Ministerul Educaţiei Naţionale

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL 4

TEMA: ,,Stiluri vestimentare contemporane, stilul sport-jeans “

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie

Calificarea: Tehnician designer vestimentar

Îndrumător:                                                                              Absolvent:
                         

1
TEMA: ,,Stiluri vestimentare contemporane,
stilul sport-jeans “

Schița produsului

2
3
 CUPRINS:

Argument
Capitolul I. Design vestimentar
Capitolul II. Stiluri vestimentare contemporane, stilul sport-jeans
Capitolul III. Principii de bază în realizarea colecțiilor de modele
Capitolul IV. Creatori de modă și design vestimentar
Bibliografie
Anexe

Argument

4
 Moda este expresia simbolică a statusului social şi parte a unei culturi. În lucrările
de sociologie mai vechi, moda era tratată ca o formă de reglare, ca un mecanism al
schimbării sociale, ca o expresie a stratificării sociale.
Gabriel de Tarde (1843-1904) în lucrarea „Legile imitaţiei" (Les Lois de
l'imitation, 1890) vedea moda ca o formă a imitaţiei, a imitaţiei contemporanilor, spre
deosebire de cutume care semnifică imitarea predecesorilor.
Herbert Spencer (1820-1903) şi Georg Simmel (1858-1918) au subliniat funcţia
dublă a modei: tendinţa de uniformizare şi tendinţa de diferenţiere. Semnele distinctive
adoptate de clasele sociale superioare sunt preluate de clasele sociale de la baza
societăţii. Pentru a se diferenţia, clasele superioare sunt constrânse să inventeze noi
semne de demarcaţie.
Astfel moda este un fenomen social dinamic, dar nu efemer, un capriciu iraţional şi
arbitrar.
J. C. Fluger (1939) a încercat să sintetizeze cele două funcţii ale modei,
acceptîndu-se în prezent că moda reprezintă o instituţie socială ce realizează un
echilibru între tendinţa oamenilor de conformare, acceptare, supunere şi tendinţa de
anticonformare,nonacceptare, independenţă.
Nonacceptarea,moda reprezintă un fenomen de contraimitaţie, ducînd la snobism
(termen lansat de W. M. Tchacheray desemnînd pretenţia de originalitate a unor
categorii de indivizi care resping moda, considerînd-o în esenţa ei vulgară).
" Modernitatea este un cod, iar moda este emblema lui. " Jean Baudrillard (n. 29
iulie 1929, d. 6 martie 2007)
Moda este o reacție firească împotriva tocirii atenției prin obișnuință.
Am ales aceasta tema: ,, ,,Stiluri vestimentare contemporane, stilul sport-
jeans “ pentru a-mi demonstra competenţele tehnice practice şi teoretice pe care le-am
dobândit în anii de studiu în domeniul confecţiilor textile.

Capitolul I. Design vestimentar

5
 Hainele au depășit de mult statutul de simple obiecte funcţionale care ne acoperă
corpul, moda fiind ridicată la rangul de religie. Puţini realizează că vestimentaţia spune
despre noi mai multe decât putem explica în fața unui necunoscut.
Designul vestimentar este una din artele aplicate special dedicate designului
hainelor şi accesorilor. “Croitoria e o sculptură, îmbracamintea e o operă de artă, dar nu
nemuritoare, ci o creație efemeră. Moda trebuie să apară în fiecare an. E o condiție
pentru ca femeia și comerțul să trăiască”spunea Coco Chanel.
Moda si designul vestimentar, dedicate hainelor și accesoriilor, sunt supuse
influențelor culturale și sociale de-a lugul timpurilor.
Moda, mereu nouă și mereu veche, diferă în funcție de sezoane și sunt deja
definite sezonul toamna – iarna și sezonul primăvară – vară. Colecțiile caselor de modă
sunt acel ceva pe care designerii îl consideră în fiecare sezon o idee noua în tendințe în
gama couture şi cea de piață.
Designerii iau în calcul diverși factori când încep să creeze hainele unei noi
colecții. Detalii legate de consistenţă, temă și stilul colecției sunt luate foarte în serios.
La prima vedere nu este foarte dificil să fii designer. Să ai idei bune nu este însă tocmai
ușor, iar astfel de idei apar dintr-un talent nativ deosebit îmbinat cu o instrucţie
corespunzatoare.
O idee poate transforma un om într-un creator de modă cunoscut. Ar trebui în
primul rând să știm sau să observăm ce le place altora să poarte, să căutăm online și prin
magazine să vedem tendințele.
Vestimentaţia
Vestimentația este o forma mai subtilă de comunicare nonverbală, a cărei
descifrare nu este accesibilă tuturor. În forma sa cea mai simplă, transpare din felul cum
ne îmbrăcăm în anumite ocazii, atunci când comunicam într un anumit context. Astfel,
o anumită vestimentație este specifică întâlnirilor profesionale și o alta celor din viața
personală.

6
 Dacă sunt inversate dimensiunile (sau dacă sunt nediferențiate), putem deduce
ușor importanța pe care o acordă persoana în cauza celor două contexte de viață.
La un nivel mai profund, vestimentația poate indica starea de spirit și
personalitatea fiecăruia.
Culorile, accesoriile, modelul hainelor, lungimea sunt toți atâția indicatori ai
sistemelor personale de valori. De asemenea, în ceea ce privește vestimentația, sunt
importante rutina, frecvența cu care ne schimbăm hainele si felul cum le purtăm. Prin
aceasta ne declarăm, de fapt, stările de spirit și coordonatele spatiului nostru de viață.
Culoarea în vestimentație
Culoarea joacă un rol foarte important în succesul unui produs. De asemenea este
și un element ce provoacă talentul si răbdarea designerilor deoarece proiectarea și
realizarea articolelor vestimentare și accesoriilor este mult mai dificilă dacă se utilizează
culori "pretentioase ".
Fiecare proces de producție este suportat în final de cumpărătorul atras în primul
rând de culoare și în al doilea rând de model, brand și detalii. Culoarea are o importanță
vitală în fashion business, constituind prima impresie vizuală, suficient de puternică
pentru a convinge cumpăratorul.
Culoarea este primul element de design pe care îl percepem la un produs,
inducând sentimentul de armonie vizuală care atrage și intensifică interesul
consumatorului.
Efectul este imediat, direct, spontan și de lungă durată. Fiecare culoare induce
propriile conexiuni emoționale și psihologice, iar culoarea potrivită creează răspunsul
potrivit (asteptat).
Culorile pe care le vedem sunt invariabil influențate de ceea ce simțim. Dar,
uneori, nu este vorba doar de culoare în sine, ci de amestecul fizic de culori care
creează efectul. Culorile produc reacții diferite atunci când sunt asociate sau când sunt
reliefate într-o combinație de culori. Nuanța este stabilită de lungimea de undă
dominantă, în timp ce luminozitatea este determinată de cantitatea de energie
electromagnetică.

7
 Informația vizuală sub forma energiei luminoase ajunge la retină și formează
imaginea în scoarța cerebrală, care acționează asemenea unui computer, evaluând
informația și raportând-o la datele stocate în memorie.
Este dificil să stabilim o distincție clară între funcția exactă a ochiului și
interpretarea creierului, deoarece răspunsul psihologic, emoțional și estetic la culoare
este extrem de complicat.
Culorile au o acțiune ,,necondiționată“ și universal valabilă, indiferent de
particularitatea umbrei, tonalității sau a tentei folosite.
Fiecare dintre acestea prezintă potențialul de a induce efecte pozitive sau
negative și care dintre acestea sunt diminuate, persistă sau sunt intensificate de relațiile
cromatice din cadrul unei combinații de culori.
Aceste răspunsuri, precum și asocierile mentale (spatiu, formă, textură și culoare)
și originile reacțiilor cromatice ajută la definirea și crearea celor mai eficiente
combinații de culori și stări sufletești .

Capitolul II. Stiluri vestimentare contemporane,

stilul sport-jeans
8
 Istoria artelor plastice ca și istoria costumului nu au cunoscut repetari, fiecare
generație exprimând un nou crez. Imaginile create de mâna omului au variat în decursul
istoriei la nesfârsit, dar nu la întâmplare, orice cunoscator putând lesne stabili cărei faze
de civilizație, cărui stil și cărei regiuni aparține un anumit veșmânt
Astfel, și în costum, ca și în artele plastice și decorative, se pot distinge mai multe
sensuri ale termenului stil.
În sens restrâns, stilul definește expresia artistică unitară a unei singure
personalități creatoare. A avea stil înseamnă să fii capabil să realizezi un ansamblu al
înfățișării individuale, original și de o oarecare calitate.
Gabrielle „Coco“ Chanel (1883-1971), credincioasa modului ei de viață activ,
creativ, liber, a purtat mereu veșminte co-mode, practice, din jerse suplu, cu forme
simple, animate doar de coliere din bijuterii artificiale, create de artiști. Ea a rămas în
istoria costumului mai ales prin taiorul cu fusta dreaptă și jacheta larga, neîncheiată,
tivita pe margini (unde se toceste) cu un material contrastant.
Spre deosebire de stil, care definind fie o schemă formală, un curent artistic,
istoric sau național, fie doar manifestările unei singure personalităti, se desfășoara lent,
moda reprezintă succesiunea rapidă, deseori unilaterală, a unor forme artistice a căror
principala calitate este noutatea.
Moda e o reacție firească împotriva tocirii atenției datorită obișnuinței, prin
reînnoirea înfățișării umane. Pentru aceasta, ea înregistrează cu sensibilitatea unui
seismograf tendințele și preferințele elementelor celor mai active pe plan estetic ale
societății.
Inovatorii trebuie să ocupe poziții cultural privilegiate pentru a sluji drept modele
și celorlalte categorii sociale. În secolele trecute privirile tuturor se îndreptau către
aristocrație, în secolul al XIX-lea spre cântărețele de operă, în secolul al XX-lea spre
stelele de cinematograf sau vedetele muzicii ușoare etc.

Stiluri vestimentare contemporane

9
 STILUL CARACTERISTICI Obs.

1. CLASIC - eleganţă, rafinament nu este admisă

- ţesături de calitate, fără modele florale strălucitoare extravaganţa
- sunt preferate culorile uni
- silueta dreaptă sau ajustată
- jachete în combinaţie cu fuste sau pantaloni, rochii sau
bluze cu linia croielii mai sobră

2. DE BIROU - sobrietate, eleganţă reţinută, caracter practic nu sunt permise

- silueta este dreaptă, iar forma trapezoidală ţesăturile cu
- ţesături în acelaşi ton sau cu ornamente mărunte; desene mari, viu-
- compleuri: sacou şi pantalon, jachetă şi fustă, rochii;
colorate sau cu
desene florale

3. ROMANTIC - feminitate, sensibilitate, suavitate

- materiale uşoare, fluide, uni, cu imprimeuri florale,
buline sau cu forme neregulate
- croieli care accentuează talia şi decolteul;
- decorarea cu volane, jabouri, dantele, voaluri
- accesorii delicate, dar extravagante

4. ETNO/ - stil inspirat din costumele tradiţionale ale diferitelor Microstiluri:

FOLCLORIC popoare rustic, western,
- caracter funcţional, confort country etc.
- croieli ce depind de tradiţiile naţionale; forme simple,
dreptunghiulare, trapezoidale
- ţesături în culori naturale, ce depind de specificul
naţional,
- finisarea produselor cu: ajur, dantelă, broderii, aplicaţii

5. SPORT - simplitate, confort, libertate de mişcare Microstiluri:

- croieli funcţionale; buzunare aplicate, fermoare, capse
etc. Sport - elegant,
- libertate în alegerea materialelor safari, jeans,
- gamă cromatică foarte variată marinăresc etc.
6. EPATANT - materiale strălucitoare, cromatică puternică, imprimeuri
naturale, design provocator

Stilul sport-jeans

10
 Istoria jeanşilor, unul dintre cele mai puternice simboluri americane, îşi are
începuturile într-un port genovez din secolul XVI
Este uimitor cum un produs dezvoltat în urmă cu 500 de ani alimentează în
prezent o industrie de miliarde de dolari. Anual, 450 de milioane de perechi de jeans se
vând pretutindeni în lume. Cu siguranţă, nimeni nu ar fi putut prezice că o ţesătură
purtată  zilnic de marinarii genovezi va evolua într-un fenomen al industriei textile şi de
fashion, aşa cum este astăzi jeans-ul.
„Foarte uşor de purtat, comod, uşor de accesorizat. Potrivit în orice situaţie şi în
orice moment al zilei, fie că mergi la serviciu cu ei, la un picnic sau într-un club”. Astfel
defineşte Ştefan Muscă, designer, articolul vestimentar care l-a consacrat în moda din
România. „E clar o uniformă universală jeans-ul”, spune Muscă, care susţine că „în 80
la sută din cazuri acest articol vestimentar te scoate din impas”.
Relativ recent a intrat şi în preferinţele românilor, afirmă acesta, amintind de
perioada în care blugii erau marfă de contrabandă, produs de export ce se afla doar în
garderoba celor aleşi. „M-am apucat să desenez şi să creez jeanşi într-o joacă”,
rememorează începutul Ştefan Muscă, în urmă cu 13 ani. „Eram puşti şi voiam să am
haine funcky, cu care să merg în cluburi”. De atunci, joaca s-a transformat în business,
iar numele lui a devenit cunoscut publicului larg
Naşterea legendei
Secolul XVI
Unul dintre cele mai puternice simboluri americane, îşi are originea, de fapt, pe
vechiul continent Europa. În secolul XVI, marinarii din Genoa obişnuiau să poate haine
din „jean“, un material textil foarte rezistent. Împrumutat mai târziu de americani, s-a
transformat în „jeans“.
Secolul XVIII
La început, hainele din „jean“ erau confecţionate dintr-un amestec de diferite
fibre textile rezistente. Avântul schimburilor comerciale înregistrat în secolul al 18-lea,
munca slavilor şi înmulţirea plantaţiilor de bumbac au transfortat acest amestec textil
într-o ţesătură exclusiv din bumbac. Hainele croite din acest nou material erau preferate

11
de muncitorii americani pentru că erau foarte rezistente şi nu se uzau uşor. O vopsea
obţinută din plante din America şi India era folosită pentru a colora aceste haine în bine-
cunoscuta culoare albastru închis.
Secolul XIX
În anul 1848, în California, nu departe de San Francisco, a început celebra
„Goană după aur“ (Gold Rush). Minerii au început să vină cu miile şi aveau nevoie de
haine care să reziste cât mai bine şi cât mai mult timp. În 1853, Leob Strauss, cunoscut
mai târziu ca Levi Strauss, s-a mutat din New York la San Francisco, profilându-se pe
confecţionarea de haine pentru mineri.
Niturile
Una dintre cele mai mari probleme ale minerilor în ceea ce priveşte noii pantaloni
era reprezentată de rezistenţa buzunarelor, care se rupeau destul de repede. Jacob Davis
a văzut rezolvarea acestor probleme prin prinderea buzunarelor de pantaloni cu ajutorul
unor nituri metalice. I-a scris lui Levi Strauss, căruia i-a oferit un parteneriat în
schimbul brevetării acestei invenţii. Strauss a acceptat imediat şi astfel a început
producerea „salopetelor nituite“, aşa cum erau cunoscuţi jeansii la acea vreme.
1886: Eticheta
Anul 1886 a mai „accesorizat“ jeansii lui Strauss cu o mică etichetă de piele, pe
care era desenată o pereche de pantaloni trasă de doi cai în direcţii diferite. Atât de
puternici erau pantalonii lui Strauss, încât nici caii nu puteau să-i rupă, după cum afirma
fabricantul.
1930: Febra Western
Anii 1930 au reprezentat un adevărat avânt al industriei de filme Western la Hollywood,
iar cowboy-ii, de cele mai multe ori îmbrăcaţi în jeansi, erau foarte populari. Pantalonii
din bumbac au început şi ei să se bucure de o trecere din ce în ce mai mare printre
americanii de rând.

1940: Războiul

12
 Producţia de jeansi a scăzut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar
„salopetele nituite“ (copper-riveted waist overalls) au fost scoase din America şi
răspândite în întreaga lume de soldaţii americani, care obişnuiau să le poarte atunci când
erau în permisii. După război, compania Levi Strauss a început să-şi vândă pantalonii în
afara Americii. Companiile rivale Wrangler şi Lee au început să concureze Levi Strauss
pentru o bucăţică din această nouă piaţă.
1950 - 1960: Rebelii
În anii ’50, denim-ul a devenit tot mai popular printre tineri, reprezentând un
simbol al adolescenţilor rebeli din programele şi filmele TV, precum James Dean în
filmul „Rebel fără cauză“ din 1955. Unele şcoli din SUA chiar le-au interzis elevilor să
poarte aceşti pantaloni. Adolescenţii au început să numească aceste salopete „pantaloni
jeans“. Şi aşa le-a rămas numele.
În anii ’60, jeansii au început să fie preferaţi printre studenţi, croiala începând să fie din
ce în ce mai diversă, pentru a se potrivi cu moda anilor ’60.
1970: Atelierele
Cum legislaţia în comerţului mondial a devenit tot mai relaxată, spre sfârşitul
anilor ’70 jeanșii au început să fie întâlniţi tot mai des în atelierele din sudul Statelor
Unite. Şi cum muncitorii erau prost plătiţi, jeansii au devenit tot mai ieftini.
1980: Jeansii „de firmă“
În anii ’80, jeanșii au devenit, în sfârşit celebri, după ce tot mai mulţi creatori de
modă au început să croiască în propriul stil. Vânzările au început să urce din ce în ce
mai sus.
La inceput, doua culori

În prima fază, acești pantaloni erau confecționați din denim albastru și din doc
maroniu., Primul dintre ele este mult mai rezistent, fiind fabricat în proporție totală din
bumbac și este confecționat dintr-un fir alb și unul colorat.
Jeansul, deci, este mai puțin rezistent și este confecționat din două fire de
aceeași culoare.

13
Blugul s-a născut ca o uniformă, acest lucru fiind valabil și în anii '30, când cowboy-ii
puteau fi recunoscuți foarte ușor, pentru că purtau jeanși.
Chiar dacă au fost băgate în seamă mai târziu, nici femeile nu au fost date la o parte.
Astfel ca, in anul 1935 au aparut primele perechi de blugi pentru femei.

In prezent

Acum, fie ca sunt simpli sau cu floricele, evazați sau conici la bază, cu talie înaltă sau
joasă, blugii pot fi purtați la orice ocazie și de către oricine. Totul depinde de accesorii.
Se poate combina o pereche de blugi cu o tunică și sigur este la modă. De asemenea, se
poate îmbrăca un top sexy și privirile nu vor trece neremarcate.
Pentru o ținută office, se poate purta o cămașă albă și o pereche de jeanși simpli. Ca și
accesorii, foarte la moda în acest sezon sunt gențile supradimensionate, care se pot
combina foarte ușor cu o pereche de blugi, iar ca bijuterii, nu se ezită să se apeleze la
brățările mari sau la inelele cu piatră proeminentă.

Capitolul III. Principii de bază în realizarea colecțiilor de modele

14
:: Silueta voluptoasă - clepsidră și pară ::
Mulțumită lui Jennifer Lopez, Beyonce și Shakira (și posibil
videoclipurilor lui Sir Mix-A-Lot), femeile cu forme voluptoase
sunt iarăsi hot-hot-hot. Designerii iau acest lucru în considerație
și înteleg dorința femeilor de a-și echilibra rotunjimile. Jeanșii
oferă structură, ascunzând niște coapse prea pline, camuflând
pernițele și aripioarele .

Jeanșii cu croială evazată sunt cei mai potriviți pentru acest tip
de silueta - vor lungi picioarele (mai ales dacă se poartă cu
tocuri), iar excesul de material din zona gleznei ajută la
contrabalansarea lățimii șoldurilor. Indiferent de mărime sau
culoare, nu se va purta niciodată jeanși ai căror crac se îngustează către gleznă,
strâmți pe toată lungimea piciorului sau croieli largi (baggy). Se poate cumpăra o
pereche cu talie joasă - pentru a alungi și partea superioară a corpului -, cu puțin
stretch pentru a modela formele.

Se evită modelele cu talie înaltă, pentru că acestea vor face ca partea inferioară a
corpului să pară mai mare decât este. Se are în vedere și buzunarele din spate! Se
poate alege o pereche cu buzunare proporțional mari - cu cât sunt mai mari, cu atât
fundul va părea mai mic. Iar modelele fară buzunare pe spate sunt absolut interzise.
În final, culoarea este importantaă: denimul de culoare închisă va da impresia unor
coapse mai subțiri decât un material de culoare deschisă.

:: Silueta dreapta, băiețoasă ::

Se recomandă să se cumpere jeansi care nu sunt nici prea

strâmți, nici prea largi. Primii vor face corpul să pară scheletic,
iar cel de-al doilea stil îl vor copleși total. Vestea bună este că se
portivesc jeanșii în modele retro, cum sunt cei skinny (înguști pe
toată lungimea piciorului, cu o circumferință foarte mică în
dreptul gleznei).

De fapt, femeile cu siluete înguste și drepte pot purta o mare

varietate de stiluri. Jeanșii hipster și cei cu croială relaxată sunt
două dintre cele mai recomandate modele. De asemenea,
croielile boot-leg și cele evazate avantajează 15 o silueta dreaptă,
creând iluzia unor curbe acolo unde acestea nu exista. Se are grijă la stretch! Dacă o
pereche de jeanși cu puțină lycra pot veni în ajutorul nostru, cei cu prea mult stretch
ne vor face să părem osoase și disproporționate. Jeansii cargo, cu buzunare laterale
 Capitolul V. Creatori de modă și design vestimentar

În anul 1853, Levi Strauss vine la San Francisco, la vârsta de 24 de ani, pentru a se asocia
cu fratele său în afacerea pe care acesta o începuse. El deținea un magazin în care vindea
postavuri.
În momentul în care a început isteria goanei dupa aur, Levi a părasit New York-ul și s-a
stabilit în California. Aici a deschis un magazin în care se comercializau ustensile pentru
mineri, iar, pe langă acestea, a decis într-o bună zi să aducă și un balot de pânza tare.

Inițial, a intenționat să o vândă celor care confecționau corturi și coviltire, însă, la sfatul
unui cunoscut, a decis să confecționeze pantaloni pentru bărbați. Aceștia erau foarte
potriviți pentru minerii care lucrau în minele de aur. Desigur, acești pantaloni au fost un
succes,Levi având profituri considerabile de pe urma lor.
Însă nu toate lucrurile erau roz.

La un moment dat, unul dintre clienții lui, Jacob Davis, i-a cerut lui Levis să găsească o
soluție pentru buzunare mult mai rezistente, deoarece se rupeau foarte repede.
De aici i-a venit creatorului ideea acelor capse aplicate pe buzunare, semn distinctiv al
blugilor din toate timpurile. Dacă acum aceste aplicații servesc design-ului și nu se numesc
jeansi dacă nu le au puse pe buzunare, la început, rolul lor era unul practic, acela de a
întări cusătura buzunarului.

De teama să nu fure cineva ideea acestor capse, Jacob s-a hotărât să înregistreze invenția la
Serviciul American de Invenții și Mărci. Îi lipseau însă acei 68 $ de care avea nevoie
16
pentru a fi gata toate formalitățile. Era clar ca avea nevoie de un partener de afaceri și
primul la care s-a gandit a fost Levi.
Propunerea lui a fost acceptată pe loc de creatorul pantalonilor minune și, astfel, pe 20 mai
1873, au primit certificatul de inventator cu numarul 139.121, aceasta fiind considerată a fi
adevarata zi de "naștere" a blugilor.
După înregistrare acestei invenții, Levi l-a angajat pe Jacob sa supervizeze producția, în
timp ce el se ocupa de deschiderea altor fabrici de producție.

Timp de aproape 20 de ani, aceasta companie multinațională a fost singura care a avut
dreptul să creeze acest gen de pantaloni. Totul până când invenția a devenit publică.
În anii '50, liceenii căutau o modalitate de a se revolta împotriva adulților, o modalitate de
a demonstra că sunt liberi. Au gasit o forma inedită, aceea de a interzice adulților să poarte
blugi. Zece ani mai târziu, jeanșii au devenit un simbol al egalității, un soi de uniforma. În
anii '70, odată cu dezvoltarea show-biz-ului, blugii au devenit una dintre cele mai sexy și
la moda vestimentații.

Bibliografie

www.newport-news.com,
www.gap.com,
www.landsend.com,
www.spiegel.com ,
www.victoriassecret.com.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Baudrillard
http://www.fashionandbeauty.ro/fashion_de_adina_nanu_despre_moda.html
17
http://www.dictsociologie.netfirms.com/M/Termeni/moda.htm
http://alexandrahorecica.wordpress.com/page/2/
http://alexandrahorecica.wordpress.com/category/istoria-modei/
http://www.psiho.eu/?p=3
http://www.raspunsuri.info/enciclopedie/enciclopedia-sanatatii-si-frumusetii/
psihologiaculorilor-
in-vestimentatie/
http://www.haine-vintage.info/2009/01/haute-couture-scurta-istorie-a-modei/
http://www.codrosu.ro/femeia-de-criza-este-la-moda/

18