Comunicarea vestimentara

Bratu DragomirElena
Cursuri masterat
Concepte si strategii de comunicare
interculturala

Oamenii poarta imbracaminte din ratiuni functionale dar si din ratiuni

sociale. Imbracamintea are rolul de a proteja corpul uman impotriva
intemperiilor sau impotriva altor actiuni nocive ale mediului inconjurator.
Dar , in acelasi timp, orice articol de imbracaminte are si o incarcatura
sociala si psihologica.. Prin intermediul vestmintelor orice individ transmite
un mesaj celorlalti. Inainte ca oamenii sa initieze o comunicare verbala
directa, imbracamintea pe care acestia o poarta transmite mesaje nonverbale
despre sexul, varsta, clasa sociala, ocupatia, originea, personalitatea lor,
desconspirand imaginea personala pe care ei si-au format-o despre ei insisi
sau cum doresc sa fie perceputi la un moment dat de catre ceilalti.. Oamenii
de tiin moderni, consider c vetmintele constituie o modalitate de
identificare a individivizilor i un mijloc de comunicare nonverbal. n
societile tradiionale, mbrcmintea se comport asemeni unui limbaj ce
poate indica vrsta, sexul, starea civil, locul de origine, religia, poziia
social sau ocupaia.Toate aceste informatii pot ajuta la intregirea giganticei
fresce istorice pe care o reprezinta evolutia societatii umane de-a lungul
secolelor. Astfel dorinta oamenilor de stiinta de a cerceta evolutia stilului
vestimentar de la inceputuri pana in zilele noastre nu a mai parut o fantezie
inutila.
Prin studiul unor surse variate : Mozaicuri, statui, desene, reviste i
cataloage, tablouri i fotografii, plrii, pantofi si alte obiecte care au
supravieuit trecerii nemiloase a timpului, cercettorii au reusit s alctuiasc
un istoric al vetmintelor si al mesajelor pe care acestea le transmiteau in
mod implicit. A fost o munca migaloasa si de durata , deoarece este foarte
dificil de obinut informaii credibile despre imbrcmintea oamenilor
obinuiti, considerata a fi cea care furnizeaza informatii valoroase despre
viata comunitatii intr-o masura mult mai mare, in conditiile in care cele mai
multe publicaii erau interesate numai de clasa celor bogai. Piesele
vestimentare care au rezistat trecerii timpului si formeaza coleciile din
muzee, sunt n cea mai mare parte rochii de bal, si nu pot oferi multe
indicii ele nefiind reprezentative pentru ceea ce se purta in viata cotidiana.
Numrul articolelor de mbrcminte care ntradevr, ar oferi numeroase
informaii, -cum sunt rochiile purtate de ctre femei la lucru, de exmplu,
este infim. mbrcmintea brbtesc este i mai slab reprezentat. Sursa cea
mai valoroasa a constituit-o imaginile precum tablourile, tipriturile i
fotografiile care prin calitatea lor de a imortaliza oameni, momente si

evenimente reale, asemeni unei calatorii inedite, au furnizat informaii

nepreuite pentru cercettori.
Inceputurile vestimentatiei a stat sub semnul functionalului. Din cele
mai vechi timpuri oamenii au purtat imbrcminte care s-i protejeze
mpotriva intemperiilor soarele puternic,canicula sau frig, si precipitatii
protectie mpotriva insectelor, noxelor chimicale, armelor si contactului cu
materialele abrazive. Pe scurt, hainele au fost gandite ca o modalitate de
aparare impotriva a tot ceea ce ar putea rani corpul uman nud. Oamenii au
demonstrat o inventivitate debordanta in confectionarea unor vestminte ca
solutii la probleme practice. Daca luam in considerare varietatea articolelor
de imbracaminte create de-a lungul secolelor- armurile, costumele
apicultorilor, costumele scafandrilor, costumele motociclistilor, costumele
protectoare ale pirotehnistilor sau pompierilor etc. nu cred ca mai este
nevoie de explicatii suplimentare. Chiar si primele vestminte create stau
marturie pentru inventivitatea oamenilor inca din cele mai vechi timpuri.
Descoperirile arheologice demonstreaz acest fapt.
Dac la nceput oamenii i confecionau vetmintele din materiale
care erau uor de procurat, cum ar fi pieile animalelor pe care le vanau, mai
tarziu, odat cu dezvoltarea industriei textile mbrcmintea a cunoscut o
varietate impresionant de modele, culori i materiale. mpodobirea
trupurilor si a vetmintelor s-a dovedit mai mult dect o ocupaie viager.
Asemeni vetmintelor, mpodobirea trupului putea avea atat scopuri
simbolice cat i rol n diferenierea categoriilor sociale. In dorinta lor de a-si
construi o imagine publica, oamenii erau interesati inca din antichitate, de
vestminte, podoabe sau incaltaminte, dar acest fapt era doar o manifestare
a nevoii lor de a se diferentia de celelalte clase sociale, de a-si demonstra
apartenenta la grup in scopul mentinerii suprematiei. Mesajele se
diversificasera si functionalul era acum completat de nevoia de apartenenta
la grup.
Dar tehnologia a evoluat, materialele s-au diversificat si croitorii au
devenit din ce n ce mai pricepui. Stilul vestimentar a nceput s ias de sub
panegericul strict al funcionalului i a intrat ntr-o epoc nou, aceea a
modei ca o manifestare constienta. Omenirea a nceput n mod evident s fie
interesat n aceeai msur de cum arta i de impresia pe care o fcea
celorlali.
1. Alison Lurie, The language of Clothes. New York, 1981, pp. 3-26

Clasele sociale deja puteau fi identificate cu uurin n funcie de

mbrcmintea fiecrui individ. Vestimentaia a ncetat de mai fie doar o
necesitate i a devenit o preocupare, o modalitate de a transmite celorlali un
mesaj social i economic. Aristocratia isi dezvoltase un stil vestimentar
propriu. Brbaii aristocrai au nceput s poarte un fel de tunic mpreun cu
pantaloni mulai i pantofi cu vrful foarte ascuit.La randul lor, femeile
aristocrate purtau robe sau rochii lungi cu tren. Rochia a devenit un articol
de mbrcminte asociat cu feminitatea. Atat croiala cat si calitatea
materialului au devenit foarte importante.esturile erau mai fine i mai
preioase. Lana, bumbacul i blnurile erau prelucrate i selectate cu mare
atenie. Bijuteriile intraser n cotidian. Firele textile rudimentare au fost
eliminate din folosina claselor sociale elitiste .
De cealalt parte a baricadei , lucrurile nu evoluaser chiar atat de
mult.. Articolele de mbrcminte purtate de ctre rani erau mai mult sau
mai puin asemntoare celor purtate pan atunci, cu mici mbuntiri. .
Astfel femeile purtau fuste i bluze largi iar brbaii purtau pantaloni largi,
veste i cmi. esturile erau rudimentare . Stilul era simplu i
predominant funcional.
Alturi de haine, culorile au devenit foarte importante. Erau o
modalitate de diversificare, de identificare in randul grupului i datorita
costurilor, un mijloc suplimentar de difereniere a claselor sociale.
Aristocraii purtau vetminte vopsite n nuane de rou, purpuriu i negru.
Oamenii obinuii , ranii, purtau vetminte in culori naturale de bej, maro
sau cenuiu.
Spre exemplu , in Imperiul Roman , numai senatorii purtau vestminte
vopsite cu purpura tyriana. In China , inainte de instaurarea republicii, numai
imparatii purtau vestminte vopsite in culoarea galbena. In multe tari, de-a
lungul timpului au existat legi care stabileau ce articole de imbracaminte
puteau purta diferiti indivizi ce apartineau unor clase sociale diferite.
Si statutul social se putea desconspira prin vestminte. Femeile hindu,
odata casatorite erau obligate sa-si pudreze parul , pe carare , cu sindoor, o
pudra de culoare rosie.Daca deveneau vaduve , abandonau sindoor-ul si
bijuteriile si se invesmantau in vestminte simple de culoare alba.In Europa
atat femeile cat si barbatii purtau verighete pentru a arata lumii statutul lor
de persoane casatorite.
2. Mihail Csikszentmihaly, Eugene Rochberghulton, The meaning of Things:
Domestic Symbols and the Self. Cambridge, 1981, p. 140

Apartenenta la etnie era usor de desconspirat prin analiza atenta a

pieselor de imbracaminte purtate de individ. Turbanul musulmanilor, fesul si
salvarii tuecesti, chimonoul japonez, sari-ul femeilor hinduse, tunicile
rusesti, toate sunt purtatoare de mesaje nonverbale care ofera informatii
despre celalalt inainte ca acesta sa vorbeasca.
Religia oamenilor poate fi aflata uneori tot in acelasi mod. Hainele
purtate de catre reprezentantii bisericii- vestmintele preotilor crestini, robele
calugarilor specifice diferitelor ordine religioase, robele preotilor hindusi ,
musulmani sau evrei, au fost si au ramas piese vestimentare ce indica
apartenenta indibvidului la un grup religios sau altul.
Lucrurile au devenit mai confuze odat cu revoluia industrial.
Incepand cu secolul al XIX-lea moda a devenit un fenomen social. .
mbrcmintea era acum produs uor, rapid i mai ales la costuri reduse.
ncetase s mai fie un lux. Articole de mbrcminte la mod au nceput s se
rspandeasc cu repeziciune atat in randul aristocraiei cat i n randul
burgheziei. Diferentierea sociala a devenit mai anevoioasa.
Producia de mas a permis exportul acestor articole i in Africa,
America sau Asia. Odat cu dezvoltarea economiei, stilul vestimentar a
devenit global. Ceea ce era odat evident, identitatea naional exprimat cu
ajutorul vetmintelor, acum devenise un lucru dificil dac nu imposibil.
Tinerii de pretutindeni, din Johannesburgh i Jakarta, Boston sau Buenos
Aires, Paris sau Londra purtau articole de mbrcminte asemntoare,
confectionate n acelai stil. Au existat totui i cteva excepii. Diferite ri
au modificat moda European n funcie de valorile i stilul de via local.
n unele situaii, religia a influenat stilul vestimentar adoptat de ctre femei
n public. Astfel, in Iran, o femeie poate imbrca tricou i jeani cnd este
acas, dar trebuie s se invemnteze ntr-o roba larg numit chador n
public. mbrcmintea tradiional mai este nc purtat de ctre anumite
persoane cu anumite ocazii din mndrie naional sau la srbtori naionale.
Un scotian isi declara apartenenta la clan prin purtatrea unui anumit tip de
tartan.Femeile japoneze au adoptat moda europeana ca vestimentatie de zi cu
zi , dar la ocazii speciale chimonoul este inca mbrcmintea potrivita.
Schimbrile modei presupun att fluctuaii ale stilului, dar i influene
pe termen lung. Una dintre acestea este resimit n secolul XX, i pare s
continue i astzi, si probabil c va continua i n viitor.
3. Lurie, p. 162
4. Ibid., pp. 161, 164.
5. Ibidem, pp. 115, 120

Prima este
desfiinarea barierelor vestimentare dintre sexe.
mbrcmintea care a fost la mod n secolul al XIX-lea , fcea o distincie
foarte clar ntre brbai i femei n ceea ce privete culorile, forma,
materialul si decorarea articolelor de mbrcminte. Treptat, aceste bariere
au disprut mai ales din momentul n care femeile au nceput s mbrace
articole de mbrcminte brbteti. Pantalonii i costumul au ncetat s mai
constituie apanajul strict al brbailor, i au devenit articole de mbrcminte
purtate att de ctre brbai ct i de femei. Acest fenomen a inceput ca un
protest impotriva ingradirii libertatii femeilor de catre legile nescrise ale
comportamentului unanim acceptat de catre toti indivizii. In secolul XIX,
George Sand a socat opinia publica prin aparitiile sale inedite costumata in
pantaloni barbatesti. A urmat apoi lungul sir al femeilor emancipate care se
imbracau in pantaloni bufanti. Mai tarziu chiar si barbatii au adoptat o
efeminare a vestmintelor pe care ei le purtau, spre exemplu pictorii care se
imbracau in costume confectionate din catifea asortate cu lavaliere in
culori tipatoaresi faimoasa bereta ca semn distinctiv al breslei.Acesta a fost
numai inceputul.
Standardele de astzi presupun o garderob variat, cu un numr mare
de articole de mbrcminte care sunt n marea lor majoritate fr gen,
incluznd tricouri, blue- jeani, jachete de zi cu zi, i multe articol e de
mbrcminte sportive. n acelai timp, adevratele articole de mbrcminte
unisex, sunt mult mai puine i probabil c numrul lor nu va crete n viitor.
Costumele de afaceri pentru femei i brbai, spre exemplu , pot fi
considerate doar variaii ale acellorai articole de mbrcminte, dei ele sunt
diferite ca form i detalii ( de exemplu aezarea nasturilor i butonierelor pe
pri diferite) .O funcie important a vestimentaiei a fost i nc este de a
indica identitatea social, inclusiv diferenele dintre sexe, i este puin
probabil s se produc o schimbare n acest sens.Mesajele sociale produse de
imbracaminte, accesorii si decoratii pot implica fie pozitia sociala, ocupatia,
entnia sau religia , starea civila sau orientarea sexuala a individului. Oamenii
trebuie sa stie codul astfel incat sa fie capabili sa recunoasca mesajul
transmis. Daca grupuri diferite atribuie mesaje diferite acelorasi articole de
imbracaminte , atunci acest fapt poate declansa raspunsuri greu de anticipat.

6.

J. C. Flugel. The Psychology of Clothes. London, 1930,

pp. 16, 24.

O a doua tendin pe termen lung este creterea importanei pe care

vestimentaia de zi cu zi i cea sportiv o are n cazul ambelor sexe.
Descoperirile care se realizeaz in domeniul textile, se manifest cu
precdere n vestimentaia sportiv i apoi se rspndete cu repeziciune in
vestimentaia de zi cu zi. Regula conduitei reprezentanilor celor dou sexe
n raport cu moda pare s fie urmtoarea: femeile par menite s urmeye orice
mod, orict de bizar, ceea ce le face s fie private de vrbai cu nelinite,
brbaii par menii a rezista la orice schombare, orict de mic, ceea ce face
sfie privii de femei ca fiind conservatori. Actualmente , asistm nu att la o
separare a modelor, cat mai degrab la amestecul, la amalgamarea lor, la o
interferen a stilurilor-Jeani adidai, rochie pantaloon- la o vestimentaie de
o varietate ocant, regula fiind urmtoarea : cte individualiti attea
stiluri- colorate, cadrilate, zebrate.
In societatea industializat modern, imbrcmintea nu mai reprezint
o modalitate de identificare, barierele convenionale au fost drmate.
Oamenii au libertatea de a alege ce mesaj doresc s transmit prin
intermediul hainelor. Nendoielnic, mbrcmintea ofer informaii preioase
cu privire la persoana care o poart, despre personalitatea acestuia, starea sa
social i economic, precum i despre evenimentele sociale la care acesta se
pregtete s participe.Cnd o femeie, care n mod obinuit se imbrac n
tricou i jeani, va opta pentru o rochie inflorat i vaporoas, categoric
mesajul pe care ea l transmite este c i dorete s fie feminin i de ce nu,
remarcat. O persoan care este mbrcat cu un tricou inscripionat cu
numele formaiei rock favorit este probabil fan al acelei formaii i a
participat la unul dintre concertele acesteia.
Vestmintele pot constitui o modalitate simpla de a exprima modestia
celui care poarta anumite articole de imbracaminte. Spre exmplu, foarte
multe femei musulmane poarta pe cap sau corp un voal- burqa sau abayapentru a-si demonstra calitatea lor de femei respectabile. Dar aceeasi
vestimentatie confectionata dintr-un material luxos si asociata cu alte
articole de imbracaminte sau incaltaminte- spre exemplu tocuri cui, si o
poseta moderna poate denatura sensul mesajului in totalitate demonstrand
contrariul, si anume disponibilitatea sexuala. Si alte piese de imbracaminte
sunt considerate a transmite un mesaj sexual destul de explicit. In tarile vestEuropene femeile poarta incaltaminte cu toc cui, haine transparente mulate
pe corp, bijuterii stralucitoare, machiaj strident si un parfum puternic pentru
a transmite acelasi mesaj de mesaj de disponibilitate sexuala.
7.

Black, J. Anderson. A History of Fashion.New York:

William Morrow and Co., Inc. 1980, p. 74.

Structura economic i social a unei societi, cultura ei, tradiiile i

stilul de via influeneaz vetmintele pe care oamenii le poart. In multe
ri, religia a impus oamenilor nu numai o anumit atitudine i
comportament ci i o anumit vestimentaie. Anumite piese de mbrcminte
le erau ngduite numai anumitor indivizi ce fceau parte din elit. Chiar i
n societtile democratice moderne, mbrcmintea reprezint uneori, poziia
social a individului. Astfel , mbrcmintea care are o etichet a unui
designer celebru este n mod obinuit destul de scump, i astfel poate
deveni un simbol al poziiei sociale i economice a individului.
mbrcmintea definete in mod cert un rol social n cazul uniformelor, aa
cum sunt cele purtate de ctre poliiti, soldai, medici sau preoi. Uneori
chiar i numai anumite piese de mbrcminte pot reprzenta o sigl pentru
apartenena la o anumit categorie social. Un guler albastru sau alb este
folosit spre exemplu s diferenieze pe cei care lucreaz n diferite mediimuncitori sau funcionari , n acest exemplu.
Evenimentele la care particip oamenii influeneaz vestimentaia
acestora ntr-o mare msur. Este de ateptat ca att mirele sau mireasa ct
i ceilalti invitai s poarte imbrcminte special, i s srbtoresc astfel
evenimentul festiv la care iau parte.mbrcmintea purtat in astfel de
situaii : nunta, absolvirea colegiului sau a facultii, inmormntrile, etc.
adevrate ritualuri in viaa individului, i impune acestuia , conform unor
reguli nescrise , o vestimentaie adecvat cu care toi ceilali memmbrii ai
societii sunt de acord.. mbrcmintea pote fi totodat i o modalitate de a
identifica intentiile individului . Un anumit echipament poate furniza
informaii cu privire la inteniile acestuia de a practica un anumit sport.
Fotbalul, fotbalul american, hocheiul, baseball.ul necesita nu numai
echiparea juctorului cu un anumit echipament ci i folosirea de ctre acesta
a unor adjuvante specifice : aprtori cti sau alte accesorii de protecie.
Cele mai multe societi moderne includ grupuri sociale diferite i de obicei,
fiecare grup are propriile crezuri i valori. Ca urmare exist numeroase
stiluri vestimentare.
Ca promotoriai stilului vestimentar, adolescentii formeaza o categorie
aparte. ntr-o singur coal , spre exmplu, adolescentii in fashion vor
purta o mbrcminte total diferit de faimoii tocilari. Astfel, este foarte
uor s descoperi carui grup aparine un individ.
8. Tarde, G., Les Lois de LImmitation, Paris, 1985., p. 137.

O cercetare pe baz de anchet, ntreprins cu civa ani n urm pe un

lot de elevi de la liceul Nicole Tonitza deci pe subieci ce se presupune
c sunt promotori, n rndul tinerilor, ai noilor stiluri vestimentare- a oferit
date care s confirme
teoria amalgamrii stilurilor vestimentare.
Rspunsurile
tipice ale celor investigai la unul din itemii
chestionarului :Spre ce credei c tinde moda pe care o adopt tinerii n
acest moment al evoluiei vestimentare ?
-E la mod ceea ce avantajeaz vestimentar i-l distinge pe un tnr de
elt tnr, evideniindu-I individualitatea ; nu-s adeptul mbrcmintei
standard
-Felul n care ne mbrcm ine de nivelul nostrum de cultur, de
mediul n care trim, de preocuprile noastre, de mediul n care ptrundem
cu diferite ocazii.
-Totul e s rmnem la limita bunului gust, s nu frizm indecena,
kitsch-ul la un concert sau o petrecere.
- Avem timp din ce n ce mai puin pentru mari schimbri de
costumaie ntr-o zi, pentru a ne face mai frumoi unii pe alii n societate. S
ne confecionm cu mijloace proprii o costumaie care s se poat plia
pentru diferite ocazii, prin retuuri, ajustri.
- Pentru muli este un oc ieirea din comun, din cenuiu. Moda e
frumoas cnd este adaptat la constituia fizic, la siluet.
- mbrcmintea uoar, colorat ne face tineri.
n cazul adolescenilor , a fi la mod, este simultan un criteriu al
primirii n grup i omotivaie a aderenei la grup. Individualizarea stilului
devine o mrime care opereaz la nivel de grup i ea este reglat prin
mecanisme de grup. Muli adolesceni admit c exist un specific sl modei n
grupul de care in. ntrebai spre ce cred ei c evolueaz moda n general i
n grupurile lor, subiecii spun , fr excepie, c acesta merge spre nou,
excentric, trznit, spre moda deucheat, sexi spre practic, uor,
comod dar i spre sofisticat, ntr-un cuvnt spre modernitate.
Trebuie s precizm ns c ndemnul de a fi ct mai modern i ct
mai personal vizeaz ndeosebi raporturile grupului cu exteriorul, la nivelul
crora acioneaz, ca funcie a modei, tendina de difereniere. De a inventa
noi semen de demarcaie. Din acest punct de vedere, moda poate fi socotit
un mecanism de progress, de schimbare social.
9. . Tarde, G., Les Lois de LImmitation, Paris, 1985, p. 272.

Dar n interiorul grupului primeaz tendina de conformare la normele i

modelele colective, iar moda acioneaz ca mecanism de meninere a
sintalitii i coeziunii grupului. mbinnd aceste dou aspecte, obinem
reprezentarea potrivit creia moda ne apare ca o instituie social ce
realizeaz un echilibru ntre nevoia oamenilor de se supune, de a se
conforma , de a fi aprobai i acceptai de grup i de nevoia lor de
independen, de a se distinge, de a se individualiza i chiar de a se
singulariza.Aceast din urm tendin este foarte accentuat la adolesceni i
tineri, unde sentimental de bravad, dorina de a epata i ngrijorarea secret
c altfel nu sunt suficent de originali, de ei nii, pot da natere la
excentricitai vestimentare i comportamentale.Adolescentii au o nevoie
acuta de a-si exprima independenta si de cele mai multe ori isi exprima acest
deziderat intr-un mod destul de exagerat , printr-un stil vestimentar
excentric, in concordanta cu propriile valori si deziderate , total diferite de
cele ale parintilor lor si ale celorlalti adulti. Aadar, moda, ndeosebi cea
vestimentar, este terenul confruntrii dintre tradiie i inovaie, este un
fenomen agitat, este noul, frumosul de azi n raport cu cel de ieri, este un
fenomen psiho- social, care poate fi afectat de prestigiu, arogan, snobism,
ambiii, obsesii, prejudeci, de gustul pentru innoire, dar i de prostul gust.
Procesul de formare a propriei personalitati este unul deosebit de complex.
Comportamentul rebel, atitudinea protestatara sunt foarte frecvente.
Un exemplu de astfel de protest il constituie simpla alegere a stilului
vestimentar. In anii 50 adolescentii unsurosi purtau geci si pantaloni din
piele in dorinta lor de a parea duri. Astazi adolescentii prefera un stil ce ne
aminteste de stilul punk al anilor 70 . Imbracamintea punk consta din
geci si pantaloni din piele, blue-jensi, tricouri taiate care permiteau
expunerea pielii, si numeroase piercinguri. Mesajul nonverbal transmis de
aceste vestminte era dublu. Primul exprima un mesaj sexual plin de energie
si violenta- vesmintele confectionate din piele, lanturile care le impodobeau ,
piercingurile erau menite sa transmita un mesaj violent adultilor. Cel de-al
doilea mesaj, care nu era atat de evident, exprima vulnerabilitatea copiilor
in fata adultilor si era transmis prin intermediul culorilor nebisnuite ale
parului vopsit, gecile si pantalonii care erau destul de nepotriviti si chiar si
pircingurile pe care le practicau.
10. Douglas, T. Miller, Marion Novak, The Fifties : The Way We Really
Were New York, 1977, p. 272
11. Miller si Novak, pp. 285. 287.

Totul alcatuia o imagine dramatic menit s impresioneze, s atrag

atentia adultilor asupra problemelor grave care macin societatea.
Din punct de vedere psihologic ea exprima amestecul de mila, teama
si furie pe care tanara generatie il resimtea datorita felului in care adultii ii
priveau si ii judecau.Si astazi mesajul lor este neschimbat . Aceste
comportamente sunt totusi numai niste faze in procesul de dezvoltare si de
formare a personalitatii viitorului adult.
Anii 90 reprezint totusi o diferentiere datorit faptului c moda
adolescentilor este puternic influentat de mass-media. Mesajele sexuale din
cadrul emisiunilor difuzate pe durata a 24 de ore au ca rezultat adoptarea de
ctre acestia a unui stil vestimentar senzual si incitant. Starurile TV , in
special cele care apar in videoclipurile muzicale difuzate la MTV, sparg
vechile tabu-uri si fac apel direct la sexualitatea in plin dezvoltare a
tinerilor. Ca rspuns direct , adolescentii adopta stilul vestimentar al idolilor
lor. Rezultatul este o varietate imens de stiluri vestimentare care mai de
care mai frapante, si care sunt intr-o continu schimbare. Incepand cu anii
50 sexualitatea a incetat s mai fie un subiect inabordabil, si de atunci
adolescenta a fost continuu descris ca fiind o perioad a experimentrilor, a
cutrilor si descoperirilor, toate acestea fiind reflectate in mod evident in
stilul vestimentar adoptat de ctre adolescenti care cunoaste o palet larg
de modele ce se intinde de la cel heterosexul, homosexual, unisexual , pan
la cel de androgin.
Societatea contemporan a incetat s mai creeze mituri, noua
generatie nu mai inventeaz nimic nou de mult, noutatea consta poate numai
in noua variatie pe o tematic mai veche pe care fiecare generatie pare s o
reediteze mereu la fiecare cativa ani, intr-o ciclicitate far de sfarsit.

12. Prown, Jules D. Mind in Matter: An Itroduction to

Material Culture Theory and Method, Winter Portfolio,
vol. 17, no. 1, Spring 1982, pp. 710

BIBLIOGRAFIE
1. Black, J. Anderson. A History of Fashion.New York: William
Morrow and Co., Inc. 1980.
2. Lurie, Alison. The Language of Clothes. New York: Random
House, 1981.
3. Hurlock, Elisabeth B. The Psychology of Dress; an Analysis
of Fashion and its Motives. New York: Ronald Press, 1929.
4. J. C. Flugel. The Psychology of Clothes. London, 1930.
5. Prown, Jules D. Mind in Matter: An Itroduction to Material
Culture Theory and Method, Winter Portfolio, vol. 17, no. 1,
Spring 1982
6. Tarde, G., Les Lois de LImmitation, Paris, 1985.
7. Douglas, T. Miller, Marion Novak, The Fifties : The Way We Really
Were New York, 1977,