si ideile lor din perspectiva a 6 motive, care formeaza de altfel tabloul cu calitatile de baza ale unui profesor lider :

Persuasion Influence Creativity Trust U inc Relationschip Energy

(Convingere) ( Influienta ) (Creativitate) L I ( Incredere ) ( Viziune ) ( Relatii ) ( Energie ) D E R

Profesorii de acest tip nu sunt numerosi , dar au influiente majore in scoli. O profesoara de Harvard , Sara Lightfoot , descrie astfel scolile in care se gasesc astfel de profesori : * Sunt scoli in care oamenii isi stabilesc scopuri si

Pedagogie la

standarde si se considera unii pe altii raspunzatori ;

* Au conducatori care vorbesc si gandesc despre cum sa asculte, cum sa construiasca un sentiment de comunitate, cum sa sustina relatiile si cum sa ii sprijine pe oameni in caz de esec ; * Au un anumit caracter, o identitate , o calitate care le este proprie, pe care oricine o simte viguroasa, au un set de valori. Adultii vor relua aceste valori , existand o atitudine ideologica ce da coerenta scolii ;

* Sunt scoli care il sprijina pe fiecare profesor in parte sa se exprime ca personalitate diferita . Le permite , asa cum spunea un director sa tulbure inertia . Acesti oameni minunati sunt manageri deosebiti si sunt recompensati prin faptul ca ajuta la progresul celorlalti , alti oameni buni sunt incurajati sa devina mai buni, iar cei relativ mediocrii sunt stimulati, impulsionati, sprijiniti sa devina buni . METODE DIDACTICE DE COMUNICARE METODE DE COMUNICARE ORALA METODE EXPOZITIVE AVANTAJE: - CORESPUND NECESITATII DE INVATARE A CONCEPTELOR ; - SUNT ECONOMICE SI MAI RAPIDE; - TRANSMIT UN MARE VOLUM DE INFORMATIE; - UN PROFESOR POATE INSTRUI - OFERA O SINTEZA O COLECTIVITATE;

A CUNOSTINTELOR;

- INFLUENTEAZA SENTIMENTELE SI ATITUDINILE, CONVINGERILE SI OPINIILE AUDITORIULUI; - OFERA UN MODEL DE ABORDARE RATIONALA A REALITATII; - INCITA LA CAUTARI PERSONALE; - AU ROL SIMULTAN CONCLUZIV SI ANTICIPATIV; - FAVORIZEAZA COLECTIVA. LIMITE : SUPERFICIALITATE SI FORMALISM; INEFICIENTA; SUNT BAZATE PE REPRODUCERE; NU FAVORIZEAZA UN CONTACT NEMIJLOCIT CU REALITATEA; TRANSMIT CUNOSTINTELE INTR-O FORMA DE-A GATA ELABORATA; SUNT CENTRATE PE ACTIVITATEA PROFESORULUI; INDEAMNA SPRE PASIVISM; SITUEAZA ELEVUL INTR-O DEPENDENTA TOTALA; MICSOREAZA INTERACTIUNILE SI CONEXIUNEA INVERSA; SLABA INFLUENTA EDUCATIVA ASUPRA ELEVILOR SAI. FENOMENUL DE CONTAGIUNE SAU DE SUGESTIE

POSIBILITATI DE OPTIMIZARE A METODELOR EXPOZITIVE 1. INTRODUCEREA IN PRACTICA DE LA CLASA POVESTIREA DESCRIEREA, EXPLICATIA, PRELEGEREA SCOLARA, CURSUL MAGISTRAL, CONFERINTA, SI A UNOR VARIANTE EXPOZITIVE NOI : ALATURI DE FORMELE CLASICE :

- EXPUNEREA CU OPONENT ; - PRELEGEREA- DISCUTIE ; - CONFERINTA- DEZBATERE; - INFORMAREA; - MICROSIMPOZIONUL; - INSTRUCTAJUL DE FUNDAMENTARE. 2. NECESITATEA APROPIERII LA MAXIMUM A RECEPTIEI DE EMISIE , ASTFEL INCAT SA SE AJUNGA LA O CORESPONDENTA INTRE DATELE EMISE SI CAPACITATILE CELOR CARE RECEPTEAZA MESAJUL TRANSMIS, PREVENINDU-SE ASTFEL POSIBILELE DISTORSIUNI INTRE COMUNICARE SI RECEPTIE; 3. UTILIZAREA UNOR PROCEDEE CARE SA SOLICITE EFECTTIV ANUMITE OPERATII ALE GANDIRII : - ANALIZE, - CLASIFICARI, - OPOZITII. - DISCRIMINARI, - ORDONARI SA-I DETERMINE PE ASCULTATORI SA EXAMINEZE O IDEE, O IPOTEZA , SI SA PUNA IN MISCARE RESURSELE AFECTIV- EMOTIONALE. 4. RENUNTAREA LA PREZENTAREA ASPECTELOR DESCRIPTIVE ESTE IN FAVOAREA ELEMENTELOR EXPLICATIVE, CARE NU REVELEAZA FAPTELE IN SINE, CI RELATIILE DINTRE ELE, INTERACTIUNILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE . 5. UTILIZAREA UNOR DINAMIZATORI AI EXPUNERII ( FOLOSIREA RESURSELOR VIZUALE CARE AR PUTEA SA LE POTENTEZE SI SA LE FACA MAI PRODUCTIVE PE CELE AUDITIVE ). IN GENERAL, STABILIREA UNUI CONTACT VIU CU AUDITORIUL DEPINDE FOARTE MULT DE MODUL CUM INCEPE SI CUM SE INCHEIE O EXPUNERE. LA INCEPUT SE VORBESTE DE OBICEI MAI RAR, APOIU RITMUL DEVINE MAI ALERT, PENTRU CA IN FINAL SA SE AJUNGA DIN NOU LA UN RITM INCETINIT. TRECEREA DE LA O IDEE PRINCIPALA LA ALTA TREBUIE SA FIE DISTINCTA SI CLARA, MARCATA PRIN TON SI INTONATIE. SCHITAREA PE TABLA A PLANULUI EXPUNERII , PE MASURA DESFASURARII EI, IMPRIMA DE ASEMENEA , UN CURS MAI DINAMC GANDIRII LOGICE. ESTE UTILA FORMULAREA UNOR CONCLUZII PARTIALE PENTRU CA IN FINAL SA POATA FI REZUMATA SAU RECONSTITUITAO IMAGINE DE ANSAMBLU ASUPRA CELOR COMMUNICATE. 1. EXPUNEREA CU OPONENT

SE DEOSEBESTE DE PRELEGEREA OBISNUITA PRIN PREZENTA CELUI DE-AL DOILEA CADRU DIDACTIC SAU A UNUI MEMBRU DIN RANDURILE AUDITORIULUI , CARE INTERVINE IN CURSUL EXPUNERII PUNAND INTREBARI, FORMULAND OBSERVATII, CERAND LAMURIRI, DECI CARE SIMULEAZA CA INTRETINE UN DIALOG CU PROFESORUL DE LA CATEDRA. CA ORICE TEHNICA DE DRAMATIZARE ( DRAMATISING DEVICE ), EXPUNEREA CU OPONENT INCEARCA SA OBTINA UN EFECT DRAMATIC DE IDENTIFICARE, ACEASTA TEHNICA LUAND FORMA UNUI SPECTACOL DIDACTIC , BINE ECHILIBRAT, PRETINZAND PROFESORULUI SI OPONENTULUI SAU SA JOACE ROLURI , SA CONCEAPA SI SA REALIZEZE DIALOGURI. EXPUNEREA POATE SA CAPETE O INFATISARE SI MAI DRAMATIZATA ATUNCI CAND ESTE PREGATITA IN CADRUL UNEI ECHIPE DE PROFESORI ( DUPA SISTEMUL TEAM- TEACHING )

2.

PRELEGEREA DEZBATERE (DISCUTIE )

IN CADRUL ACESTEI TEHNICI PROFESORUL ROSTESTE LA INCEPUT O ALOCUTIUNE MAI LUNGA ( DE CIRCA 25-30 DE MINUTE ), IN CURSUL CAREIA INFATISEAZA PRINCIPALELE TEZE, PUNCTE DE VEDERE, OPINII ,CEEA CE CREAZA O BAZA DE DEZBATERI IMEDIATE CU SCOPUL DE A PROBLEMATIZA CONTINUTUL DE IDEI COMUNICAT, DE A ADANCI INTELEGEREA, INTERPRETAREA SI EVENTUAL APLICAREA CELOR EXPUSE, DE A MIJLOCI RAPORTAREA NOTIUNILOR NOI LA PROPRIA EXPERIENTA TEORETICA SI PRACTICA CASTIGATA DEJA DE PARTCIPANTI, DE A DE A PRILEJUI NOI ASOCATII DE IDEI SI DE A GASI IMPREUNA CAI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR PUSE IN DISCUTIE. RISCUL MAJOR AL ACESTEI METODE ESTE PRESUPUS ATUNCI CAND PROFESORUL NU SE POATE ASIGURA DE O PARTICIPARE SUBSTANTIALA DIN PARTEA INTERLOCUTORILOR SAI, DISCUTIILE DEVENIND SUPERFICIALE, INCONSISTENTE, SCHIMBUL DE IDEI SI OPINII INFRUCTUOS , DECI DEZBATEREA NEATINGANDU-SI SCOPUL. METODE INTEROGATIVE ( CONVERSATIVE SAU DIALOGATE ) FUNCTIILE METODEI CONVERSATIVE

- FUNCTIA EURISTICA - DE DESCOPERIRE A UNOR NOI ADEVARURI ( DE ASIMILARE A UNOR NOI CUNOSTINTE ) SI IN ACELASI TIMP FORMATIVA ( CONVERSATIA DE TIP EURISTIC ); - FUNCTIA DE CLARIFICARE , DE SINTETIZARE SI DE APROFUNDARE A CUNOSTINTELOR CU CARE ELEVII AU AVUT IN PREALABIL UN ANUMIT CONTACT COGNITIV ( CONVERSATIA DE APROFUNDARE ); - FUNCTIA DE CONSOLIDARE SI DE SISTEMATIZARE A CUNOSTINTELOR, DE INTARIRE A CONVINGERILOR STIINTIFICE ( CONVERSATIA DE CONSOLIDARE ); FUNCTIA DE VERIFICARE SAU DE CONTROL ( DE EXAMINARE SI EVALUARE ) A PERFORMANTELOR INVATARII ( CONVERSATIA DE VERIFICARE ). INSASI ETIMOLOGIA CUVANTULUI CONVERSATIE ( LAT. CON = CU ,CUM, VERSUS = INTOARCERE ) ARATA CA ESTE VORBA DE O ACTIUNE DE INTOARCERE ,DE EXAMINARE A UNEI PROBLEME SUB TOATE ASPECTELE EI. ( RADACINILE METODEI SE AFLA IN MAIEUTICA LUI SOCRATE.) SE IMPUNE IN DIDACTICA MODERNA PERFECTIONAREA DIALOGULUI DIDACTIC PRIN : - MODUL DE A FORMULA INTREBARILE; - MODUL DE A STRUCTURA INTREBARILE SI RASPUNSURILE LOR; ACEASTA PENTRU CA INTREBARILE ANTICIPEAZA , IN PLANUL GANDIRII OPERATIILE DE EFECTUAT , MIJLOCESC TRECEREA DE LA O OPERATIE LA ALTA, SCHIMBA DIRECTIA GANDIRII, FAC TRECEREA DE LA O CUNOASTERE IMPRECISA SI LIMITATA LA O CUNOASTERE PRECISA SI COMPLETA. MAI MULTI AUTORI (TH. ADAMS, O.L. DAVIS, FR.P. HANKINS , R. L. CARNER,) SUGEREAZA NECESITATEA ADAPTARII INTREBARILOR LA TIPURILE DE GANDIRE PE CARE VREM SA LE DEZVOLTAM. DACA INTREBARILE DE TIPUL : CARE? CINE? CE? UNDE? CAND? CE SUNT? INDEPLINESC MAI MULT O FUNCTIE COGNITIVA, ATUNCI, INTREBARI DE TIPUL : DE CE? CUM ?, IN GENERAL INTREBARILE CAUZALE, RELATIONALE, IPOTETICE, ( DACAATUNCI ) AR FI REPREZENTATIVE PENTRU ORIENTAREA ACTIVITATII GANDIRIII SPRE OPERATII SUPERIOARE. DIDACTICA ACTUALA PRECONIZEAZA O UTILIZARE MAI FRECVENTA A INTREBARILOR CONVERGENTE ( INDEAMNA LA ANALIZE , COMPARATII, SINTEZE, ASOCIERI DE IDEI ) SI INDEOSEBI A INTREBARILOR DIVERGENTE (EXERSEAZA GANDIREA PE TRAIECTORII INEDITE, ORIGINALE,EVIDENTIAZA O DIVERSITATE CAT MAI MARE DE SOLUTII LA ACEEASI PROBLEMA ) , PRECUM SI A INTREBARILOR DE EVALUARE - CARE SOLICITA ELEVII SA EMITA JUDECATI DE VALOARE ASUPRA ASPECTELOR INTALNITE, IN FUNCTIE DE CRITERII DIFERITE, INTREBARI DE ANTICIPARE, DE PREDICTIE . ROLUL COMUNICARII IN ACTUL DE PREDARE

In istoria didacticii, abordarile moderne se axeaza pe o abordare duala a predarii: - una deductiva, care beneficiaza de suporturile teoretice ale teoriilor invatarii de tip behaviorist, cognitiv si umanist; - alta inductiva, axata pe observarea faptelor de predare, a situatiilor, contextelor si modelelor de comportament comune cadrelor didactice, ca manageri ai clasei de elevi; Exista o multitudine de acceptiuni date predarii, insa una dintre cele mai interesante este aceea manageriala, dupa care invatarea reprezinta : un ansamblu de operatiuni si actiuni sistematice de baza: - planificare, - organizare, - indrumare, - control, - evaluare, - decizie , la care se adauga : - stimularea, - consilierea, - ameliorarea, - cercetarea, - inovarea in cadrul procesului de instruire. Oferim in continuare o definitie invatarii . DEFINITIE: Interventie pedagogica multifunctionala si deliberat orientata in directia promovarii si obtinerii acelor modificari de comportament in mod explicit asteptate sau dorite. Calitatea dovedeasca. Predarea angajeaza o suita de functii, observabile nu numai la ceea ce se intampla in clasa de elevi, ci si inainte si dupa ceea ce se realizeaza aici. Functiile predarii - a prevedea (a proiecte, a programa, a planifica) realizarea schimbarilor dorite, asteptate ; - a orienta, dirija intr-o directie clara si precisa aceste schimbari, a le da un sens, adica a preciza obiectivele invatarii; -a determina continutul schimbarilor propuse, adica a selecta, a reelabora , a organiza si structura continuturile stiintifice, materia pentru invatare; -a prezenta noile continuturi in diferite moduri; -a dirija, directiona producerea schimbarilor, a coordona evolutia acestora in directia prestabilita. -a stimula angajarea, responsabilizarea, implicarea activa a elevilor in activitatea de invatare; - a pregati si organiza conditiile care vor sprijini realizarea schimbarilor propuse, asteptate; predarii se apreciaza in raport cu virtutile transformatoare pe care ea este in stare sa le , care incearca sa sintetizeze ceea ce inseamna predarea ca management al

a crea oportunitati, momente de feedback in scopul ameliorarii, a corijarii sau accentuarii schimbarilor aflate in curs a se produce; a oferi, asigura conditiile necesare retinerii, si indeosebi a transferurilor in diferite contexte, a aplicarii noilor achizitii cognitive; a evalua efectele sau schimbarile produse ; a aprecia , evalua eficienta si eficacitatea actiunilor intreprinse , rezonanta lor pe plan cognitiv dar in mod deosebit pe plan formativ, educativ; a investiga, cerceta, analiza conditiile pedadogice, psiho- sociale de natura sa anticipeze si sa promoveze noi alternative , solutii problemelor specifice predarii in viitor;

Este evident din prezentarea succinta a functiilor predarii faptul ca aceasta are in mod indreptatit semnificatia unui management al schimbarilor numite invatare , care nu se pot realiza decat printr-o comunicare didactica de calitate, eficienta. COMUNICARE SI INFORMARE DIDACTICA COMUNICAREA DIDACTICA REPREZINTA COMPLEX ; , PRIN MAI MULTE CANALE A INFORMATIILOR INTRE INDIVIZI SI GRUPURI; SIMULTAN SAU SUCCESIV SEMNIFICAND CONTINUTURI NECESARE SI DEZIRABILE ACTIVITATII DIDACTICE. COMUNICAREA DIDACTICA PRESUPUNE : - INTERACTIUNE DE TIP FEED- BACK, PRIVIND ATAT INFORMATIILE EXPLICITE, CAT SI PE CELE ADIACENTE, INTENTIONATE SAU FORMATE IN CHIAR CURSUL COMUNICARII. - O PROCESUALITATE CIRCULARA COMUNICAREA DIDACTICA IMPLICA : ANUMITA RECIPROCITATE ESTE MAI GENERALA ESTE MAI COMPLETA DECAT INFORMAREA UN TRANSFER CU MULTIPLE ETAPE; CARE ISI ASUMA ROLURI DE EMITATORI SI RECEPTORI; IN CONTEXTUL

INFORMAREA ESTE :

O LATURA A COMUNICARII O VARIETATE DE COMUNICARE

LA ORA ACTUALA : ACTUL COMUNICARII, ESTE CONSIDERAT O UNITATE A INFORMATIEI CU DIMENSIUNE RELATIONALA, ACEASTA DIN URMA FIIND PURTATOARE DE SEMNIFICATII, DEOARECE NUMAI IN CADRUL RELATIEI SE CONTEXTUALIZEAZA INFORMATIA. MODELUL INTERACTIV INLOCUIESTE PERSPECTIVA TELEGRAFICA ASUPRA COMUNICARII; IN ACEST MOD, ACTUL COMUNICATIV ESTE ANALIZAT CA O RELATIE DE SCHIMB INTRE PARTENERI CARE AU SIMULTAN STATUT DE EMITATOR SI RECEPTOR; ESTE EVIDENT DISCUTABILA SI CHIAR PERIMATA SITUATIA TRADITIONALA CONFORM CAREIA ROLUL DE EMITATOR II REVINE PROFESORULUI, IAR CEL DE RECEPTOR ELEVULUI. COMUNICAREA, CA FORMA DE INTERACTIUNE, IMPUNE ACTIVAREA COMPETENTEI COMUNICATIVE, DEOPOTRIVA APTITUDINALA DAR SI DOBANDITA. DE ACEEA SE SESIZEAZA FRECVENT IN PROCESUL DIDACTIC,ESECUL SAU DIFICULTATILE UNOR PROFESORI,( DESI BINE PREGATITI STIINTIFIC) , IN ACTIVITATE A DIDACTICA.

A FI PROFESOR INSEAMNA NU NUMAI A POSEDA CUNOSTINTE DE SPECIALITATE, DAR, MAI ALES, A AVEA CAPACITATEA DE A LE ADAPTA, TRANSPUNE, TRADUCE DIDACTIC, ADICA : - A STI CE , CAT, CUM, IN CE FEL, CU CE, CUI OFERI. A STI SA OFERI IN AFARA DE CUNOSTINE, DRAGOSTE, APRECIERE, SPERANTA, INCREDERE IN PROPRIILE CAPACITATI, A STI SA CREEZI LA ELEVUL TAU DORINTA DE A DEVENI AUTONOM, INDEPENDENT,SI CAPABIL SA INTERACTIONEZE IN ACTIVTATE DE CUNOASTERE CU SURSA ACESTEIA; ACEASTA ESTE IMPORTANT SI DEZIRABIL PENTRU UN PROFESOR. COMUNICAREA UTILIZEAZA CANALE MULTIPLE: - VIZUAL; - OLFACTIV; - AUDITIV; - TACTIL. FOLOSESTE O SUITA DE CODURI: - CUVANT; - SUNET; - GEST; - IMAGINE; - CINETICA; - PROXIMITATE. ESTE UN CIRCUIT CARE SE AUTOREGLEAZA SI SE AUTOEDIFICA PERMANENT CONSUMA INTELIGENTA DE ORDIN STRATEGIC; INFORMAREA UTILIZEAZA -MESAJUL VERBAL;

- CODIFICAT PRIN CUVANT

-TINE DE REGULI STATORNICITE APRIORI

CONSUMA INTELIGENTA DE ORDIN LOGIC;

COMUNICAREA ESTE IERARHICA SI RECIPROCA. CEA IERARHICA SE CARACTERIZEAZA PRIN FAPTUL CA INTERLOCUTORII OCUPA POZITII DIFERITE, UNUL ESTE SUPERIOR EMITAND MAI MULT, ALTUL INFERIOR RECEPTIONAND CU PRECADERE MESAJE. INTERLOCUTORUL CU POZITI SUPERIOARA ARE CEL MAI DES INITIATIVA MESAJULUI, IAR MESAJUL ESTE CODAT, PREVIZIBIL SI DE TIP PRESCRIPTIV. CEA RECIPROCA ESTE CEA IN CARE PARTENERII NU OCUPA NICI UNUL O POZITIE PRIVILEGIATA, INITIATIVA MESAJULUI APARTINE FIECARUIA IN EGALA MASURA, IAR MESAJUL ESTE MAI PUTIN PREVIZIBIL, MAI INFORMANT SI PROCESUAL, SI PRIN URMARE MAI DESCHIS PERFECTIONARILOR. (RENE BERGER- ARTA SI COMUNICARE ). COMUNICAREA DIDACTICA IMPLICA AMBELE STRATEGII, IAR PREDOMINANTA UNEIA INTR-UN ANUMIT CONTEXTESTE JUSTFICATA DE OBIECTIVELE VIZATE, CONTINUTUL TRANSMIS, METODELE SI MIJLOACELE DIDACTICE UTILIZATE. IN TIMP CE PROFESORUL EMITE INFORMATIILE, RECEPTORUL - ELEV , ISI CONSTRUIESTE PE BAZA ACESTORA, MESAJUL SAU, CARE, IN PARTE, VA FI RETURNAT, EXPLICIT SAU PRIN TRANSPARENTA MIMICII, GESTURILOR, (LIMBAJUL NONVERBAL ), PROFESORULUI. PROFESORUL FACE , DE REGULA, DOUA ACTIUNI, APARENT CONTRADICTORII VORBESTE SI ISI ASCULTA SIMULTAN ELEVI. DE ACEEA COMUNICAREA DIDACTICA, VA CAPATA UN ASPECT IMPROBABIL, DEOARECE STRATEGIA COMUNICATIONALA IN ORICE MOMENT POATE FI RESEMNIFICATA.

CONSTATAM EVIDENTA FAPTULUI CA,EDUCATIA SE REALIZEAZA PRIN COMUNICARE, IN CADRUL CAREIA SESIZAM INTERVENTII ALE PROFESORILOR, CA OAMENI MATURI, IN MENTALITATEA SI COMPORTAMENTUL CELOR EDUCATI. INTR-O ASTFEL DE ANALIZA, APARE CONCEPTUL DE INTERVENTIE EDUCATIVA INTRODUS DE CONSTANTIN SALAVASTRU IN LUCRAREA LOGICA SI LIMBAJ EDUCATIONAL . ORICE ACT UMAN PRIN INTERMEDIUL CARUIA SE REALIZEAZA O ANUMITA INFLUENTA ASUPRA UNUI INDIVID, INFLUENTA CAPABILA SA DETERMINE O ANUMITA REACTIE A ACESTUIA, O ANUMITA MODIFICARE A PERSONALITATI SALE. ACESTE MODIFICARI POT AFECTA TOATE DIMENSIUNILE PERSONALITATII : INTELECTIVA, AFECTIVA, ATITUDINALA, COMPORTAMENTALA, ACTIONALA, SI ELE CONSTITUE ADEVARATE MARCI ALE ORICAREI ACTIUNI UMNE CE SE DORESTE A FI CONSIDERATA DREPT FORMA DE INTERVENTIE EDUCATIVA INTERVENTIA EDUCATIVA PRESUPUNE PRODUCEREA UNEI RELATII DE COMUNICARE PRIN INTERMEDIUL LIMBAJULUI NATURAL, AL LIMBAJULUI ARTIFICIAL SAU AL CELUI GESTUAL . CERT ESTE FAPTUL : COMUNICAREA SE PREZINTA CA UN PROCES DINAMIC, IN CURSUL CARUA UNELE STRATEGII SE INLOCUIESC CU ALTELE, CONDUCANDU-I PE INTERLOCUTORI LA DEPLASAREA UNUIA CATRE CELALALT. SUNT CAZURI IN CARE SE SESIZEAZA SCHIMBURILE DE STATUT COMUNICATIONAL CHIAR ATUNCI CAND COMUNICAREA PARE UNIDIRECTIONALA, DE LA PROFESOR LA ELEV, DE PILDA, EA NU ESTE UNIVOCA, INTRUCAT , SIMULTAN CU FLUXUL INFORMATIONAL PRINCIPAL VA LUA NASTERE UN FLUX ADIACENT, IMPORTANT PRIN FUNCTIONALITATE SI CONSECINTE, CEL AL FEEDBACK-URILOR CARE REGLEAZA COMUNICAREA. ACEASTA RETROACTIUNE ESTE ATAT DE IMPORTANTA INCAT, UNEORI DACA NU SE TINE CONT DE EA, INTREGUL RELEU INFORMATIONAL SE POATE BLOCA. EX. : DACA PROFESORUL NU DECRIPTEAZA LA TIMP REACTIILE ELEVILOR SI NU TINE CONT DE ELE, REGLANDU-SI LA TIMP CONDUITA COMUNICATIONALA,POATE FI USOR COMPROMISA INTREGA ACTIVITATE EDUCATIONALA. ORICE COMUNICARE REALIZEAZA UN CIRCUIT INCHIS , IAR, CA SA SE DESCHIDA, COMUNICAREA TREBUIE SA FIE BILATERALA. - DACA ACTUL INFORMATIONAL POATE FI UNILATERAL ( DE LA UN RADIO,-RECEPTOR DE EXEMPLU ), COMUNICAREA NU POATE FI DECAT BILATERALA. PROFESORUL NU INFORMEAZA, CI COMUNICA. INFORMATIILE SALE VARIAZA CA AMPLITUDINE SI PROFUNZIME, IN FUNCTIE DE INFORMATIILE PRIMITE DE LA ELEVI, CARE DAU SEMNALE PROFESORULUI IN FUNCTIE DE CEEA CE ASTEAPTA DE LA ACESTA, SAU SUNT IN STARE SA PRIMEASCA SI MAI ALES, SA INTELEAGA. PROFESORUL ESTE UN REZONATOR , CA SI PARTENERUL SAU DE DIALOG, ELEVUL. COMUNICAREA DIDACTICA, INGLOBEAZA SI ACELE FLUXURI INFORMATIONALE SAU NU, VERBALE SAU NONVERBALE, CONTURAND ASTFEL UN UNIVERS PLURIDIRECTIONAL, POLISEMANTIC SI UTILIZAND O MULTITUDINE DE CANALE. DISCURSUL DIDACTIC - DEMONSTRATIE SI ARGUMENT INTENTIONATE DE DISCURS

COMUNICAREA DIDACTICA ESTE UN GEN APARTE DE DISCURS, IN CARE DEMONSTRAREA SI ARGUMENTAREA , CA ACTE DE EXPLICARE SI PERSUADARE , SE ACTUALIZEAZA SI SE COMPLETEAZA RECIPROC IN FUNCTIE DE CONTEXT. DEMONSTRATIA ESTE UN DEMERS LOGIC , BAZAT PE INFERENTE DEDUCTIVE SAU INDUCTIVE, IN CENTRUL CARUIA STAU VALORILE DE ADEVAR. ASERTIUNEA SE FACE PLECAND DE LA ANUMITE PREMISE, RESPECTAND REGULI DE INFERENTA CARE VALIDEAZA EXPLCATIA, AJUNGANDU-SE IN CELE DIN URMA LA CONCLUZII ADEVARATE. ACESTE RIGORI NU EXCLUD INSA RAPORTAREA LA PARTICULARITATILE PARTENERILOR DE DISCURS, SAU ALE DISCIPLINEI, SAU ALE CONTINUTURILOR PREDATE. ASPECTUL ARGUMENTATIV AL DISCURSULUI DIDACTIC, VINE SA COMPLETEZE PSIHOSOCIOLOGICUL DIN ACTIVITATE A DIDACTICA. PROFESORUL : - TREBUIE SA STAPANEASCA TEHNICILE DE CONDITIONARE PRIN DISCURS. - TREBUIE SA PROVOACE ADEZIUNE LA CEEA CE SPUNE; - TREBUIE SA TREZEASCA DISPONIBILITATI DE ASIMILARE ORI ACTIUNE LA MOMENTE OPORTUNE. - TREBUIE SA CONVINGA UN AUDITORIU COMPLEX SI ETEROGEN , DIFERIT CA POTENTIALITATI, CUNOSTINTE, CAPACITATI, ASPIRATII, CARACTERE. - TREBUIE SA AIBA O ANUMITA PRESTANTA , PRESTIGIU SI CREDIBILITATE.

- TREBUIE SA DISPUNA DE ANUMITE SAU ADMISE DE ELEVII SAI. IN TIMP CE DEMONSTRATIA LOGICA -ANGAJEAZA RATIUNEA ELEVILOR - MIJLOC DE A INFORMA :

COMPETENTE IN A ARGUMENTAREA :

IDENTIFICA VALORILE

ACCESIBILE

- SOLICITA AFECTIVITATEA ELEVILOR CU PREPONDERENTA - CALE DE A FORMA; - SE INSCRIE PE UN TRAIECT PRAGMATIC: -MODELEAZA CREDINTE, - TREZESTE ASTEPTARI, - STIMULEAZA COMPORTAMENTE

DE

FOLOSIREA EFICIENTA A ARGUMENTELOR DE CATRE PROFESOR TREBUIE SA TINA SEAMA ATAT LEGITATILE FORMALISMELOR LOGICE CAT SI DE EXIGENTE PARTICULARE DE ORDIN PSIHOLOGIC.

ACEASTA IMPUNE CUNOASTEREA SI STAPANIREA DE CATRE PROFESOR A TUTUROR RESURSELOR EXPRESIV FORMALE ALE LIMBAJULUI. PRIN LIMBAJ, PROFESORUL, NU NUMAI CA REPREZINTA SAU INFATISEAZA REALUL, DAR II DA UN SENS, IL PUNE IN VALOARE. DACA STAPANIM LIMBAJUL STAPANIM SI REALITATEA . DETINEM.

GANDIM SI PE MASURA LIMBAJULUI PE CARE IL

WITTGENSTEIN FACE O AFIRMATIE IN ACEST SENS : MARGINILE LIMBII MELE SUNT MARGINILE LUMII MELE . CHIAR DACA LIMBA NU MODIFICA EXPERIENTA INSASI, EA NE OFERA CATEGORII CARE NE PERMIT SA CORELAM EXPERIENTA SI SA-I CONFERIM O SEMNIFICATIE ( G. KNELLER LOGICA SI LI MBAJUL SEMNIFICATIEI ) IN CONCLUZIE : LIMBAJUL FORMEAZA SI MODELEAZA CADRUL IN CARE EXPERIENTA INTEGRATA, IAR LIMBAJE DIFERITE, O VOR FACE IN MOD DIFERIT URMEAZA A FI

CANALE

ALE

COMUNICARII

DIDACTICE

SUBSISTEMUL VERBAL DISCURSUL VERBAL OCUPA LOCUL PRINCIPAL IN ACTIVITATEA DIDACTICA. CONOTATIILE CUVANTULUI REZULTATE DIN CONTEXTUALITATEA EXPRESIVA A UZANTEI SALE , AU PUTEREA DE A TREZI ELEVULUI IMAGINI SI EMOTII CU VALENTE BENEFICE PENTRU RECEPTAREA UNOR CONTINUTURI IDEATICE. CONFORM DIFERITELOR CONCEPTII LIMBAJUL DETINE SI IN COMUNICAREA DIDACTICA FUNCTII VARIATE. CONFORM LUI BUHLER, LIMBAJUL ARE CA FUNCTII :

- FUNCTIA DE COMUNICARE; FUNCTIA DE APEL -ORIENTATA SPRE DESTINATAR; FUNCTIA EXPRESIVA CE VIZEAZA LOCUTORUL. LA CELE TREI SE MAI ADAUGA :

DUPA JAKOBSON

- FUNCTIA METALINGVISTICA ORIENTATA SPRE COD; - FUNCTIA POETICA CE ARE CA OBIECT ENUNTUL; - FUNCTIA FATICA CE VIZEAZA CONTACTUL COMUNICARII.

TOATE ACESTE FUNCTII SE POT PUNE IN EVIDENTA IN ACTUL COMUNICARII DIDACTICE, PROFESORUL AVAND POSIBILITATEA CA, IN RAPORT CU OBIECTIVELE PROPUSE SA SE CENTREZE PE O FUNCTIE SAU ALTA. SUBSISTEMUL PARAVERBAL MODUL CUM SUNT PRONUNTATE SAU ROSTITE CUVINTELE INCARCA EMOTIONAL IDEILE CIRCUMSCRISE DE ACESTEA , TRANSFORMAND DIALOGURILE OBISNUITE - APARENT BANALE - IN INSTANTE EXPRESIVE MODELATOARE.. COMUNICAREA ORALA PRIN: INTONATIE, RITM, ACCENT, DEBIT, FORTA, STIL ARE DARUL DE A PERSONALIZA ACTUL DE COMUNICARE SI DE A IMPLICA AFECTIV ATAT EMITENTII PROFESORI CAT SI RECEPTORII ELEVI. MANIERA PREZENTARII UNEI INFORMATII POATE DEVENI EA INSASI CONTINUT NONCOGNITIV. ORICE COMUNICARE ESTE INSOTITA DE O METACOMUNICARE , CE POATE SUGERA SAU FIXA NUANTE EXPRESIVE LATENTE. UN PROFESOR TALENTAT TREBUIE SA FIE SI UN BUN ACTOR CARE S EXPLOATEZE LA MAXIMUM HALOUL DE SEMNIFICATII ALE CUVANTULUI ROSTIT. PRIN PRONUNTARE , ELE TREBUIE SA MISTE, SA EMOTIONEZE SI SA CAPTEZE INTREAGA FIINTA A ELEVILOR UN ROL SEMNIFICATIV AU SI FIGURILE LIMBAJULUI, CU CARE SE POATE ORNAMENTA DISCURSUL DIDACTIC. ELUDAND EXPRIMAREA CONCISA SI COMUNA, FIGURILE DE STIL AMPLIFICA PUTEREA MESAJULUI , NU NUMAI PRIN SUPLIMENTAREA LUI CU SEMNIFICATII COLATERALE CI SI PRIN DISIMULARE SAU ASCUNDERE INTENTIONATA, DIRIJAND CONDUITA ELEVULUI SPRE TRAIECTELE IMAGINARULUI . UNEORI , NEROSTIREA, PAUZA INTRE CUVINTE SAU FRAZE SE POT CONVERTI IN FACTORI PROVOCATORI PENTRU CRESTEREA GRADULUI DE INTERES AL ELEVILOR. EXPLICATIA PANA LA CAPAT SAU EXPRIMAREA REDUNDANTA POT DA EXPOZEULUI DIDACTIC O NOTA DE MONOTONIE SI PLICTISEALA. SUNT SITUATII CAND EXPLICATIILE INCHEIATE POT DIMINUA FARMECUL SI FRUMUSETEA UNEI LECTII, LIPSIND ELEVII DE MIRAJUL INTEROGATIEI. A SPUNE CHIAR TOTUL INSEAMNA ADESEA A PERIMA. SPRE DEOSEBIRE DE TACERE , NEROSTIREA SAU SUSPENDAREA , BINE CANTARITE SI IN CONTEXTE PRAGMATICE POTRIVITE , POT SPORI EXPRESIVITATEA IDEILOR , INTRETINAND UN AUTENTC DIALOG. SUBSISTEMUL NONVERBAL

S-A CONSTATAT IN EXPERIENTA DIDACTICA, FAPTUL CA PRIN INTERMEDIUL CANALELOR NONVERBALE SE EXTINDE DIALOGUL PROFESOR- ELEV. IN ACTIVITATEA DIDACTICA SUNTEM OBLIGATI SA RECURGEM LA SISTEMUL PERCEPTUAL , SAU IMAGISTIC , DATE FIND ACCESIBILITATEA SI OPERATIVITATEA DECODIFICARII ACESTOR SURSE SI MIJLOACE DE COMUNICARE.

LIMBAJUL VERBAL FACE SA FIE PREZENTE NICI-O EXPERIENTA , DAR CATEODATA ACEST ASTFEL CA , VIZUALUL VINE SA-L SPRIJINE, SA-L SUNT CAZURI CAND VIZUALUL EXPRIMA VORBIREA.

OBIECTE SI FENOMENE FATA DE CARE NOI NU AVEM INSTRUMENT SE DOVEDESTE FRAGIL SI CHIAR SARAC, SUPLIMENTEZE, SA-L DEFINITIVEZE. MAI MULT SI MAI BINE UN LUCRU DECAT O FACE

O PEDAGOGIE A IMAGINII , BINE CONTURATA AR PUTEA STIMULA INVATAREA, CACI PRIN ARATARE DIRECTA SI TRECERE RAPIDA IN REVISTA A OBIECTULUI DE INVATAT SE TRANSMIT INFORMATII FARA SCRIERE SI LECTURA ASTFEL SE EXPLICA FOLOSIREA MIJLOACELOR DE INVATAMANT AUDIO- VIZUALE IN EDUCATIE. SE VA SUBLINIA IDEEA CA SI TINUTA FIZICA, FIZIONOMIA FETEI SAU GESTICULATIA EDUCATORULUI POT GENERA REVERBERATII INTELECTUALE SAU AFECTIVE ASUPRA ELEVILOR. MIMICA FETEI SI GESTURILE MAINILOR ACOMPANIAZA LIMBAJUL VORBIT , INTREGIND SAU PRELUNGIND SEMNIFICATILE CUVINTELOR. UNEORI GESTURILE POT COMUNICA MAI MULTE INFORMATII ASCULTATORILOR DECAT VORBIREA. ARTIFICIILE PERIFERICE LIMBAJULUI SUNT CAPABILE SA ACOPERE PORTIUNI ALE SPATIULUI SEMANTIC , PE CARE LIMBA VORBITA NU REUSESTE TOTDEAUNA SA LE RECUPEREZE.

IN CONSECINTA, CADRELE DIDACTICE TREBUIE SA ACORDE O ATENTIE SPORITA CONFIGURARII ETHOSULUI COMUNICATIV, DATE FIIND INFLUENTELE ACESTUI COMUNICATIV ASUPRA TUTUROR COMPONENTELOR ACTIVITATII EDUCATIVE. TOTODATA TREBUIE SA SE ASIGURE O INSTRUMENTALIZARE SI O INITIERE A ELEVILOR IN STRATEGIILE DE DISCURS , ASTFEL INCAT ACESTIA SA FIE IN STARE SA : - SESIZEZE; - INTELEAGA; - IERARHIZEZE; - SANCTIONEZE; - AMENDEZE INFORMATIILE VENITE PE DIFERITE CAI, SI, IN ULTIMA INSTANTA SA-SI FORMEZE O COMPETENTA INFORMATIONALA CA PREMISA A INVATARII EFICIENTE. IN CONCLUZIE : SE IMPUNE CU NECESITATE AMPLIFICAREA PRESTATIEI SI PRESTANTEI EDUCATORILOR SI EDUCATILOR DEOPOTRIVA IN CAMPUL INFORMATIONAL CONTEMPORAN .

METODE DIDACTICE DE COMUNICARE METODE DE COMUNICARE ORALA METODE EXPOZITIVE AVANTAJE: - CORESPUND NECESITATII DE INVATARE A CONCEPTELOR ; - SUNT ECONOMICE SI MAI RAPIDE; - TRANSMIT UN MARE VOLUM DE INFORMATIE; - UN PROFESOR POATE INSTRUI - OFERA O SINTEZA O COLECTIVITATE;

A CUNOSTINTELOR;

- INFLUENTEAZA SENTIMENTELE SI ATITUDINILE, CONVINGERILE SI OPINIILE AUDITORIULUI;

- OFERA UN MODEL DE ABORDARE RATIONALA A REALITATII; - INCITA LA CAUTARI PERSONALE; - AU ROL SIMULTAN CONCLUZIV SI ANTICIPATIV; - FAVORIZEAZA COLECTIVA. LIMITE : SUPERFICIALITATE SI FORMALISM; INEFICIENTA; SUNT BAZATE PE REPRODUCERE; NU FAVORIZEAZA UN CONTACT NEMIJLOCIT CU REALITATEA; TRANSMIT CUNOSTINTELE INTR-O FORMA DE-A GATA ELABORATA; SUNT CENTRATE PE ACTIVITATEA PROFESORULUI; INDEAMNA SPRE PASIVISM; SITUEAZA ELEVUL INTR-O DEPENDENTA TOTALA; MICSOREAZA INTERACTIUNILE SI CONEXIUNEA INVERSA; SLABA INFLUENTA EDUCATIVA ASUPRA ELEVILOR SAI. FENOMENUL DE CONTAGIUNE SAU DE SUGESTIE

POSIBILITATI DE OPTIMIZARE A METODELOR EXPOZITIVE 1. INTRODUCEREA IN PRACTICA DE LA CLASA POVESTIREA DESCRIEREA, EXPLICATIA, PRELEGEREA SCOLARA, CURSUL MAGISTRAL, CONFERINTA, SI A UNOR VARIANTE EXPOZITIVE NOI : ALATURI DE FORMELE CLASICE :

- EXPUNEREA CU OPONENT ; - PRELEGEREA- DISCUTIE ; - CONFERINTA- DEZBATERE; - INFORMAREA; - MICROSIMPOZIONUL; - INSTRUCTAJUL DE FUNDAMENTARE. 2. NECESITATEA APROPIERII LA MAXIMUM A RECEPTIEI DE EMISIE , ASTFEL INCAT SA SE AJUNGA LA O CORESPONDENTA INTRE DATELE EMISE SI CAPACITATILE CELOR CARE RECEPTEAZA MESAJUL TRANSMIS, PREVENINDU-SE ASTFEL POSIBILELE DISTORSIUNI INTRE COMUNICARE SI RECEPTIE; 3. UTILIZAREA GANDIRII : - ANALIZE, - CLASIFICARI, - OPOZITII. UNOR PROCEDEE CARE SA SOLICITE EFECTTIV ANUMITE OPERATII ALE

- DISCRIMINARI, - ORDONARI SA-I DETERMINE PE ASCULTATORI SA EXAMINEZE O IDEE, O IPOTEZA , SI SA PUNA IN MISCARE RESURSELE AFECTIV- EMOTIONALE. 4. RENUNTAREA LA PREZENTAREA ASPECTELOR DESCRIPTIVE ESTE IN FAVOAREA ELEMENTELOR EXPLICATIVE, CARE NU REVELEAZA FAPTELE IN SINE, CI RELATIILE DINTRE ELE, INTERACTIUNILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE . 5. UTILIZAREA UNOR DINAMIZATORI AI EXPUNERII ( FOLOSIREA RESURSELOR VIZUALE CARE AR PUTEA SA LE POTENTEZE SI SA LE FACA MAI PRODUCTIVE PE CELE AUDITIVE ). IN GENERAL, STABILIREA UNUI CONTACT VIU CU AUDITORIUL DEPINDE FOARTE MULT DE MODUL CUM INCEPE SI CUM SE INCHEIE O EXPUNERE. LA INCEPUT SE VORBESTE DE OBICEI MAI RAR, APOIU RITMUL DEVINE MAI ALERT, PENTRU CA IN FINAL SA SE AJUNGA DIN NOU LA UN RITM INCETINIT. TRECEREA DE LA O IDEE PRINCIPALA LA ALTA TREBUIE SA FIE DISTINCTA SI CLARA, MARCATA PRIN TON SI INTONATIE. SCHITAREA PE TABLA A PLANULUI EXPUNERII , PE MASURA DESFASURARII EI, IMPRIMA DE ASEMENEA , UN CURS MAI DINAMC GANDIRII LOGICE. ESTE UTILA FORMULAREA UNOR CONCLUZII PARTIALE PENTRU CA IN FINAL SA POATA FI REZUMATA SAU RECONSTITUITAO IMAGINE DE ANSAMBLU ASUPRA CELOR COMMUNICATE. 1. EXPUNEREA CU OPONENT

SE DEOSEBESTE DE PRELEGEREA OBISNUITA PRIN PREZENTA CELUI DE-AL DOILEA CADRU DIDACTIC SAU A UNUI MEMBRU DIN RANDURILE AUDITORIULUI , CARE INTERVINE IN CURSUL EXPUNERII PUNAND INTREBARI, FORMULAND OBSERVATII, CERAND LAMURIRI, DECI CARE SIMULEAZA CA INTRETINE UN DIALOG CU PROFESORUL DE LA CATEDRA. CA ORICE TEHNICA DE DRAMATIZARE ( DRAMATISING DEVICE ), EXPUNEREA CU OPONENT INCEARCA SA OBTINA UN EFECT DRAMATIC DE IDENTIFICARE, ACEASTA TEHNICA LUAND FORMA UNUI SPECTACOL DIDACTIC , BINE ECHILIBRAT, PRETINZAND PROFESORULUI SI OPONENTULUI SAU SA JOACE ROLURI , SA CONCEAPA SI SA REALIZEZE DIALOGURI. EXPUNEREA POATE SA CAPETE O INFATISARE SI MAI DRAMATIZATA ATUNCI CAND ESTE PREGATITA IN CADRUL UNEI ECHIPE DE PROFESORI ( DUPA SISTEMUL TEAM- TEACHING )

2.

PRELEGEREA DEZBATERE (DISCUTIE )

IN CADRUL ACESTEI TEHNICI PROFESORUL ROSTESTE LA INCEPUT O ALOCUTIUNE MAI LUNGA ( DE CIRCA 25-30 DE MINUTE ), IN CURSUL CAREIA INFATISEAZA PRINCIPALELE TEZE, PUNCTE DE VEDERE, OPINII ,CEEA CE CREAZA O BAZA DE DEZBATERI IMEDIATE CU SCOPUL DE A PROBLEMATIZA CONTINUTUL DE IDEI COMUNICAT, DE A ADANCI INTELEGEREA, INTERPRETAREA SI EVENTUAL APLICAREA CELOR EXPUSE, DE A MIJLOCI RAPORTAREA NOTIUNILOR NOI LA PROPRIA EXPERIENTA TEORETICA SI PRACTICA CASTIGATA DEJA DE PARTCIPANTI, DE A DE A PRILEJUI NOI ASOCATII DE IDEI SI DE A GASI IMPREUNA CAI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR PUSE IN DISCUTIE. RISCUL MAJOR AL ACESTEI METODE ESTE PRESUPUS ATUNCI CAND PROFESORUL NU SE POATE ASIGURA DE O PARTICIPARE SUBSTANTIALA DIN PARTEA INTERLOCUTORILOR SAI, DISCUTIILE DEVENIND SUPERFICIALE, INCONSISTENTE, SCHIMBUL DE IDEI SI OPINII INFRUCTUOS , DECI DEZBATEREA NEATINGANDU-SI SCOPUL.

METODE INTEROGATIVE ( CONVERSATIVE SAU DIALOGATE ) FUNCTIILE METODEI CONVERSATIVE A UNOR NOI

- FUNCTIA EURISTICA - DE DESCOPERIRE A UNOR NOI ADEVARURI ( DE ASIMILARE CUNOSTINTE ) SI IN ACELASI TIMP FORMATIVA ( CONVERSATIA DE TIP EURISTIC );

- FUNCTIA DE CLARIFICARE , DE SINTETIZARE SI DE APROFUNDARE A CUNOSTINTELOR CU CARE ELEVII AU AVUT IN PREALABIL UN ANUMIT CONTACT COGNITIV ( CONVERSATIA DE APROFUNDARE ); - FUNCTIA DE CONSOLIDARE SI DE SISTEMATIZARE A CUNOSTINTELOR, DE INTARIRE A CONVINGERILOR STIINTIFICE ( CONVERSATIA DE CONSOLIDARE ); FUNCTIA DE VERIFICARE SAU DE CONTROL ( DE EXAMINARE SI EVALUARE ) A PERFORMANTELOR INVATARII ( CONVERSATIA DE VERIFICARE ).

INSASI ETIMOLOGIA CUVANTULUI CONVERSATIE ( LAT. CON = CU ,CUM, VERSUS = INTOARCERE ) ARATA CA ESTE VORBA DE O ACTIUNE DE INTOARCERE ,DE EXAMINARE A UNEI PROBLEME SUB TOATE ASPECTELE EI. ( RADACINILE METODEI SE AFLA IN MAIEUTICA LUI SOCRATE.) SE IMPUNE IN DIDACTICA MODERNA PERFECTIONAREA DIALOGULUI DIDACTIC PRIN : - MODUL DE A FORMULA INTREBARILE; - MODUL DE A STRUCTURA INTREBARILE SI RASPUNSURILE LOR; ACEASTA PENTRU CA INTREBARILE ANTICIPEAZA , IN PLANUL GANDIRII OPERATIILE DE EFECTUAT , MIJLOCESC TRECEREA DE LA O OPERATIE LA ALTA, SCHIMBA DIRECTIA GANDIRII, FAC TRECEREA DE LA O CUNOASTERE IMPRECISA SI LIMITATA LA O CUNOASTERE PRECISA SI COMPLETA. MAI MULTI AUTORI (TH. ADAMS, O.L. DAVIS, FR.P. HANKINS , R. L. CARNER,) SUGEREAZA NECESITATEA ADAPTARII INTREBARILOR LA TIPURILE DE GANDIRE PE CARE VREM SA LE DEZVOLTAM. DACA INTREBARILE DE TIPUL : CARE? CINE? CE? UNDE? CAND? CE SUNT? INDEPLINESC MAI MULT O FUNCTIE COGNITIVA, ATUNCI, INTREBARI DE TIPUL : DE CE? CUM ?, IN GENERAL INTREBARILE CAUZALE, RELATIONALE, IPOTETICE, ( DACAATUNCI ) AR FI REPREZENTATIVE PENTRU ORIENTAREA ACTIVITATII GANDIRIII SPRE OPERATII SUPERIOARE. DIDACTICA ACTUALA PRECONIZEAZA O UTILIZARE MAI FRECVENTA A INTREBARILOR CONVERGENTE ( INDEAMNA LA ANALIZE , COMPARATII, SINTEZE, ASOCIERI DE IDEI ) SI INDEOSEBI A INTREBARILOR DIVERGENTE (EXERSEAZA GANDIREA PE TRAIECTORII INEDITE, ORIGINALE,EVIDENTIAZA O DIVERSITATE CAT MAI MARE DE SOLUTII LA ACEEASI PROBLEMA ) , PRECUM SI A INTREBARILOR DE EVALUARE - CARE SOLICITA ELEVII SA EMITA JUDECATI DE VALOARE ASUPRA ASPECTELOR INTALNITE, IN FUNCTIE DE CRITERII DIFERITE, INTREBARI DE ANTICIPARE, DE PREDICTIE .

METODE DE COMUNICARE ORALA GRUPUL DE DISCUTIE METODA CARE II INVITA SI II IMPLICA PE ELEVI INTR-O SITUATIE ACTIVA DE INVATARE, DE PARTICIPARE DIRECTA LA DESFASURAREA UNOR ACTIVITATI CU MARE INCARCATURA IDEATICA SI ATITUDINALA. AVANTAJE : - CREEAZA O ATMOSFERA DE DESCHIDERE SI DE RECEPTIVITATE; - FACILITEAZA INTERCONECTAREA SI ACCEPTAREA PUNCTELOR DE VEDERE DIFERITE; - CONSTIENTIZEAZA SI STRUCTUREAZA SITUATII COMPLEXE DE INVATARE; - STIMULEAZA OPERATIONALITATEA,SPONTANEITATEA SI CREATIVITATEA GANDIRII; - EXERSEAZA ABILITATILE DE ASCULTARE ACTIVA SI DE RESPECTARE A REGULILOR DE DISCUTIE ; - OPTIMIZEAZA RELATIA PROFESOR- ELEV SI STATORNICESTE UN CLIMAT DEMOCRATIC LA NIVELUL CLASEI. LIMITE : - RESTRANGE RITMUL ASIMILARII INFORMATIILOR; - ACCENTEAZA SUFICIENTA SI SUBIECTIVITATEA CUNOSTINTELOR, MESAJELOR SI OPINIILOR EXPRIMATE; - DESCURAJEAZA SAU INHIBA PARTICIPAREA UNOR ELEVI TIMIZI, TACUTI, RETINUTI, PRECAUTI ; - FACILITEAZA TENDINTA UNOR ELEVI DE A-SI IMPUNE NECENZURAT PROPRIA OPINIE.

IN ARTA DE A DISCUTA PROFESORULUI II REVINE SARCINA DE A-I INVATA PE ELEVI REGULILE SI ALGORITMUL ACESTEI METODE , SI , IN SPECIAL, STIINTA SI ARTA INTEROGATIEI SI A INTREBARII. ETAPELE : 1. FIXAREA REGULILOR DE DISCUTIE; 2. PREZENTAREA SUBIECTULUI DISCUTIEI CU CLARITATE SI INTR-UN MOD CARE SA INCURAJEZE; 3. DESFASURAREA EFECTIVA A DISCUTIILOR PRIN IMPLICAREA TUTUROR ELEVILOR; IN CALITATE DE MODERATOR PROFESORUL ARE MENIREA SA ORIENTEZE CU SUBTILITATE RASPUNSURILE ELEVILOR, SA FACILITEZE EXPRIMAREA PUNCTELOR DE VEDERE DIFERITE, SA SUGEREZE NOI IPOTEZE, SA LANSEZE INTREBARI CARE SA PROVOACE CONTINUAREA DISCUTIILOR PANA LA FINALIZARE.

INVATAREA IN GRUPUL DE DISCUTIE E CU ATAT MAI EFICIENTA , CU CAT RETEAUA INTREBARI SE IMPLICA IN TOATE SENSURILE : SPRE ELEVI, SPRE PROFESOR, INTRE ELEVI.

DE

4. SINTETIZAREA REZULTATELOR GRUPULUI DE DISCUTIE. ACESTA ESTE UN MOMENT INTEGRATOR IN CARE PROFESORUL APRECIAZA CONCLUZIILE SI ARGUMENTELE PROPUSE , SUBLINIAZA NOILE MOMENTE SI CONTRIBUTIILE INDIVIDUALE, EVIDENTIAZA CUTEZANTA SI ORIGINALITATEA OPINIILOR EXPRIMATE. MOZAICUL METODA DE INVATARE PRIN COOPERARE SI ARE LA BAZA IMPARTIREA CLASEI IN MAI MULTE GRUPE DE LUCRU, COORDONATE DE PROFESOR. CU AJUTORUL ELEVILOR EXPERTI PROFESORUL POATE SINTETIZA INFORMATIILE, AVAND ASTFEL POSIBLITATEA DE A VALORIFICA UN VOLUM MARE DE CUNOSTINTE INTR-UN TIMP SCURT. METODA ARE UN PRONUNTAT CARACTER FORMATIV, DEOARECE STIMULEAZA INCREDEREA IN SINE A ELEVILOR, DEZVOLTA ABILITATI DE COMUNICARE ARGUMENTATIVA SI DE RELATIONARE IN CADRUL GRUPULUI,CAPACITEAZA GANDIREA LOGICA, CRITICA SI INDEPENDENTA, IMPULSIONEAZA SI EDUCA RASPUNDEREA INDIVIDUALA SI DE GRUP. ETAPELE METODEI 1. 2. 3. 4. 5. STABILIREA TEMEI; FORMAREA ECHIPELOR DE INVATARE; ACTIVITATEA GRUPURILOR DE EXPERTI ; ACTIVITATEA DE INVATARE IN ECHIPELE DE RASPUNDEEA INDIVIDUALA SI DE GRUP.

LUCRU;

ASTFEL TEMA VA FI TRECUTA IN REVISTA IN UNITATEA EI LOGICA. TURUL GALERIEI

ESTE O METODA SPECIFICA DE INTERACTIVITATE A GRUPURILOR SI MEMBRILOR ACESTORA FOCALIZATA PE O PROBLEMA SAU O SITUATIE- PROBLEMA CARE SE MATERIALIZEAZA IN SOLUTII VARIATE CU SCOPUL DE A STIMULA SI DEZVOLTA GANDIREA CRITICA.

ETAPELE METODEI : 1. STABILIREA TEMEI; 2 IMPARTIREA CLASEI DE ELEVI IN GRUPE DE LUCRU, FIECARE GRUP CUPRINZAND TREI SAU PATRU MEMBRI; 3. PENTRU CIRCUMSCRIEREA CORECTA A FIECAREI SARCINI DE LUCRU , PROFESORUL LANSEAZA INTREBARI SEMISTRUCTURATE SI INCITANTE VIZAND DETERMINAREA ELEVILOR LA DISCUTII, STIMULAREA GANDIRII CRITICE CONSTRUCTIVE , APROFUNDAREA SOLUTIILOR FIECAREI ECHIPE . SUNT INTERZISE INTREBARILE INCHISE SAU CELE CU RASPUNS ASTEPTAT.

4. MEMBRII ECHIPEI SE PUN DE ACORD ASUPRA CONTURARII SOLUTIEI SI ISI INSCRIU INFORMATIILE ESENTIALE PE O COALA A2; 5. COLILE SUNT EXPUSE PE PERETII CLASEI , CONSTITUINDU-SE GALERIA CU PRODUSELE ELEVILOR ; 6. FIECARE ECHIPA CERCETEAZA SI DISCUTA SOLUTIILE FIECAREI ECHIPE CONCURENTE, FIIND PERMISE OBSERVATIILE SI COMENTARIILE NEGATIVE, EVENTUAL SI CELE POZITIVE, CHIAR PE MATERIALELE EXPUSE; 7. DUPA TURUL GALERIEI ECHIPELE ISI REEXAMINEAZA PROPRIILE SOLUTII, LUCRARI IN LUMINA COMENTARIILOR FACUTE DE GRUPURILE CONCURENTE SI PREGATESC EVENTUALE RASPUNSURI; 8. IN PLEN, FIECARE ECHIPA ISI PREZINTA REZULTATUL ACTIVITATII SI DA RASPUNSURI LA COMENTARIILE POZITIVE SAU NEGATIVE; 9. PROFESORUL DEZBATE CU ELEVII CE ESTE COMUN SI PRIN CE SE DEOSEBESC SOLUTIILE REALIZATE DE FIECARE ECHIPA, SAU OFERA SOLUTII NOI SAU MAI CUPRINZATOARE , FINALIZAND PRIN DISCUTII SI COMENTARII INTREAGA ACTIVITATE.

CUBUL METODA FOLOSITA IN CAZUL IN CARE SE URMARESTE EXPLORAREA UNUI SUBIECT SAU A UNEI SITUATII DIN MAI MULTE PERSPECTIVE. ESTE POTRIVITA PENTRU DISCIPLINELE FILOSOFICE, DEOARECE OFERA ELEVILOR POSIBILITATEA DE A-SI DEZVOLTA COMPETENTELE NECESARE UNOR ABORDARI COMPLEXE SI INTEGRATOARE. ETAPELE METODEI 1. ANUNTAREA TEMEI; 2. IMPARTIREA CLASEI DE ELEVI IN SASE GRUPE ETEROGENE, FIECARE DINTRE ELE URMAND SA ANALIZEZE TEMA PROPUSA DIN PERSPECTIVA CERINTEI INSCRISE PE UNA DINTRE FETELE CUBULUI : - DESCRIE : CARACTERISTICI, ATRIBUTE, ASPECTE, SITUATII,METODE, CONCEPTII; - COMPARA : SIMILITUDINI, ASEMANARI, DIFERENTE, DIVERSITATI, DEOSEBIRI. OPOZITII; - ASOCIAZA : IDEI, CONCEPTE, METODE, SOLUTII, CONTEXTE; - ANALIZEAZA : SITUATII, METODE, CONCEPTII, RELATII, CONEXIUNI, STRUCTURI; APLICA : MODUL DE ASAMBLARE, MODUL DE UTILIZARE, IN CE CONTEXTE SE APLICA; - ARGUMENTEAZA : RATIONAMENTE, DEMONSTRATII, STRATEGII, ARGUMENTE PRO SI CONTRA ; 3. LIDERUL FIECAREI ECHIPE PREZINTA IN PLEN REZULTATELE PERSPECTIVEI CERCETATE; 4. BRAINSTORMING APLICABIL UNORA SAU TUTUROR CELOR SASE PERSPECTIVE; 5. VERFICAREA TUTUROR ELEVILOR PRIN TESTE STANDARDIZATE CU SASE ITEMI PRIN CARE SE SONDEAZA GRADUL DE INTELEGERE SI DE INSUSIRE A PROBLEMEI PUSE IN DISCUTIE . ALTE METODE : 1. STIU, VREAU (TREBUIE SA STIU ), AM INVATAT; 2. REZOLVAREA CREATIVA DE PROBLEME; 3. METODA MAGISTRALA; 4. RETEAUA D DISCUTIE; 5. BRAINSTORMING; 6. PHILIPS 66 ; 7. SINECTICA ; 8. FOCUS- GRUP ; 9. FISHBOWL; 10. CONTROVERSA CREATIVA 11. STUDIUL DE CAZ. RETEAUA -GRUP DE DEZBATERE DEZBATEEA ESTE O METODA MAI DINAMICA SI MAI INCISIVA DECAT DISCUTIA , DEOARECE II IMPLICA PE ELEVI IN ABORDAREA UNOR PROBLEME CONTROVERSATE SI RAMASE DESCHISE , URMARINDU-SE INFLUENTAREA CONVINGERILOR ,ATITUDINILOR SI CONDUITEI PARTICIPANTILOR. CONDITII : - CONSTRUIREA A DOUA MARI GRUPE DE ELEVI AFLATE PE POZITII OPUSE; - TEMA PROPUSA SA PERMITA ABORDARI CONTRADICTORII; REGULILE DEZBATERII SA FIE STABILITE DE CATRE PROFESOR SAU SA FIE NEGOCIATE IMPREUNA CU ELEVII PARTICIPANTI;

- PROFESORUL SA INTERVINA CA MODERATOR, SA DINAMIZEZE ACTIVITATEA SI SA SE IMPLICE LA DINAMIZAREA ACESTEIA; REGULI : - FIECARE ELEV : - IDENTIFICA SI NOTEAZA ARGUMENTELE PRO SI CONTRA; - PARTICIPA ACTIV LA FIECARE ETAPA; - COOPEREAZA SI COMUNICA IN CADRUL GRUPULUI; - RECEPTEAZA CU ATENTIE POZITIA ADVERSA; - ADERA SI PARTICIPA LA GRUPUL OPOZANT NUMAI DACA RETEAUA DE ARGUMENTE II SCHIMBA COMPMET ATITUDINEA. ETAPELE METODEI 1. STABILIREA TEMEI; 2. LANSAREA UNEI SARCINI DE LUCRU PRIN CARE PROFESORUL SOLICITA UN RASPUNS TRANSANT , POZITIV SAU NEGATIV, SUSTINUT DE CAT MAI MULTE ARGUMENTE; 3. FIECARE PARTICIPANT COMPLETEAZA O LISTA CU ARGUMENTE CARE SUSTIN UN RASPUNS AFIRMATIV,APOI UNA CU ARGUMENTE CARE SUSTIN UN RASPUNS NEGATIV; 4. IN PERECHI FORMATE DE PROFESOR SE CONSTRUIESC DOUA LISTE MAI LUNGI CU ARGUMENTE PRO SI CONTRA; 5. ALTERNATIV FIECARE ECHIPA ISI EXPRIMA POZITIA OFERIND UN CONTRAARGUMENT, IAR CEALALTA ADUCE UN ALT CONTRAARGUMENT; 6.PROFESORUL ASISTA LA DEZBATRE, INTERVINE SI MODEREAZA CAND ESTE CAZUL, IAR LA FINAL ASAMBLEAZA CONCLUZIILE OBTINUTE, SOLUTIILEDEZVALUITE, SUBLINIAZA CONTRIBUTIILE FIECARUI GRUP, EVALUEAZA CONSISTENTA ARGUMENTELOR SI CONTRAARGUMENTELOR PROPUSE SPRE FINALIZARE. METODA DISCUTIILOR SI DEZBATERILOR

DISCUTIA ARE SEMNIFICATIA UNUI SCHIMB RECIPROC SI ORGANIZAT DE INFORMATII SI DE IDEI, DE IMPRESII SI DE OPINII , DE CRITICI SI DE PROPUNERI IN JURUL UNEI TEME DETERMINATE. DEZBATEREA ARE INTELESUL UNEI DISCUTII PE LARG SI AMANUNTITE A UNOR PROBLEME , ADESEORI CONTROVERSATE SI RAMASE DESCHISE ( DEZBATERE CU CARACTER POLEMIC ), URMARINDU-SE INFLUENTAREA CONVINGERILOR, ATITUDINILOR SI CONDUITEI PARTICIPANTILOR. AVANTAJE : SUNT O FORMA SOCIALIZATA DE INVATARE; CADRUL GRUPULUI;

INTENSIFICA INTERCOMUNICAREA REALA SI RELATIILE IN FORMEAZA DEPRINDERILE DE STIMULEAZA GRUPULUI; COOPERARE ;

IMPLICAREA ACTIVA A INDIVIDULUI SPONTANEITATE.

LA VIATA

CLASEI/

CARACTER OPERATIONAL, LIMITE: -

RITMUL ASIMILARII INFORMATIEI ESTE REDUS; POATE AVEA EFECT INHIBATOR ASUPRA UNOR PARTICIPANTILOR; PARTICIPANTI DE A- SI IMPUNE PROPRIA PARERE. MEMBRI AI GRUPULUI ;

SUBIECTIVITATEA TENDINTA UNOR

VARIANTE DE DEZBATERI : - DISCUTIA - DIALOG, CONSULTATIA IN GRUP, DISCUTIA DE TIP PRESEMINAR, DISCUTIA DE TIP SEMINAR, DISCUTIA DE TIPUL MESEI ROTUNDE, SEMINARUL- DEZBATERE, DEZBATEREA DUPA PROCEDEUL PHILIPS- 66, BRAINSTORMING, DISCUTIA DIRIJATA, DISCUTIA LIBERA, COLOCVIUL. METODA PROBLEMATIZARII ESTE O PROVOCARE SAU O STARE CONFLICTUALA PE CARE SUBIECTUL O TRAIESTE ATUNCI CAND INCEARCA O EXPLORARE A NECUNOSCUTULUI CE-I STA IN FATA DIN CAUZA CA SRUCTURILE SALE COGNITIVE, MINTALE, EXISTENTE PANA IN ACEL MOMENT SE DOVEDESC INSUFICIENTE, FIIND NEVOIT SA CONSTRUIASCA ALTE STRUCTURI NOI, ALTE SOLUTII, IMAGINI, MODELE. METODA PROBLEMATIZARII, INSEAMNA CREAREA DE CONFLICTE DE CUNOASTERE IN CADRUL PROCESULUI DE INVATAMANT SI CONSTIENTIZAREA LOR, A DEZACORDULUI DINTRE UN NIVEL DE CUNOASTERE SI ALTUL.

METODE DE COMUNICARE BAZATE REFLECTIA PERSONALA

PE LIMBAJUL INTERN.

PRIVITA CA TEHNICA A ACTIVITATII MINTALE , REFLECTIA DESEMNEAZA O CONCENTRARE A INTELECTULUI SI O LUMINARE CARE SE PRODUCE ASUPRA UNOR CUNOSTINTE , IDEI, SENTIMENTE, ACTIUNI SUPUSE ANALIZEI SI EXAMINARII. INTELEASA CA MODALITATE DE INVATARE , SE DISTINGE CA O METODA ATRACTIVA SI DE MARE VALOARE EURISTICA. FOLOSINDU-SE DE VIRTUTILE LIMBAJULUI INTERIOR , IN TIMPUL REFLECTIEI SUBIECTUL INTREPRINDE TATONARI, INCEARCA ANTICIPATII, FORMULEAZA SUPOZITII, IPOTEZE SI CAI DE REZOLVARE. SUB ASPECTUL CONTINUTULUI , REFLECTIA VARIAZA IN FUNCTIE DE NATURA PROBLEMEI, FENOMENULUI , ACTIUNII LUATE IN CENTRUL ATENTIEI. SE VORBESTE IN ACEST SENS DESPRE REFLECTIA FILOSOFICA, STIINTIFICA, MATEMATICA, SOCIAL- POLITICA, LITERARA, ETICA, PEDAGOGICA. SOLUTIONAREA UNOR PROBLEME JUSTIFICA FIE REFLECTIA INDIVIDUALA, FIE CEA DE ECHIPA SAU DE GRUP IN CARE IDEILE , INTENTIILE, IMPRESIILE FIECARUIA DUC MAI DEPARTE, FECUNDEAZA ORI CRITICA IDEILE CELORLALTI COLABORATORI.

METODE DE COMUNICARE SCRISA LECTURA CA TEHNICA DE MUNCA INTELECTUALA , LECTURA ( FUNCTII MULTIPLE : - DE CULTURALIZARE; - DE INSTRUIRE SI AUTOINSTRUIRE; - DE DOCUMENTARE; - DE INFORMARE. TIPURI DE LECTURA DUPA LUCRUL CU CARTEA ) INDEPLINESTE

MODUL DE DESFASURARE AL ACESTEIA :

LECTURILE CRITICE - CARE INVITA LA ANALIZE INTERPRETATIVE SUBTILE, AJUTANDU-L PE CITITOR SA MEARGA DINCOLO DE MATERIALUL LA CARE SE FACE REFERIRE EXPLICITA ( SPUNE J. BRUNER IN LUCRAREA PENTRU O TEORIE A INSTRUIRII ).

- LECTURA EXPLICATIVA CA CITIRE PE FRAGMENTE CU EXPLICAREA CUVINTELOR SI EXPRESIILOR NECUNOSCUTE , CU EXTRAGEREA SI FORMULAREA IDEILOR PRINCIPALE . - LECTURILE PARALELE CARE SCOT IN EVIDENTA CEEA CE ESTE COMUN SI CEEA CE ESTE CU ADEVARAT SPECIFIC UNOR TEXTE , CU SIMILITUDINI JUDECATE PRIN PRISMA ACELORASI CRITERII. - LECTURA PROBLEMATIZATA - CONDUSA DE ANUMITE INTREBARI PROBLEMA ADRESATE IN PREALABIL DE PROFESOR , LA CARE ELEVII URMEAZA SA CAUTE IN MOD ACTIV RASPUNSURILE CUVENITE. - LECTURA INVESTIGATIE DE TEXT - ANALIZA UNOR FILOSOFICE ORIGINALE, ADOCUMENTELOR ISTORICE SCRISE. - LECTURA CUPRINSULUI UNUI TEXT. LINEARA -O PRIMA LECTURA DE TEXTE LITERAR- STIINTIFICE A UNEI IMAGINI ,

FORMARE

ASUPRA

LECTURA SELECTIVA - DE RETINERE A UNOR LECTURA CONTINUA DE INFORMARE.

INFORMATII SPECIALIZATE.

LECTURA CU CARACTER ANALITIC SAU

SINTETIC. PROFESORUL PRIN INDICATIILE SALE ,

LECTURA DIRIJATA IN CURSUL CAREIA ORIENTEAZA PROCESUL DE GANDIRE AL ELEVILOR. - LECTURA LIBERA SAU AUTODIRIJATA.

- LECTURA DE ASIMILARE - ATUNCI CAND SE PREGATESTE UN EXAMEN. TIPAREASCA DIALOGUL TEHNICA IMPRIMERIEI - DE ANTRENARE A ELEVILOR SA-SI REDACTEZE SI SA-SI SINGURI MANUALELE ( INTRODUSA DE C. FREINET IN PRACTICA SCOLII FRANCEZE ). IN EDUCATIE LA CLASA TINE DE:

SI RECIPROCITATEA LIMBAJUL UTILIZAT

COMPETENTELE PROFESORULUI ; STILUL PROFESORULUI; INCREDEREA PE CARE O ARE FIECARE EDUCATOR IN SINE; GRADUL DE SINCERITATE IMPLICAT DE EXPRIMARE; IMAGINEA SI ROLUL CELORLALTI IMPLICATI IN DIALOG.

DIALOGUL EDUCATIONAL CU SCOP EDUCATIV ESTE O FORMA DE COMUNICARE MENITA SA INFLUENTEZE VOINTA ALTUIA. OMUL ESTE MEDIUM SI MESAJ PENTRU CELALALT , DEOARCE INAINTEA COMUNICARII VERBALE SE INSTAUREAZA COMUNICAREA NONVERBALA CA SURSA PERMANENTA DE SCHIMBURI DE MESAJE. IN CADRUL LIMBAJULUI NONVERBAL SI TACEREA SI COMPORTAMENTUL LOR DEVIN ELOCVENTE, DEOARECE PRIVIRILE SI MAINILE, GESTURILE SI RESPIRATIA, MODIFICARILE VEGETATIVE TOATE VORBESC. PROFESORUL ADUCE LA INTALNIREA CU ELEVUL LA LECTIE, TOATE CUNOSTINTELE, EXPERIENTELE SI TEHNICILE DE UTILIZARE A ACESTORA INSUSITE ANTERIOR. STAREA DIALOGALA POATE FI MENTINUTA NUMAI PRIN PASTRAREA DIFERENTELOR IN COMPLEMENTARITATEA LOR. DESI ELEVUL STIE CA VINE SA INVETE DE LA CELALALT, NU VA ACCEPTA NICIODATA SA NU ADUCA SI EL CEVA IN COMUNICAREA INSTAURATA. CEI DOI PARTENERI IN COMUNICAREA DIDACTICA, PROFESOR SI ELEV ALCATUIESC ECHIPA NECESARA PENTRU ASTI SI A STI SA FACI.

PROFESORUL TRANSMITE INTR-O LOGICA EXPOZITIVA, IAR ELEVUL INTELEGE SI RETINE INTRO LOGICA CONSTRUCTIVA. NUMAI IN CADRUL DIALOGULUI SE POATE INVATA EXACT ACEL ELEMENT CARE FUSESE IGNORAT ANTERIOR, INDIFERENT CA TINEA DE CONTINUT, DE STRATEGIE, DE MIJLOACE, DE ORGANIZARE, DE STRUCTURARE, DE ELEMENTE DE ESENTA SAU DE DETALIU. PRIN DIALOG SE INVATA : - MOTIVATIA COMUNICARII; - EFORTUL CONTINUU IMPUS DE INVATARE ; - COMPORTAMENTE CULTURALE; - EXPRIMAREA DE ATITUDINI CARE SE TRANSMIT PENTRU A NU SE UITA COMPORTAMENTELE CULTURALE. - STIINTA ARGUMENTARII , IDENTIFICARII SI SUSTINERII ARGUMENTELOR SI CONTRAARGUMENTELOR; - SE CASTIGA NOI CUNOSTINTE SI COMPORTAMENTE DE INVATARE IN CONTEXTE SI SITUATII NOI IN CARE PATRUND AMBI I PARTENERI DE DIALOG. - COMPORTAMENTUL DIALOGAT CARE, TE SCUTESC PE TINE CA PROFESOR DE EFORTURILE IMPROVIZATIEI, SI DE PENIBILUL UNOR SITUATII IN CARE AI TENDINTA DE A-TI DEMONSTRA OMNISCIENTA, OMNIPOTENTA. CLIMATUL DIALOGULUI ESTE ELEMENTUL DETERMINANT PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALITATII SI DESAVARSIREA EI. RECIPROCITATEA -ESTE DIALOGATA IN EDUCATIE

FORMA ESENTIALA IN CARE SE PREZINTA RELATIA IN EDUCATIE. DATORITA :

EA PRESUPUNE SOLIDARITATE

-RAPORTULUI DE MUTUALITATE DESFASURATA PE ORIZONTALA INTRE ELEVI SI PE VERTICALA INTRE ELEVI SI PROFESORI SE EVITA TOT MAI MULT PRELEGEREA, DISTANTA MONOLOGATA IMPIEDICAND NU NUMAI : -RECUNOASTEREA; - ACCEPTAREA SI - APROBAREA RECIPROCA, CI CHIAR CIRCULATIA INTERACTIVA A INFORMATIEI. - HAINA CONFORMISMULUI , A ASCULTATORULUI NECONVINS DIN PARTEA ELEVULUI; - IMPROVIZATII SAVANTE, COMPETENTE CVASIUNIVERSALE DIN PARTEA PROFESORULUI. INTR-UN DIALOG RECIPROC CRESTE RESPONSABILITATEA PROFESORULUI :

- IN ORGANIZAREA ; - STIMULAREA; INCITAREA; - EVALUAREA PROCESULUI EDUCATIONAL. - CREARA CONDITIILOR FAVORABILE INVATARII. DEVINE EL INSUSI CEL CARE INVATA PENTRU CA SITUATIILE SI CONDITIILE SUNT RECIPROCE. SI RAPORTURILE

RELATIA DE RECIPROCITATE : OFERA MIJLOACE SI CARE FAVORIZEAZA SI REGLEAZA CONTROLUL SI AUTORITATEA. AJUTA INSTALAREA AUTONOMIEI SI INCREDERII RECIPROCE ; CREAZA POSIBILITATEA DIALOGULUI IN ABSENTA, DINCOLO DE PROGRAMUL SI DE ZIDURILE SCOLII .

RECIPROCITATEA DIALOGATA DIN EDUCATIE INSEAMNA IN PRIMUL RESPECTULUI DINTRE PERSOANE CU RESPONSABILITATI ASUMATE.

RAND GARANTIA

RELATIA

DIDACTICA ESTE CONSIDERATA

DE CATRE ELEVI ASTFEL :

- RELATIE CA DIALOG , INTRE CINEVA CARE EMITE POSIBILITATEA SA-SI SCHIMBE ROLURILE DINTRE EI; - RELATIE CA INTERACTIVA. INTERACTIUNE , CA ACTIUNE

SI CINEVA CARE

RECEPTIONEAZA, AVAND

BILATERALA,

INTELEASA CU

NECESITATE

- RELATIE CA MISCARE, ANIMARE UNILATERALA, CONSTAND IN TRANSMITEREA CUNOSTINTELOR DE LA PROFESOR CATRE ELEV , FARA A NEGLIJA FAPTUL CA O RELATIE NU POATE AVEA NUMAI UN SENS UNIC. - RELATIE DE INCREDERE , IN CARE PARTENERII ISI OFERA INCREDEREA CREDINTA SI SPERANTA REUSITEI. , IN CARE SE INSUFLA

RELATIE CA SCHIMB CARE IMBOGATESTE AMBELE PARTI. ESTE O INTERINFLUIENTARE SI INTEREDUCATIE, PORNINDU-SE DE LA ACCEPTIUNEA CA ORICE RELATIE CONTRIBUIE LA CONFIRMAREA SI VALORIZAREA INTERLOCUTORILOR. PRIN COMUNICARE NU TE SECATUIESTI, CI TE IMBOGATESTI PRIN EFECTUATE ASUPRA TA IN DESCOPERIRILE SI REDESCOPERIRLE

CEEA CE PRIVESTE DISPONIBILITATILE DE ASOCIERE A IDEILOR SI VALORIFICAREA LOR, CAPACITATEA SI COMPETENTA DE COMUNICARE SI TRAIRE.

RELATIA CA PROCES IN CARE DAI SI PRIMESTI; RELATIA CA INTERPELARE, PASTRAND SI SENSUL DE INTERPELARE RECIPROCA, FAVORIZANTA INTERCUNOASTERII.

RELATIA CA RECIPROCITATE .

Orientari contemporane in teoria si practica predarii- invatarii- evaluarii

Acceptiunile date predarii :

-predarea- ca transmitere; - predarea - ca oferta de experiente; - predarea- ca forma de dirijare a invatarii; - predarea ca management al invatarii; - predarea - ca instanta de decizie; - predarea - act de comunicare pedagogica eficienta. -forme de comunicare: -verbala : -instrument de realizare :limbajul - modalitati de exprimare : - comunicarea verbala simpla; - convingerea; - sugestia. - non-verbala :- instrumentul de realizare : elemente paralingvistice. - functiile : -repetarea (intarirea mesajului verbal ); - substituirea (inlocuirea exprimarii verbale a unei stari de spirit); -complementaritatea (completeaza , intareste tipul de relatie a interlocutorilor); -accentuarea( sublinierea unor parti din mesaj ); - ajustarea (indica disponibilitatea spre dialog ); -contrazicerea (existenta unor mesaje duble in sens evident sau subtil). Comunicarea de continuturi-stimuli este fundamentata ( dupa J. Bruner ) de modurile dominante in care elevii isi reprezinta cele predate : -reprezentarea activa(modul/registrul actional) bazata pe actiunea si observatia directa a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor reale; astfel se permite organizarea senzoriala a datelor; -reprezentarea simbolica (modul/registrul simbolic) ce se bazeaza pe utilizarea de cuvinte, propozitii logice sau simbolice ; acest fapt permite o mare concentrare semantica; -reprezentarea iconica (modul/ registrul figural), bazat pe imagini, grafice, figuri, scheme, tabele, statistici, care inlocuiesc notiunile. Conform acestui mod de percepere, intelegere a predarii: - invatarea se constituie intr-un proces de inmagazinare de cunostinte si deprinderi; -elevul este considerat :- un burete care absoarbe stiinta pana la saturatie, iar prin presare , o

reda ; sau - un recipient gol umplut de informatii, rolul sau fiind acela de a invata : ascultand, citind, vazand sau imitand.

FISA DE EVALUARE A CURSULUI

EVALUATI PE O SCALA DE NOTARE DE LA 1 LA 5 ACTIVITATILE DESFASURATE IN CADRUL CURSULUI , INDICAND PRIN INCERCUIRE CIFRA CORESPUNZATOARE ,IN FUNCTIE DE URMATOAREA CORESPONDENTA INTRE CALIFICATIV SI CIFRA :

1.FOARTE BINE 2.BINE 3.SATISFACATOR 4SLAB 5.FOARTE SLAB

1. 2.

GRADUL DE ACTUALITATE AL TEMEI UTILITATEA TEMEI

1. 2. 3. 4.

5.

1. 2. 3. 4. 5. 1. 2. 3. 4. 5. 1. 2. 3. 4. 5.

3. OPORTUNITATEA TEMEI 4.

CONTINUTUL STIINTIFIC AL MATERIALELOR PREZENTATE 1. 2. 3. 4. 5

5. NOUTATEA ELEMENTELOR DE CONTINUT

6. ABORDAREA METODICA A CONTINUTURILOR 1. 2. 3. 4. 5. 7. UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR MODERNE 1. 2. 3. 4. 5

8. CE ACTIVITATE ATI APRECIAT CEL MAI MULT ? DE CE? 9. CE ACTIVITATE ATI APRECIAT CEL MAI PUTIN? 10. EVALUAREA PRESTATIEI FORMATORULUI . DE CE?

11.

PROPUNERI SI SUGESTII PRIVIND PERFECTIONAREA CURSULUI .

12. ALTE COMENTARII .